De la Copacul lui Dumnezeu, se poate utiliza totul

Dr. ing. Costel Vînătoru

Un arbore deosebit a fost parțial aclimatizat în România, la

Laboratorul de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de
Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău. Este
vorba de Moringa Oleifera, de la care se poate folosi totul:
rădăcina, tulpina, frunzele, semințele și florile.
Menționăm că preocupări pentru aclimatizarea de noi plante
la SCDL Buzău au existat încă de când a fost creată stațiunea, în
anul 1957. Aici a fost înființat Laboratorul de Plante Rare. De-a
lungul timpului, au fost aclimatizate, ameliorate și introduse în
cultură specii noi, despre care revista noastră v-a informat de-a
lungul timpului. Dintre acestea, vă reamintim: revent, fenicul,
sparanghel, Luffa cylindrica, Chicorium crispum, Cichorium
latifolium, Momordica charantia, Momordica cochinchinensis,
Lophanthus anisatus sau Lophanthus rugosa.
Moringa Oleifera este cunoscut și sub denumirile de
„Copacul lui Dumnezeu”, „Arborele vieții” sau „Arbore de
hrean“, datorită gustului rădăcinilor, asemănător cu al hreanului.
Este originar de la poalele sudice ale Munților Himalaya din
nord-vestul Indiei.
Varietatea Moringa oleifera este specia cea mai cultivată din
genul Moringa, familia Moringaceae.

Sol și apă
Planta nu este foarte pretențioasă la calitatea terenului. Se
poate dezvolta în soluri bine drenate, argiloase, nisipoase sau
amestecuri de nisip și argilă. Dacă există exces de apă, apare
riscul putrezirii rădăcinilor.
Necesarul minim de apă este de 250 mm. În cazul în care se
urmărește producția de frunze, plantația trebuie irigată, dacă
ploile nu însumează măcar 800 mm.
Suportă terenuri cu pH de 5-9, dar preferă pH de 6,3-7.
 Arborele are creștere rapidă și este rezistent la secetă, deci se
pretează bine la regiunile aride, fără costuri suplimentare pentru
irigații.
Înălțimea este de 2-4 m, în spații protejate. Însă, în câmp,
înălțimea ajunge până la 10-12 m, iar trunchiul, la o grosime de
45 cm.
Plantația poate fi anuală sau perenă. Planta formeaza flori in
primul an insa nu au capacitatea de a lega si fructifica. Incepand
cu anul 2, odata cu maturarea puietilor, apar pastaile cu seminte.

Inmultirea speciei

Se realizeaza prin seminte sau pe cale vegetativa, prin

inradacinarea butasilor (lastarilor tineri).
Infiintarea culturii se poate realize prin semanat direct in
camp, pe teren bine pregatit, in jurul datei de 20 aprilie, in
zonele mai calde si 1 mai in zonele mai reci. Infiintarea culturii
prin semanat direct se efectueaza atunci cand
Semintele sunt mari si se pot distribui usor in sol cu
semanatoarea.
A doua metoda de inmultire: prin puieti produsi in pepiniera
la fir, ghivece sau la cuburi nutritive. Aceasta metoda este mai
sigura daca se asigura irigarea la timp (in special imediat dupa
plantare pentru a asigura prinderea puietilor). Se poate obtine o
cultura timpurie, deoarece puietii se obtin in spatii protejate si
plantati in camp in jurul datei de 1 mai, obtinand o masa
vegetative timpurie (o luna mai devreme).

