SUBIECTE ONCOLOGIE

SUBIECTUL 1.

a)Clasificarea tumorilor prin stabilirea treptelor TNM.

O altă clasificare a tumorilor se realizează prin stabilirea treptelor TNM (presupune examen clinic
minuțios):
T reprezintă tumora principală și se numerotează în funcție de dimensiuni (se măsoară în 2 diametre,
cel mai mare și cel perpendicular pe acesta) și aspect:
Tx = nu se poate defini din cauza insuficientelor explorări;
Tis = tumoare „in situ”, adică membrana bazală nu a fost depășită (când membrana s-a spart și este
depășită se trece la clasificarea TNM);
T0 = tumoarea nu este decelabilă clinic;

T1, T2, T3, T4 = sunt trepte progresive in funcție de dimensiunea tumorii;

N reprezintă nodulii limfatici regionali:

Nx = nu se poate defini din cauza insuficientelor investigații;

N0 = nu există adenopatie;

N1 = adenopatie regională mobilă, sub 2 cm, de consistență dură;

N2, N3 = sunt prinși mai mulți ganglioni – bloc adenopatic, peste 2 cm, cu fixare supra- și subiacent;

M reprezintă prezența sau absența metastazelor:

Mx = ca și precedentele în „x”;

M0 = nu există metastaze;

M1 = metastaze prezente.

b)Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este sincronă
cu sistola ventriculară.

Scop:evaluarea funcţiei cardiovasculare.

Se apreciază:

Ritmul,Amplitudine,frecvenţa,Celeritatea

Loc de măsurare:oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:

a.temporală_superficială (la copii),a.carotidă,regiunea apicală (vârful

inimii),a.humerală,a.radială,a.femurală,la nivelul regiunii poplitee(în spatele
genunchiului),a.tibială,a.pedioasă

Materiale necesare:

pix culoare roşie,ceas cu secundar

Tehnica
pregătirea psihică

se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute,reperarea arterei,fixarea degetelor index, medius şi inelar
pe traiectul arterei,se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la
perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului,se numără pulsaţiile timp de 1 minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele documente
se notează cifric.

Frecvenţa

•n.n. 130-140 p/m

•copil mic 100-120 p/m
•la 10 ani 90-100 p/m
•adult 60-80 p/m
•vârstnic >80-90 p/m

modificări de frecvenţă a pulsului

tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului

bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

SUBIECTUL 2
a)Stadializarea clinică a tumorilor.
Stadializarea clinică cu prinde 5 etape evolutive (a nu se confunda cu stadializarea TNM):
stadiul 0: leziuni canceroase microscopice (extirpate corect garantează vindecarea);
stadiul I: leziuni cu diametrul între 1mm și 4 cm, localizate strict în țesutul de origine și cu mobilitate
față de planurile anatomice învecinate;
stadiul II: leziuni ca în stadiul I însoțite de expansiunea interstițială a masei tumorale respective dar
fără răspândire pe cale limfatică sau sanguină;
stadiul III: tumoarea se dezvoltă macroscopic, regional iar expansiunea tumorală depășește limitele
capsulare (nu obligatoriu și țesutul de origine);
stadiul IV: expansiunea formațiunii tumorale este sistemică și apar metastazele.

b)Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop:evaluarea fcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de

elasticitatea şi calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă

loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)

Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vată
alcool
pix de culoare roşie

metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică

Tehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată continuându-
se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)

Valori normale

•Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

•Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
•Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
•Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
•Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA
notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat,în alte documente medicale se notează cifric.
Subiectul 3

a)Cancerul bronhopulmonar definitie,etiologie

Definiție: este o tumoare malignă cu punct de plecare la nivelul bronhiilor, localizată la nivel
pulmonar

Etiologia este insuficient cunoscută dar afecțiunea este favorizată de următorii factori:
· Fumatul (90% din cazuri).
· Contactul cu diverse substanțe cancerigene: amiantul (azbestul, format din silicat de magneziu și de
calciu) ce acționează sinergic cu tutunul; substanțe radioactive, gudron;combinații de arsen, crom,
nichel, benzol ș.a.
· Vârsta: apare după 40 de ani iar media de vârstă este de 65 de ani.
· Ereditatea: copiii cu părinți ce au suferit de un carcinom bronșic prezintă un risc de 2 – 3 ori mai mare
de a dezvolta boala.
Afecțiuni pulmonare: procese inflamatorii cronice, sechele de tuberculoză.
b)Masurarea si notarea respiratiei
Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor
complicaţii şi al prognosticului
•Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei,Amplitudinea mişcărilor respiratorii,Ritmul,Frecvenţă

•Materiale necesare
Ceas cu secundar,Creion de culoare verde/pix cu pastă verde

•Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
Subiectul 4
a)Tabloul clinic in cancerul bronhopulmonar
. Tablou clinic:
· Debut: insidios cu tuse precoce, continuă, rebelă la tratament, expectorație mucoasă sau muco-
purulentă, uneori hemoptizie, dispnee, dureri toracice.
· Perioada de stare: se accentuează simptomatologia de debut la care se asociază febra, scăderea în
greutate, inapetența, paloarea, oboseala. Perioada este relativ lungă iar starea generală se menține bună.
· În stadiile avansate: pot apărea greață, cefalee, tulburări vizuale, tulburări de echilibru sau paralizii
care semnalează apariția metastazelor cerebrale. Tulburările hormonale indică instalarea sindromului
paraneoplazic.

