Ingrijirea plagilor.

Ingrijirea plagilor
Definiţie
Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor
sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără
leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce
leziuni tisulare, pastrând însa integritatea tegumentelor. În fuctie de forta de actiune al agentului
vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care în câteva zile îsi modifica culoarea,
devenind vânata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii între
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sânge, prin ruperea accidentala a unor vase
sangvine mai
Clasificare: După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muşcătura de animale sălbatice /domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
2. termice: - căldură, frig, electricitate
3. agenţi ionizanţi : radiaţii
4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii După timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se
consideră plăgi infectate După profunzime:
- superficiale; profunde După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros
- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante După
evoluţie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plăgilor
prin tăiere - au marginile regulate, limitate, se vindecă repede; cele operatorii sunt de obicei
aseptice prin înţepare - sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în
raport cu adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea
germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu creion chimic le trebuie acordată o atenţie
deosebită, mai ales când în plagă, rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică
continuă să acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni
inflamatoare- determină panariţii prin contuzii - în cazul unor contuzii profunde se pot produce
leziuni distructive, deci plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin
etc., fără să existe o plagă a pielii prin muşcătură de animale – se suprainfectează cu regularitate;
pot fi poarta de intrare pentru turbare; muşcăturile de viperă produc fenomene generale toxice
prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte complexe
Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie chirurgicală
- dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)
Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor infecţii virulente; se
tratează chirurgical în servicii de specialitate.
Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene
alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane,
convulsii, şoc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plăgilor
Simptome locale: durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antialgice;
reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei impotenţa funcţională este
partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase
sau nervoase
Semne obiective: prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa-numitele plăgi cu mari
dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de vase, muşchi, nervi, fragmente de
oase sau diferite organe situate în profunzime; uneori, părţi din aceste organe pot să iasă prin
marginile plăgii;
aceasta se numeste evisceraţie hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de
vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - în plăgi însoţite de hemoragii externe sau
interne sau de şoc traumatic. tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii
sau a unui şoc traumatic febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor
hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:
vindecare primară
vindecare secundară
vindecare terţiară Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”)
- este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este vindecarea ideală pentru orice
plagă operatorie; vindecarea se produce în 6-8 zile Vindecarea secundara („per secundam" sau
per secundam intentionem"):
- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire de vindecarea
primară Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):
- se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi se
suturează în scopul scurtării evoluţiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desfășoară în trei faze: Faza 1: faza inflamatorie --
apare între ziua 0 și 3
În această fază apar hemostaza și inflamația.
Faza 2: faza de granulație -- apare între ziua 3 și 14 În această fază se formează țesutul de
granulație și restaurarea vasculară. Faza 3: faza de regenerare – este cel mai lung proces și se
întinde pe durata a 3 săptămâni. Contracția plăgilor este mecanismul fiziologic care diminuează
dimensiunile plăgii și vindecă zona în care rana este prezentă. Aceasta reprezintă o fază-cheie în
procesul de vindecare și începe la aproximativ o saptămână din momentul apariției rănii.
Tratamentul local al plăgilor
Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului, la cabinet
medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o plagă în mod
corespunzător se cere ca:
• îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie
• să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
• plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul înconjurător
• să fie asigurat un repaus al regiunii lezate
• tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitară
• nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
• nu se scot fragmente osoase
• nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentului
o dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de 6 cm de
marginea plăgii
o se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa
oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe
si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3
cm fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plăgile vechi
Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face acelaşi tratament
descris mai sus, însă plaga nu se suturează primam.
Plăgile septice- pielea din jurul lor se curăţă circular, de la exterior spre interior. Plăgile vechi,
infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa
umedă va fi acoperită cu una-două comprese uscate, apoi se fixează pansamentul, fie prin
înfăşurare (bandajare), fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu
galifix; plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic.
La nivelul toracelui -se face în functie de tipul plagii si localizare. În cazul plagilor penetrante
(adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de
dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura
se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa functioneze ca o supapa. În timpul inspirului,
când toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În
timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui,
permitând iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe
toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale în
exterior) vom folosi un pansament umed.
Îngrijirea unei plăgi operatorii
Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.
- se dezinfectează cu betadine, tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de 6-7 cm,
folosind, la fiecare ştergere, alt tampon
- plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere cu tamponul îmbibat în
tinctură de iod sau alcool
- apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
- se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul se fixează după metoda cunoscută
Profilaxia antitetanică
Toate plăgile produse în mediu şi cu agenţi traumatici suspecţi trebuie tratate în mod special.
Atenţie deosebită se va acorda plăgilor înţepate cu aşchii, spini, cuie, prin muşcătură de animale,
fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plagă murdărită cu pământ, praf de stradă etc.
Măsuri de protecţie nespecifică
- Curăţarea chirurgicală a plăgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Măsuri de protecţie specifică
Se aplică diferenţiat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administrează
• A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singură doză)
• Nu se adm. ser antitetanic
• Excepţie fac politraumatizaţii grav, cu stare de şoc şi hemoragie, la care se adm. în doză unică,
ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinări incomplete se administrează:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , în doză unică cu desensibilizare prealabilă conform
schemei minimale.
Atenţie: la persoanele alergice desensibilizarea se practică numai în spital.
Anatoxină tetanică (A.T.P.A.) i.m. în altă zonă decât serul antitetanic - în doză de 0,5ml.
De reţinut:
- serul antitetanic heterolog se poate înlocui cu imunoglobilină umană antitetanică , pe cale i.m.
în doză unică de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctivală , cutanată sau
intradermică)
Schema minimală de desensibilizare
• Se injectează s.c. 0,1 ml soluţie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se aşteaptă 30min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi generale se injectează s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se aşteaptă
30min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi generale se administrează s.c. încă 1ml ser antitetanic. Se aşteaptă
30min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi generale se administrează, se administrează restul cantităţii de ser
antitetanic.
Atenţie: Asistenta medicală va avea pregătită trusa de urgenţă pentru tratarea
accidentelor serice (şocului anafilactic) în caz de nevoie
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective:
• favorizarea vindecării rănilor
• prevenirea infecţiei
• aprecierea procesului de vindecare
• protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici
Condutiile unui bun pansament:
a) Să fie făcut in condiţii aseptice
se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile
se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plagă;
nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi
b) Să fie absorbant
sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile şi vată
se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm
dacă zona este expusă microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată;
d) Să nu fie dureros
se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere
se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere
se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest
sens
e) Să fie schimbat la timp
se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se menţine curat şi
uscat
in cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunţaţi medicul şi controlaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă
cauză, schimbaţi pansamentul cu această ocazie. Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub de dren (plagă operatorie, locul unei
injecţii sau puncţii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecţie faţă de
mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră
Panasment compresiv
acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaţii in caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vată astfel incat să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu impiedice circulaţia de
intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite