www. turism.

uem

ECOTURISM

Ecoturismul – impact, evolutie si potential

Ecoturismul – un cuvânt simplu, un concept complex şi adesea contradictoriu, o modă, un

moft ?
Călătoria ecologică este considerată “un viitor fenomen de amploare”
Cel mai convenabil mod de a călători este de a-ţi lua rucsacul în spate şi de a trăi experienţele
personale în mijlocul naturii (care să includă tot luxul de acasă)

Un exerciţiu de marketing al industriei turismului?

Care, de fapt “împachetează natura” pentru locuitorii bogaţi ai oraşelor, pentru ca aceştia să
“experimenteze” o lume romantică, neglijată de modernismul zilelor noastre ? (S. Wearing, J. Neil).
Cele mai fierbinţi destinaţii ar fi: luxuriantele păduri tropicale, deşerturi aride, regiunile polare. Dar
cât vor mai rezista ele oare?

O modalitate pentru ecologie pentru a recâştiga terenul pierdut într-o lume dominată de raţiuni
economice ?
Subiectele legate de conservare sunt acum în prim-planul opiniei publice. Declinul pădurilor
tropicale, pierderea speciilor rare, încălzirea climei la nivel global şi degradarea terenurilor au
captat atenţia opiniei publice pentru conservarea naturii.
Dar:
Mai putem vorbi de natură într-o lume care are mai puţină natură decât în oricare din perioadele pe
care le-a cunoscut istoria umanităţii? Societatea occidentală este indiferentă, dacă nu chiar cu
desăvârşire ostilă existenţei întinderilor pustii, cu excepţia situaţiei în care valoarea acestora poate fi
cuantificată ca o resursă, ca un spectacol sau ca o atracţie turistică.
S. Wearing: “Oare are nevoie de natură o societate sinucigaşă pentru ca să-şi justifice călătoriile?
Reprezintă aceasta o evadare, o scuză sau o simplă distracţie? Sau poate că este ceva mai profund ?”

Oricum, indiferent de origini, natura ne cheamă, iar noi răspundem în masă. Dar, astfel,
“bătând cărările” → înseamnă de multe ori că acestea devin rapid drumuri sau chiar autostrăzi. Şi
atunci ? Zonele frumoase, sălbatice, căutate de ecoturişti, extrem de fragile şi sensibile la impactul
uman, sunt călcate în picioare cu atâta uşurinţă ?
Un lucru este totuşi sigur: creşterea interesului global şi creşterea exponenţială a
ecoturismului nu pot fi explicate simplist ca făcând parte din linia tendinţelor recreative. Acest
fenomen reflectă o schimbare fundamentală în felul de a fi al fiinţei umane şi o mai mare implicare
în problemele de mediu.
Am început cu o mulţime de întrebări şi iată că nu se profilează nici un răspuns uşor. De
unde să îndrăznim să începem? De ce să nu începem de la conceptul în sine de “ecoturism” ?

Lect. univ. drd. Mirela Costencu

5
www. turism. uem

ECOTURISMUL – concept si particularitati

Definitiile ecoturismului

T ermenul “ecoturism” s-a dovedit a fi o problema dificila ale carei modalitati de definire au
fost foarte diferite. Societatea Internationala de Ecoturism, una din cele mai prestigioase
organizatii care se ocupa de ecoturism, il defineste astfel: “acea calatorie responsabila spre o
zona naturala care contribuie atat la conservarea patrimoniului cat si la bunastarea populatiei
locale.”

O alta definitie este data de Comisia Australiana pentru Strategia Nationala a Ecoturismului,
si anume: “ecoturismul reprezinta valorificarea naturii prin intermediul turismului care implica
educatia, protectia mediului
natural si sprijinirea
ecologica”.
Studiile despre
ecoturism vizeaza in general
7 aspecte pe care acesta se
bazeaza si anume:
1.Calatorii orientate spre
destinatii naturale care sunt
de obicei medii protejate la
nivel national, international,
comunal sau privat.
2.Minimizarea impactului
asupra mediului prin
folosirea materialelor
reciclabile precum si
eliminarea precauta si intr-o masura cat mai mare a deseurilor.
3.Protejarea mediului cu ajutorul unor informatii obtinute despre locurile si oamenii vizitati,
educarea membrilor comunitatilor elevilor si publicul larg.
4.Furnizarea unor beneficii financiare directe pentru conservare printr-o varietate de
mecanisme incluzand taxele de intrare in parcuri, taxele pentru liniile aeriene, contributiile
benevole, etc.
5.Delegarea unor sarcini pentru populatia locala, ecotuirismul fiind privit ca un instrument
de dezvoltare rurala.
6.Respectarea culturii locale, ecoturismul neinsemnand doar “prospetime” ci si o instruire a
culturii, oferind informatii despre obiceiurile locale, respectand normele sociale.
7.Sprijinirea drepturilor omului si miscari democratice, ecoturismul trebuind sa fie sensibil
la mediul politic al tarii tgazda si la climatul social.
In concluzie, cele mai multe operatii ce pot fi numite ecoturism, se straduiesc sa inbine toate
aceste elemente mentionate anterior pe cât posibil.

Ungurenu Hannelore

6
www. turism. uem

Ecoturismul – segment de piata

Turismul este una din cele mai crescatoare industrii si reprezinta una din cele mai mari surse
de venit din exterior si interior pentru multe tari aflte in curs de dezvoltare. Organizatia Mondiala
de Turism a raportat ca veniturile din turismul international a crescut pe an cu o rata de 9% intre
1988 si 1997.
Ecoturismul este un segment de piata in mai marea industrie a turismului care se dezvolta si
care are un potential mare de dezvoltare si sustinere. Cu miliardele de dolari care se ruleaza annual,
ecoturismul este o adevarata industrie care cauta sa profite de avantajele orientarii pietei. In acelasi
timp, ecoturismul functioneaza diferit fata de alte segmente ale industriei turismului pentru ca
ecoturismul este definit prin rezultatele obtinute din dezvoltarea sa: conservarea locurilor naturale,
educatia vizitatorilor in conservarea mediului etc.
Termenul de ecoturism a fost la randul sau definit ca o forma de turism bazata pe natura si
se refera pe de o parte la un set de principii, iar pe de alta parte la un segment de piata. Deci
ecoturismul este o mica industrie care se dezvolta foarte rapid si care functioneaza intr-un segment
de piata care este guvernat de puteri si reguli de piata. Unele tari, companii si destinatii au reguli si
programe sociale si ecologice privind ecoturismul, altele nu. Acest lucru a dus la confuzia pe plan
mondial a ceea ce inseamna termenul de ecoturism asa cum este aplicat pe piata.
Ecoturismul este in principal promovat ca echivalentul turismului in natura pe piata. In
ecoturism motivatia principala este observarea si aprecierea naturii si a culturii legata de ea.
Cercetarile de piata arata ca ecoturistii sunt in principal interesati in a vizita locuri salbatice si
virgine. Din punct de vedere functional, ecoturismul pe piata este foarte individual si reprezinta un
turism la scara mica (grupuri de turisti pana la 25 de persoane si hoteluri cu mai putin de 100 de
paturi), care este practicat de companii mici si medii in locuri natale.
In concluzie, ecoturismul reprezinta un segment de piata care se concentreaza pe
acomodarea si conducerea de grupuri mici in locuri natale, intr-o maniera educata, folosind
materiale si ghizi locali.

Bâlgăr Ondina

Ecoturismul – pârghie de echilibru între pastrare

si progres

n linii mari, putem descrie ecoturismul, ca o metodă de păstrare a mediului pe de o parte, iar în

Î acelaş timp, o metodă de sporire a veniturilor, prin practicarea de turism; o combinaţie între cele
două.
Dar ecoturismul reprezintă mai mult: el este şi o metodă de mărire a numărului locurilor de
muncă în zonele unde se practică un astfel de turism. Chiar dacă uneori numărul noilor locurile de
muncă sunt puţine, în zonele rurale, chiar şi un număr mic poate avea o mare semnificaţie. În plus,
un ecoturism bine dirijat poate ridica nivelul de trai al populaţiei locale.

7
www. turism. uem

Mai este important de menţionat că, în această metodă de turism, trebuie inclusă şi populaţia
locală, respectiv, să poată beneficia de serviciile prestate şi localnicii şi persoanele prestatoare de
servicii.
Putem spune astfel că, nu este de ajuns doar o politică bine intenţionată, ci este nevoie şi de
un program tehnic şi economic, bine pus la punct, o metodă de atragere a turiştilor în zona protejată
în timp ce ei pot intra în contact cu ce se întâmplaă în locul resoectiv, în plus trebuie implicatţi şi
localnicii în aceste activităţi
În concluzie putem afirma că, ecoturismul, bine practicat, poate sporii sporii nivelul
economic al ţărilor dezvoltate în timp ce poate crea noi oportunităţi pentru cele sărace; poate
îmbunătăţii nivelul de trai; poate educa turiştii într-o gândire ecologică şi poate cel mai important,
ne poate ajuta să ne păstrăm planeta pentru un viitor incert.