b)Masurarea si notarea temperaturii in axila

Scop:evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare:axila,plica inghinala,cavitatea bucala,rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii),tampoane de vata si comprese sterile,tava
medicala,lubrefiant,alcool medicinal,ceas

Interventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacient,pregatirea psihica a pacientului,spalarea

pe maini,se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa
decat cea centrala
•valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
Subiectul 5

a)Investigatii in cancerul bronhopulmonar

Investigații:

· Examenul clinic: evidențiază prezența factorilor de risc, a semnelor de extensie (metastaze

ganglionare, osoase, subcutanate, neurologice) sau a sindromului paraneoplazic (hipocratism digital,
osteopatie hipertrofică pulmonară, SIADH = secreție inadecvată de hormon antidiuretic).
· Probe de laborator:
examenul sputei (evidențiază celulele neoplazice) se efectuează 3 zile consecutiv;
examenul citologic al secreției bronșice prelevată prin bronhoscopie;
probe sanguine: VSH (accelerată).
· Examene imagistice:
radiografia toracică evidențiază: opacitate hilară, rotunjită, periferică sau mediastinală, semne de
extensie (atelectazie lobară sau zonală, pleurezie, adenopatii mediastinale, paralizie frenică);
computer tomografia precizează localizarea tumorii și aproximează gradul de extindere;
ecografia abdominală apreciază eventualele metastaze hepatice;
scintigrafia osoasă cu substanță slab radioactivă (care se acumulează în oasele afectate) pune în
evidență metastazele osoase prin radiografie.
· Explorări endoscopice: bronhoscopia sau fibroscopia bronșică permite examinarea macroscopică a
arborelui bronșic aerian (modificări ale mucoasei, leziunea endobronșică) și prelevarea de țesut (prin
biopsie) și de secreții bronșice pentru examenul anatomopatologic (examen esențial pentru stabilirea
diagnosticului și a conduitei terapeutice).
· Citopuncția transparietală sub control tomografic permite prelevarea de țesut pentru examenul
histologic.
· Biopsia măduvei osoase este utilă pentru analiza histologică a acesteia și aprecierea metastazelor la
acest nivel.
· Examene complementare: spirometrie, electrocardiogramă, bilanț hepatic, examen ORL, bilanț
angiografic.

b)Administrarea oxigenului pe masca

Scop:asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi princombaterea hipoxiei

determinata de:scaderea oxigenului alveolar,diminuarea hemoglobinei,tulburari in sistemul circulator
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
statie centrala de oxigen,microstatie,butelie cu oxygen
prin masca (cusau fara reinhalarea aerului expirat)
permite administrarea oxigenului in concentratie de
este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
Subiectul 6

a)Tratamentul in cancerul bronhopulmonar

1. Tratament:

· Profilactic:
oîndepărtarea factorilor de risc: fumat, substanțe cancerigene;
o depistare radiologică precoce;
o tratament corect al infecțiilor bronșice.
· Igieno-dietetic:
o repaus la pat; evitarea suprasolicitărilor fizice și psihice;
o regim: de cruțare, frecvent fără proteine animale (pacientul prezintă inapetență selectivă pentru
carne); dieta va fi bogată în legume și fructe și suplimentată cu lichide în timpul chimioterapiei.
· Medicamentos:
o indicat în formele inoperabile (vezi mai jos);
o chimioterapie prin administrarea citostaticelor oral, parenteral sau local (direct în tumoare):
o antibioterapie, tratament simptomatic (derivate morfinice, cortizon, ACTH).
· Radioterapia, cobaltoterapia: precede chimioterapia pentru ameliorarea simptomatologiei dar se
poate aplica și după chimioterapie.
· Chirurgical (exereză chirurgicală):
o Pneumectomie sau lobectomie (cele mai mari șanse de supraviețuire: 30% la 5 ani); se va evalua
funcția respiratorie (CV > 1/3, VEMS > 1/3, indicele Tiffeneau > 50%);

b)Injectia intravenoasa

Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia
venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic

Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.
Loc de electie
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului
pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor
mediana cefalica si mediana bazilica.

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor

-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori
consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul
unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care
trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;

Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in
mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de
tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica
pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.

Injectarea substantei medicamentoase

-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele
apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a
venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala

Incidente si accidente Interventii

-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular sau prin
gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere exacerbata,albirea
mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea
Subiectul 7

a)Cancerul de colon si rect definitie,etiologie

Definiție: constă în apariția tumorilor maligne la nivelul mucoasei colonului (deasupra vertebrei 3
sacrate sau la mai mult de 15 cm de marginea anală reprezintă cancerul de colon iar sub acest nivel
cancerul rectal).
· Este frecvent diagnosticat și ocupă locul al doilea în incidența neoplasmelor, atât la bărbați (după
CBP) cât și la femei (după cancerul de sân).
Etiologia include următorii factori de risc:
· Alimentația: carență de fibre, exces de lipide.
· Leziuni precanceroase: polipi la nivelul colonului, polipoze intestinale, boala Crohn, colite
inflamatorii.
· Vârsta: apare frecvent după 45 de ani, cu un maxim în deceniile 6 și 7.
· Factorul genetic este luat în calcul la familiile cu antecedente colocanceroase dar și cu polipoză.
· Alți factori: flora anaerobă, factori imunitari, hormonali, infecțioși și toxico-chimici și radiațiile
ionizante.

b)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop–terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase

Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid

Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul
din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului
se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care
trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul
si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda
si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de
fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidente Interventii

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea pozitiei
acului
Subiectul 8

a)Tabloul clinic in cancerul de colon si rect

Tablou clinic: aproximativ 6 luni – 1 an pacientul este asimptomatic și ulterior simptomatologia este
prezentă pe colonul drept, stâng sau rect:
· Cancerul colonului drept:
odurere vagă în fosa iliacă dreaptă;
o tulburări de tranzit: frecvent diaree (constipație mai rar), balonare;
o hemoragie intestinală (rar);
o scădere în greutate, anorexie;
o astenie, dispepsie, febră.
·Cancerul colonului stâng:
odureri în flancul stâng, sub formă de colică, cu distensie abdominală care cedează la emisia de scaun
și gaze;
o tulburări de tranzit (diaree sau constipație);
o rectoragie.
· Cancerul de rect:
o inițial constipație (ce alternează cu diaree) și jenă la defecare apoi tenesme (senzație de defecare
incompletă);
o episoade de rectoragie;
o aspectul scaunului: cu mucus, sânge sau puroi; subțire ca un creion sau sub formă de panglică;
o paliditate, inapetență, scădere ponderală;
o dureri pelviene, prolaps rectal, febră inexplicabilă.
· Metastazele la distanță sunt semnalate de: ascită, hepatomegalie, adenopatie limfatică
supraclaviculară.

b)Injectia subcutanata( s.c.)

Scop
-terapeutic

Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.

Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante

Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta

administrata

Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un aspect
particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul
din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului
se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care
trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul
si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre exterior
prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul
injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita
fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la
heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita
absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze

Consideratii speciale

-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic

-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile
(lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii repetate
in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va
evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa
injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
Subiectul 9

a)Investigatii in cancerul de colon si rect

1. Investigații:
· Examen clinic – palparea și tușeul rectal sunt esențiale:
• cancerul de colon drept: tușeul rectal și vaginal sunt negative;

• cancerul de colon stâng: la palpare se poate evidenția tumora (rar) iar tușeul rectal uneori
permite palparea unei mase (dacă aceasta este prolabată în fundul de sac Douglas);
• cancerul rectal: tușeul rectal permite depistarea unei formațiuni burjonante sau
ulcerovegetante, indurate, neregulate, indoloră, hemoragică.
· Probe de laborator:
• examenul materiilor fecale: hemoragii oculte, sânge macroscopic, mucus, celule maligne
exfoliate, puroi;
• probe sanguine: VSH (accelerată), hemoleucogramă (anemie hipocromă, uneori leucocitoză),
fosfataza alcalină (crescută).
· Examene imagistice:
• lavajul baritat: imagine lacunară sau stenozantă, ulcerații, modificări de tranzit (in cancerul de
colon) sau o leziune de tip polip (în cancerul rectal);
• radiografia pulmonară și ecografia abdominală completează bilanțul general (permit depistarea
metastazelor);
• urografia intravenoasă este utilă pentru depistarea atingerii urinare (în cancerul rectal).

· Explorări endoscopice:
colonoscopia: permite vizualizarea tumorii și prelevarea biopsiilor (în cancerul de colon);
rectoscopia: confirmă diagnosticul și permite efectuarea biopsiei (în cancerul rectal);
cistoscopia (vezi mențiunile pentru urografie).
b)Injectia intradermica
Injectia intradermica ( i.d.)

Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respectiv)

Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de
portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica
de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile
semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta
injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit

Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de
antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
Subiectul 10
a)Tratamentul in cancerul de colon si rect
Tratament:
· Profilactic:
alimentație echilibrată, bogată în fibre, fără exces de glucide și lipide;
depistarea precoce a leziunilor precanceroase;
tratamentul corect al afecțiunilor colonului și rectului.
· Igieno-dietetic:
se menține o igienă riguroasă, atât generală cât și locală;
dieta trebuie să cuprindă:
fructe și legume (pentru necesarul de fibre alimentare);
suplimente de calciu la persoanele cu deficit; vitamine antioxidante: A, C, E;
lipide de origine vegetală (cu acizi omega 3),
cantități minime de carne roșie, de sare și produse afumate.
· Medicamentos:
chimioterapie în formele invazive ganglionare (propusă tot mai frecvent):
5 FU (5-Fluorouracil) asociat (uneori) cu Levamisol – în cancerul de colon;
5 FU și Me-CCNU (metil-ciclohexil-cloretilnitrozuree) – în cancerul rectal;
simptomatic (în formele inoperabile): opiacee, antispastice, anestezice locale.
· Chirurgical:
radical: hemicolectomie dreaptă cu ligaturarea primară a vaselor și stabilirea imediată a continuității
(în cancerul de colon drept);
hemicolectomie stângă sau colectomie segmentară (în cancerul de colon stâng);
amputație abdomino-perineală cu colostomie definitivă sau rezecție anterioară a rectului (în cancerul
rectal);
paliativ: ileo-transversostomie cu lăsarea pe loc a tumorii (în cancerul de colon drept);
colostomie sau anastomoză acolo-rectală (în cancerul de colon stâng).
· Radioterapie complementară:
nu are efect în cancerele de colon;indicată preoperator în cancerul rectal (pentru a micșora tumora) și
în formele inextirpabile și în recidivele după amputație.
b)Recoltarea sangelui in sistem vacutainer pentru biochimie(glicemie,sideremie,uree,creatinina,acid
uric)
Glicemia reprezintă concentrația glucozei în sânge
Cei doi hormoni care regleaza in mod direct nivelul glucozei in sange sunt glucagonul si insulina.
Pregatirea pacientului in functie de tipul probei À jeun (absenta aportului caloric in ultimele 8 ore)
Specimen recoltat–sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant
Valori normale:60-99mg/dL
Sideremie
Cantitatea totala de fier din organism difera in functie de varsta si sex.
Pregatire pacient– à jeun dimineata (cand valorile sideremiei sunt cele mai mari), inaintea
administrarii de preparate de fier/transfuzii de sange; daca pacientul a fost transfuzat, determinarea
sideremiei se face dupa 4 zile2;8. De asemenea trebuie evitate deprivarea de somn, stres-ul extrem
(care scad sideremia) sau chelatorii de fier (deferoxamina)
Specimen recoltat– sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator
Valori normale:barbati59-158mg/dL femei:37-145mg/dL
Ureea este sintetizată în ficat din amoniac, ca produsul final al metabolismului proteic
De la nivelul ficatului ureea sintetizată este transportată prin sânge la rinichi și excretată în urină.
Prin urmare nivelul de uree serică este direct legată de funcția metabolică a ficatului și de funcția
excretoare a rinichilor.
Concentrația normală a ureei se menține constantă datorită echilibrului dintre productie si excretie.
Pregatire pacient–à jeun (pe nemancate) sau postprandial4.
Specimen recoltat-sange venos4.
Recipient de recolta– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator

Varsta Valoare(mg/dL)

< 1 an <41

1-18 ani <39

18-60 ani <43

 60-90ani <49
Acidul uric rezulta din degradarea acizilor nucleici, reprezentand produsul final al metabolismului
purinelor.
Pregatire pacient

• à jeun (ideal) sau sa nu manance patru ore inainte de recoltare;

• exista variatii diurne – dimineata valoarea obtinuta pentru acidul uric seric este mai mare decat seara
Specimen recoltat– sange venos
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Valori de referinta

Barbati: < 7 mg/dL Femei: <5.7 mg/dL.

Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea alimentelor, de
efort, ritmul circadian sau de alte constante biologice si este corelata cu metabolismul muscular
Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare este preluata la nivelul musculaturii in procent de
98%6, unde au loc fosforilari, sub aceasta forma avand rol important in stocarea energiei musculare
Pregatire pacient– preferabil à jeun (pe nemancate)4.
Specimen recoltat– sange venos4.
Recipient de recoltare– vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Valori de referinta– sunt dependente de varsta si sex4:

Vârstă Valori (mg/dL)

Femei <1
Barbati < 1.2
Subiectul 11
a)Cancerul de col uterin definitie,etiologie
Definiție: constă în dezvoltarea exagerată a celulelor atipice (neoplazice) și apariția formațiunii
tumorale la nivelul colului uterin.
· Reprezintă a doua cauză de mortalitate la femei (după cancerul de sân. Frecvența sa a scăzut în urma
depistărilor precoce (prin frotiurile cervico-vaginale) și a tratamentului profilactic al displaziilor.
Etiologie:
· Principala cauză este reprezentată de iritația cronică a colului: Human Papiloma Virus (HPV), herpes
simplex, condiloame.
· Vârsta: peste jumătate din cazuri apar între 40 și 55 de ani.
· Relațiile sexuale: precoce, numeroase, cu mai mulți parteneri, boli cu transmitere sexuală (BTS).
· Igienă deficitară.
· Multiparitatea și maternitatea precoce.
· Condiții socio-economice deficitare.

b)Prevenirea escarelor
ESCARELE DE DECUBIT
Definiţie:Escara este o leziune profundă a ţesuturilor prin irigareainsuficientă datorită compresiunilor
lor mai îndelungate,întreproeminenţele osoase şi un plan dur.
Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile în funcţie de factorul de risc şi de toleranţa pielii la
tensiune îndelungată.
Cauzele escarelor:Escarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutelelenjeriei, resturi
alimentare sau de aparat gipsat.
Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante.Escara apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-
psihice sau la bolnaviicu accidente vasculare cerebrale repetate.
Regiunile predispuse la escare sunt:
În decubit dorsal:Regiunea occipitală. Regiunea omoplaţilor.Regiunea sacrală. Regiunea
fesieră.Regiunea coatelor. Regiunea călcâielor.
În decubit lateral:Regiunea temporală şi retroauriculară. Umăr.Regiunea trohanteriană.Regiunea
internă şi externă a genunchilor. Regiunea maleolarăinternă şi externă.
În poziţie decubit ventral:Regiunea claviculară. Regiunea sternală. Crestele iliace.
Genunchi.Haluce.În poziţie şezând:Regiunea ischiatică.
Metode de prevenire a escarelor:Toaleta zilnică a regiunilor predispuse escarelor. Spălarea zilnicăcu
apă şi săpun, masarea şi ungerea regiunilor predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se macerează
mai greudecât pielea umedă sau uscată.Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse. Pudrarea cu
talc,local.La bolnavii cu incontinenţă de urină, inconştienţă, se foloseştesondajul à demeure cu sonda
Foley. Se schimbă lenjeriaori de câte ori este necesar.Schimbarea poziţiei bolnavului la un interval de
30 minute 1 oră,succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şistâng, decubit ventral.Se face la 2-3 ore
sau mai des, întorcându-se o foaie desupraveghere a escarelor în care se notează orele de schimbare
Subiectul 12
a)Tabloul clinic in cancerul de col uterin
Tablou clinic:
· Inițial: metroragii (cu sânge roșu, indolore), leucoree (fetide, gălbui, cu striuri sanguine)
· Tardiv: dureri pelviene, stare generală alterată (cu manifestări asociate organelor afectate: polakiurie,
hematurie, constipație etc.).
· Examenul ginecologic evidențiază la: inspecție (cu valvele, speculul), examen digital și palparea
abdominală: o tumoare neregulată (burjonantă sau ulcerantă, bine vascularizată) sau o burjonare
minimă cu o zonă eritematoasă; tușeul vaginal: o zonă indurată uneori și eventuala extindere
locoregională.

