Sunteți pe pagina 1din 15

Cod ECLI ECLI:RO:TBCLJ:2019:038.

000483
Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidenţa regulamentului
U.E. nr. 679/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA PENALĂ
Dosar nr. 2362/117/2019

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 483/C/2019


Şedinţa camerei de consiliu din data de 07 Iulie 2019

Instanţa constituită din:


Judecător de drepturi şi libertăţi: F.G.H.R.
Grefier: M.B.M.C.

Pe rol fiind soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatei ASM,


formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu se prezintă inculpata
ASM, personal, aflată în stare de reţinere şi asistat de apărătorul desemnat din oficiu,
av. VR, cu delegaţie avocaţială depusă la dosar.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin
procuror D.G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la identificarea inculpatei ASM.
În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) rap. la art. 83 şi art. 210 alin.1
C.proc.pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţa inculpatei obiectul
sesizării şi motivul prezenţei sale în instanţă, faptele care formează obiectul cauzei şi
încadrarea lor juridică, respectiv faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a
solicitat luarea faţă de inculpată a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile.
De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţa inculpatei
faptul că propunerea de arestare preventivă a fost întocmită în dosarul nr. 414/P/2019,
în dosarul sus-menţionat fiind pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa sub aspectul
săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art.
189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C.p., evidenţiată în cuprinsul
propunerii de arestare preventivă. Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la
cunoştinţa inculpatei pe larg cuprinsul referatului prin care s-a solicitat arestarea sa
preventivă.
În continuare, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţa inculpatei
că din calitatea procesuală de inculpată decurg o serie de drepturi şi obligaţii, printre
care se numără dreptul de a studia dosarul, precum şi dreptul de a-şi angaja un apărător
ales.
La întrebarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpata ASM că a înţeles
acuzaţiile care i se aduc şi cunoaşte motivul prezenţei sale în faţa judecătorului. De
asemenea, inculpata arată că este de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din
oficiu.
Prin urmare, din perspectiva art. 225 alin. 7 Cod. proc. pen, judecătorul de
drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţa inculpatei faptul că are posibilitatea de a da o
declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. De asemenea, atrage atenţia
inculpatei că, în situaţia în care doreşte să dea declaraţie, aceasta poate fi folosită şi
împotriva sa, iar dacă nu doreşte să uzeze de dreptul de a da o declaraţie, acest fapt nu
va avea o consecinţă defavorabilă asupra situaţiei sale.
La întrebarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpata ASM arată că îşi
menţine declaraţiile date în faţa organului de urmărire penală şi înţelege să nu dea o
declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la consemnarea poziţiei
procesuale a inculpatei ASM, conform dispoziţiilor art. 225 alin. (7) C. proc. pen.,
declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei la filele 11-12.
La întrebarea judecătorului de cameră preliminară, atât reprezentantul
Ministerului Public, cât şi apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată arată că nu au
alte cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau cereri în probaţiune de
discutat.
În continuare, nefiind alte chestiuni prealabile de discutat, judecătorul de
drepturi şi libertăţi acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă .
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai are nimic de spus raportat
la ce s-a discutat până la acest moment şi la faptul că inculpatei i-a fost adus la
cunoştinţă pe larg cuprinsul referatului cu propunerea de arestare preventivă şi solicită
judecătorului de drepturi şi libertăţi să dispună arestarea preventivă a inculpatei pentru
30 de zile.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata ASM solicită judecătorului
de drepturi şi libertăţi să dispună respingerea propunerii de arestare preventivă a
inculpatei. În acest sens, arată că din declaraţiile inculpatei rezultă suspiciunea
rezonabilă că aceasta îşi asumă infracţiunea astfel cum a fost încadrată la acest moment,
însă în opinia sa, arestarea preventivă a inculpatei nu este necesară în scopul asigurării
bunei desfăşurări a procesului penal pentru că nu există nici un dubiu şi nici o
presupunere rezonabilă că ar împiedica în vreun fel finalizarea urmăririi penale şi
ulterior o eventuală judecată a acesteia. În plus, nu există nici un indiciu că inculpata
lăsată în libertate ar exercita acelaşi tip de comportament asupra celorlalţi doi copii
pentru că a conştientizat în acest moment rezultatul atitudinii şi propriilor gesturi.
Dincolo de pierderea copilului şi de rezultatul acţiunilor săvârşite atât de
inculpată, la acest moment inculpata nu are o persoană de încredere care să se ocupe de
funeraliile propriului copil şi măsura arestului preventiv este disproporţionată faţă de
gravitatea faptei, mai ales în situaţia în care ca urmare a anchetei sociale, ceilalţi doi
copii, măcar pentru o perioadă în care se lămureşte situaţia juridică a inculpatei, pot să
fie daţi într-un plasament maternal.
Potrivit încadrării juridice date faptei în acest moment, urmează în cauză să se
efectueze o expertiză psihiatrică ce este obligatorie în astfel de cazuri şi doar în
momentul în care va exista un rezultat al expertizei se va putea lua faţă de inculpată o
măsură de arest preventiv în condiţii mai bine justificate din punct de vedere legal. În
opinia sa, există soluţii, altele decât arestarea preventivă tocmai datorită lipsei acestei
expertize şi datorită diagnosticelor pe care inculpata le are şi pentru care ia tratament de
ani de zile. A reuşit să vorbească cu inculpata şi i-a spus că a fost supusă unor
tratamente încă din perioada în care era la casa de copii. Dincolo de drama actuală şi
care nu poate fi ignorată şi dincolo de atitudinea şi de fapta inculpatei, trebuie să se
analizeze dincolo de aparenţe. Arată că o eventuală lipsă a discernământului inculpatei
duce spre calea unui tratament medical şi spre alte măsuri care nu ţin de libertatea
persoanei.
Fapta reţinută în sarcina inculpatei este gravă şi nu poate ignora acest lucru
pentru că a fost impresionată inclusiv de atitudinea inculpatei la momentul comiterii
faptei de către fiul său C. Cu toate acestea, inclusiv circumstanţele şi faptul că şi D
prezintă leziuni pe corp, faptul că inculpata nu are antecedente penale, că a recunoscut
încă de la început comiterea faptei, denotă în opinia sa, în ciuda atitudinii pe care
inculpata o manifestă şi a zâmbetului acesteia, că se află în prezenţa unor diagnostice
… destul de grave şi că arestarea preventivă a acesteia nu ar face decât să accentueze
aceste diagnostice în condiţiile în care ea nu mai poate să îşi ia tratamentul în această
perioadă.
Prin urmare, solicită judecătorului să dispună luarea faţă de inculpată a măsurii
controlului judiciar şi să o oblige să îşi continue tratamentul astfel încât să poată fi
rezolvate şi problemele celorlalţi doi copii şi să se ocupe personal de funeraliile fiului
decedat. În opinia sa, este asigurată buna desfăşurare a procesului penal şi în condiţiile
controlului judiciar, urmând ca în măsura în care urmărirea penală se va extinde mai
mult decât durata controlului judiciar, să fie rediscutată dacă va fi cazul, o altă măsură
preventivă. De asemenea, solicită avansarea onorariului avocaţial din oficiu.
Având ultimul cuvânt, inculpata ASM arată că a crezut că, dacă recunoaşte
comiterea faptei, va fi înţeleasă de judecător. Arată că i-a fost frică să sune la 112 pentru
că a considerat că L nu va muri. Când a văzut că L este tot mai rece, l-a strigat pe MIV
care se afla în bucătărie. Doreşte să fie alături de copii şi promite că nu va mai face
nimic şi nu va mai ieşi din casă, fiind de acord ca autorităţile să vină în fiecare zi acasă
să vadă cum sunt copiii. Vrea să fie alături de copii şi va apela la fratele său pentru orice
are nevoie.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată închise dezbaterile şi reţine cauza în
pronunţare.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:


Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 07.07.2019, sub
numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a solicitat, în conformitate cu
prev. art. 223 alin. 2 din Cod procedură penală, art. 224 C. proc. pen., luarea măsurii
arestării preventive faţă inculpata ASM, pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în
familie, prev. de art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea
art. 77 lit. a şi d C.pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 07.07.2019 şi
până la data de 05.08.2019, inclusiv.
În motivarea propunerii formulate, s-a arătat, în esenţă, că din probele
administrate până în acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit
infracţiunea ce i s-a reţinut în sarcină şi există situaţia prevăzută de art. 223 alin.2
C.pr.pen., întrucât a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii de la de la 15 la 25 ani închisoare, maximul special
majorându-se cu o pătrime şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a
circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care inculpata
provine, a antecedentelor penale şi a celorlalte împrejurări privitoare la persoana
acesteia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări
de pericol pentru ordinea publică, conform disp. art. 223 alin. 2 C. proc. pen.
Astfel, sub aspectul stării de fapt, procurorul a arătat că, din analiza coroborată
a probatoriului administrat, rezultă că, inculpata ASM, în vârstă de 36 ani, locuia
împreună cu cei trei copii ai săi, BD, BL, gemeni în vârstă de…, BC în vârstă de … şi
constant şi cu concubinul său, martorul MIV într-o locuinţă socială situată în … În după
masa zilei 06.07.2019, C s-a luat la ceartă cu L dintr-un motiv neprecizat, iar inculpata
în loc să intervină între aceştia, din cauza unor probleme invocate de inculpată cu
privire la situaţia lui L, respectiv că începuse să fure, i-a indicat fiului ei cel mare, C, să
îl bată pe L. Fiul cel mare i-a aplicat o palmă victimei, dar deoarece aceasta a început să
mintă, inculpata s-a simţit provocată, astfel că a luat o bucată de lemn, o coadă de
mătură şi l-a lovit pe fiul ei, L, de două ori în zona capului. În urma celei de-a doua
lovituri, aceasta fiind extrem de puternică, coada măturii s-a rupt iar cu bucata rămasă,
i-a mai aplicat fiului ei o lovitură în zona umărului.
După aceste lovituri aplicate de inculpată, a aruncat pe jos bucăţile de coadă de
matură rupte, iar fiul ei cel mare, C a luat o bucată de lemn, inculpata solicitându-i să îl
lovească pe L, iar celuilalt fiu, D, să îl ţină pe L pentru ca fratele lui cel mare să îl bată,
astfel că D s-a aşezat în spatele victimei şi a ţinut-o cu mâinile la spate în timp ce fratele
lor C, exercita acte de violenţă cu bucata de lemn, cu mâinile şi picioarele asupra
întregului corp al victimei, la nimereală. În acest moment în care agresiunea era în
desfăşurare, în bucătărie a intrat concubinul inculpatei, martorul MIV care a observat
cum C îl lovea pe L peste tot corpul, cu palmele şi picioarele, surprinzând şi 2 lovituri
cu pumnul în zona capului. L i-a spus tatălui său vitreg să nu-l mai lase pe C să îl bată,
astfel că la solicitarea sa, agresiunile au încetat, însă a intervenit inculpata care i-a spus
martorului „…”
Potrivit inculpatei, agresiunea din bucătărie a durat 10 minute, iar apoi C a
întrebat-o pe inculpată dacă poate să încalţe ghetele de fotbal din hol, cu crampoane, să
continue loviturile pentru că îl dureau picioarele să îl tot lovească pe fratele său.
Inculpata i-a permis, spunându-i să dea în fratele său deoarece nu moare, astfel că în
timp ce acesta a ajuns pe hol, cu intenţia de a merge la baie, s-au reluat agresiunile, de
data asta şi mai violente ale fratelui său.
Astfel, suspecta a asistat la toată agresiunea fiului cel mare în vârstă de 10 ani
asupra fiului cel mic în vârstă de 9 ani, mergând în dormitor şi acordându-i în
permanenţă susţinerea morală şi permisiunea agresorului de a îşi agresa victima, uşa
fiind deschisă. A observat ferocitatea cu care agresorul în vârstă de doar 10 ani îşi lovea
victima, pe fratele său în vârstă de 9 ani, acte de violenţă asupra capului, trunchiului şi
membrelor, ba chiar l-a şi călcat şi apăsat cu tărie cu picioarele pe tot corpul în timp ce
victima era la pământ, rămânând urme de crampoane ale ghetelor de fotbal. Singura
acţiune a inculpatei a fost de a îi spune fiului ei agresor să nu îl mai lovească la cap, dar
în concret nu a făcut nimic pentru stoparea agresiunii, a rămas pasiva.
De altfel, acest comportament al inculpatei era unul obişnuit, potrivit declaraţiei
sale, îi mai lovea pe copiii săi, dar de cele mai multe ori îşi punea copiii să se bată între
ei, îi încuraja în acest sens, motivând că şi ea la rândul ei a fost bătută crescând la casa
de copii.
Această agresiune din hol inculpata a apreciat-o la o durată de 10 minute. A
făcut precizarea inculpata că martorul MIV a rămas în bucătărie deoarece îi spusese să
îşi vadă de treabă deoarece sunt copiii ei şi că nu a părăsit apartamentul deloc, însă
martorul a declarat că a ieşit din apartament, să nu se mai certe cu inculpata, mergând
să ducă punga de gunoi, după care să îşi ia o bere fără alcool şi a lipsit astfel de acasă
cel mult jumătate de oră. La ghena de gunoi, la indicarea martorului, în punga de gunoi
s-au identificat bucăţi de coadă de mătură rupte. În camera unde a fost găsită victima s-
a mai găsit o bucată ruptă din coada de mătură.
Când agresiunea a încetat, deoarece victima era grav rănită, inculpata a ajutat-o
să se ridice de jos, de-abia putea să meargă, şi au mers în baie unde a udat-o cu apă rece
şi i-a pus gheaţă. Apoi l-a dus pe fiul agresat, ajutându-l să se deplaseze în camera mare
unde l-a aşezat pe jos, pe parchet în faţa uşii. A observat cum începe să devină tot mai
rece, dar nu a anunţat echipajele medicale, ba chiar s-a opus la iniţiativa martorului de a
apela 112, astfel că martorul a întrerupt primul apel. Martorul a mers şi l-a ridicat de pe
podea pe L şi l-a aşezat în pat, observând că devine tot mai rece, după care a apelat 112.
La faţa locului au sosit echipajele medicale şi cele de poliţie, constatându-se decesul
minorului BL. Cei doi copii ai inculpatei au fost duşi la UPU, unde pe corpul lui BD s-
au descoperit multiple leziuni traumatice.
Conform documentului „ … ” întocmit de … s-a efectuat examinarea/autopsia
cadavrului numitului BLI, constatându-se că moartea acestuia a fost violentă, fiind
cauzată de şocul postraumatic consecutiv leziunilor produse prin lovire cu corpuri dure
şi comprimare, pe o suprafaţă de 80% din corp. Leziunile s-au putut produce prin lovire
repetată cu corpuri dure, contondente (de ex.: pumn, picior, bâtă), precum şi prin
comprimare la nivelul gâtului şi toracelui. Poziţia victimă agresor a putut fi una
dinamică în timp în condiţiile stabilite de anchetă.
Aceste fapte au fost stabilite prin întreg materialul de urmărire penală aflat la
dosarul cauzei …
Procurorul a apreciat că este evident că sunt întrunite elementele constitutive
infracţiunii de violenţă în familie sub forma omorului.
În cauză, inculpatei i se aduce acuzaţia privind săvârşirea unei infracţiuni de
violenţă în familie asupra fiului acesteia, în varianta omorului calificat, săvârşit cu
forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, faptă prevăzută cu pedeapsa de la 15 la 25 ani
închisoare, maximul special majorându-se cu o pătrime. Din întreg probatoriul
administrat, de altfel şi din declaraţia inculpatei de recunoaştere, rezultă că există probe
care atestă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit infracţiunea, menţionată
expres între infracţiunile pentru care se poate dispune măsura arestării preventive.
În ceea ce priveşte necesitatea privării de libertate a inculpatei pentru
înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, s-a apreciat că aceasta se
impune a fi reţinută prin prisma criteriilor stabilite de acelaşi articol, respectiv
gravitatea faptei imputate, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi
mediului din care provine inculpata, antecedentele penale şi alte împrejurări privitoare
la persoana acesteia.
Totodată, procurorul a considerat că măsura arestării preventive este
proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatei şi necesară pentru buna
desfăşurare a procedurilor judiciare, în contextul în care ancheta penală se află într-un
stadiu incipient, raportat şi la rezonanţa socială negativă generată de comiterea faptei
imputate respectiv reacţia fermă care trebuie să intervină în contextul comiterii unor
astfel de fapte, din păcate tot mai numeroase.
Mai mult, s-a apreciat că lăsarea sa în libertate poate induce în rândul opiniei
publice un sentiment de neîncredere în instituţiile publice care ar trebui să intervină
atunci când se săvârşeşte o infracţiune atât de gravă de către mamă asupra propriului
copil, infracţiune care din păcate a ajuns la cunoştinţa organului de urmărire penală
doar în această fază, cât şi concluzia că organele de urmărire penală şi justiţia sunt
dispuse să tolereze săvârşirea acestor infracţiuni. De asemenea, lăsarea inculpatei în
libertate ar stârni şi un sentiment de indignare în rândul comunităţii, lucru de natură a
încuraja săvârşirea altor fapte penale în condiţiile în care s-ar aprecia că această faptă
nu este gravă.
S-a înaintat instanţei dosarul de urmărire penală nr. 414/P/2019 al Parchetului
de pe lângă Tribunalul Cluj.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire
penală şi cu dispoziţiile legale în materie, Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine
următoarele:
Prin procesul – verbal din data de 07.07.2019, procuror din cadrul Parchetului
de pe lângă Tribunalul Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracţiunii de
violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 195 C.pen.
Prin ordonanţa din data de 07.07.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale cu
privire la comiterea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.pen.
rap. la art. 195 C.pen.
Având în vedere probele existente în cauză, prin ordonanţa procurorului din
data de 07.07.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de
suspecta ASM, pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin.
1 C.p. rap. la art. 195 C.p.
Prin ordonanţa din data de 07.07.2019, s-au dispus următoarele: schimbarea
încadrării juridice reţinute în sarcina suspectei ASM din săvârşirea infracţiunii de
violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C.pen. rap. la art. 195 C.pen. în săvârşirea
infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1
lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C.p.; punerea în mişcare a acţiunii penale,
ASM dobândind calitatea de inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în
familie prev. de art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea
art. 77 lit. a şi d C.p.
Calitatea de suspect, precum şi drepturile şi obligaţiile ce decurg din această