Weisz Gabriel

Ecoturism: amenintare sau oportunitate?

E ste vorba despre două aspecte, două laturi ale aceluiaşi fenomen. Pe de-o parte, această
formă de turism constituie o alternativă la turismul în masă, ce încearcă să evite efectele
negative ale acestuia (poluarea mediului, impact socio-cultural negativ, efecte economice
nefavorabile, etc.). Este susţinut şi promovat inclusiv pe plan central de către o serie de guverne.
Astfel, nu este de mirare că ecoturismul reprezintă subsectorul cu cea mai rapidă creştere din
industria turistică, cu o rată medie anuală estimată la 10-15%.
Pe de altă parte, există o serie de controverse, fiind pusă în discuţie însăşi eficacitatea lui.
Argumentele sunt multiple:
 În ceea ce priveşte poluarea: chiar dacă ecoturismul este văzut ca având un impact relativ redus
asupra mediului (necesită o infrastructură şi un grad de dezvoltare mai redus decât în cazul
turismului în masă), totuşi el există şi este suficient de pronunţat pentru a răpi din farmecul
destinaţiilor virgine, neatinse de civilizaţie, diminuând astfel gradul lor de atractivitate;
 Implementarea planurilor de dezvoltare turistică a unei zone se face uneori fără suportul şi chiar
consimţământul localnicilor;
 Crearea unei dependenţe a localnicilor de veniturile aduse de vizitatorii străini, instaurându-se o
“monocultură”, un monopol al activităţii turistice;
 Impactul negativ asupra culturii şi relaţiilor sociale indigene datorită inevitabilei interacţiuni
turist-gazdă receptoare (“contaminare culturală”)
Cu toate acestea, turismul în sine este privit ca o activitate pozitivă, benefică (contribuie la
creşterea şi diversificarea economiei per ansamblu, a PIB-ului, creşterea nivelului de trai al
populaţiei, etc.). Dacă impactul pe termen mediu şi lung asupra populaţiei zonelor implicate va fi

8
www. turism. uem

pozitiv sau negativ, va depinde în bună măsură de metodele manageriale folosite, precum şi de
cooperarea dintre toate părţile interesate (populaţie locală, agenţi economici, guverne)

Toma Florin

Cum sa alegi un operator ecotour

Această decizie este foarte importantă deoarece un operator ecotour competent poate ajuta la
protejarea mediului natural şi cultural al ţărilor gazdă.
Operatorul ecotour trebuie ales prin Societatea Internaţională de Ecoturism (The International
Ecotourism Society – T.I.E.S.), iar acest material are ca scop să ofere informaţia necesară pentru a
putea alege un operator de turism de încredere.
În prezent nu există nici o evaluare a operatorilor de turism existenţi, de aceea este necesar
ca turistul să înceapă unele cercetări pentru a descoperi care operator ecotour este cel mai potrivit
nevoilor şi pretenţiilor personale. Această alegere poate fi percepută ca o provocare plăcută care se
adaugă la întreaga experienţă de călătorie.
Există mai multe surse de informaţii pre-tur referitoare la vacanţa ce va fi oferită: agentul de
călătorie, touroperatorii, diverse publicaţii sau pachete de informaţii disponibile prin Societatea
Internaţională de Ecoturism. Dar cercetarea directă poate fi cea mai bună sursă de informaţii.
În continuare este prezentat un model de cercetare a touroperatorilor de ecoturism, centrată
pe o serie de întrebări de care trebuie să se ţină seama, cum ar fi:
1. „Dacă operatorul de ecoturism angajează naturalişti calificaţi care să poată traduce
informaţia ştiinţifică complexă într-un limbaj de înţeles, accesibil, uzual ?”
Răspuns: Pentru interacţiunile ecologice complexe dintre viaţa animalelor şi a plantelor pot fi
explicate printr-o experienţă educaţională plăcută, ca parte integrantă a produsului „ecoturism”
2. „Dacă operatorul ecotour arată angajament faţă de conservarea locală ?”
Răspuns: Acest fapt poate fi demonstrat prin implicarea în proiectele de dezvoltare/conservare
locală, de asemenea nivelul donaţiilor către O.N.G.-urile locale preocupate de problemele de
mediu.
3. „Touroperatorul aduce beneficii localnicilor ?”
Răspuns: Deoarece susţinerea bunăstării localnicilor este o componentă-cheie a ecoturismului,
este important ca touroperatorul să angajeze muncitori localnici, să folosească produsele locale
şi spaţiile de cazare ale localnicilor.
4. „Are operatorul ecotour o politică referitoare la problema deşeurilor şi a gunoaielor?”
Răspuns: Dacă sprijină folosirea produselor ce pot fi reciclate şi sunt biodegradabile, dacă se
asigură că toate gunoaiele din zonele vizitate vor fi adunate.
5. „Cum poate fi micşorat impactul operaţiunilor ecotour ?”
Răspuns: Acest fapt poate include educarea călătorilor pentru a-şi micşora impactul individual,
pentru a proteja apa proaspătă şi celelalte resurse naturale.
6. „Operatorul ecotour monitorizează nivelul de vizitare a zonelor de mediu fragile ?”
Răspuns: Monitorizarea implică o colaborare cu autorităţile locale dar şi cu concurenţa în
scopul coordonării activităţilor, în aşa fel încât nivelul de vizitatori să nu crească necontrolat.
7. „Ce oportunităţi de formare poate oferi operatorul ecotour ?”
Răspuns: Operatorul ecotour trebuie să ofere posibilitatea membrilor staff-ului de a participa la
programe de „training” care să le crească abilităţile de comunicare pentru a putea informa
clienţii despre destinaţiile culturale şi naturale.
Important este ca touroperatorii să încurajeze implicarea personală din partea turistului pentru
protejarea mediului; aceasta include scrisori către autorităţile locale dacă au fost martorii unor

9
www. turism. uem

degradări ale mediului, participarea la acţiuni de curăţire a mediului, donaţii de bani către
organizaţiile non-guvernamentale locale.

Savescu Sorina

Turismul soft

În general, turismul, ca activitate economică, înseamnă suprimarea obstacolelor naturale fără

a produce pagube ambientale. Este necesar de asemenea ca, dezvoltarea turistică să conserve
moştenirea culturală şi ambientală a naturii.
Într-o nouă abordare în cadrul ecoturismului, turismul soft îl îlocuieşte pe cel dur, care are
covalenţe negative cum ar fi :
 Degradarea mediului
 Pierderea de suprafeţe cultivabile importante
 Scăderea puterii de cumpărare a autohtonilor
Turismul soft poate fi definit ca o formă de turism, prietenoasă mediului înconjurător.
Poluarea tipică de orice fel este la un nivel minim, nu sunt maşini sau trenuri, sau foarte puţine, nu
foarte mult beton, tehnologii adecvate (de obicei puţine) şi o atitudine de grijă faţă de mediul
ambiant, ceea ce dă naştere unor reşedinţe de sănătate şi recreere totală, cum ar fi aşa-numita
„micro-staţie”, un exemplu în acest sens fiind Les Rousses, din Munţii Jura, la graniţa franco-
elveţiană, loc unde se practică schiul, călăritul, golful şi sporturi recreative.
În general, turismul soft se bazează pe :
 Respectarea mediului local ;
 Apărarea valorilor dobândite ;
 Modelare ;
 Optimizarea valorilor ;
 Proiectare pe termen lung ;
 Luarea în calcul a interesului general şi a cadrului natural.

Gribincia Ciprian

10
www. turism. uem

ECOTURISMUL – un turism al viitorului ?

Turismul durabil

D
ezvoltarea durabilă este obiectivul general al strategiei de dezvoltare a turismului. Aceasta
include:
- dezvoltarea produselor;
- îmbunătăţirea cadrului legal;
- reforma instituţională;
- dezvoltarea resurselor umane;
- îmbunătăţirea marketingului şi a publicităţii;
- protecţia turismului şi siguranţa călătoriilor;
- protecţia mediului natural, care include:
 procesul de planificare urbană şi teritorială, pentru a asigura faptul că interesele
turismului sunt reprezentate şi protejate;
 controlul şi modernizarea;
 îmbunătăţirea colectării apelor uzate şi a facilităţilor de utilizare şi tratare a acestora
pentru protejarea staţiunilor de coastă şi pentru conservarea plajelor;
 ridicarea cunoştinţelor de mediu;
 ecoturism şi agroturim.
Strategia sus menţionată se referă la măsurile pentru promovarea ecoturismului şi a turismului
bazerat pe natură.
În situaţia actuală România este o ţară în tranziţie spre o economie de piaţă liberă. Industria
românească de turism este caracterizată de scăderea cererii interne şi internaţionale de produse de
turism învechite şi de standarde de servicii care nu corespund aşteptărilor turistului occidental.
România are o varietate de bunuri patrimoniale turistice ( de exemplu munţii, coasta Mării Negre,
fluviul Dunărea şi Delta Dunării, flură şi faună, izvoare naturale de apă minerală, peşteri), atracţii

11
www. turism. uem

istorice şi culturale şi alte atracţii, cum ar fi arta meşteşugului manual şi arte interpretative, sărbători
şi potgorii, conferinţe, expoziţii şi turism asociat afacerilor.
Toate acestea au fost folosite la construirea produselor din turism şi în anumite cazuri, folosirea în
exces, pe lângă poloarea industrială, a condus la deteriorarea mediului.

Semen Ramona

Turismul durabil si natura 2000

T urismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special dacă nu
sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi mari beneficii.
Ariile protejate sunt percepute încă de foarte mulţi oameni doar în sensul lor “conservatorist” fiind
considerate adevărate oaze ale naturii sălbatice într-un deşert al dezvoltării economice, care
trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte puţin este
recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul vieţii şi
implicit al dezvoltării socio-economice.
Înfiinţarea de arii protejate şi managementul eficient al acestora e o necesitate deoarece:
- ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale şi seminaturale care pot fi
evaluate şi monitorizate, exprimând într-o anumită măsură starea acestora la un moment dat
- ariile protejate sunt zone în care se dezvoltă cunoaşterea necesară pentru asigurarea
tranziţiei la un model de dezoltare durabilă
- ariile protejate sunt adevărate “săli de clasă în aer liber” în care oamenii pot fi educaţi cu
privire la rolul naturii şi necesitatea conservării naturii şi a dezvoltării durabile.
Este unanim recunoscut pe întreg globul că ariile protejate sunt printre cele mai eficiente
mijloace destinate conservării biodiversităţii. Astfel,de-a lungul ultimului secol au fost investite
resurse importante pentru constituirea de arii protejate în întreaga lume. Aceste eforturi au avut ca
rezultat pentru majoriatea ţărilor, crearea sau cel puţin planificarea unui sistem naţional de arii
protejate.
În prezent în lume există peste 1388 de titluri care desemnează arii protejate, fiecare dintre
ele fiind desemnată prin lege la nivel naţional. Reţeaua mondială a ariilor protejate cuprinde 30350
de arii protejate care se întinde pe o suprafaţă de 13.232.275 km 2 ce reprezintă 8,84% din sprafaţa
terestră a globului. Oricum acest procent trebuie considerat cu precauţie, deoarece poate fi mai mare
cu peste un procent datorită numărului mare de arii protejate marine sau care au în componenţă
teritorii marine. Această reţea a ariilor protejate pare a fi foarte întinsă dintr-o perspectivă globală,
însă are foarte multe goluri la nivel naţional.
Ariile protejate sunt adesea considerate insule naturale într-un ocean al dezvoltării, astfel cu
cât acestea au o suprafaţă mai mare cu atât ele sunt mai protejate de presiunile exterioare.

ARIILE PROTEJATE ÎN
ROMÂNIA

România are un capital natural

deosebit de divers. Acest fapt se
datorează în parte condiţiilor fizico-
geografice care includ munţi, câmpii,
reţele geografice majore, zone umede
şi unul din cele mai vaste sisteme de
deltă ale Europei. De asemenea,
datorită poziţiei geografice a

12
www. turism. uem

României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi
componente continental europene dinspre nord-vest. În sfârşit, relativa stabilitate a populaţiei în
ultimii 60 de ani, lipsa mecanizării în sectorul forestier şi dezvoltarea economică redusă au
determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa, precum
şi în existenşa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al
Carpaţilor.
În anul 1928 la Cluj a avut loc primul congres al naturiştilor din România, unde la
propunerea lui Emil Racoviţă a fost adoptată o hotărâre privind elaborarea legii referitoare la
protecţia naturii în România. Astfel, în 1930 apare legea nr. 213 pentru protecţia naturii în România.
Pe baza acestei legi se înfiinţează “Comisunea Monumentelor Naturii”, apoi sunt declarate prin lege
primele monumente ale naturii în 1931 (floarea de colţ şi nufărul termal) şi primul parc naţional în
1935 (Parcul Naţional Retezat). Sintetizând, în această perioadă, sunt puse sub ocrotire prin
“Jurnale ale Consiliului de Miniştrii” 36 de teritorii ca rezervaţii naturale, parcuri naţionale,
monumente ale naturii, însumând o suprafaţă de 15.000 ha.
După 23 august 1944 măsurile de protecţie a naturii s-au bazat pe eforturile instituţionale
făcute înainte de război de oamaeni de ştiinţă de renume, cum au fost Al. Borza sau Emil Racoviţă.
În 1972 numărul ariilor protejate constituite a crescut la 190 de obiective, însumând aproape
100.000 ha
În 1979, Retezatul şi Pietrosul Rodnei au fost recunoscute ca Rezervaţii ale Biosferei sub
auspiciile programului UNESCO – Man and Biosphere (MAB). O altă recunoaştere a valorii
capitalului natural din România a reprezentat-o desemnarea Deltei Dunării în 1991 ca sit Ramsar şi
ca sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafaţa sa. De asemenea din 1992 este
recunoscută şi ca rezervaţie a Biosferei.
În prezent, Reţeaua Naţională de Arii Protejate include un număr de 57 de arii protejate, ce
reprezintă 4,8% din teritoriul României (1.140.590 ha). Trei din acestea sunt recunoscute
internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei în cadrul programului UNESCO – MAB, şi anume:
Retezat, Pietrosul Rodnei şi Delta Dunării. Ultima este de asemenea inclusă pe lista Patrimoniului
Natural Mondial şi pe lista Ramsar, a zonelor umede de importanţă internaţională. Din păcate acastă
reţea Naţională a Ariilor Protejate este doar o “reţea pe hârtie”, ci nu una pentru care să existe
planuri de management şi care să fie administrată eficient. Cu excepţia Deltei Dunării, restul
parcurilor suferă de aşa zisul “paper park syndrom”, adică parcuri care nu sunt înfiinţate decât pe
hârtie.
Majoritatea ariilor protejate din România s-au autoconservat în condiţiile în care
intervenţiile umane asupra acestora au fost minime sau inexistente. Dar, la fel de bine există
nenumărate exemple în care arii protejate au fost pur şi simplu distruse, cu toate că încă mai
figurează ca existente.

Alina Birovescu

Ecoturismul pentru o planeta sanatoasa

Romania, beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic ridicat iar infrastructura

este de cele mai multe ori suficienta pentru aceasta forma de turism care din acest punct de vedere
este mai putin pretentioasa. Dar, deseurile care ne inunda isi fac incet, incet loc si spre destinatiile
ecoturismului. O cutie de conserve sau o vatra de foc pot compromite un sejur ecoturistic. Sa nu
uitam ca pe baza unor studii efectuate de specialisti s-a ajuns la concluzia ca un simplu deseu din
sticla se descompune in ani de zile, toate acestea dand un semnal de alarma.
ONG-urile de mediu din Caras-Severin considera ca :

13
www. turism. uem

-Guvernul sa prezinte Romaniei un proiect de lege privind ariile protejate si monumentele naturii;
-ONG-urile si autoritatile locale sa dezvolte relatii de informare , cooperare si parteneriat prin:
 participarea ONG-urilor de mediu la procesul de reglementare al investitiilor cu impact asupra
mediului;
 participarea ONG-urilor la elaborarea programelor judetene de dezvoltare si reconstructie a
zonelor defavorizate;
 organizatiile dezvoltate sa infiinteze un centru de resurse pentru ONG-urile de mediu din Caras-
Severin.
In acest context, Conferinta Ministeriala abordeaza subiecte referitoare la transport,
sanatate, ape dulci, efectele schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei si planificarea unor
actiuni efective pentru desfasurarea activitatilor de protectie a mediului la fiecare nivel in parte.
In concluzie, fiecare persoana trbuie sa participe la sanatatea mediului prin protejarea
spatiilor verzi si pastrarea curateniei in locurile publice si mai ales in zonele cu un potential turistic
ridicat iar acestea se pot realiza prin informare, educare si actiuni realizate nu numai de ONG-urile
de mediu ci si prin participarea noastra a tuturor.
Bădărău Daniela
ECOTURISMUL – impact economic si social