b)Dizolvarea si aspirarea pulberilor

Dizolvarea pulberilor

• se aspiră solventul în seringă

• se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul decauciuc, se aşteaptă

evaporarea alcoolului

• se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea desolvent prescrisă

• se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare
Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc

• se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

• se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ceurmează a fi aspirată

• se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon, până la nivelul dopului şi se introduce aerul-
• se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului înseringă sub
presiunea din flacon
• acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie
Subiectul 13

a)Investigatii in cancerul de col uterin

Investigații:
· Examen clinic constă în examenul general (inclusiv palparea sânilor) și ginecologic (vezi mai sus),
completat de tușeul rectal (prin care se apreciază mobilitatea uterului și infiltrarea parametrelor) și de
bilanțul preoperator.
· Probe de laborator:
-frotiuri cervico-vaginale pentru examenul histopatologic prin care se stabilește tipul leziunii:
inflamație, displazie (ușoară, medie, severă), tumoare benignă sau malignă;
- probe sanguine (HLG, VSH) cu modificări în funcție de tipul leziunii.
· Examene imagistice:
- radiografie toracică pentru observarea eventualelor metastaze;
- urografie intravenoasă (depistarea invaziei urinare);
- histerosalpingografie în cazul afectării endocervicale (se observă o lacună intracervicală);
- limfografie bipedioasă în caz de afectare ganglionară;
- se mai pot efectua: flebografie, ecografie abdominală, radiografii osoase.
· Explorări endoscopice:
- colposcopie (inclusiv cu efectuarea testului Lahm-Schiller) asociată cu biopsie prelevată din ulcerație
(sau marginile acesteia) care evidențiază în 90% din cazuri un epitoliom epidermoid;
- cistoscopie pentru aprecierea atingerii urinare;
- rectoscopie în cazul difuziei rectale.

b)Testul Babes Papanicolau este un test diagnostic pentru afectiunile maligne sau premaligne ale
colului uterin prin examenulcitologic exfoliativ.

Materiale necesare:
speculum vaginal bivalvular
•mănuşi
•Pap stick
•aplicator cu tija şi pat din bumbac
•3 lame de sticlă pentru citire microscopică
•fixative
•lampă ajustabilă
•câmp
•formulare cerere analize laborator
Recoltare:
- confirmarea identităţii pacientei
-se explică procedura pacientei se spală mâinile
-se explică pacientei importanţa relaxării musculaturii perineale pentru a uşura efectuarea examinării şi
recoltării
- se cere pacientei să micţioneze înainte de efectuarea procedurii de recoltare
- se asigură intimitate şi se cere pacientei să se dezbrace de la brâu în jos
- este acoperită cu un halat de unică folosinţă şi ajutată să se aşeze pe masa ginecologică
- se potriveşte lampa pentru luminozitate maximă în zona genitală
- se înlătură halatul din zona genitală
- se oferă mănuşi medicului şi speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu
interfera cu rezultatul testului. Se poate uda speculul cu apă caldă pentru a uşura inserţia.
- se anunţă pacienta când i se introduce speculul pentru a preveni tresărirea şi încordarea musculaturii
- se sugerează pacientei să se relaxeze şi să respire adânc în timpul introducerii speculului.
- după introducerea specului acesta este lărgit pentru expunerea cervixului şi apoi blocat pentru
începerea recoltării
- se oferă medicului pe rând aplicatoarele şi periuţa necesare recoltării celulelor din diferitele zone.
După fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele şi se vor roti blând pe câte o lamă de sticlă peste care se
va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscării celulelor
- lamele microscopice vor fi marcate diferit în funcţie de zonele din care s-au recoltat celulele. La un
test complet, medicul va recolta celule din zona cervicală, endocervicală şi a polului vaginal.
- după recoltare se deblochează speculul pentru a fi scos evitând rănirea pereţilor vaginali
- este ajutată pacienta să coboare de pe masa de examinare
- se completează formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruaţii, apoi se
trimit probele la laborator

Consideraţii speciale :
- înainte de efectuarea testului, pacienta va trebui învăţată să nu facă spălături vaginale cu 48 de ore
înainte şi să nu folosească ovule vaginale
- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile înainte de menstruaţie sau la o săptămână după
Subiectul 14

a)Tratamentul in cancerul de col uterin

Tratament:
· Profilactic:
- evitarea relațiilor sexuale necorespunzătoare;
- menținerea igienei riguroase;
- tratarea corectă a iritațiilor locale și a BTS;
- consult ginecologic periodic și frotiu cervico-vaginal (anual între 40 – 55 de ani).
· Igieno-dietetic:
- repaus la pat, evitarea suprasolicitărilor fizice și a relațiilor sexuale;
- igienă riguroasă;
- regim: bogat în legume și fructe, vitamine, care să asigure echilibrul ponderal.
· Medicamentos:
- chimioterapie: Cysplatinium;
- simptomatice, antibiotice.
· Radioterapie: curieterapie vaginală (Cesiu, Radiu) sau externă (Cobalt).
· Chirurgical:
- histerectomie totală lărgită cu limfadenectomie;
- pelviectomia se practică foarte rar;
- conizație – constă în excizarea (cu ajutorul electrocauterului) unui fragment în formă de con al colului
uterin.