Dacă sunt preferați butașii, aceștia trebuie să aibă 1 m lungime

și 4 cm în diametru. Cel puțin o treime trebuie să fie îngropată în
sol. În Filipine, se plantează câte 1 la butaș la 2 m distanță.
Foarte important, Moringa Oleifera nu necesită tratamente,
deoarece nu este afectată grav de boli și dăunători, deci se
pretează la culturi ecologice.
Lucrările solului nu trebuie să fie adânci. Aratul este necesar
numai pentru o densitate mare de plantare, pentru producția de
frunze.
 La densități normale, este bine ca plantarea să se facă în gropi
de 30-50 cm adâncime și 20-40 cm lățime, la 1 m distanță. Acest
lucru asigură o bună penetrare a sistemului radicular, fără a
conduce la eroziunea solului. (in cazul plantatiilor perene) in
cazul plantatiilor anuale, densitatea la unitatea de suprafata
poate fi marita semnificativ insa este conditionata de sistema de
masini utilizata pentru intretinerea culturii si sistemul de irigat
utilizat.

Ce se găsește în plantă
● Vitamine: A (alfa si beta-caroten), complex B (B1, B2, B3,
B4, B5, B6, B12), C, D, E, K
● Minerale: calciu, clor, crom, cupru, fluor, fier, magneziu,
molibden, fosfor, potasiu, sodiu, seleniu, sulf, zinc
● 8 aminoacizi esențiali: izoleucină, leucină, lizină,
metionină, fenilalanină, triptofan, valină
● 46 de antioxidanți
● 36 de compuși antiinflamatorii

De ce se cultivă
Coaja, seva, rădăcinile, frunzele, semințele și florile sunt
folosite în medicina tradițională.
Se cultivă pe scară largă în zonele tropicale și subtropicale,
unde păstăile tinere cu semințe și frunzele sunt folosite ca
legume. Dar plantații mari se regăsesc în întreaga lume, datorită
valorii nutriționale, cee ce pune arborele în topul listelor de
superalimente și panacee naturale.
Arborele de Moringa și suplimentele alimentare sau tonicele
obținute din acesta sunt o revelație pentru întreaga comunitate
de medicină naturistă și alternativă. Acest arbore contine, doar
în frunzele sale:
- de 25 de ori mai mult fier decât spanacul;
- de 17 ori mai mult calciu decât laptele;
- de 7 ori mai multă vitamina C decât portocalele;
- de 4 ori mai multe proteine decât ouăle;
- de 15 ori mai mult potasiu decât bananele;
- de 10 ori mai multa vitamina A decat morcovii.
 De asemenea, poate fi utilizat pentru purificarea apei și
spălarea mâinilor. Însă constituie și materie primă în medicina
pe bază de plante.
Cercetările au examinat modul în care aceasta ar putea afecta
profilurile lipidelor din sânge, deși planta nu este eficientă la
diagnosticarea, tratarea sau prevenirea oricăror boli umane.
Nu în ultimul rând, din rădăcini, se prepară o pulbere, care
poate fi folosită drept condiment.
În ciuda unor cercetări preliminare considerabile asupra
proprietăților biologice ale componentelor Moringa, există
puține studii de înaltă calitate, pentru a justifica utilizarea sa la
tratarea bolilor umane.
Din punct de vedere al masei vegetative se poate ajunge la 35-
40 de tone la hectar, pentru plantele anuale, pentru că se
realizează 2-3 recoltări. Conteaza mult cum este înființată
plantația, sistemul de irigații folosit, tehnologia aplicată.

Semințe românești
Planta produce silicve și semințe începând cu anul doi de
cultură, iar flori, din primul an.
Cercetările întreprinse până în prezent au demonstrat că, în
România, această plantă poate fi cultivată în câmp numai în
cultură anuală, deoarece nu suportă temperaturile scăzute de
peste iarnă, iar în spații protejate, ca plantă perenă.
Însă, în următorii ani, cercetătorii de la SCDL Buzău vor
încerca să aclimatizeze total Moringa Oleifera la condițiile
pedoclimatice din România, pentru plantare în câmp.
Dacă nu se va reuși aclimatizarea totală, se va încerca măcar
producerea de semințe în România. Nu de alta, dar un kilogram
de semințe din import costă aproximativ 100 de euro, ceea ce nu
o face cultura prea atractivă.