Impactul economic ale ecoturismului

I mpactul economic se referă la schimbăriile cu privire la vânzări, venituri, locuri de muncă, dar
şi la alţi parametrii generaţi de ecoturism. Ecoturismul joacă un rol important deoarece el poate
crea locuri de muncă în regiuni istoriceşti mai izolate care au beneficiat mai puţin de programul
economic de dezvoltare, decât zonele populate.
Acest impact economic poate creşte suportul politic şi financiar pentru conservare. Zonele
protejate şi păstrarea naturii în general, produce mari beneficii pentru societate. Impactul pozitiv
poate conduce la creşterea suportului, ce are în vedere zonele protejate cu care el este asociate.
Impactul ecoturismului poate fi grupat în trei categorii, şi anume:
 Impact direct;
 Impact indirect;
 Impact indus.
Pentru ariile mici cu economie nu prea diversificată, sunt câteva impacte indirecte şi induse,
iar pentru ariile mai largi cum ar fi statele, ţările, economiştii au dezvoltat variate tehnici pentru a
estima impactele indirecte şi induse, incluzând echilibru generat calculat, dar şi analiza input-urilor
şi output-urilor.
În general, este preferabil ca beneficiile locale să crească prin :
 Creştere cheltuielilor/ vizitator;
 Creşterea legăturilor anterioare;
 Creşterea participării locale în industrie.
Analizele impactului economic pot genera valoroase informaţii când se evaluează costurile
şi beneficiile unor astfel de programe de dezvoltare.

Terciu Irina

Beneficiile ecoturismului

14
www. turism. uem

F ie că e numit turism natural sau ecoturism, călătorii educaţionale sau recreaţionale bazate pe
atracţii naturale, acesta este un mijloc promiţător pentru stimularea obiectivelor economice,
sociale şi ale mediului înconjurător din ţările în curs de dezvoltare, oferind noi oportunităţi
de dezvoltare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, protejându-se totodată şi resursele biologice.
Totuşi pentru a face ecoturismul un instrument economic pozitiv este necesară o dezvoltare turistică
responsabilă, o participare activă a organelor statului şi o conservare a heritajului biologic a ţării.
Contribuţiile ecoturismului sunt numeroase, ele incluzând atât conservarea resurselor
biologice, participarea comunităţilor locale la beneficiile conservării (prin crearea de noi slujbe şi
prin realizarea de noi surse de venituri), cât şi generarea de venituri pentru conservarea zonelor
bogate din punct de vedere biologic. Recunoscând importanţa protejării mediului, ecoturismul
crează totodată şi o conştiinţă în ceea ce priveşte conservarea acestuia.
Numeroase agenţii internaţionale sprijină dezoltarea ecoturismului creând parcuri naţionale,
pregătind personalul necesar, încurajând guvernele în realizarea de reforme care promovează
investiţiile în ecoturism. Crearea unor parcuri naturale sau a unor zone protejate a dus la apariţia
unor infrastructuri turistice în jurul lor. Cererea pentru alimente, suveniruri, materiale educaţionale,
servicii de transport – stimulează investiţiile locale, crează slujbe şi venituri. Totodată implicarea
localnicilor în ecoturism duce la un interes mai mare faţă de programele de conservare a naturii.
Pe lângă aceste beneficii ecoturismul poate cauza şi diferite probleme:
- poate provoca efecte negative asupra mediului şi a populaţie locale
- acolo unde corporaţiile externe controlează industria turistică, efectele economice ale
ecoturismului pot fi reduse; unele studii arată că în astfel de cazuri doar 20-30% din veniturile
generate de ecoturism rămân în ţară, o proporţie şi mai redusă ajungând la comunităţile locale
- multe ţări în curs de dezvoltare se tem de faptul că parcurile naţionale şi zonele protejate vor
deveni locuri de joacă pentru turiştii străini, iar zonele conservate nu vor mai putea fi folosite la
agricultură, vânătoare, pescuit; o parte a populaţiei – în continuă creştere – rămânând fără hrană
sau locuri de muncă.
Aşadar, în momentul realizării unei astfel de forme de turism este foarte important să se ia în
considerare atât aspectele pozitive cât şi cele negative.

Pop Adrian

15
www. turism. uem

Ecoturismul si educatia

E ducatia si modul de interpretare sunt elemente importante pentru experimentarea

ecoturismului si pot fi furnizate prin diferite forme de media, de operatori industriali, de
departamente guvernamentale, de agentiile parcurilor nationale si comunitatile locale.
Daca ecoturismul cauta sa promoveze modul de a calatorii responsabil, atunci fundamentul
lui trebuie sa fie constituit de educatie si trebuie sa includa atat comunitatea locala cat si calatoriile
interne si internationale.
Experienta ecoturismului este in mod normal asociata cu a invata in mod constient despre
mediu si problemele lui.
In contextul ecoturismului, interpretarea si educatia pot avea doua roluri distincte:
 de a furniza informatii necesare vizitatorilor;
 de a manageria vizite.
Valorile si atitudinile turistilor incep sa se schimbe si turistii cer acum produse mai naturale
si servicii mai responsabile, la fel ca si informatii.Turistii vor sa invete mai multe despre mediul pe
care il viziteaza, dar vor sa si inteleaga legatura lor cu mediul.
Prin interpretare si educatie, ecoturistii au o mai buna intelegere, constientizare si
interpretare a mediului cultural si natural.Activitatile desfasurate in cadrul ecoturismului implica de
cele mai multe ori participarea activa, care permite vizitatorilor sa aprecieze importanta conservarii
naturalului si culturalului.
Interpretarea poate juca un rol important in ecoturism, educand turistul despre natura
comunitatii locale si a regiunii, adresandu-se celui care manageriaza resursele naturale.
Educatia si interpretarea nu trebuie privite ca un moft sau ca un lux, educatia fiind una din
functiile de managemnt esentiale pentru orice parc, zona de recreatie si rezervatie.

16
www. turism. uem

In concluzie, ecoturismul implica aprecieri active, educatie sau interpretare, intareste

constientizarea importantei mediului, ingrijorarea si implicarea, totul printr-o marita intelegere si
apreciere a naturii.

Popovici Mariana

Ecoturismul si populatia indigena

E coturismul este definit ca fiind turismul bazat pe elementele naturale, dar de asemenea el
încorporează şi dimensiunile culturale şi sociale prin intermediul cărora vizitatorii
interacţionează cu populaţia locală/ din interiorul parcurilor naţionale sau locuri de baştină.
Lucrarea de faţă identifică principalele surse în ecoturism pentru comunităţile gazdă.
Proiectele legate de ecoturism, realizate în colaborare cu băştinaşii, aduc atât beneficii
pentru aceştia, cât şi pentru organizatori:
 Tur-operatorii au acces la comunităţile locale, ţinuturi izolate;
 Populaţia locală obţine venituri din cazarea vizitatorilor.
Printre alte beneficii realizate de populaţia locală, sunt următoarele:
 Perpetuarea culturii şi tradiţiei;
 Conservarea mediului natural;
 Păstrarea valorilor sociale, culturale şi religioase.
Dezvoltarea unui turism pozitiv în satele şi locurile culturale indigene implică:
 Îmbunătăţirea locurilor vizitate prin:
- îmbunătăţirea condiţiilor sanitare şi de infrastructură;
- dezvoltarea unor itinerarii bine trasate.
 Controlul asupra comportamentului vizitatorilor se realizează astfel:
- controlul gazdelor asupra activităţilor desfăşurate de vizitatori;
- gazdele şi ghidul, cer turiştilor să respecte şi să urmeze obiceiurile locale.
 Educaţie şi interpretare care constă în:
- informaţii culturale furnizate de tur-operatori/ ghid;
- interpretări culturale la faţa locului oferite de bătrâni, vindecători, localnici.
 Limitarea locală asupra folosinţei, care se prezintă sub diferite forme:
- limitare spaţială;
- limitarea activităţii;
- limitare de timp;
- limitare culturală.
Un proiect turistic legat de ecoturism este proiectul Western Samoan, proiect turistic ce
include eco-satele din zonele rurale ale Western Samoan. Eco-satele cum este Uafato, au o zonă cu
viaţă sălbatică conservată şi legi care să o protejeze, îşi păstrează obiceiurile şi tradiţiile satului,
participă la proiecte turistice locale.
Turişti sunt încurajaţi să ajute la dezvoltarea locală şi la proiectele de restaurare a mediului.
Acest tip de turism deşi practicat la scală mică în satele din Samoan, minimizează impactul negativ
asupra culturii şi mediului natural.
Grupurile aborigene din Austria dezvoltă de asemenea un ecoturism în zonele natale şi alte
regiuni în care sa păstrat o cultură semnificantă. O astfel de cultură practicată de aborigeni este
Manyallaluk. Ghidul aborigen conduce itinerarii de 1-4 zile, unde turiştii câştigă experienţă în
fabricarea şi folosirea uneltelor tradiţionale, învaţă despre plantele medicinale şi vizitează locuri cu
monumente de piatră.

