Referat de practică – Drept Administrativ

Obiectul analizei noastre îl reprezintă Hotărârea de Consiliu Local numărul 321, adoptată în
data de 4 aprilie 2017 de către Consiliului Local Cluj – Napoca, privind alocarea sumei de
50000 de lei de la bugetul local pe anul 2017, în vederea susținerii activităților/acțiunilor
sportive ale Centrului si Clubului Sportiv Scoțian – Roman al Handicapaților Lamont.

Starea de fapt ce a dus la adoptarea hotărârii este reprezentată de un interes public local și
anume de necesitatea finanțării activităților sportive ale Clubului Sportiv susmenționat,
finanțare ce intră în atribuțiile Consiliului Local în baza art.36 alin. (6) lit. a) 6. al Legii
215/2001 .

Hotărârea este în mod evident un act administrativ, fiind o manifestare unilaterală de voință,
făcută cu scopul de a produce efecte juridice, emisă în regim de putere publică, făcută cu
scopul de a pune în aplicare1 art.36 alin. (6) lit. a) 6. al Legii 215/2001.

Ne propunem în continuare trecerea actului administrativ prin clasificările elaborate de

doctrină, iar mai apoi verificarea respectării principiului legalității, în sensul unei analize a
condițiilor de validitate ce trebuie îndeplinite de un act administrativ, atât în ceea ce privește
forma și procedura, cât și legalitatea interna a acestuia, adică liceitatea obiectului și a cauzei.

Având în vedere autorul actului ca și criteriu de clasificare, exista diverse opinii în doctrina de
specialitate dintre care le amintim pe cele ale domnilor Ovidiu Podaru și Ilie Iovănaș. Primul
autor are o viziune ce împarte actele în acte administrative – scop, acte – mijloc și acte emise
prin delegație, interesând raporturile dintre autorul actului si exercițiul puterii publice2 , iar cel
de-al doilea le clasifică în funcție de denumirile acestora, prin criteriul organului emitent3.
Preferam sa folosim clasificarea domnului Ovidiu Podaru întrucât aceasta are și valențe
practice, nu doar teoretice. Așadar, actul în cauza reprezintă un act administrativ – scop, fiind
emanat chiar de către administrația publică și anume de către Consiliul Local Cluj – Napoca.

1
Ovidiu Podaru, Drept administrativ – Volumul 1 – Actul administrativ. Repere pentru o teorie altfel, Ed.
Hamangiu, București, 2010, p. 3
2
Ibidem, p.40
3
Ilie Iovanaș, Drept administrativ, Editura Servo Sat, Arad, 1997, p. 25
Considerăm că actul este un act complex având în vedere faptul că în baza Regulamentului
privind finanțarea din fonduri publice adoptat prin HCL nr.521/20164 selecția proiectelor se
face de către o comisie de specialitate, comisie ce are putere de consimțământ – opoziție,
avizul emis de către aceasta fiind unul conform, fapt ce nu este explicitat în regulament, dar
este lesne de înțeles prin interpretarea teleologică a acestuia. Așadar, actul are doi autori,
Consiliul Local, care emite hotărârea, dar care are în mod imperativ nevoie de un aviz
favorabil de la comisia de specialitate.

Având în vedere faptul că Hotărârea de Consiliu Local produce efecte imediat, necondiționate
sau limitate în timp, aceasta este un act administrativ pur și simplu. Deși acesta își va înceta
efectele în urma transferului sumei de bani, acesta rămâne pur și simplu deoarece la emitere,
intenția Consiliului Local a fost aceea de a nu-i limita în timp efectele5.

Folosind destinatarul actului ca și criteriu de distincție, în doctrină actele sunt împărțite în acte
interne si externe. Luând în considerare că actul produce efecte față de un particular și nu în
cadrul administrației, avem de a face cu un act extern.

Luând în considerare faptul că Hotărârea de Consiliu Local se aplică unui particular

determinat, arătat în mod expres în cuprinsul său, avem de a face cu un act administrativ
individual.

În ceea ce privește subclasificarea actelor individuale propusă de domnul Podaru, actul în

discuție este un act subiectiv, deoarece creează o situație juridică nouă, nu aplică la un caz
individual un statut general. Mai mult, actul este unul a cărui efecte se epuizează, un act ce
creează un avantaj particularului, un act pozitiv și expres6.

