Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Erorile de Argumentare
Erorile de Argumentare
Erorile de argumentare
Gandirea critica este esentiala in aflarea adevarului, deci, pentru a sustine credintele si opiniile noastre
intr-un mod corect este important sa cunoastem erorile de argumentare pentru a stii ce sa evitam, sau
pentru a verifica argumentele celorlalti.
Non sequitur este numele dat unei concluzii care nu decurge logic din premise. Practic, toate erorile de
argumentare sunt non sequitur, insa ne limitam la a spune doar ca toate erorile formale sunt non
sequitur. Desi unele enunturi pot aparea non sequitur, este necesar sa le analizam mai in detaliu pentru
a stabili daca nu exista niste asumptii neenuntate.
1 ad hominem abuziv: in loc sa se atace afirmatia, este atacata persoana care a facut afirmatia.
Forma argumentului: X spune ca Y. Y este gresit deoarece X este un om rau (prost, imoral etc.)
Exemplu:
Maria nu are dreptate cand spune ca homosexualii trebuie tolerati, deoarece Maria nu invata
bine.
1 ad hominem circumstantial: sunt atacate circumstantele in care s-a facut argumentul, iar
autorul indica o relatie intre cel care a facut afirmatiile si circumstantele in care se afla.
Forma argumentului:
X sustine ca Y, dar parerea lui X despre Y nu conteaza deoarece X are n motive sa sustina Y.
Exemplu:
ERORILE DE ARGUMENTARE
Forma argumentului:
X sustine Y. Parerea lui X despre Y nu conteaza deoarece X a facut/ a spus ceva ce nu este in
coformitate cu parerea sa despre Y.
Exemplu:
3 argument prin asociere- si acesta poate fi un tip de argument ad hominem atunci cand
argumentul ataca o sursa, din cauza unor similaritati cu o alta persoana rea.
Forma argumentului:
X considera ca Y.
Exemplu
Sigur cs tu esti ateu. Si Hitler era ateu si uite cat de rau a fost Hitler. Orice ateu este la fel de rau
ca si Hitler.
Argumentarea ad hominem poate fi in multe cazuri rezonabila; intre anumite limite, de exemplu,
in procese este legitima punerea in discutie a caracterului si credibilitatii unui martor. Insa acest
tip de argumentare este cu totul neprincipial daca este impins prea departe, ori daca se foloseste
in contexte nepotrivite.
4 atunci cand autoritatea pe care o invocam nu apartine domeniului din care provine
argumentul nostru;
6 cand autoritatea care a fost invocata nu vorbea serios atunci cand a emis parerea
respectiva.
Exemplu Un fizician ne spune ca este bine sa luam medicamentul X deoarece acel medicament ne
face bine.
Fizicianul este intr-adevar o autoritate, dar numai in domeniul fizicii, iar parerea sa despre
medicamentul X are aceeasi greutate cu cea a unui om care nu este o autoritate in niciun
domeniu. Singura parere pe care trebuie sa o respectam este cea venita de la o autoritate din
domeniul din care face parte elementul pe care trebuie sa-l argumentam.
Aceasta eroare de argumentare se refera la tendinta oamenilor de a crede ca ceva este adevarat
doar din cauza ca exista un acord general asupra acelei credinte sau idei. Daca toata lumea
considera ca ceva este adevarat, asta nu inseamna neaparat ca acel lucru este adevarat. Faptul ca
exista un acord general asupra unei probleme, nu face ca acel lucru sa fie adevarul absolut.
De asemenea, daca o practica este comuna, ea devine si corecta in conceptia oamenilor prin
acelasi rationament.
ERORILE DE ARGUMENTARE
Exemplu -Toata lumea stie ca nu se intampla nimic grav daca bei. Deci nu se intampla nimic grav
daca bei.