calitate, au fost aduse la cunoştinţa numitei ASM în data de 07.07.2019, în prezenţa
apărătorului desemnat din oficiu – av. T.A.I. (f. 17, d.u.p.).
Numita ASM a dat o declaraţie în faţa procurorului în calitate de suspect (f. 18-
20, d.u.p.)
Prin ordonanţa din data de 07 iulie 2019, s-a pus în mişcare acţiunea penală
împotriva inculpatei ASM, pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de
art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.p. şi punerea în mişcare a acţiunii penale, ASM dobândind calitatea de inculpată
pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 C. pen. rap.
la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C.p.
La aceeaşi dată, s-a procedat la aducerea la cunoştinţa suspectei ASM a noii
calităţi procesuale, aceea de inculpat, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu –
av.TAI, cu încunoştinţarea inculpatei cu privire la drepturile şi obligaţiile sale
procesuale, potrivit art. 83 şi art. 108 alin. 2 C.proc.pen. (f. 26-27, d.u.p.)
Audiată în calitate de inculpat, numita ASM şi-a menţinut declaraţia dată în
calitate de suspect în faţa procurorului. (f. 28-29, d.u.p.)
Prin ordonanţa procurorului emisă la data de 07.07.2019 în dosar penal amintit,
s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de persoana inculpatei ASM cu o
durată de 24 de ore, începând cu data de 07.07.2019, ora 08:00. (f. 22, d.u.p.)
Din examinarea actelor dosarului de urmărire penală se observă că, prin
ordonanţele procurorului din data de 07.07.2019, s-a dispus efectuarea autopsiei
medico-legale (f. 10, d.u.p.), fiind întocmit documentul „ … ” întocmit de … , s-a
efectuat examinarea/autopsia cadavrului numitului BLI, constatându-se că moartea
acestuia a fost violentă, fiind cauzată de şocul postraumatic consecutiv leziunilor
produse prin lovire cu corpuri dure şi comprimare, pe o suprafaţă de 80% din corp.
Leziunile s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure, contondente (de ex.:
pumn, picior, bâtă), precum şi prin comprimare la nivelul gâtului şi toracelui. Poziţia
victimă agresor a putut fi una dinamică în timp în condiţiile stabilite de anchetă. (f. 11,
d.u.p.)
În cauză s-a procedat la audierea martorului MIV (f. 12-13 d.u.p.).
Sesizat cu prezenta propunere de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi
libertăţi reţine că, potrivit art. 202 alin. (1) C.proc.pen., „măsurile preventive pot fi
dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă
că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei
desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a
inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei
alte infracţiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să
fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi
necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
Prin instituirea măsurilor preventive împotriva unei persoane în cursul
procesului penal, conform art. 202 şi urm. C.proc.pen., se aduce atingere libertăţii
individuale, motiv pentru care legislaţia naţională, precum şi cea europeană prevăd o
serie de garanţii care sunt menite să înlăture arbitrariul în luarea şi menţinerea măsurilor
preventive.
Ca atare, ori de câte ori se pune problema luării, menţinerii, prelungirii sau
confirmării unei măsuri preventive, dincolo de prevederile Codului de procedură
penală, ce constituie cadrul măsurilor preventive, este imperios necesar să se ţină seama
de dispoziţiile art. 23 din Constituţia României, precum şi de cele ale Convenţiei
europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cu referire la
dispoziţiile art. 5 privind dreptul la libertate şi siguranţă, de deciziile pronunţate de
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unor recursuri în interesul legii sau
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Ori de câte ori se pune problema luării unei măsuri preventive faţă de o
persoană în cursul procesului penal trebuie plecat de la faptul că, potrivit art. 9 alin. 2
C.proc.pen., restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale are caracter
excepţional. Sub acest aspect, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene
a Drepturilor Omului, limitarea drepturilor fundamentale trebuie să se realizeze strict în
limitele prescrise de lege, iar măsura să fie necesară într-o societate democratică.
Măsurile preventive ce pot fi luate împotriva unei persoane fizice în cursul
procesului penal sunt expres şi limitativ prevăzute de lege în cuprinsul art. 202 alin. 4
C.proc.pen., şi anume : reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune,
arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.
Indiferent de măsura preventivă ce se impune a fi luată în concret de organele
judiciare, în fiecare situaţie este necesar să se verifice întrunirea condiţiilor generale de
luare a unei măsuri preventive, referitoarea la scopul măsurii, necesitatea existenţei
unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a
săvârşit o infracţiune, măsura aleasă să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse şi
să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei. Deopotrivă, este
necesar să se constate inexistenţa vreuneia din cauzele care împiedică punerea în
mişcare sau exercitarea acţiunii penale, enumerate la art. 16 alin. 1 C.proc.pen.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că inculpata se află
în situaţia prevăzută de art. 223 al. 2 C.proc.pen., deoarece din probele administrate
rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra
vieţii, iar lăsarea sa în libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol
pentru ordinea publică.
Într-adevăr, conform art. 223 alin. (2) C.pr.pen., „măsura arestării preventive a
inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a
săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat
vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii
naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de
stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor,
falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală,
ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de
comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a
circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta
provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia,
se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de
pericol pentru ordinea publică.”
Judecătorul investit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă constată
că, în cauză, sunt întrunite condiţiile legale pentru luarea acestei măsurii împotriva
inculpatei, având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse în paragrafele
următoare.
Relativ la cerinţele de ordin procedural prevăzute de lege, se remarcă, în acord
cu cele arătate mai-sus, că în cauză s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă
de inculpată, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199
alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C.pen..
fiindu-i aduse la cunoştinţa inculpatei, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu,
acuzaţia penală, încadrarea juridică aferentă, precum şi drepturile procesuale,
acordându-i-se inculpatei, inclusiv de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, răgazul
necesar în vederea pregătirii apărării.
În speţă, nu se identifică nicio cauză care ar împiedica exercitarea în continuare
a acţiunii penale faţă de inculpată, iar infracţiunea, în considerarea căreia s-a formulat
propunerea de arestare preventivă, aceea de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1
C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d C.p., serveşte ca
temei pentru a se lua măsura arestării preventive, desigur şi cu întrunirea celorlalte
exigenţe legale instituite de legiuitor pentru restrângerea libertăţii individuale ca efect al
măsurilor preventive.
Referitor la necesitatea ca, la dosarul cauzei, să se regăsească suficiente probe
din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata este autoarea infracţiunii reţinute
în sarcina sa, aceea de violenţă în familie judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine
următoarele:
În cauză există probe în sensul că inculpata a săvârşit faptele reţinute în sarcina
sa, acestea fiind relevate în principal de procesul –verbal de sesizare din oficiu,
procesul-verbal de cercetare la faţa locului, concluzii medicale, declaraţia martorei
MIV, şi declaraţia inculpatei prin care a recunoscut în materialitatea sa fapta comisă,
descriind modalitatea concretă în care s-au succedat evenimentele soldate cu moartea
victimei.
Astfel, din analiza coroborată a materialului probator administrat până în
prezent, în aparenţă, rezultă că, inculpata ASM, în vârstă de … ani, locuia împreună cu
cei trei copii ai săi şi constant şi cu concubinul său într-o locuinţă socială situată în …
În după masa zilei 06.07.2019, C s-a luat la ceartă cu L dintr-un motiv neprecizat, iar
inculpata, în loc să intervină între aceştia, din cauza unor probleme invocate de
inculpată cu privire la situaţia lui L, respectiv că începuse să fure, i-a indicat fiului ei
cel mare, C, să îl bată pe L. Fiul cel mare i-a aplicat o palmă victimei, dar deoarece
aceasta a început să mintă, inculpata s-a simţit provocată, astfel că a luat o bucată de
lemn, o coadă de mătură şi l-a lovit pe fiul ei, L, de două ori în zona capului. În urma
celei de-a doua lovituri, aceasta fiind extrem de puternică, coada măturii s-a rupt iar cu
bucata rămasă, i-a mai aplicat fiului ei o lovitură în zona umărului. După aceste lovituri
aplicate de inculpată, a aruncat pe jos bucăţile de coadă de matură rupte, iar fiul ei cel
mare, C a luat o bucată de lemn, inculpata solicitându-i să îl lovească pe L, iar celuilalt
fiu, D, să îl ţină pe L pentru ca fratele lui cel mare să îl bată, astfel că D s-a aşezat în
spatele victimei şi a ţinut-o cu mâinile la spate în timp ce fratele lor C, exercita acte de
violenţă cu bucata de lemn, cu mâinile şi picioarele asupra întregului corp al victimei, la
nimereală. În acest moment în care agresiunea era în desfăşurare, în bucătărie a intrat
concubinul inculpatei, martorul MIV care a observat cum C îl lovea pe L peste tot
corpul, cu palmele şi picioarele, surprinzând şi 2 lovituri cu pumnul în zona capului.
LLca i-a spus tatălui său vitreg să nu-l mai lase pe C să îl bată, astfel că la solicitarea sa,
agresiunile au încetat, însă a intervenit inculpata care i-a spus martorului „ … ”
Potrivit inculpatei, agresiunea din bucătărie a durat 10 minute, iar apoi C a
întrebat-o pe inculpată dacă poate să încalţe ghetele de fotbal din hol, cu crampoane, să
continue loviturile pentru că îl dureau picioarele să îl tot lovească pe fratele său.
Inculpata i-a permis, spunându-i să dea în fratele său deoarece nu moare, astfel că în
timp ce acesta a ajuns pe hol, cu intenţia de a merge la baie, s-au reluat agresiunile, de
data asta şi mai violente ale fratelui său.
Astfel, suspecta a asistat la toată agresiunea fiului cel mare în vârstă de …
asupra fiului cel mic în vârstă de … mergând în dormitor şi acordându-i în permanenţă
susţinerea morală şi permisiunea agresorului de a îşi agresa victima, uşa fiind deschisă.
A observat ferocitatea cu care agresorul în vârstă de doar … îşi lovea victima, pe fratele
său în vârstă de … acte de violenţă asupra capului, trunchiului şi membrelor, ba chiar l-
a şi călcat şi apăsat cu tărie cu picioarele pe tot corpul în timp ce victima era la pământ,
rămânând urme de crampoane ale ghetelor de fotbal. Singura acţiune a inculpatei a fost
de a îi spune fiului ei agresor să nu îl mai lovească la cap, dar în concret nu a făcut
nimic pentru stoparea agresiunii, a rămas pasivă.
De altfel, acest comportament al inculpatei era unul obişnuit, potrivit declaraţiei
sale, îi mai lovea pe copiii săi, dar de cele mai multe ori îşi punea copiii să se bată între
ei, îi încuraja în acest sens, motivând că şi ea la rândul ei a fost bătută crescând la casa
de copii.
Această agresiune din hol inculpata a apreciat-o la o durată de 10 minute. A
făcut precizarea inculpata că martorul MIV a rămas în bucătărie deoarece îi spusese să
îşi vadă de treabă deoarece sunt copiii ei şi că nu a părăsit apartamentul deloc însă
martorul a declarat că a ieşit din apartament, să nu se mai certe cu inculpata, mergând
să ducă punga de gunoi, după care să îşi ia o bere fără alcool şi a lipsit astfel de acasă
cel mult jumătate de oră. La ghena de gunoi, la indicarea martorului, în punga de gunoi
s-au identificat bucăţi de coadă de mătură rupte. În camera unde a fost găsită victima s-
a mai găsit o bucată ruptă din coada de mătură.
Când agresiunea a încetat, deoarece victima era grav rănită, inculpata a ajutat-o
să se ridice de jos, de-abia putea să meargă, şi au mers în baie unde a udat-o cu apă rece
şi i-a pus gheaţă. Apoi l-a dus pe fiul agresat, ajutându-l să se deplaseze în camera mare
unde l-a aşezat pe jos, pe parchet în faţa uşii. A observat cum începe să devină tot mai
rece, dar nu a anunţat echipajele medicale, ba chiar s-a opus la iniţiativa martorului de a
apela 112, astfel că martorul a întrerupt primul apel. Martorul a mers şi l-a ridicat de pe
podea pe L şi l-a aşezat în pat, observând că devine tot mai rece, după care a apelat 112.
La faţa locului au sosit echipajele medicale şi cele de poliţie, constatându-se decesul
minorului BL. Cei doi copii ai inculpatei au fost duşi la UPU, unde pe corpul lui BD s-
au descoperit multiple leziuni traumatice.
Din examinarea actelor dosarului de urmărire penală se observă că, prin
ordonanţele procurorului din data de 07.07.2019, s-a dispus efectuarea autopsiei
medico-legale (f. 10, d.u.p.), fiind întocmit documentul „…” întocmit de … s-a efectuat
examinarea/autopsia cadavrului numitului BLI, constatându-se că moartea acestuia a
fost violentă, fiind cauzată de şocul postraumatic consecutiv leziunilor produse prin
lovire cu corpuri dure şi comprimare, pe o suprafaţă de 80% din corp. Leziunile s-au
putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure, contondente (de ex.: pumn, picior,
bâtă), precum şi prin comprimare la nivelul gâtului şi toracelui. Poziţia victimă agresor
a putut fi una dinamică în timp în condiţiile stabilite de anchetă. (f. 11, d.u.p.)
Piesele probatorii ale dosarului pun în evidenţă existenţa infracţiunii amintite,
fiind furnizate suficiente elemente de fapt pentru a califica conduita ilicită a inculpatei
în prevederile art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea
art. 77 lit. a şi d C.p.
În speţă, judecătorul reaminteşte că, în prezentul stadiu procesual, nu se face o
analiză pe fond a vinovăţiei / acuzaţiei penale aduse inculpatei, care, până la
pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, beneficiază de prezumţia de
nevinovăţie.
Cu toate acestea, potrivit art. 223 alin. 1 şi art. 202 alin. 1 C.proc.pen.,
evaluarea probatoriului este necesară pentru a stabili dacă, în cauză, există suficiente
elemente de fapt, bazate pe probe, care să aibă puterea să nască suspiciunea rezonabilă
că inculpata este autoarea infracţiunii reţinute în sarcina sa.
Ca atare, evaluarea probelor este una globală şi este realizată strict în acest
scop. Fiecare probă nu este analizată ut singuli (de sine stătător), ci prin raportare la
întreg ansamblul probator.
Or, modul în care s-au derulat evenimentele (succesiunea în timp a acestora),
împrejurările de timp şi loc, regiunea vitală a corpului în care a fost agresată victima,
constituie elemente de fapt ce conturează existenţa laturii obiective a violenţei în
familie sub forma omorului. Astfel, deşi aparent inculpata nu a acţionat în scopul
suprimării vieţii victimei, cea dintâi a acceptat posibilitatea producerii decesului
victimei (fiind pusă în evidenţă până la acest moment cel puţin intenţia indirectă cu care
a acţionat inculpata la săvârşirea infracţiunii).
Referitor la modul de derulare a evenimentelor, depoziţia inculpatei, dată în faţa
procurorului şi menţinută în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, este confirmată de
declaraţia martorului audiat, precum şi de celelalte probe administrate până în prezent.
Judecătorul reţine că este judicios reţinută încadrarea juridică a faptei dată de
procuror, activitatea ilicită desfăşurată de inculpată având corespondent în prevederile
art. 199 alin. 1 C. pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen. Sub acest aspect, se are în vedere că această calificare juridică s-a realizat pe