b)Reguli generale de administrare a medicamentelor

Prin respectarea unor reguli se evita greselile care pot avea efecte nedorite
Respecta medicamentul prescris de medic,identifica medicamentul prescris dupa etichet,forma de
prezenta , culoare , miros , consistenta ,Verifica calitatea medicamentului , observand integritatea ,
respecta caile de administrare prescrise de medic , respecta doza de medicament , informeaza pacientul
asuprea medicamentului si respecta masurile de asepsie , de igiena
Subiectul 15

a)1. Manifestări de dependență (semne şi simptome) specifice afecţiunilor

oncologice(durerea,dispneea,atelectazia,tusea)
· Manifestări de dependență locale:
-durere:
- uneori este absentã la locul tumorii dar apare la distanțã fațã de sediul tumorii (în CBP, cancerul de
endometru) sau este atipicã (în cancerul gastric);
- localizare variatã, în funcție de sediul formațiunii tumorale: retrosternalã (cancer esofagian), în fosa
iliacã dreaptã și flancul abdominal stâng (cancer de colon), pelvian (CCU, cancerul vaginal), flanc
stâng/drept (cancer vezical din cauza obstrucției ureterale), abdomen inferior (tumori genitale),
hipocondrul drept (în hepatocarcinom) sau este generalizatã în tot abdomenul (în hepatoblastom);
- apare tardiv în cele mai multe cazuri (în special în hepatocarcinom), inclusiv la apariția metastazelor:
dureri osoase, cefalee, dureri toracice etc.;
- caracter: vag, difuz sau sub formã de colicã (vezi cancerul de colon), jenã sau tensiune (în afecțiuni
tumorale ale aparatului genital feminin), progresiv și intens (în tumori pulmonare), sporadic (la
micțiune în cancerul de prostatã sau de vezicã; la defecație în cancerul rectal) sau permanent (în
cancerul renal);
- intensitate variatã în funcție de mãrimea tumorii și de fenomenele de compresiune a organelor
învecinate (compresiunea terminațiilor nervoase din vecinãtate).
-dispneea:
- intensitatea variazã în funcție de gradul de afectare pulmonarã;
- tulburãrile respiratorii sunt caracteristice în CBP în stadiile avansate;
- este inclusã în tabloul clinic al cancerului esofagian (însoțitã de voce rãgușitã);
-tipuri: Cheyne-Stokes (când apar fenomene de hipertensiune intracranianã), Küsmaul (în intoxicație
uremicã, acidozã metabolicã), Biot (stãri agonale), paradoxalã (în afectarea unui plãmân sau segment
de plãmân);
- atelectazia (deprimarea și retractarea alveolelor pulmonare) apare în urma stenozei sau
obstrucției bronșice;
- tuse:
- uscatã, lãtrãtoare (adenopatii, tumori mediastinale);
-uscatã, neproductivã (CBP, metastaze pulmonare);
b)Administrarea medicamentelor pe cale orala
Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-se resorbi la nivelul
mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
SCOP: Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:-
EFECTE LOCALE:
-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive-protejeaza mucoasa gastrointestinal-inlocuieste
fermentii digestive,secretia gastric,in cazul lipsei acestora-dezinfecteaza tubul digestive
EFECTE GENERALE:
-medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoaseidigestive ,patrund in sange si
apoi actioneaza asupra unor organe ,sisteme,aparate(antibiotic,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative)
CONTRAINDICATII:
Administrarea medicamentelor pe cale orala:
-medicamentul este inactivat de secretiiledigestive
-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastice
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestive
-se impune evitarea circulatiei portale
Subiectul 16

a) Manifestări de dependență (semne şi simptome) specifice afecţiunilor oncologice:

(expectoratia,hemoragia,inflamatia)
expectorație:
- roșie gelatinoasă în cancerul pulmonar;
- cu caracteristicile unor procese inflamatorii traheo-bronșice sau pulmonare suprapuse afecțiunii de
bazã;
hemoragie:
- gingivoragii: cancer bucal, leucemii;
- hemoptizie: în CBP, cancerul esofagian (inclusiv hematemeză), metastaze pulmonare; în sarcomul
Kaposi apar hemoragii pulmonare necontrolate;
- hematemezã, melenã: în cancer gastric;
- hemoragie intestinală: în cancerul de colon drept;
- rectoragie: în cancerul rectal;
- hemoragii oculte: în cancerul colorectal;
- metroragii (în cancerul vaginal, CCU), menoragii (în cancerul de endometru, în special în
postmenopauzã și însoțitã de hidroree, leucoree sanguinolentã);
- hematurie: în CCU, cancerul vezical, vaginal, renal și de prostatã (tardiv);
inflamație: cauzată de un excitant chimic, fizic și mai ales microbian însoțitã de durere, temperaturã,
eritem și tumefiere a zonei afectate;
- a căilor respiratorii ce durează mai mult de 3 săptămâni în CBP;
– locală, dureroasă în cancerul de sân;