4 Apel la emotie
Aceasta eroare de argumentare se comite atunci cand cineva manipuleaza emotiile celorlalti
pentru a-i face pe acestia sa accepte ca o afirmatie este adevarata. Mai formal, aceast tip de
gandire include si inlocuirea dovezilor cu afirmatii care ar provoca emotii puternice. Atunci cand
emotii favorabile sunt asociate cu un lucru, este mai usor pentru o persoana sa accepte acel lucru.
Invers, atunci cand cineva arata ca argumentul oponentului nu trebuie acceptat, el poate lega
emotii negative de argument pentru a-l face neplacut oamenilor.
Exemplu: Parfumul X te face sa te simti foarte bine. Mirosul sau iti aduce aminte de verile calde
ale copilariei. De aceea, tu iti doresti parfumul x.
Gandirea dezirativa sau apelul la consecintele unei credinte, se refera la tendinta oamenilor de a
crede ceva doar pentru ca isi doresc ca acel lucru sa fie adevarat. Acest tip de gandire este foarte
periculos deoarece se ascunde in mod voit adevarul.
Exemplu: Fumatul nu are cum sa-mi faca rau, ba chiar ma ajuta sa invat, deoarece ma calmeaza.
Emitatorul unui argument care face apel la frica incearca sa convinga oamenii sa nu aleaga un
anumit lucru raportand acel lucru la ceva ce produce frica. Acest tip de argument este foarte
folosit in propaganda politica, dar si in tehnicile de manipulare folosite in marketing.
ERORILE DE ARGUMENTARE
Q este infricosator.
Exemplu: Este infricosator sa te gandesti ca nu exista viata dupa moarte, deci trebuie sa existe
viata dupa moarte.
Argument in care se conchide ca o opinie este adevarata doar datorita faptului ca nu exista
dovezi impotriva ei. Acest argument poate avea la baza prezumtia de nevinovatie folosita in
instanta sau faptul ca cineva este considerat nevinovat in lipsa dovezilor, insa acest lucru nu arata
clar nevinovatia cuiva. Desi nu se stie nimic despre A, se trage o concluzie despre A.
Exemplu: Nu poti dovedi ca nu am dreptate cand spun ca exista fantome, deci exista fantome.
In acest tip de argument se presupune ca daca ceva este nou trebuie sa fie mai bun, deoarece
inlocuieste ceea ce este vechi si depasit. Acest lucru nu este intotdeauna valabil, iar ceva ce este
nou nu este neaparat si mai bun.
Forma argumentului: X este nou deci este mai bun decat Y care este vechi.
Exemplu: Noul CocaCola Zero este mai bun decat vechiul Coca Cola Light, deoarece este un
produs nou.
Acest tip de eroare de argumentare este opusul argumentului apelului la nou. Emitatorul unui
astfel de argument este de parere ca ceea ce a fost facut/analizat in mod traditional, este mai bun
decat orice altceva facut/analizat prin metode noi. Apelul la traditie este frecvent in argumentarea
zilnica, mai ales daca avem de-a face cu oameni conservatori. Traditia este o practica comuna
care este rareori pusa prin prisma critica, de aceea le este foarte greu oamenilor sa renunte la
ERORILE DE ARGUMENTARE
acest lucru. In combinatie cu apelul la o credinta comuna, acest argument poate fi foarte greu de
inteles si de combatut.
Cand se face apel la ridicol se creeaza un om de paie reducand la absurd ceva ce a fost spus.
Atunci cand ridiculizam ceva, ii degradam pozitia sociala. Daca o persoana este asociata cu acel
lucru, atunci si persoana respectiva este pusa pe o pozitie sociala inferioara. Cand oamenii vad o
persoana pe o pozitie sociala inferioara, nu se vor asocia cu acea persoana si nu vor accepta
ideile acesteia de teama sa nu fie considerati la fel. Persoana care apeleaza la ridicol stie acest
lucru si il foloseste impotriva oponentului sau.
