Imagini biocel

La fiecare imagine se descrie principiul de functionare al microscopului

respectiv.

Microscopul electronic de transmisie: microscopul electronic de transmisie

detectează electronii transmiși prin probă si furnizează detalii de rezoluție înaltă
(∼ 0,2 nm). Folosește un fascicul de electroni în locul unui fascicul de lumină.
Pentru focalizarea electronilor într-un fascicul coerent se folosesc lentile
electromagnetice amplasate într-o incintă vidată. Puterea de mărire și rezoluția
sunt dependente de viteza de accelerare a electronilor în incinta vidată a ME. Cu
ajutorul microscopului electronic putem examina structuri celulare de mici
dimensiuni, denumite ultrastructuri (complexe macromoleculare și organite).

Microscopia de scanning/de baleiaj: detectează electroni reflectați de probă.

Furnizează detalii ale suprafeței probei analizate ( ∼ 50 nm). Oferă imagini
tridimensionale ale suprafețelor celulelor, țesuturilor, organisme. Același
principiu al interacțiunii unui fascicul de electroni cu o probă care trebuie
acoperită cu un strat subțire metalic (pentru stabilitate și contrast). Imaginea este
formată de electronii reflectați de pe suprafața preparatului și colectați de un
detector.

Metoda de inghetare/fracturare: Permite vizualizarea suprafețelor rezultate

prin clivajul anumitor structuri (ex: clivajul membranei celulare).

• Se îngheață celulele

• Se introduc într-o cameră vidată și se lovesc cu un cuțit

• Celulele se fracturează in zonele hidrofobe (unde gheața nu s-a format)

• Se realizează un mulaj metalic (Au, C) al suprafeței expuse în urma clivajului

– se realizează o replică a suprafeței

• Se examinează această replică metalică la MET

 1. CILI- microscopie electronica de transmisie

Dublet Dublete
central de periferice de
microtubuli microtubuli

-cateva detalii despre microscopia de transmisie

-cili in sectiune transversala

-se observa dublete periferice de microtubuli

-cilii contin nexina, dineina; sunt de 2 feluri:mobili si imobili

-localizare cili mobili: trompe uterine(deplaseaza ovocitul), tract

respirator(deplaseaza particule de aer inglobate in mucus)

-cilii imobili sunt raspanditi foarte larg in organism, au in principal rol senzorial

- acest strat de cili se misca coordonat astfel incat stratul de mucus de la nivelul
respectiv se deplaseaza intr-o singura directie
 2. Cili si microvilli – microscopie de scanning

Cili

Microvili

- cateva principii legate de microscopia de scanning(vezi sus)

- cilii contin microtubuli, iar microvilii contin microfilamente de actina paralele

intre ele

- cateva cuvinte despre ultrastructura microvililor si a cililor: microvilii sunt

prelungiri permanente digitiforme ale membranei apicale; rol: maresc aria
suprafetei pentru a facilita absorbtia materialelor extracelulare

- cilii sunt prelungiri permanente ale membranei, continand dublete de

microtubuli in sir de 9+2 ; rol: deplasarea materialelor pe suprafata celulara
+restul informatiilor despre cili de la imaginea precedenta
 3. Cili si microvili – microscopie de scanning (2)

Cili

Microvili

- aceleasi lucruri ca la imaginea precedenta

 4. Cili si microvili – MET

Dublete
periferice
de
microrubuli

Dublet
central de
microtubuli

Microvili

- cili si microvili in sectiune transversala

- detalii despre microscopia de transmisie (vezi sus)

- detalii despre cili si microvili (vezi imaginile de mai sus)

 5. Placa metafazica – microscopie de transmisie

CENTRIOLI

Centrozom

CROMOZOMI

CENTRIOL

- cateva cuvinte despre microscopia de transmisie

- se observa placa metafazica, fusul de diviziune, centrozomul

- cateva cuvinte despre centrozom: centriolii si centrozomul formeaza fusul de

diviziune in mitoza; centrozomul se mai numeste si centru celular; centrozomul
contine o citoplasma cu 2 centrioli orientati perpendicular, fiecare centriol fiind
compus din 9 triplete de microtubuli

- in metafaza, fiecare cromatidă este atașată la microtubulii ce provin de la un

centrozom; cromozomii se aliniază în zona ecuatorială, formând placa
metafazică
 6. Flagel de spermatozoid – microscopie de transmisie