b)Recoltarea sputei pentru examenul bacteriologic al bacilului koch

DefinitieSputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii
prin tuse.
Scop – explorator
pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice,in vederea stabilirii
diagnosticuluiSint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de tuberculoza si 2
probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru urmarirea rezultatelor
chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs extemporaneu), fie dimineata
devreme(produs matinal);
Materiale necesare:
sterile:cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime si 30-50ml
capacitate) cu capac cu filet
nesterile:pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare
Pregatirea pacientului:Psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie- sa
expectoreze numai in recipientul special- sa nu introduca in recipient si saliva

fizica:- p a c i e n t u l e s t e s f a t u i t s a - s i c l a t e a s c a g u r a c u a p a p e n t r u a
i n d e p a r t a r e s t u r i l e alimentare; I se arata cum se deschide recipientul, sa
r e a l i z e z e c a t e v a i n s p i r a t i i profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna
mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
Colectarea propriu-zisa- A s i s t e n t a i n m a n e a z a p a c i e n t u l u i r e c i p i e n t u l
-Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare nu
exista ,afara( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam sau direct
d e c a t r e u n c a d r u sanitar
-La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica
c a n t i t a t e a s i c a l i t a t e a sputei(3-5ml sputa purulenta);daca aceasta nu
c o r e s p u n d e s e r e p e t a m a n e v r a d e recoltare;
-Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion(conform PNCT,pacientul da
unesantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi dimineta,s p u t a
matinala auto-recoltata si al 3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat tot
s u b supraveghere);
-Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se
p r e z i n t e p e n t r u rezultat.
- La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia(copii,femei)se vor
aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:
-Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%
-Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril
- Tu b a j u l g a s t r i c f o l o s i n d s o n d e N e l a t o n s a u E i n h o r n - A s p i r a t u l b r o n s i c s a u
lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie
Subiectul 17

a) Obiective de îngrijire la pacientii cu afectiuni oncologice

· Pacientul să nu mai prezinte durere (diminuarea intensității durerii).
· Pacientul să prezinte o respirație adecvată (menținerea unei respirații adecvate).
· Pacientul să prezinte o bună circulație (menținerea unei circulații adecvate).
· Pacientul să prezinte o alimentație echilibrată (pacientul să fie echilibrat nutrițional și hidro-
electrolitic).
· Pacientul să prezinte o temperatură corporală în limite normale.
· Pacientul să prezinte o eliminare (digestivă/urinară/menstruală) adecvată (menținerea unei eliminări
… corespunzătoare).
· Pacientul să prezinte o mobilitate adecvată capacității fizice (refacerea și menținerea mobilității).
· Pacientul să prezinte o postură fiziologică.
· Pacientul să prezinte tegumente integre (refacerea integrității tegumentare).
· Pacientul să prezinte o stare de confort adecvată (menținerea stării de confort).
· Pacientul să se poată autoîngriji cât mai curând posibil (diminuarea deficitului de autoîngrijire).
· Pacientul să poată comunica eficient pe plan senzoro-motor/afectiv/intelectual (menținerea unei
comunicări … adecvate capacităților sale).
· Pacientul să nu mai fie vulnerabil față de pericole (diminuarea gradului de vulnerabilitate). Pacientul
să beneficieze de un mediu de siguranță.
· Diminuarea gradului de anxietate. Pacientul să fie echilibrat psihic.
· Pacientul să-și recapete încrederea și stima de sine.
· Diminuarea gradului de izolare socială.
· Pacientul să nu mai prezinte risc de complicații... Diminuarea gradului de risc de complicații…

b)PERFUZIA INTRAVENOASA
Definitie:Reprezinta introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura ,a solutiei medicamentoase
pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica sivolemica a organismului.
Scop:
-hidratarea si mineralizarea organismului.-administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul
imediatsi prelungit.-depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilortoxici.-
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine .-alimentarea pe cale parenterala.
Pregatirea Materialelor:
Sterile:
-dezinfectante-alcool medicinal- perfuzor- seringi- solutie de perfuzat
Pregatirea psihica a pacientului:
-il linistim, ii explicam tehnica.
Pregatirea fizica a pacientului:
-il asezam intr-o pozitie favorabila pentru a avea acces la vena.
Tehnica:
Pregatirea perfuziei.
Se introduce acul in punga de perfuzie.
Se inchide prestubul (reglatorul de picaturi).
Comprimam picatorul pana se umple, pe jumate.
Deschidem prestubul (reglatorul de picaturi),eliberand aerul din perfuzie.
Se fixeaza durata picaturilor.
Asistenta Medicala va executa punctia venoasa.
Accidente si Incidente:
Hiperhidratarea- se intrerupe perfuzia, se reduce ritmul.
Embolia Gazoasa- prin patrunderea aerului in curentul circulator.
Revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase ce poate da nasterela feblite si necroze.
Coagularea sangelui pe ac sau branula.
Se desfunda cu presiune mai mare
Subiectul 18

a)Interventii proprii la pacientii cu afectiuni oncologice

· Intervenții proprii (autonome):