Din punctul de vedere al competenței teritoriale, actul administrativ în discuție reprezintă un

,,act administrativ de autoritate” adoptat de organele administrației publice locale 7, motiv
pentru care acesta produce efecte doar în raza municipiului Cluj – Napoca. Din această
clasificare putem deduce cu ușurință că este necesar ca sediul Centrului si Clubului Sportiv
Scoțian – Roman al Handicapaților Lamont să se afle tot acolo, condiție îndeplinită însă.

4
Punctul 9 alin. (3), Regulamentului privind finanțarea din fonduri publice, adoptat prin HCL nr.521/2016,
consultat online pe http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/521.pdf la data de 25 august, ora 18:38.
5
Ovidiu Podaru, op. cit., p.49
6
Ovidiu Podaru, op. cit., p.68-80
7
Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ român – Partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1993,
p. 214
Urmărind structura propusă mai sus vom continua prin verificarea respectării condițiilor de
formă și procedură în procesul de emitere a HCL.

În ceea e privește condiția competenței materiale , hotărârea nu ridică probleme, organele

emitente fiind si cele competente, în baza articolului 36 alin (6) lit. a) pct.6 din Legea
215/2001 coroborat cu punctul 9 alin. (3), Regulamentului privind finanțarea din fonduri
publice, adoptat prin HCL nr.521/2016. Astfel actul fiind emis de către Consiliul Local și
respectând avizul conform al comisiei de specialitate este îndeplinită cerința competenței
materiale a autorilor actului.

În ceea ce privește forma, actul îndeplinește condiția ad validitatem a formei scrise, condiție
ce reflectă caracterul de act emis in autoritatea statului, în regim de putere publică8 și pe aceea
de a fi scris în limba română, condiții asupra cărora doctrina română are o părere unitară.

În ceea ce privește celelalte condiții de formă și anume antetul, titlul, preambulul, data și locul
emiterii sau numărul de ordine, unii autori consideră ca lipsa acestora atrag nulitatea actului
administrativ9, în vreme ce alți autori le consideră a fi vicii neesențiale10 ce nu atrag nulitatea
actului decât daca se poate dovedi un raport de cauzalitate între lipsa elementului respectiv și
vătămarea suferita. HCL analizată îndeplinește însă toate aceste condiții, fapt ce conferă cel
puțin o aparență de legalitate a hotărârii.

Un alt element de formă îl reprezintă ștampila, element prezent pe actul în discuție. Deși în
doctrină părerile variază, jurisprudența11 arată clar faptul că ștampila nu reprezintă un element
ad validitatem, fiind un element de formă neesențial în ceea ce privește actele administrative,
rolul acesteia fiind acela de a conferi o prezumție de legalitate. Cum HCL în cauză este
ștampilată, prezumția de legalitate a acesteia este neafectată.

Hotărârea de Consiliu Local este semnată de președintele de ședință și contrasemnată de

secretarul municipiului. Deși par a aparține unei categorii comune, cele două au o
funcționalitate total diferită potrivit unui autor12, semnătura fiind o condiție de existență a
actului administrativ, având rolul de a certifica conținutul acestuia, iar lipsa acesteia atrage

8
Antonie Iorgovan, Drept Administrativ – Tratat Elementar vol. II, Editura Herculanes, Drobeta Turnu Severin,
1993, p.63
9
Corneliu Manda, Drept Administrativ – Tratat Elementar, Editura Lumina Lex, București, 2001, p.211
10
Ovidiu Podaru, op. cit., p.145-147
11
C.A. Pitești, s. Com., cont. adm. și fisc. decizia nr 954/R-C din 17 octombrie 2008, din Ovidiu Podaru, Drept
administrativ. Practică judiciară comentată- Volumul 1- Actul administrativ. Un secol de jurisprudenţă (1909-
2009), Ed. Hamangiu, București, 2010, p. 165
12
Ovidiu Podaru, op. cit., p.137-142
inexistența actului administrativ, pe când rolul contrasemnăturii în cazul unui act emis de un
organ descentralizat este acela de a marca intervenția secretarului în procesul decizional și
anume informarea emitentului asupra legalității actului ce urmează a fi emis.