17
www. turism. uem

Prin intermediul acestui proiect sunt angajaţi peste 20 de aborigeni, iar comunitatea
organizează tarabe unde se vând suveniruri, pun la dispoziţie teren de camping şi un parc-caravană.

Mircea Ramona

ECOTURISMUL – puncte de vedere si mod de abordare pe plan

national si international

Anul International al Ecoturismului

I ncă din anul 1998 s-a stabilit ca anul 2002 să fie declarat Anul Internaţional al
Ecoturismului. Cu această ocazie a avut loc mai multe evenimente dintre care:

18
www. turism. uem

- Conferinţa Internaţională pe tema ecoturismului care a avut loc în luna ianuarie la New
York;
- World Ecoturism Summit desfăşurat în Canada la Quebec în luna mai.
Organizator al acestor evenimente a fost Organizaţia Mondială a Turismului.
Obiectivele Anului Internaţional al Ecoturismului includ:
- conştientizarea printer autorităţile publice, sectorul privat, societatea civilă şi consumatori în
ceea ce priveşte capacitatea ecoturismului de a contribui la conservarea naturii şi
îmbunătăţirea standardelor de viaţă pe suprafeţele respective;
- promovarea schimbului de experienţă în materie de ecoturism;
- promovarea produselor având ca specific de activitate ecoturismul pe piaţa internaţională.

PROGRAME ŞI PROIECTE LOCALE

Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a conceput Programul Naţional “România

Curată” care are ca scop principal iniţierea şi implementarea unor proiecte menite a oferi
populaţiei un mediu curat şi sănătos.
Programul Naţional “România Curată” reprezintă un complex de activităţi şi acţiuni
corelate în vederea îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi sănătate a populaţiei, care implică:
- dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii:
- evaluarea cu realism a problemelor de mediu;
- stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora;
- schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător şi responsabilizarea
civică.
Pentru armonizarea componentei ecologice cu cea economică şi cea socială în
contextul dezvoltării durabile, se impun eforturi deosebite şi conjugate din partea tuturor
pentru recuperarea timpului pierdut şi pentru a transmite generaţiilor viitoare un mediu curat
şi sănătos.

Rigou Ramona

Ecoturismul ,
proiect de conservare a biodiversitatii la nivel national

C aracteristicile generale ale ecoturismului pot fi rezumate astfel:

 toate formele de turism in care principala motivatie a turistilor este observarea si aprecierea
naturii, precum si a patrimoniului cultural
 contine trasaturi educationale
 în general, dar nu în mod exclusiv, este organizat pentru grupuri mici de catre firme mici locale,
specializate. De asemenea, operatorii straini organizeaza, opereaza, in general, pentru grupuri
mici.
minimizeaza impactul negativ asupra mediului natural si socio – cultural, sustine protectia zonelor
naturale.
Intre 19 – 22 mai 2002, la Centrul Congreselor din Quebec, s-au derulat lucrarile primului
summit mondial al ecoturismului → dezvoltarea turistica trebuie sa fie bine gestionata si dirijata,
pentru ca impactul sau cu mediul, economia si societatea sa nu aiba efecte negative.
Ecoturismul cuprinde toate formele de turism axate pe natura sau care au ca motivatie
principala a turistilor descoperirea si observarea naturii, ca si a culturii traditionale existente in
spatiul natural. Este de specificat ca acestea activitati ecoturistice trebuie sa reduca la minim
efectele negative asupra mediului inconjurator natural ca si asupra celui sociocultural, protejand in
acelas timp spatiul natural. Ecoturismul inseamna in acelasi timp obtinerea unui profit economic,

19
www. turism. uem

conservarea naturii si dezvoltarea comunitatilor locale din zonele unde se practica. Iar lucrul cel mai
greu este sa pastrezi un echilibru intre toate acestea.
Beneficiind de asistenta din partea Bancii Mondiale prin proiectul GEF (Global
Enviromental Facility), Romania va implementa primul proiect de conservare a biodiversitatii la
nivel national, in ecosisteme forestiere montane si ecosisteme alpine, prin arii protejate. Proiectul va
fi realizat prin contributia personalului Ministerului Apelor, Padurilor si Protectia Mediului si a
Regiei Nationale a Padurilor.
La nivel national proiectul are urmatoarele obiective:
 formarea cadrului legal pentru conservarea ariilor protejate
 dezvoltarea unui departament ministerial ( Directia pentru Conservarea Naturii si a
Biodiversitatii) si a unui serviciu de Arii Protejate in cadrul Regiei Nationale a Padurilor,
capabile sa conduca si sa planifice conservarea biodiversitatii
 dezvoltarea unor programe de constientizare si educatie pentru a obtine sprijinul publicului
pentru conservare
 dezvoltarea unui management unitar pentru fiecare dintre cele trei zone pilot.
Zonele in care se va desfasura proiectul au fost alese astfel incat sa furnizeze diferite strategii de
conservare si posibilitati de dezvoltare, incluzand parcul national Retezat, parcul natural Piatra
Craiului si parcul forestier Vanatori Neamt. Astfel proiectul va avea trei modele diferite de
planificare si management, care sunt valabile si comune multor zone cu biodiversitatea amenintata
de pe cuprinsul Romaniei.

Keller Georgiana

Program de sustinere a ecoturismului în

România

Se vorbeşte din ce în ce mai mult şi la noi în ţară despre ecoturism. Foarte frecvent însă el
este considerat ca un fel de panaceu universal cu ajutorul căruia minerii vor avea de lucru, prin care
vom dezvolta zonele defavorizate sau prin care Delta Dunării se va transforma în paradisul care ar
trebui să fie.
Pornind de la rolul important al ecoturismului, ca o componentă a turismului durabil,
precum şi ţinând cont de potenţialul foarte mare oferit de România pentru practicarea ecoturismului,
Ministerul Turismului îşi propune realizarea unui program pe termen scurt şi mediu pentru
susţinerea acestuia, numit: “Descopera ECO - ROMÂNIA”
În acest scop se au în vedere următoarele orientări:
1) Conştientizarea lucrătorilor din turism asupra importanţei problematicii mediului în
dezvoltarea turismului românesc.
2) Conştientizarea şi educarea elevilor şi tineretului privind importanţa protejării şi conservării
mediului pentru dezvoltarea turismului românesc prin cursuri de educaţie ecologică şi ecoturistică
introduse în programele de învăţământ şcolare.
3) Sprijinirea constituirii unor asociaţii de promovare turistică;
4) Realizarea unei campanii mass-media asupra importanţei protecţiei şi conservării mediului şi a
ecoturismului prin intermediul publicaţiilor de specialitate;
5) Realizarea unui parteneriat inter-ministerial (Ministerul Turismului - Ministerul Tineretului şi
Sportului - Ministerul Educaţiei şi Cercetării).
6) Identificarea proiectelor de ecoturism pentru care să se iniţieze demersuri în vederea obţinerii de
sprijin financiar intern şi internaţional;

20
www. turism. uem

7) Realizarea unor schimburi de experienţă cu instituţii şi organizaţii din ţări cu practici avansate în
ecoturism.
În scopul realizării direcţiilor de acţiune pentru strategia susţinerii ecoturismului Ministerul
Turismului urmăreşte punerea în aplicare a următorului plan de acţiuni:
1. Definitivarea conceptului privind dezvoltarea durabilă a turismului în zona Delta Dunarii
3. Participarea la festivităţile ocazionate de sărbătorirea “Zilei europene a Rezervaţiilor
Naţionale”;
4. Lansarea conceptului “Eco-Delta”, 1-2 iunie 2002.
5. Implementarea fazei pilot a programului pentru introducerea standardului BLUE FLAG în
staţiuni de pe litoralul românesc (mai-septembrie 2002);
6. Deschiderea Şcolii de ecoturism pe litoral (22-26 iunie 2002 la Costineşti/Vama Veche);
7. Campanie de ecologizare a plajelor Mării Negre;
8. Orientarea lucrărilor celei de-a XI-a ediţii a Bursei Dunăreane de Turism şi asupra unor
aspecte de ecoturism;
9. Organizarea Seminarului privind valorificarea potenţialului Munţilor Carpaţi;
10. Sprijinirea acţiunilor întreprinse de autorităţi locale şi ONG-uri din domeniul ecoturismului
pentru refacerea unor trasee şi marcaje montane (2002-2003);
11. Sprijinirea acţiunii “Caravana de turism ecologic şi montan” organizată de Ministerul
Tineretului şi Sportului şi FRTS;
12. Sprijinirea acţiunii FRTS pentru deschiderea a 4 trasee care străbat România pentru turismul
pedestru (2002-2003);
13. Editarea unui pliant special privind oferta de ecoturism şi includerea acestuia în lista
materialelor realizate de Ministerul Turismului (2003).