baza probelor administrate până în acest punct al anchetei, iar datele ce rezultă din
mijloacele de probă administrate sunt suficiente pentru a contura suspiciunea rezonabilă
că inculpata a exercitat, direct şi indirect, acte de agresiune fizică prelungită asupra
victimei, pe care a pus-o în imposibilitate de a se apăra, iar mai apoi a lăsat-o în agonie,
fără ajutor medical, fapt ce a condus, raportat la starea fizică şi vârsta victimei, la
decesul acesteia. De asemenea, în această activitate infracţională deosebit de gravă,
inculpata i-a implicat în mod direct pe ceilalţi doi copii minori ai săi, cu ajutorul cărora
a pus victima în imposibilitate de a se apăra şi a desfăşurat acte de agresiune fizică de
un sadism evident. Această conduită ilicită are conotaţie penală, în sensul prevederilor
art. 199 alin. 1 C.pen. rap. la art. 189 alin. 1 lit. h) C.pen., cu aplic. art. 77 lit. a) şi d)
C.pen., art. 223 alin. 2 C.proc.pen.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că inculpata este acuzată de
comiterea unei infracţiuni contra vieţii, iar privarea de libertate este necesară pentru
înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Sintagma „pericol pentru ordinea publică” desemnează o stare ce ar putea
periclita în viitor, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, normala desfăşurare a
relaţiilor sociale, ce constituie obiectul juridic al infracţiunii de care este acuzată.
În acest sens, art. 223 alin. 2 C.proc.pen. stabileşte criteriile ce trebuie avute în
vedere pentru stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică respectiv, gravitatea
faptei, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi mediului din care
inculpatul provine, antecedentele penale şi alte împrejurări privitoare la persoana
acestuia.
În privinţa faptei săvârşite, gravitatea acesteia este evidentă şi se desprinde atât
din norma de incriminare, respectiv analizând pedeapsa prevăzută de legea penală, cât
şi din analiza concretă a modului de săvârşire, inculpata acţionând cu un corp dur
(coadă de mătură) asupra persoanei vătămate (exercitând acte de agresiune fizică într-o
zonă vitală a victimei), iar mai apoi solicitându-i numitului BD (fiul său, în vârstă de …
ani) să ţină victima cu mâinile la spate pentru ca celălalt fiu al său, BC să exercite acte
de violenţă asupra victimei, instigându-l pe acesta din urmă la acte de agresiune
prelungite asupra victimei, căreia i-au fost cauzate leziuni traumatice ce au condus, în
final, la decesul acesteia.
În speţă, latura obiectivă a infracţiunii (modul de comitere) trădează intenţia
inculpatei care a acţionat indirect în scopul suprimării vieţii persoanei vătămate,
aplicând lovituri cu coada de mătură în regiuni vitale ale corpului victimei (fiind vizată
zona capului), apoi solicitându-i lui D să ţină victima cu mâinile la spate pentru ca
celălalt fiu să exercite acte de violenţă de o gravitate deosebită.
De asemenea, este de reţinut contextul în care au fost comise faptele imputate,
respectiv modul în care s-au desfăşurat actele de agresiune – respectiv în locuinţa de
domiciliu prin determinarea celorlalţi doi fraţi la a exercita acte de violenţă prin lovire
cu corpuri dure şi comprimare, pe o suprafaţă de 80 % din corp.
Ca atare, în cauza de faţă, din modul de derulare al evenimentelor, gravitatea
deosebită a faptei imputate, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, împrejurările în
care a fost comisă, urmările produse şi circumstanţele personale ale inculpatei, rezultă
în mod cert că lăsarea sa în libertate a inculpatei poate prezenta un real pericol pentru
ordinea publică, dar şi pentru ceilalţi copii minori ai victimei, în vârstă de 9 ani,
respectiv 10 ani.
Astfel, în privinţa faptei săvârşite, gravitatea acesteia este evidentă şi se
desprinde atât din norma de incriminare, respectiv analizând pedeapsa prevăzută de
legea penală, cât şi din analiza concretă a modului de comitere a faptei imputate,
constând lovirea propriului fiu cu o coadă de mătură de 3 ori, 2 dintre lovituri fiind în
cap, apoi solicitându-i lui D să ţină victima pentru ca celălalt fiu să exercite acte de
violenţă, instigându-l; a consecinţelor faptei imputate respectiv decesul fiului ei prin
cauzarea unui şoc din cauza leziunilor ce se regăsesc pe 80 % din suprafaţa corpului.
Sunt, de asemenea, de menţionat circumstanţele în care a avut loc comiterea faptei,
respectiv în locuinţa de domiciliu, prin determinarea celorlalţi doi fraţi la a exercita acte
de o violenţă greu de înţeles raportat la calitatea de mamă. În ceea ce priveşte persoana
inculpatei, se constată, faţă de cele consemnate în fişa de cazier judiciar, că inculpata
nu are antecedente penale, precum şi că a regretat comiterea faptei. Dar reţinem, legat
de cel dintâi aspect, că acesta constituie o situaţie de normalitate într-o societate
civilizată, respectiv că, legat de cel de-al doilea aspect, deşi probabil sincer regretul
manifestat, acesta este insuficient pentru a atenua toate celelalte aspecte avute în vedere
la dispunerea măsurii preventive solicitate, legate de gravitatea faptei, consecinţele
acesteia şi contextul în care fapta a fost comisă. În plus, este de menţionat că inculpata
obişnuieşte să exercite acte de violenţă asupra minorilor, pentru ea fiind ceva normal,
deoarece şi ea a fost bătută când se afla în casa de copii, aspecte ce rezultă din