Dublete
periferice
de
microtubuli

Mitocondrii

Dublet
central de
microtubuli

- cateva cuvinte despre microscopia de transmisie

- flagelul se intalneste numai la spermatozoid; nu are direct membrana; dupa

dubletele de microtubuli nu este imediat membrana, ci acele mitocondrii;
membrana este la periferie, restul celulei este f mic

- flagelul este organizat la fel ca cilul (vezi explicatii cili); dubletele de

microtubuli

- prin miscarea acestui flagel se deplaseaza toata celula

7. Nucleu + RER + Poliribozomi – microscopie de transmisie

RER

Heterocromatina

Eucromatina

Poliribozomi

Nucleol

- detalii MET

- f mult reticul rugos sub forma de cisterne, dar si sub forma de tubuli sectionati
transversal(intr o anumita zona)

- nucleu cu multa eucromatina(zona electronoclara)

- in centru este nucleolul si se vede putin si din anvelopa nucleara cu pori(este

pensat lumenul cisternei nucleare)

- detalii despre RER: contine ribozomi atasati de membrana; functii: biosinteza

unor proteine (prot membranare, prot destinate a functiona in RE, aparatul
Golgi sau lizozomi si prot destinate exportului), prelucrarea proteinelor
sintetizate in RE, sortarea si transportul catre aparatul Golgi

- nucleolul este un corpuscul intranuclear cu rol in biogeneza ribozomilor

(ARNr); in absenta lui nu se sintetizeaza proteine, nu are loc divizunea
- poliribozomi= mai multi ribozomi atasati ARNm

8. Flagel in sectiune longitudinala – MET

- detalii despre MET

- se pot observa microtubulii centrali si de pe margini

- aceleasi lucruri ca la imaginea cu flagelul in sectiune transversala

9. Membrana celulara – metoda de inghetare/fracturare

- detalii despre tehnica de inghetare/fracturare- cum se rupe blocul, cum se

desface in 2 parti, pe fata din interior ramanand mai multe proteine- sunt mai
multe legaturi la endodomeniu decat la ectodomeniu

- partea de jos este fata de dinauntru, partea de sus este fata din afara
10. Jonctiuni celulare – MET

- detalii despre MET

- se observa jonctiune gap, desmozomi(punctiformi, contin filamente

intermediare) si zonula Adherens(inconjoara toata celula)

- jonctiune gap- membrane f apropiate una de cealalta, fara complex proteic de

atasare, se mai numeste jonctiune de comunicare, aceste 2 membrane alaturate
sunt strabatute de canale hidrofile numite conexoni
- exista 2 tipuri de desmozomi: in banda (zonula Adherens) si in spot(macula
Adherens); desmozomul este un tip de joncțiune celulară specializată în
adeziunea puternică a două celule. Au un aspect ca de pete, acestea
reprezentând punctele în care membranele plasmatice ale părților laterale ale
celor două celule sunt legate;

- zonula Adherens este o jonctiune intercelulara de atasare pe microfilamente de

actina; este alcatuita din cele 2 membrane aflate la o distanta de 15nm,
complexul proteic de atasare la citoschelet reprezentat de alfa, beta si gamma
catenine si glicoproteina transmembranara linker care este o cadherina calciu
dependenta, elementul de citoschelet reprezentat de o bandeleta de
microfilamente de actina; aceasta jonctiune se dispune intre celulele epiteliale
sub jonctiunea stransa de la polul apical, dar in portiunea transversala a discului
intercalar(jonctiune intre miocardiocite)

- cele 3 impreuna(gap, desmozomi si zonula Adherens) formeaza stria

scalariforma/ discul intercalar

-filamentele intermediare sunt caracteristice pentru tipul de tesut, ele sunt unul
din elementele componente ale jonctiunii de atasare(proteina transmembranara
linker, complex proteic de atasare si filamente intermediare)

- ex de intrebare: diferenta dintre desmozomul de la discul intercalar si

desmozomul din complexul jonctional de la enterocit consta in tipul de proteina
care formeaza filamentul intermediar; la disc desmina, la enterocit citokeratina
 11. Nucleu+mitocondrii+incluziuni lipidice+ RE – MET