Giura-Laieş Angelica

21
www. turism. uem

Turismul durabil – sustinere si promovare în

România

Măsuri există şi în ţara noastră cu privire la dezvoltarea durabilă a turismului. Ministerul

turismului ca autoritate naţională de turism a identificat, pentru opt regiuni ale ţării, proiecte
principale ce vizează promovarea dezvoltării durabile în România. Aceste sunt:
– Bucureştiul
– Cu prioritate staţiunile de pe litoralul Mării Negre
– Cu prioritate staţiunile balneoclimaterice pentru sănătate
– Zona Braşov şi Sinaia pentru turismul de iarnă şi vară
– Zona Sibiu pentru circuitele culturale şi drumeţii
– Regiunea Moldova de nord pentru turismul cultural şi de circuit
– Delta Dunării pentru ecoturism
– Oraşele principale de intrare în ţară
– Centrele de afaceri şi punctele de tranzit
Mai există şi semiproiecte cofinanţate de Ministerul Turismului din Fondurile Programului
CE – PHARE şi includ următoarele puncte:
– rezervaţia Lala, centru de supraveghere ecologică şi turistică
– pachetele de acţiuni pentru mediu, pentru industria românească hotelieră şi de restaurante
– întrunirea pentru protecţia şi conservarea mediului şi ecologie
– marcarea traseelor turistice din zonele montane
– monitorizarea nivelului de poluare a apelor de munte şi lucrări de protejare şi depoluare
– tabere de protejare a mediului în diferite locuri montane
– lucrări de depoluare pentru posturi de semnalizare
– lucrări de protejare în rezervaţiile ştiinţifice
– lucrări de împădurire
– acţiuni de depoluare a Deltei Dunării
După cum se poate observa există proiecte în ceea ce priveşte ecoturismul, iar turismul
reprezintă o industrie semnificativă în România, ea având o varietate de bunuri patrimoniale
turistice (coasta Mării Negre, Dunărea, Delta Dunării, flora, fauna, izvoarele naturale, etc.).

Grozav Corina

Protectie, conservare si reconstructie în Bazinul

Dunarii Inferioare

În raport cu celelalte ţări dunărene, România deţine suprafaţa cea mai întinsă din bazinul
hidrografic al Dunării (45% din lungimea Dunării navigabile). Teritoriul Luncii Dunării cuprinde o
serie de zone naturale, protejate, cu o suprafaţă totală de 715000 ha, urmărindu-se conservarea şi
protecţia păsărilor, a pădurilor cu aspect original şi a unor eşantioane de peisaj deosebit. Aceste
zone naturale protejate sunt :
 Parcul Naţional Porţile de Fier
 Rezervaţia Ciuperceni – Desa
 Balta Mică a Brăilei

22
www. turism. uem

 Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” care deţine triplu statut de protecţie fiind :
-Rezervaţie a Biosferei prin programul „Omul şi Biosfera” al UNESCO
-zonă umedă de importanţă internaţională pe lista Ramsar
-sit al Patrimoniului Mondial,Cultural şi Natural.
În acelaşi timp Delta Dunării este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi
instruire asupra ecosistemelor naturale, în care oamenii sunt o componentă integrată.
Reconstrucţia ecologică în Delta Dunării este evidenţiată prin restaurarea cu succes a două
dintre cele mai mari poldere din Europa : Babina şi Cerovca, acestea fiind incluse în circuitul
agricol încă din anii ’80. Renaturarea acestor zone a determinat efecte economice pozitive ducând la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din zonă.
România este prima ţară candidată la U.E. care participă începând cu anul 1999 la a doua
fază a programului LIFE al Comunităţii Europene, al cărui obiectiv general este contribuţia la
dezvoltarea şi punerea în practică a politicii şi legislaţiei comunitare ce vizează protecţia mediului,
conservarea capitalului natural şi dezvoltarea durabilă. În cadrul programului Life-Natura se
derulează proiecte care urmăresc elaborarea şi implementarea planului de management integrat,
precum şi conservarea unor habitate specifice în două zone umede de mare importanţă : Parcul
Naţional Porţile de Fier şi Insula Mică a Brăilei, aceasta din urmă fiind propusă pentru declararea ca
sit Ramsar.
Zonele umede din regiunile transfrontaliere reprezintă priorităţi ale politicii de mediu din
România. Fluviul Dunărea trebuie să se impună în conectarea reţelelor ecologice din Europa de
Vest, Centrală şi de Est şi în protecţia capitalului natural al acestor regiuni.
Cooperarea pentru amenajarea teritoriului european trebuie să aibă proiecte şi în Bazinul
Dunării Inferioare. România, semnatară a unor convenţii şi acorduri menite să contribuie la
refacerea diversităţii biologice a ecosistemelor acvatice nu poate acţiona singură în coridorul
fluvial al Dunării, ci numai eforturile conjugate ale mai multor ţări pot conduce la protecţia şi
dezvoltarea durabilă a acestui areal.
Politicile regionale ale Comunităţii Europene arată clar că este momentul angajării în acţiuni
concrete şi diversificate de cooperare europeană, destinate tuturor celor ce poartă responsabilitatea
protecţiei coridorului fluvial al Dunării – state, regiuni, colectivităţi locale, organizaţii
neguvernamentale.

Cosmina-Alina Ciuta
Loredana Vamvu

23
www. turism. uem

MERIDIANE
INTERNAŢIONALE

India

“Aceasta este, într-adevar, India!

Tara visurilor si a iubirilor romantice,
a bogatiei fabuloase si a celei mai
negre saracii,
a splendorii si crepuscului, a palatelor
si colibelor,
a tigrilor, elefantilor si a cobrelor din
jungla
a foamei si a mirosurilor pestilentiale, a
spiridusilor
si uriasilor din povestea lui Aladin.
tara a o suta de natiuni si a o suta de
limbi,
a o mie de religii si doua milioane de
zei, leaganul
umanitatii si locul de bastina a limbilor
pamântului,
mama a istoriei, bunica a legendelor,
stra-stra-bunica
a traditiei care mai ieri se împletea cu
antichitatea
altor natiuni, singura tara de sub soare
24
www. turism. uem