declaraţiile acesteia date în faţa orgamului de urmărire penală. Mai mult chiar, inculpata
îi instigă pe minori să se bată între ei, leziunile existente pe corpul celor doi copii, L
(victima) şi D, putând fi greu de privit şi lăsând să se înţeleagă suferinţele puternice
prin care au trecut, atât fizice cât şi psihice.
Totodată, judecătorul investit cu soluţionarea prezentei propuneri consideră că
măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse
inculpatului şi necesară pentru buna desfăşurare a procedurilor judiciare.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că măsura arestului preventiv este
necesară şi se verifică temeiurile prev. de art. 202 alin. 1-3 şi 4 lit. e), art. 223 alin. 2
C.proc.pen., doar prin luarea acestei măsuri se poate preîntâmpina sau chiar înlătura
pericolul generat de conduita acuzatei, cu referire la necesitatea prevenirii comiterii în
viitor a unor noi infracţiuni de către inculpată, pentru a se asigura buna desfăşurare a
procesului penal, urmărirea penală nefiind finalizată. Ca atare, este pe deplin justificată
propunerea de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpată.
În cauză, se verifică întrunirea condiţiilor generale şi specifice de luare a
măsurilor preventive faţă de inculpat.
Astfel, dincolo de scopul măsurilor preventive, existenţa unor indicii temeinice
şi probe ce conturează suspiciunea rezonabilă că inculpata este autoarea infracţiunii
pentru care este cercetată, potrivit art. 223 alin. 2 C.proc.pen., instanţa reţine că subzistă
cerinţele speciale pentru luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpată, referitoare
la săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra vieţii, iar pe baza evaluării gravităţii
faptei imputate, a modului şi a circumstanţelor de săvârşire a acestora, dar şi având în
vedere persoana inculpatei, este necesară privarea de libertate a acesteia pentru
înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică, pentru a se asigura buna
desfăşurare a procesului penal, precum şi pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni
de către inculpată.
Măsura preventivă a arestului preventiv este necesară şi proporţională cu
gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatei, păstrându-se justul echilibru între restrângerea
dreptului de libertate al inculpatei şi interesul statului pentru prezervarea siguranţei
publice.
În ceea ce priveşte solicitarea inculpatei de luare a unei măsuri preventive mai
puţin restrictive de libertate, instanţa reţine că aceste din urmă măsuri nu sunt adecvate
şi suficiente în realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.proc.pen., raportat la
considerentele expuse anterior.
Existenţa stării de pericol pentru odinea publică, în sensul art. 223 alin. 2
C.proc.pen., ce decurge din conduita ilicită a inculpatei, precum şi din gravitatea faptei
pretins comise, face ca o măsură mai uşoară să nu fie suficientă pentru atingerea
scopului prev. de art. 202 alin. 1 C.proc.pen. Starea de pericol pentru ordinea publică,
rezultată în urma comiterii faptelor imputate, nu se confundă cu pericolul social concret
al faptelor săvârşite.
Pericolul concret pentru ordinea publică este încă unul actual, în raport cu
împrejurările comiterii faptelor, precum şi cu rezonanţa pe care o are în comunitate
infracţiunea pretins a fi săvârşită de către inculpată. În speţă, starea de pericol pentru
ordinea publică rezidă şi în acel sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile,
generată de rezonanţa socială negativă a faptului că unele persoane aduc atingere celor
mai importante valori sociale.
În aceste condiţii, apreciind că arestarea inculpatei este în mod evident necesară
pentru buna desfăşurare a urmăririi penale şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni,
judecătorul de drepturi şi libertăţi va admite propunerea Parchetului de pe lângă
Tribunalul Cluj şi, în consecinţă, în temeiul art. 202 alin. 1-3, 4 lit.e), art. 223 alin. 2
C.proc.pen., dispune arestarea preventivă a inculpatei ASM pe o durată de 30 de zile,
începând cu data de 07.07.2019 şi până la data de 05.08.2019, inclusiv.
În temeiul art. 272 C.proc.pen., va stabili onorariul pentru apărătorul desemnat
din oficiu pentru inculpata ASM-av. VR, în sumă de 626 lei, care se va avansa din
Fondul Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Cluj.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de
stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

În baza art. 226 Cod procedură penală admite propunerea Parchetului de pe


lângă Tribunalul Cluj şi, în consecinţă:
În temeiul art. 202 alin. 1-3, 4 lit.e), art. 223 alin. 2 C.proc.pen., dispune
arestarea preventivă a inculpatei ASM pe o durată de 30 de zile, începând cu data de
07.07.2019 şi până la data de 05.08.2019, inclusiv.
În temeiul art. 272 C.proc.pen., stabileşte onorariul pentru apărătorul desemnat
din oficiu pentru inculpata ASM-av. VR, în sumă de 626 lei, care se avansează din
Fondul Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Cluj.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de
stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare cu inculpata şi
reprezentantul Ministerului Public.
Pronunţată în camera de consiliu, azi, 07 iulie 2019, ora 19:56 , în prezenţa
inculpatei reţinute şi a reprezentantului Ministerului Public.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI


F.G.H.R.

GREFIER
M.B.M.C.

Red./Th.red./F.H.G.R./M.B.M.C./4ex./09.07.2019

S-ar putea să vă placă și