Incluziuni
lipidice

Eucromatina

Mitocondrii

Heterocromatina

RE

-detalii despre MET

- nucleu cu multa eucromatina, heterocromatina si se observa putin si din

amvelopa nucleara; f multe mitocondrii si reticul neted

- nr mare de mitocondrii poate sugera ideea ca se produc steroizi(unele din

enzimele care ajuta la definitivarea hh steroid nu sunt pe reticul, ci sunt in
mitocondrii)→ produsul se „plimba” intre reticul si mitocondrii pana se
definitiveaza hormonul specific celulei respective( ex CSR cu hormoni steroizi,
testicul, ovar)

- detalii despre mitocondrii: organite delimitate de endomembrana, prezinta mb

dubla, cu plici ale membranei interne(criste) adapostind enzime metabolice
importante; produc 95% din ATP-ul necesar celulei; mitocondria este numita si
uzina energetica a celulei; Numarul mitocondriilor într-o celula difera în functie
de rolul celulei (functia acesteia). Celulele cu particularitati în solicitarea de
energie de catre organism, cum ar fi fibrele musculare, au mai multe
mitocondrii ca oricare alta celula.

- incluziunile lipidice pot fi intalnite in celula in urmatoarele circumstante:

tranzitoriu(celula hepatica postprandial), temporar(pe o durata de timp variabila,
in celulele secretorii din gl mamara in lactatie) si permanent(in celule
specializate ale tesutului conjunctiv numite adipocite, celule grase sau lipocite).

- reticulul endoplasmic este un organit delimitat de endomembrana, structurat

sub forma unor cisterne si/sau tubuli, cu numeroase anastomoze, a caror fata
citoplasmatica prezinta, sau nu, rugozitati si a carui functie de baza este aceea
de a produce molecule si macromolecule esentiale organizarii si functionarii
celulelor; RE face parte din grupul organitelor implicate in biogeneza si traficul
intracelular al membranelor, alaturi de Golgi, lizozomi si sistemul endozomal;
RE reprezinta cea mai abundenta structura delimitata de endomembrana din
celula, continand mai mult de jumatate din sistemul de membrane al acesteia.

12. Macrofag+ Limfocite – microscopie de scanning

Pseudopode

- detalii despre microscopia de scanning

 - se observa pseudopode la suprafata celor 2 tipuri de celule

- macrofagul este una dintre cele trei celule fagocitare ale sistemului imunitar și
au un rol important în cadrul sistemului imun nespecific (înnăscut); sunt
răspândite difuz în organism, la nivelul țesuturilor conjunctive și în apropierea
membranelor bazale ale vaselor sanguine de dimensiuni reduse; se deplasează
de-a lungul ţesuturilor înghiţind bacterii şi celule moarte.

- limfocitul este o celula a sistemului imunitar, responsabila de reactiile de

aparare ale organismului fata de substantele pe care le considera straine;
limfocitele apartin familiei leucocitelor

13. Nucleu+RER+Peroxizomi-lizozomi – MET

Peroxizom

RER

Lizozom

NUCLEU

Nucleol

- detalii MET
- f mult RER → biosinteza unor proteine de export

- nucleu cu f multa eucromatina; se vede bine anvelopa nucleara, nucleolul si

heterocromatina

- lipsa heterocromatinei pe margini sugereaza prezenta unor pori

- detalii despre RER: contine ribozomi atasati de membrana; functii: biosinteza

unor proteine (prot membranare, prot destinate a functiona in RE, aparatul
Golgi sau lizozomi si prot destinate exportului), prelucrarea proteinelor
sintetizate in RE, sortarea si transportul catre aparatul Golgi

- invelisul nuclear/ anvelopa nucleara: Membranele nucleare sunt străbătute de

pori mari, proteici, care realizează o cale de comunicare între nucleu și
citoplasmă. Pe fața internă, învelișul nuclear este susținut de o lamină nucleară
formată din filamente intermediare; porul nuclear este o zonă de comunicare
între nucleu şi citoplasmă, structurat în învelişul nuclear de proteine care
traversează cele două membrane ca nişte coloane, solidarizate pe ambele feţe de
inele proteice (formează un octogon de porine).