- asigurarea condițiilor de spitalizare, a mediului securizant și de protecție:
- saloane călduroase, însorite, luminoase, cu umiditate adecvată și ventilaţie corespunzătoare;
- adaptarea învelitorilor conform atât anotimpului și temperaturii încăperii dar și stării generale a
pacientului (episoade febrile, frisoane).
- supravegherea pacientului: facies, tegumente, comportament, funcții vitale și vegetative
(mãsurare/notare în foaia de temperaturã);
- recunoașterea manifestărilor de dependență și a modificărilor survenite în evoluția stării generale a
pacientului;
- realizarea unei comunicãri (verbale și non-verbale) eficiente: transmitere corectă (la timp) de
informații, stabilirea unor relații de încredere între pacient și echipa medicală, obținerea feed-back-ului;
- asigurarea dietei adecvate:
- de cruțare, frecvent semisolidã (în cazul tulburãrilor de deglutiție va fi dietã preponderent lichidã),
respectând contraindicațiile;
- prezentatã apetisant (se vor îndepãrta obiectele din jur care pot diminua apetitul);
- hidratare adecvatã, în cantitãți mici și dese (ceai, supe strecurate, apã platã);
- aspirarea secrețiilor (conform tehnicii cunoscute, respectând mãsurile de asepsie);
- asigurarea igienei:
- efectuarea toaletei parțiale (sau ajutor în efectuarea acesteia);
- schimbarea lenjeriei (de pat și de corp) de câte ori este necesar;
-asigurarea repausului la pat și a unei poziții adecvate, fiziologice;
- mobilizare periodicã;
- efectuarea exercițiilor de mobilizare (pasive, pasivo-active);
- încurajare pentru efectuarea exercițiilor active;
- acordarea ajutorului în îmbrăcare/dezbrăcare;
o consilierea pacientului:
- evaluarea stadiului în care se află pacientul (conform lui Kubler Ross: negare, furie, negociere,
depresie, acceptare) și înlăturarea ideii sfârșitului apropiat;
- explicații privind afecțiunea (cu păstrarea secretului profesional);
- încurajare și suport prin comunicare adecvată (acordarea atenției necesare);
- facilitarea consilierii psihologice pentru recãpãtarea controlului conștient și informat asupra situației
sale;
- pregătire psihică pentru tehnicile și manoperele medicale: informare, explicaţii, asigurarea confortului
psihic, obținerea consimțământului;

b)RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

DEFINITIE:exudatul faringian este un lichid , rezultat in urma unui proces inflamator faringian
SCOP:-EXPLORATOR :-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea
tratamentului-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
PREGATIREA MATERIALULUI NECESAR :
- d e p r o t e c t i e : m a s c a d e t i f o n
- s t e r i l e : - s p a t u l a l i n g u a l a -eprubeta cu tampon-eprubeta de cultura-ser
fiziologic sau glicerina 15%3 -nesterile:-tavita renala-stativ pentru eprubete-lampa de spirt si chibrite
PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTULUI:-psihica: se anunta pacientul si I se explica
tehnica-fizica:-se anunta sa nu manance si sa nu bea apa-sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas,
si sa nu faca gargara-se aseaza pacientul pe un scaun
TEHNICA
-se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
-isi pune masca de protectie
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
-deschide epubreta cu tamponul faringian
-flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop steril
-apasa limba cu spatula linguala
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele
membrane(cand este cazul)
-flambeaza gura eprubetei care se inchide cu dopul flambat
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame se sticle frotiuri colorate sau insemanteaza
imediat pemedii de cultura
-se spala pa maini cu apa si sapun
Subiectul 19

a)· Intervenții delegate:

-participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscuți):
- asigurarea condițiilor de mediu necesare examinării;
- pregătirea documentelor medicale;
- pregătirea materialelor și instrumentelor necesare examinării;
- pregătirea psihică și fizică a pacientului pentru examinare;
- servirea medicului cu instrumentele solicitate;
- transportul pacientului la salon (când examinarea s-a efectuat în cabinetul de consultații);
– reorganizarea locului de muncă;

– recoltarea probelor biologice și patologice pentru examenele de laborator (corespunzãtor

tehnicilor studiate anterior); mențiuni pentru:

b)RECOLTAREA ASEPTICĂ A URINEI-UROCULTURA

OBIECTIVELE PROCEDURII - Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor şi
efectuarea antibiogramei
PREGĂTIREA MATERIALELOR
• pentru prelevarea fără sondaj pregătiţi: - apă şi săpun pentru toaleta genito-urinară - antiseptic
pentru dezinfecţia meatului uretral - comprese sterile - recipient pentru colectarea sterilă a
urinei - bazinet dacă este necesar - container pentru deşeuri.
PREGĂTIREA PACIENTULUI
PSIHICĂ: - explicaţi pacientului necesitatea prelevării; - asiguraţi pacientul de inofensivitatea
procedurii; - instruiţi pacientul conştient şi valid cum să recolteze singur
FIZICĂ: - îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea adecvată, respectarea intimităţii si a
pudorii, recomandari privind alimentaţia , toaleta regiunii, dezinfecţia organelor genitale externe,
asigurarea confortului fizic.
EFECTUAREA PROCEDURII: - verificaţi prescripţia medicală; - identificaţi pacientul; - prelevaţi
prin una din metodele enumerate mai jos în funcţie de starea pacientului sau recomandarea medicală;
a)prelevarea fără sondaj: - spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu) - recoltaţi urina de la bărbat
sau femeie după toaleta genito-urinară cu apă şi săpun şi clăti e abundentă; uscaţi regiunea, dezinfectaţi
meatul uretral cu comprese sterile îmbibate în antiseptic - colectaţi urina, în recipientul steril, din
mijlocul jetului - acoperiţi tubul steril.