1.Generalităţi
India este ţara “bogăţiei şi a celei mai negre sărăcii”, după cum spunea Mark Twain în
lucrarea “More Tramps Abroad”. Situată în sudul Asiei, această ţară formează astăzi un
subcontinent, cu o deosebită varietate morfologică formată din lanţuri muntoase, vaste câmpii şi
podişuri, dispune de o bogată reţea hidrografică dominată de fluviul Gange, având o climă dominant
musonică, cu două anotimpuri-unul ploios şi altul secetos, India ne fascinează astăzi prin
frumuseţea şi raritatea monumentelor şi a vestigiilor istorice, unele cu o vechime care se pierde în
negura timpului.
Cu o populaţie care depăşeşte 953.000.000 locuitori, ocupînd locul secund după China, şi cu o
economie în curs de dezvoltare care este bazată în special pe agricultură, India atrage annual peste
2.374.000 de turişti străini în principal venişi din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,
Germania, Franţa, Sirilanka etc.
Turismul aduce venituri de 2,4 miliarde $, pe primul loc situându-se turismul cultural-istoric,
legat de vestigii şi monumente istorice şi de artă, fiind urmat de turismul de vânătoare.
India se remarcă nu numai prin monumentele încărcate de istorie, constituind adevărate
mărturii ale trecutului îndepărtat, dar şi prin tradiţiile sale, prin obiceiuri, prin artă, prin cultură.
2.Aşezare geografică
India este situată în sudul Asiei, ocupând peninsula cu acelaşi nume, între paralela de 8 04 –
37 06 latitudine nordică şi 68 07 –97 25 longitudine estică. Limitele sunt următoarele: Pakistan,
Republica Populară Chineză, Nepal, Bhutan, Birmania, Bangladesh, Oceanul Indian (Golful Bengal
şi Marea Arabiei)
India are o suprafaţă de 3.287.590 km.
3.Mediul natural
3.1.Relief
Vastitatea teritoriului indian (3.214 km de la nord la sud şi 2.933 km de la este la vest)
determină o mare varietate fizico-geografică, concretizată în întinse lanţuri muntoase, vaste câmpii
şi podişuri.
În nordul teritoriului se desfăţoară Himalaya, cel mai masiv şi înalt lanţ muntos din lume, (40
de vârfuri cu o înălţime care depăşeşte cu uşurinţă 7.600 m) care culminează pe teritoriul Indiei
la8.611m în Munţii GodwinAusten din nord-vest. Lanţul himalayan se desfăşoară în India pe cca.
2.400km (240-320 km lăţime) şi este format din şiruri aproape paralele, separate prin podişuri şi
văi, unele foarte fertile (Kashmir, Kulu); cu puţine trecători.
Acest lanţ muntos este precedat de o succesiune de coline, Siwalik, formate din materiale
aduse de râuri din Himalaya.
Sectorul peninsular al Indiei este dominat de Podişul Deccan, vechi soclu de formă
triunghiulară, compus dintr-o serie de platouri cu latitudine de 400-500 m şi care urcă spre margini
în sisteme muntoase: Vindhya în nord, Ghatii de Vest (2.633 m altitudine maximă) şi Ghatii de Est
(1.680 m)
Ultimile două lanţuri muntoase care se unesc în sud, în Nilgiri Hills, domină câmpiile litorale
Malabar (1.400 km lungime), lagunară, pe coasta de Vest (Marea Arabiei) şi Coromandel (700 km
lungime), joase, nisipoase şi lagunare, pe coasta Estică (Golful Bengal).
Ţărmurile Indiei măsoară 6.083 km.Între lanţul himalayan în nord şi Pod. Deccan în sud, se
desfăşoară Câmpia Indo-Gangetică, de o deosebită netezime, construită de aluviunile aduse de
fluviile: Indus, Gange, Brahmaputra, una din cele mai vaste câmpii din lume cu o lungime de peste
2.000km şo lată de câteva sute de km.
3.2.Climă
Clima Indiei este dominant tropical-musonică , cu un anotimp secetos(noiembrie- mai) în
care temperaturile ating 23 C în ianuarie şi altul ploios (ianuarie- octombrie). Musonul de SV, care
vine încărcat cu umiditate provoacă precipitaţii bogate (3.000-5.000 mm pe an), atingând până la
12.000 pe an la Cherrapunji în NE (unul di cele mai ploioase locuri din lume).
25
www. turism. uem

În Câmpia Gangelui precipitaţiile scad de la Est la Vest. În Pod. Deccan, datorită barierei
muntoase, precipitaţiile sunt foarte scăzute. Prin lanţul himalayan India este protejată de vânturile
reci de iarnă care vin din Asia înaltă.
Hidrografie
Reţeaua hidrografică este dominată de fluviul Gange, Ganga (2.700 km) şi
Brahmaputra(2.960 km), ambele cu izvoarele în Himalaya şi vărsându-se în Golful Bengal printr-o
imensă deltă comună pe care India o împarte cu Bangladesh. Au debite bogate (1.200 km de apă şi
200 mil. tone aluviuni anual), care le situează pe locul 3 în lume, după Amazon şi Congo.
Râurile din Pod. Deccan, cel mai important dirijându-se spre Golful Bengal (Godovari-1448
km, Krishna-1280 km) au undebit variabil şi sunt importante pentru navigaţie şi irigaţii.
3.3. Vegetaţie şi faună
Vegetaţia reflectă
diversitatea regimului
precipitaţiilor- pădure deasă pe
coasta Malabar şi în Assam, junglă
în piemontul himalayan, savană în
statul Bihar şi Câmpia Bengal, stepe
cu mărăcini, deşert (deşertul Thar
din NV)
Fauna, deosebit de variată şi
bogată, cuprindwe peste 500 specii
de mamifere, printre care amintim
leul asiatic sau indian, tigrul care
este declarat animal naţional,
leopardul, leopardul dee zăpadă,
pantera, pisica sălbatică, hiena,
şacalul, lupul, vulpea, ursul brun,
ursul himalayan, ursul panda,
elefantul indian, cele trei specii de rinoceri asiatic dintre care Rhinocerus unicornis, cel mai mare, a
supravieţuit numai în statele West Bengal şi Assam,-porcul sălbatic, câteva specii de antilope,
căprioare, gaurul (cel mai mare bou sălbatic din lime), bivolul sălbatic, câteva specii de maimuţe;
150 de genuri (cu 550 specii de reptile- crocodili, şerpi, şopârle, cobra, pitonul), 2061 specii şi
subspecii de păsări, constituind una dintre cele mai bogate avifaune din lume (păunul este
considerat pasărea naţională), papgali, fazani, cocori, raţe şi gâşte sălbatice, 1420 specii de fluturi.
Parcuri şi rezervaţii naţionale
În India există 7 Parcuri Naţionale (132000 ha.) şi 150 de Rezervaţii Naturale (“Wildlife
sanctuary”; peste 1,6 mil. ha.-0,5% din suprafaţa Indiei) 4 mari parcuri şi grădini zoologice (Delhi
Zoological Park, Ahmedabad Zoo). Dintre parcuri naţionale se remarcă în deosebi Corbett (47397
ha.), zonă de junglă la poalele Himalayei cu faună bogată (ocroteşte tigrul)
Dintre rezervaţiile naturale se remarcă Kazirauga (42994 ha.- este cea mai veche din India)
pentru ocrotirea rinocerului indian (adăposteşte jumătate din efectivul care trăieşter pe teritorul
indian), Mundumali (33116 ha.- a fost înfiinţată în anul 1940), cu avifaună şi faună foarte bogată.
4. Istorie
Primele civilizaţii de pe teritoriul Indiei (Indus cu centre precum Harappa şi Mohenjo-Daro)
sunt contemporane primelor manifestări din Egipt şi Mesopotamia. Triburile indo-europene care
pătrund din NV în a doua jumătate a mileniului 2 î.e.n. cuceresc, până în secolul 5 întreaga Indie
septentrională.
În secolele 7-6 î.e.n iau naştere primele state scavagiste (Magadha, Kosala). Apogeul marii
civilizaţii este atins de două mari imperii care reuşesc să unifice cea mai mare parte a Indiei: Maujg
ec.4-3 î.e.n., răaspândirea budismului) şi Grupta (sec. 4-5 e.n., geralizarea brahmanismului).
Secolele 6-14 sunt marcate de o pronunţată sfărâmiţare feudală şi de invaziile unor popoare turanice
din Asia Centrală, ale arabilor şi mongolilor, urmate de răspândirea islamismului în N.