Exemplu:
Sa crezi in teoria evolutiei inseamna sa crezi ca te tragi din maimuta! Ce ridicol. (Aici teoria este
redusa la absurd considerandu-se ca oamenii au aparut brusc din maimute, astfel negandu-se
chiar ideea de evolutionism)
diferite, de aceea nu trebuie sa ne bazam pe analogie decat daca analizam foarte corect toate
aspectele problemei.
A are caracteristica X.
Exemplu:
13 Generalizare pripita
In acest tip de eroare de argumentare exemplul sau exemplele date sunt in numar prea mic
pentru a se putea face o generalizare.
Generalizarea pripita include dovezi anecdotice. Dovezile anecdotice includ argumente bazate pe
dovezi despre ceea ce ni s-a intamplat noua sau celor din jurul nostru.
Alte tipuri de generalizari pripite sunt: provincialismul, prejudecata si gandirea de tipul “nu am
patit nimic rau din asta”.
14 Exemplu nereprezentativ
La fel ca si in cazul generalizarii pripite, exemplul dat nu este reprezentativ pentru argument,
deoarece poate exprima o exceptie de la regula.
Erori formale:
Erorile formale pot fi orice forma de argument nevalid. Un argument nevalid este acel argument
in care premisele pot fi adevarate, insa concluzia sa fie falsa. Structura acestor argumente nu
garanteaza o concluzie adevarata din premise adevarate. In gandirea deductiva se porneste de la
general pentru a se deduce instante specifice.
Forma argumentului:
Exemplu:
Toti jucatorii de tenis de performanta au palete de tenis. Tu ai paleta de tenis, deci trebuie sa fi
jucator de tenis de performanta.
16 Afirmarea consecventului
Eroare formala foarte des intalnita care poate parea o forma corecta de argumentare la prima
vedere.
Forma argumentului:
Daca P, atunci Q,
Q.
Prin urmare P.
Deci nu ai benzina.
17 Negarea antecedentului
Daca P, atunci Q
Nu P.
Deci nu Q.
ERORILE DE ARGUMENTARE
Aceasta eroare formala presupune ca daca dovezile pentru o concluzie sau temeiurile unui
argument sunt false, in mod necesar acea concluzie va fi falsa.
19 Ambiguitatea
Atunci cand acuzam sau suntem acuzati de ambiguitate, aceasta se refera la dublul sens pe care il
poate avea o expresie, un cuvant sau o propozitie.
1 Ambiguitate lexicala(Echivocatie): un cuvant cu doua sau mai multe sensuri este folosit astfel
incat propozitia in care acesta este folosit poate avea mai multe intelesuri;
2 Ambiguitatea referentiala, apare atunci cand un termen este folosit astfel incat poate fi
considerat ca referindu-se la oricare din doua sau mai multe lucruri;
3 Ambiguitatea sintactica, intalnita si sub numele de amfibolie, apare atunci cand ordinea
cuvintelor permite doua sau mai multe interpretari.
In acest tip de argument propozitia de demonstrat este deja afirmata implicit sau explicit in una
din premise. Aceasta eroare se produce si atunci cand se pune o intrebare ce presupune un
raspuns subinteles la o alta intrebare care nu a fost rostita in mod explicit, ci este sugerata in mod
perfid. In acest caz se numeste intrebare complexa.
Raspunsul la aceasta intrebare implica indiferent de raspuns si afirmarea faptului ca acel grup este
unul de degenerati. Din aceasta categorie fac parte si: intrebarile cu supozitie, intrebarile multiple,
intrebarile conducatoare si intrebarile compuse
ERORILE DE ARGUMENTARE
Forma argumentului:
X s-a intamplat. Sansele ca X sa se intample sunt mai mici. Deci X nu se va mai intampla in
curand.
Exemplu: Am pierdut la jocul de noroc de mai multe ori, deci sansele mele sa castig au crescut.