Într-un articol de specialitate13 se susține faptul că orice act administrativ trebuie sa fie
motivat, dat fiind că motivarea nu e doar o condiție de legalitate și validitate ci și un
instrument ce asigură transparența procesului decizional al administrației publice. Ne raliem
unei păreri mai nuanțate din doctrină14 care susține ideea conform căreia nu toate actele
administrative individuale trebuie motivate, fiind de neînțeles rațiunea motivării unui act
precum HCL nr. 321/2017 având în vedere că motivul pentru care a fost emis este
îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru acordarea respectivelor fonduri. Așadar și în
opinia noastră actul în cauză este valabil chiar și în lipsa unei motivări formale.

În ceea ce privește procedura de emitere, având în vedere faptul ca actul are doi autori cu
putere de consimțământ – opoziție așa cum am menționat și mai sus, ne aflăm în prezența unei
proceduri conforme. În afara avizului conform, Consiliul Local al municipiului Cluj – Napoca
a mai avut in vedere Referatul 133765 al Direcției Generale comunicare, dezvoltare locală și
management proiecte, referat ce are însă o natură consultativă.

Pentru a fi legală din punct de vedere al procedurii, o Hotărâre de Consiliu Local trebuie
adoptată în cadrul unei ședințe de Consiliu Local în care să fie întrunit atât cvorumul de
prezență, cât și cvorumul de vot. În baza articolului 40 alin. (1) Legea 215/2001 cvorumul de
prezență reprezintă majoritatea consilierilor locali în funcție, iar cvorumul de vot în privința
hotărârii în cauză, în baza art. 45 alin. (2) lit. a) Legea 215/2001, tot majoritatea consilierilor
locali în funcție. Având în vedere faptul că municipiul Cluj – Napoca are 27 de consilieri în
funcție, iar hotărârea a fost adoptată cu 22 de voturi putem lesne deduce că ambele cvorumuri
au fost întrunite.

În ceea ce privește legalitatea internă a actului, acesta este în conformitate cu Legea pe care o
pune în aplicare și cu actul administrativ normativ care reglementează condițiile in care se
emite un act precum cel în cauză, așa cum am arătat pe parcursul lucrării motiv pentru care
condiția liceității este îndeplinită.

13
Emanuel Albu, Motivarea actelor administrative - garanție a dreptului la o bună administrație (administrare),
Revista de Drept Public Nr. 4/2010, Ed. C.H. Beck, 2010, p. 52
14
Ovidiu Podaru, op. cit., p.149
Având în vedere faptul ca este emis în interes public, având o cauză licită din punctul de
vedere al motivului și scopului pentru care a fost emis, fiind ușor de înțeles de ce este oportun
ca o parte din bugetul municipiului sa fie folosiți în vederea finanțării unui club sportiv
destinat oamenilor cu dizabilități.

Luând în considerare toate cele mai sus menționate, Hotărârea de Consiliu Local nr. 321/2017
este un act administrativ scop, complex, pur și simplu, extern, individual, subiectiv, a cărui
efecte se epuizează, un act pozitiv și expres ce creează un avantaj particularului, acesta
îndeplinind toate condițiile de validitate externă și internă, motiv pentru care putem afirma ca
avem de a face cu un act legal.

Bibliografie:

 Antonie Iorgovan, Drept Administrativ – Tratat Elementar vol. II, Editura Herculanes,
Drobeta Turnu Severin, 1993
 Corneliu Manda, Drept Administrativ – Tratat Elementar, Editura Lumina Lex,
București, 2001
 Ilie Iovanaș, Drept administrativ, Editura Servo Sat, Arad, 1997
 Ovidiu Podaru, Drept administrativ – Volumul 1 – Actul administrativ. Repere pentru
o teorie altfel, Ed. Hamangiu, București, 2010
 Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ român – Partea generală, Ed.
Lumina Lex, București, 1993
 Emanuel Albu, Motivarea actelor administrative - garanție a dreptului la o bună
administrație (administrare), Revista de Drept Public Nr. 4/2010, Ed. C.H. Beck, 2010
 C.A. Pitești, s. Com., cont. adm. și fisc. decizia nr 954/R-C din 17 octombrie 2008, din
Ovidiu Podaru, Drept administrativ. Practică judiciară comentată- Volumul 1- Actul
administrativ. Un secol de jurisprudenţă (1909-2009), Ed. Hamangiu, București, 2010
 Regulamentului privind finanțarea din fonduri publice, adoptat prin HCL nr.521/2016,
consultat online pe http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/521.pdf la data de
25 august, ora 18:38

Nițulescu Ioan-Mihai

Anul 2, Grupa 211