Dozarea Complementului in ser

Testarea prezentei lizozimului

 Sistemul complementului ajută sau completează
capacitatea anticorpilor și a celulelor fagocitare de a
elimina agenții patogeni din organism. Acesta este
parte a sistemul imun înnăscut, care nu este adaptabil
și care nu se schimbă pe parcursul vieții.
 Sistemul complement reprezintă un complex de proteine
plasmatice ​mici, sintetizate de ficat, și care circulă ca
precursori inactivi. La un stimul declanșator potrivit,
începe clivarea precursorilor de către proteaze specifice,
fiind inițiată o cascadă de amplificare a răspunsului
(produsul unei reacții catalizează reacția următoare).
Rezultatul final al acestei cascade de activare este
amplificarea masivă a răspunsului initial și activarea
complexului de atac membranar (MAC). Peste 25 de
proteine ​si fragmente de proteine ​alcătuiesc sistemul
complement, inclusiv proteine ​serice și receptori ai
membranei celulare. Aceste proteine reprezintă
aproximativ 5% din fracțiunea globulinică al serului.
 Functii complementului
 Opsonizarea microbilor, proces care eficientizează
fagocitoza antigenilor de către celule speciale;
 Chemotaxia - atragerea macrofagelor și neutrofilelor;
 Liza microbilor - este realizată lezarea membranei
celulare de către MAC;
 Stimularea eliberării mediatorilor pre-formați
(histamină, interleukine) și nou sintetizați (leucotriene,
tromboxani) ai inflamației;
 Agregarea agentilor, pe suprafața cărora sunt prezente
antigene.
 O modalitate de evaluare a complementului este
metoda hemolizei 50%.
 Reactia se bazeaza pe capacitatea
complementului de a induceliza hematiilor de
oaie pe care s-au format complexe imune prin
anticorpiidin serul hemolitic antihematii de oaie.
 Materiale necesare:
 Tampon veronal
 Hematii de oaie
 Hemolizina(ser hemolitic antihematii de oaie)
 Serul uman care trebuie testat
 Apa amoniacala
 Tehnica reactiei:intr-o serie de 6 eprubete pentru
fiecare ser examinat se repartizeaza ingredientele
principale(serul uman diluat 1/40 in cantitati
diferite+aceeasi cantitate de hemolizina)
 Eprubetele se incubeaza 30min.la 37 grade Celsius
si apoi se centrifugheaza 3 min.la
3000turatii/min.
 Citirea reactiei se face cu un fotometru sau prin
determinarea directa a procentului de hemoliza
in comparatie cu o scara etalon de hemoliza.
 Prin compararea fiecarei eprubete din reactie cu
scara etalon se poate stabili direct procentul de
hemoliza.Odata stabilit se calculeaza hemoliza
50% dupa formulalui von Krogh.
 Variatiile complementului seric pot
aduceprecizari importante in unele imbolnaviri:
 Scade in:LES,GNA,AHAI,ciroza hepatica.
 Creste in:infectii,tumori maligne,cancerul
hepatic primitiv etc.
 Dozarea C3-prin imunodifuzie radiala
Mancini(metode moderne imunoturbidimetrie)
 Scaderea C3 este asociata cu:
 Deficit ereditar,
 deficitul factorului inhibitor al activatorului C3b,
 LES activ,
 hepatita cu virus B,
 crioglobulinemia mixta esentiala,
 sindromul Sjogren,
 boala serului,
 sindromul de intestin scurt,
 glomerulonefrita membranoproliferativa,
 glomerulonefrita poststreptococica,
 endocardita bacteriana subacuta,
 embolia ateromatoasa,
 febra mediteraneana familiala,
 vasculita urticariana,
 hipogamaglobulinemia X linkata,
 sindrom hemolitic-uremic
 Cresterea C3 este asociata cu:
 Numeroase stari inflamatorii

 Valori biologice de referinta(mg/dL)

 < 3 luni 60-150
 4-6 luni 70-180
 > 6 luni 90-180
 Lizozimul (muramidază) este o enzima bacteriolitică
 Are capacitatea de a distruge peretele celular
al bacteriilor Gram-pozitive (în special), prin
hidrolizarea legăturii glicozidice β-1,4 dintre acidul N-
acetilmuramic (NAM) și N-acetilglucozamină (NAG)
(carbohidrați prezenți în peretele bacterian). Se găsește
în cantitate mare în secreții, cum ar fi: lacrimi,salivă și
mucus, în citoplasma neutrofilelor polimorfonucleare
(PMN), dar cea mai mare cantitate de lizozim se
întâlnește în albușul de ou.
 Efectul lizozimului asupra peretelui bacterian se
poate evidentia pe culturi de Micrococcus
lysodeikticus in medii
 Lichide-se incubeaza cultura bacteriana in mediul
lichid cu lizozim.Dupa un scurt interval de timp
(< o ora)are loc clarifierea mediului spre
deosebire de cultura martor care ramane tulbure
datorita dezvoltarii culturii.
 Solide-cultura de micrococ este inglobata in geloza
topita si turnata in placi Petri.Dupa solidificare se fac
mai multe godeuri in mediu dupa care se introduc
probe biologice in care urmarim prezenta lizozimului.
 Dupa incubare 24 ore prezenta lizozimului se traduce
prin aparitia unor zone clare de liza a culturii
bacteriene in jurul godeurilor respective.
 (martori godeuri cu lizozim in concentratii diferite).