- nucleolul este un organit nedelimitat de endomembrane, vizibil şi în MO şi în

ME; este heterogen, electronodens, prezinta 3 zone : Centru fibrilar – cromatină
care conţine gene ce codifică ARNr, Zona densă fibrilară – aici are loc
transcrierea ADN la ARN, Regiunea granulară – conţine subunităţile
ribozomale; Funcţie: biogeneza subunităţilor ribozomale

- tipuri de cromatina: eucromatina – palid colorată (MO), electronoclară (ME),

deschisă pentru transcriere genică si heterocromatină – intens colorată(MO)
electronodensă (ME), împachetată strâns, împiedicând transcrierea genică;
heterocromatina poate fi constitutivă – nu serveşte niciodată ca matrice pentru
transcriere (ex. la nivelul centromerului) si facultativă – condensată (ex.
corpusculul Barr)

- detalii lizozomi: Organite implicate în digestia intracelulară (conţin enzime

hidrolitice) de formă variată, de la rotundă, ovală, la neregulată, cu un conținut
neomogen, cu zone de electronodensitate diferită chiar în interiorul aceluiași
lizozom. Aspectul diferă în funcție de stadiul funcțional.

- detalii peroxizomi: Organite sferice (500-1500 nm) care prezintă la interior o

matrice electronoclară; au conţinut enzimatic specific (peroxidaze) care îi
specializează în reacții antioxidante
 14. Mitocondrii + RER – MET

RER
Granule
ce
contin
Ca2+

Criste

?
- detalii MET

- punctuletele negre dinauntrul mitocondriei probabil contin Ca2+

- ribozomii din mitocondrie sunt mai mici

- detalii despre mitocondrii (vezi mai sus)

- detalii despre RER (vezi mai sus)

- functii RER + functii mitocondrii

15. RER – MET

- detalii MET

- se observa f mult RER si ribozomi

- informatii RER + functii (vezi mai sus)

 16. Nucleu+ mitocondrii+ RER – MET

Mitocondrii Nucleu

RER

- detalii MET

- informatii RER, nucleu, mitocondrii (vezi mai sus)

- se observa anvelopa nucleara si niste poliribozomi care probabil vor fi

recrutati

- detalii anvelopa nucleara (vezi mai sus)

 17. Ribozomi + poliribozomi – MET

Poliribozomi

Ribozomi

- detalii MET

- se observa ribozomi nerecrutati pe RE → acestia sintetizeaza singuri proteine,

fara sa se ataseze la RE, care se vor duce in mitocondrii, la peroxizom, la nucleu
si in mod evident, la organitele din citosol nedelimitate de endomembrana(ex.
proteazom, centrioli)

- detalii ribozomi: ribozomii sunt organite citoplasmatice gasite atat la

procariote, cat si la eucariote; se gasesc in celula sub 2 forme: liberi si atasati
reticulului endoplasmic; ribozomii liberi se gasesc in citosol si pot aparea
singuri sau in grupuri, sub forma de poliribozomi sau polizomi( atasati de un
ARNm), iar ribozomii atasati la exteriorul RE formand RER apar in cantitati
mari in celulele care secreta proteine de export; functia ribozomilor: constituie
sediul biosintezei proteinelor prin interactiuni intre ARNm, ARNt si ARNr,
fiind denumiti si aparatul de traducere al celulei
 18. Mitocondrii+ complex Golgi+ nucleu – MET

Nucleul

-detalii MET

- sagetile din imaginea de jos indica nucleul cu anvelopa nucleara

- inmuguresc niste vezicule din anvelopa nucleara si se duc catre complexul

Golgi

- in mod normal, la aparatul Golgi ajung vezicule din compartimentul

intermediar ergic(endoplsmic reticulum-golgi intermediate compartment) si vin
de la RER
- anvelopa nucleara functioneaza ca reticulul endoplasmic, este in continuitatea
lui, are aceeasi enzima marker, prezinta ribozomi

- diferenta intre anvelopa nucleara si RE consta in prezenta porilor si a

laminelor la nivelul anvelopei

- detalii mitocondrii (vezi mai sus)

- detalii nucleu (vezi mai sus)

- detalii complexul Golgi: aparatul Golgi, denumit si complexul Golgi, este un

organit celular delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de
cisterne recurbate, prezentand polaritate morfologica si biochimica, cu rol cheie
in procesele de biogeneza a membranelor, in maturarea, sortarea si distribuirea
de molecule si macromolecule atat catre locurile celulare carora le sunt destinate
cat si in calea secretorie; face parte din sistemul de organite implicat in traficul
intracelular al membarnelor, care incepe cu RE si se termina la membrana
celulara sau la componentele sistemului endozomal
 19. Nucleoli – MET

Centrul de
organizare Zona densa
nucleolara fibrilara

Zona
granulara
Pars
amorfa

Anvelopa
nucleara

- detalii MET, detalii nucleol, detalii anvelopa nucleara (vezi mai sus)