Argumentul pantei alunecoase se refera la faptul ca odata pornit pe un drum nu mai exista cale
de intoarcere; daca se face o miscare intr-o anumita directie este foarte greu sau imposibil sa
previi o urmatoare miscare in aceeasi directie.
Forma argumentului:
Minciuna este denaturarea voita a adevarului cu scopul de a insela pe cineva. Spre deosebire de
minciuna propriu-zisa, minciuna prin omisiune este ascunderea adevarului prin omiterea sa.
Minciuna este in general blamata, iar unii oameni considera ca aceasta nu poate fi justificata
nicicum.
ERORILE DE ARGUMENTARE
25 Asertiune
Enunt dat de cineva ca fiind adevarat fara a aduce dovezi care sa-i sprijine afirmatia
Aceasta expresie este foarte des folosita pentru a demonstra ca o concluzie are dovezi. Dar
vaguitatea acestei expresii nu ne lasa sa o consideram ca o dovada clara. Prin simplul fapt ca
spunem ca “cercetarile arata ca…” nu demonstram ca argumentul nostru este si unul bun.
27 Eroare genetica
Eroare neformala de forma 'x provine din y, deci x trebuie sa aiba acum niste trasaturi comune cu
y', desi de obicei rationamentul este mai degraba sugerat decat enuntat explicit. Nu este un mod
de argumentare sigur, deoarece in multe cazuri singura legatura dintre un lucru si descendentul
sau este cea genetica; doar din faptul ca un lucru s-a nascut din altul nu rezulta ca el are vreo
trasatura importanta comuna cu originea sa.
“O forma obisnuita a erorii genetice apare atunci cand se examineaza originile unui cuvant cu
scopul de a determina sensul sau actual. Aici, si in toate cazurile de erori genetice, poate fi
adevarat ca exista o legatura importanta intre origine si descendentii ei, dar simpla relatie
genetica nu garanteaza acest lucru.”
Aceasta forma de argumentare are ca origini exemplul artistului Van Gogh. Acesta a fost sarac si
neinteles in timpul vietii, dar acum este recunoscut ca un mare artist. Cel care argumenteaza in
acest fel ajunge la concluzia ca el desi este sarac si neinteles, va fi recunoscut ca un mare artist.
29 Heringi rosii
Cand se comite eroarea heringi rosii, autorul acesteia introduce o pista falsa pe care o urmeaza in
discutie. Aceasta eroare poate fi facuta din neatentie sau poate fi o forma de distragere a atentiei.
Irelevanta se comite atunci cand intr-o discutie se introduc elemente care nu au legatura cu tema
abordata. Acest lucru se poate face pentru distragerea atentiei (raspunsul politicianului, zig zag,
heringi rosii etc. ) sau din neatentie.
ERORILE DE ARGUMENTARE
31 Om de paie
Omul de paie este o strategie folosita pentru ca dobora mai usor argumentul oponentului. Acesta
pune intr-o forma absurda argumentul si apoi il critica. Poate fi un truc deliberat sau o
neintelegere a argumentului initial.
Forma argumentului:
Nu poti sa obligi oamenii sa nu faca altceva decat sa citeasca. Este absurd si nu este corect.
Este eroarea care inseamna literal 'dupa aceasta, de aceea, din aceasta cauza'.Aici nu se face
diferenta dintre 'dupa aceea' si 'deoarece'. Doar pentru ca un anumit eveniment survine dupa un
alt eveniment, nu atrage cu necesitate concluzia ca primul a fost cauza celui de-al doilea. Deci
este o eroare sa luam coincidenta drept cauza.
33 Raspunsul politicianului
Eroare bazata pe irelevanta folosita deseori de politicieni pentru a evita sa dea un raspuns la
intrebarile incomode. In loc sa raspunda clar la intrebare acestia alcatuiesc un discurs pe o tema
asemanatoare pe care il prezinta drept raspuns.
34 Zig Zag -Este o forma de distragerea atentiei in care autorul sare de la o tema la alta
incercand sa se apere de eventualele contraargumente.