SISTEME FEEDER DE TRANSPORT PUBLIC CA INSTRUMENTE REDUCERE A

DEPENDENȚEI DE AUTOMOBIL ȘI DE CREȘTERE A ACCESIBILITĂȚII

INTERMODALE ÎN ZONELE METROPOLITANE PENTRU DEZVOLTĂRI
REZIDENȚIALE EXISTENTE

PARTEA I INTRODUCERE

Contextualizarea studiului și problematica cercetării

Scopuri și obiective

Lucrarea are trei obiective principale și anume:

1) identificarea principalelor probleme ale accesibilității (intermodale) zonele rezidențiale

existente în localitățile din ZMB ca urmare a creșterii accelerate a suprafeței construite din
ultimii 10 ani;

2) oferirea unei perspective cuprinzătoare asupra sistemelor feeder de transport în comun și

asupra posibilităților de integrare (fizică, la nivel de serviciu, tarifară, instituțională, etc.) a
acestora cu sistemele principale de transport public;

3) stabilirea unor posibile modele (teoretice) de creștere a accesibilității intermodale pentru

dezvoltările rezidențiale existente din ZMB, utilizând sisteme feeder de transport public, în
vederea reducerii dependenței de automobil.

Ipoteze de studiu și întrebări de cercetare

1) Care sunt principalele probleme ale dezvoltărilor rezidențiale existente în ZMB din
perspectiva accesibilității și care sunt factorii care au favorizat apariția lor?
2) Care sunt premizele integrate (urbanism și mobilitate) pentru dezvoltarea sistemelor
feeder de transport public?
3) Care sunt rezolvările posibile pentru diminuarea dependenței de automobil și creșterea
accesibilității intermodale a dezvoltărilor rezidențiale existente?

Materiale și metode de cercetare

Limitări ale studiului

Studiul investighează posibilitatea conturării unor modele (teoretice) pentru

dezvoltarea accesibilității intermodale și trecerea spre structuri modale cu pondere crescută
a utilizării transportului în comun și a deplasărilor active pentru dezvoltările rezidențiale
existente în localitățile (X, Y, Z) care prezintă cel mai accentuat grad de înnoire a fondului
construit în perioada 2012-2017. Prin natura lor, acestea vor putea fi aplicate contextualizat
la nivelul altor dezvoltări similare din ZMB. Planificarea integrată (urbanism și mobilitate) a
noilor cartiere periurbane prin care este urmărită diversificarea funcțională a acestora nu
face obiectul acestui studiu.

Structura lucrării

1
PARTEA II-a PREMIZE U&M ALE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR FEEDER DE
TRANSPORT PUBLIC – ASPECTE TEORTICO – METODOLOGICE

1. CARACTERIZARE GENERALĂ A SISTEMELOR FEEDER DE TRANSPORT

PUBLIC
2.1. Ecosistem specific: clasificări, tipologii

Criterii de clasificare:
a) modul de deplasare ales: motorizat (autobuz, taxi, etc.) sau nemotorizat (bicicletă,
mers pe jos, etc.);
b) tipul operatorului care furnizează serviciul: public sau privat.

Pentru serviciile publice de transport în comun au fost identificate 3 tipuri de servicii

de tip feeder, în funcție de flexibilitatea acestuia:

 pe rute fixe (vehiculele circulă pe trasee prestabilite după un orar dinainte stabilit / fixat);
 sisteme de transport public în care mijloacele circulă la cerere (demand
responsive);
 sisteme hibrid (flexibile) – care combină caracteristicile sistemelor anterioare.

2.2. Principii de organizare a ecosistemului – mod de integrare cu sistemul

principal de transport public
Având în vedere că sistemele de transport în comun de tip feeder au arii limitate de
acoperire (circulă pe distanțe scurte – medii) integrarea lor cu sistemul principal de transport
public este esențială pentru funcționarea coerentă a sistemului în ansamblu.

2.3. Cadru de planificare / implementare (normativ, legislativ, instituțional)

2. METODOLOGIE DE PLANIFICARE

3.1. Evaluare ofertă de mobilitate existentă (tipuri de servicii existente,

infrastructură specifică existentă, tramă stradală existentă)
3.2. Evaluare cerere de deplasare (profil utilizatori, )
3.3. Scenarii de dezvoltare (tipuri de intervenții hard / soft)

3. DIMENSIUNEA URBANISTICĂ A IMPLEMENTĂRII SISTEMELOR FEEDER DE

TRANSPORT PUBLIC

PARTEA III-a STUDII DE CAZ

Studiile de caz urmăresc să evidențieze modul în care sistemele de transport în comun de

tip feeder sunt integrate cu rețeaua principală de transport pentru dezvoltări rezidențiale
existente cu restricții impuse de caracterul / dimensiunea tramei stradale.

2
4. ABORDARE PERSONALĂ
4.1. Contextualizarea intervenției
4.2. Diagnostic / viziune (scheme la nivel ZMB)
4.3.Propunere de intervenție (scheme de mobilitate la nivel local pentru dezvoltările
periurbane existente)

CONCLUZII