- in centru este centrul de organizare nucleolara/ centru fibrilar, moderat

electronodens, contine bucata din ADN care are informatia, gena pentru ARNr;
in jurul centrului de organizare, se gaseste pars fibrilaris/ zona densa fibrilara in
care se realizeaza transcriptia din ADN-ul din centru de organizare in ARNr
(aici, in zona densa fibrilara va fi ARNr), iar in jurul acesteia se gaseste pars
granularis/ zona granulara in care se realizeaza complexarea ARNr cu proteine
pentru realizarea subunitatilor ribozomale (deci aici se afla subunitati
ribozomale in formare); partile electronoclare reprezinta pars amorfa cu lichid
care este la fel ca lichidul din restul nucleului

- spre periferie, se poate observa anvelopa nucleara langa care se afla niste
organite cu membrana
20. Nucleu+ mitocondrii+ miofibrile cu sarcomere + incluziuni
pigmentare(lipofuscina) – MET

Nucleol
Mitocondrii

Nucleu

Glicogen ?
Miofibrile cu
discuri
clare+intunecate

- detalii MET

- miofibrile spre periferie cu disc clar, intunecat si banda H

- se observa nucleul mare cu nucleolul sau si este posibil sa fie prezent si niste
glicogen langa nucleu

- lipofuscina este un pigment de uzura, electronodens cu forme diferite si

dimensiuni diferite intre ele fata de granulele de glicogen care sunt toate rotunde
si au aceeasi dimensiune si fata de incluziunile lipidice care sunt mai degraba
electronoclare, tot timpul rotunde si cu dimensiuni diferite intre ele

- detalii mitocondrii, detalii nucleu + nucleol (vezi mai sus)

- lipofuscina se observa pe masura inaintarii in vasta a organismului, in special

la nivelul miocardiocitelor si al celulelor nervoase, dar si in macrofage
21. Nucleu + incluziuni pigmentare + mitocondrii + RER – MET

Mitocondrii

Incluziuni
pigmentare
RER

Nucleu

- detalii MET

- sagetelele arata membrana celulara, se gasesc niste mitocondrii mici pe langa

nucleu

- din descriere(melanocyte, keratinocyte) ar trebui ca incluziunile pigmentare sa

fie cu melanina- pigment negru evident in epidermul pielii, in SNC(substanta
neagra); in celulele pielii, pigmentul este sintetizat in melanocite, celule stelate
cu aspect de fulg de nea in microscopia optica; pigmentul este apoi transferat si
depozitat in cheratinocite, in cantitati variabile in functie de rasa

- detalii nucleu+ mitocondrii + RER (vezi mai sus)

 22. Nucleu + poliribozomi – MET

Poliribozomi

Nucleu

- detalii MET

- se observa nucleolul, nucleul cu multa eucromatina

- detalii despre nucleu, anvelopa, nucleol (vezi mai sus)

- detalii cromatina (vezi sus)

- detalii poliribozomi (vezi mai sus)

 23. Centrozom + mitocondrii + microvili – MET

Microvili

Centrozom

Mitocondrii

- detalii MET (vezi mai sus)

- se observa marginile a 2 celule cu microvili destul de rari si inegali; detalii

microvili (vezi mai sus)

- centriolii sunt dispusi perpendicular unul pe celalalt; + detalii (mai sus)

- se observa multi ribozomi liberi si multe mitocondrii (+ detalii mai sus) si o

parte mica din nucleu

- desi functia principala a centrozomului este aceea de a forma fusul de

diviziune, in cazul acestei celule rolul sau ar putea fi cel de transport
intracelular, pentru ca se vede foarte clar ca celula nu se afla in diviziune la
momentul respectiv; + detalii centrozom (vezi mai sus)
 24. Nucleu eucromatic + mitocondrii + REN – MET

MITOCONDRII

REN

Nucleu
eucromatic

- detalii MET (vezi mai sus)

- se observa mult REN, zone cu RER si mitocondrii

- detalii despre mitocondrii, RER, nucleu, eucromatina(vezi mai sus)

- detalii REN: functii: metabolismul lipidelor (biosinteza lipidelor membranare,

metabolismul hh steroizi, sinteza lipoproteinelor, sinteza TRG, desaturarea
acizilor grasi), detoxificarea celulara, functii speciale (depozit dinamic de ioni
de calciu)