26
www. turism. uem

În 1498 navigatorul portughez Vasco da Gama atinge Coasta Malbor iar în secolul următor,
portughezii pun stăpânire pe o mare parte a coastei de Vest a Indiei. Deasemenea, în 1600 este
înfiinţată Compania Britanică a Indiilor Orientale, iar în 1664 ia fiinţă Compania Franceză a Indiilor
Orientale, exponente ale colonialismului britanic şi francez pe teritorul Indiei.
Întemeiat în anul1526, Imperiul Marilor Moguli, cu capitala la Agra şi Delhi, unifică cea mai
mare parte a Indiei. În urma războiului de 7 ani (1756-1763) colonialismul britanic elimină
concurenţa franceză şi reuşeşte să-şi extindă stăpânirea asupra întregii Indii.
În anul 1858 Compania Indiilor Orientale este dizolvată, iar India va fi proclamată oficial
colonie a coroanei britanice. Mişcarea de emancipare naţională cunoaşte, prin întemeierea partidelor
Congresul Naţional Indian (1858) şi Liga Musulmană (1906), primele forme de organizare pentru
afirmare. Mişcarea de eliberare de sub dominaţia colonialismului, în frunte cu Mahatma Ghandi,
cuprinde după primul Război Mondial, păturile cele mai largi ale populaţiei indiene, obligând
Marea Britanie să acorde Indiei în anul 1947 independenţa.
Fosta colonie britanică este împărţită în 1947, pe criterii religioase, în dominioanele Uniunea
Indiană şi Pakistan (locuit de populaţia musulmană).
La 26 ianuarie 1950 India se proclamă Republică Federală în cadrul Commonwealthului. În
1961 sunt eliberate coloniile portugheze Goa Daman şi Diu.
În urma alegerilor anticipate din 3-6 ianuarie 1980 Partidul
Congresul Naţional Indian condus de Indira Gandhi revine la
putere cu o mare majoritate. Guvernul indian promovează măsuri
de redresare economică, punând accent pe dezvoltarea secrorului
de stat al economiei şi pe modernizarea agriculturii. Pe plan extern
se continuă politica de nealiniere cu toate ţările.
India este membru al O.N.U din1947.
5. Populaţie şi demografie
India are o populaţie care la ora actuală depăşeşte
953000000 de milioane de locuitori, ocupând locul 2 pe glob după
China, o mare densitate în Câmpia Indo-Gangetică şi pe litoralul
estic (300 loc.). Densităţi mici se înregistrează în Podişul Deccan
(50 loc./km), şi foarte mici în Deşertul Thar.
Ritmul de creştere al populaţiei este de 1000000 pe lună.
Exodul rural şi natalitatea în creştere au dus la supraaglomerarea
oraşelor (1/4 din populaţie). Peste 50% din populaţia activă
lucrează în agricultură(50% din teritoriul indian reprezintă pământ
arabil)
Presiunea demografică se face simţită, accentuată de inegalitatea dezvoltării regiunilor, de
inegalitatea socială şi religioasă.
În India se înregistrează următorii indicatorii:
 rata natalităţii: 26,6%
 rata mortalităţii: 8,9%
 populaţie urbană: 27%
Limba oficială a Uniunii Indiene este hindi, dar alături de ea mai sunt vorbite următoarele
limbi: engleza, urgu, telugu,bengali, tame.
Populaţia Indiei este formată din majoritatea indieni, mongoli (4%), chinezi, tibetani. Poporul
indian a fost format din: dravidieni, vedda, arieni, mongoli.
Culte: hinduism (83%), islamism (11%), creştinism, budism.
Capitala New Delhi este situată în Câmpia Indo-Gangetică din N, pe malul drept al râului
Yamuna, la cca. 300 metri altitudine. Pe teritorul actual al oraşului Delhi, locuit neântrerupt din
sec.5 , au fost construite mai multa aşezări distincte. În 1206 Delhi devine pentru un secol capitala
Sultanatului Delhi, cunoscând o deosebită înflorire urbanistică.
În 1398 oraşul va fi cucerit de mongoli. În sec 16-19 va deveni unul dintre oraşele de
reşedinţă ale Dinastiei Marilor Moguli. După ce ocupă în 1803, Delhi, englezii transferă aici

27
www. turism. uem

capitala Indiei. În anul 1911 începe construcţia oraşului New Delhi, inaugurat oficial la 15 februarie
1931.
New Delhi reprezintă o importanţă redusă ca centru economic; industria este reprezentată
prin fabrici de prelucrare a bumbacului, tricotale, confecţii, de sticlă şi porţelanuri. Este centru
cultural-ştiinţific: o universitate, cca. 20 societăţi ştiinţifice, 20 institute de cercetare, numeroase
biblioteci şi 6 muzee.
În New Delhi se pot vizita următoarele monumente:
 Palatul Prezidenţial-1920
 Clădirea Parlamenului- 1921
 Poarta Indiei-monument ridicat în cinstea soldaţilor indieni căzuţi în timpul primuli
Război Mondial
 Galeria Naţională de Artă Modernă
 templu Birla
6. Economie
India este un stat cu o economie în curs de dezvoltare, bazată pe agricultură (care
concentrează 3/5 din populaţia activă şi contribuie cu 1/3 la P.N.B), şi o industri minieră şi
prelucrătoare tot mai importantă (împreună realizează 1/3 din P.N.B, în ultima vreme).
Deşi culturile agricole ocupă ½ din suprafaţa ţării, iar fertilitatea solului este în mare parte
ridictă şi în multe zone, se realizează chiar şi două culturi pe an, randamentul agriculturii
Indiei este slab din cauza lipsei sau a slabei dotării tehnice şi iregularităţilor climatice.
India este al patrulea mare producător de cereale din lume la următoarele culturii:
 orez (locul 2 pe glob, 1/5 din producţia mondială)
 grâu (locul 4)
 mei (locul 1, realizează 1/3 din producţia mondială)
 porumb
 soia (locul 1 în lume)
 legume
Cu toate că dispune de un şeptel impresionant, (locul 1 la bovine, bubaline şi caprine, locul
3 la cămile), creşterea animalelor nu deţine un loc important în economiei indiene. Variatele resurse
miniere sunt tot mai mult atrase in circuitul economic, mai ales minereul de fier (20 miliarde de
tone rezervă, ocupă locul 5 pe glob ca producţie), cărbuni (cca. 100 md. tone, ocupând locul 6 ca
producţie), petrol, uraniu.
Industria prelucrătoare, foarte diversificată, plasează India între primele 10-12 ţări din lume
ca valoare a producţiei, dar produsele nu sunt competitive pe plan extern. S-a remarcat în ultimi ani
o dezvoltare importantă a industriei zahărului, India fiind cel mai mare producător din lume.
Cu toate că India este o ţară cu o suprafaţă destul de mare, şi o populaţie care depăşeşte cu
uşurinţă 950.000.000 locuitorii, India nu dispune de o reţea de transport deficitară, care are nevoie
de investiţii suplimentare alocate de la bugetul statui.
7. Turismul
India, beneficiind de un potenţial
turistic dezvoltat, atrage în ultimul timp
2374000 turişti străini (în principal din
Marea Britanie, Statele Unite ale
Americii, Franţa, Germania, Sri Lanka),
realizând venituri din activitatea
turistică de 2,4 miliarde de USD. Pe
primul loc se situează turismul cultural-
istoric, legat de vestigii şi monumente
istorice şi de artă, urmat de turismul de
vânătoare.

28
www. turism. uem

7.1. Factorii care influenţează turismul

Factorii care influenţează turismul şi care au o contribuţie importantă la dezvoltarea lui, pot fi
grupaţi pe mai multe categorii:
 activitatea turistică se manifestă ca o continuă cursă între solicitări şi potenţialul turistic, adică
între cerere şi ofertă
 factori de atracţie:
 plaje, staţiuni de odihnă şi tratament, staţiuni montane
 realizări din trecut create în scopuri militare, religioase, aflate în aer liber sau
muzee, sunt obiective turistice preţioase
 asigură satisfacerea motivaţiilor turistice
 factorii economici:
 s-a dovedit că dezvoltarea economică a unei ţări creează condiţii ca locuitori ei să
solicite cât mai multe servicii turistice de toate felurile, deci şi servicii interne,
externe
 principali indicatori economici: P.N.B şi V.N raportat la locuitori (venitul personal
unul din factorii economici esenţiali care contribuie la cererea de servicii turistice)
 factori demografici:
 creşterea populaţiei ţării, sporirea ponderii populaţiei orăşeneşti, crearea de
aglomerări pe spaţii mici, modificările produse în structura socio-profesională,
gradul de cultură şi educaţie al populaţiei, creşterea longevităţii
 factori promoţionali
 factorii psihologici
 factori politici
Cererea turistică:
Cererea turistică este caracterizată prin:
 cerea turistică propriu-zisă (formată din ansamblu persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se
deplasa periodic şi temporal în afara reşedinţei proprii)
 consumul turistic (cheltuielile efectuate cererea turistică pentru achiziţionarea de bunuri şi
servicii legate de motivaţia turistică)
Oferta turistică:
Oferta turistică cuprinde resursele turistice naturale şi antropice, echipament de “producţie”
a serviciilor turistice, masa de bunuri alimentare, industria destinată consumului turistic, forţa de
muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura turistică şi structura de primire, condiţiile
de comercializare (preţuri, tarife, facilităţi)
Particularităţile ofertei sunt următoarele:
 complexitatea
 rigiditatea
 substituirea
Complexitatea se referă la atracţii turisticeşi elemente funcţionale:
a) oferta turismului de vacanţă
b) oferta turismului cultural
c) oferta turismului balnear
d) oferta turismului de afaceri
Rigiditatea conferă în lipsa de adaptabilitate la variaţiile sezoniere.
Substituirea se referă la utilizarea ofertei în alte scopuri (congrese, afaceri), decât cel sezonier
Oferta turistică mai cuprinde:
 resurse turistice: naturale şi antropice
 baza tehnico materială a turismului: cazare, alimentaţie publică, agrement
 forţa de muncă
7.2. Tipuri de turism
Formele de turism care pot fi practicate sunt următoarele:
 turism montan
29
www. turism. uem

 turism balnear (cură, climatism, odihnă)

 turism de litoral (odihnă, agrement, sport)
 turism de vânătoare şi pescuit
 turism sportiv şi de agrement
 turism cultural
 turism de afaceri
Criterii de clasificare
1.Un prim criteriu este după provenienţa fluxurilor turistice:
 turism intern
 turism internaţional:
 receptor (sosirea de turişti în India)
 emiţător (plecările în alte ţări)
2. Gradul de mobilitate al turismului:
 turism de sejur (lung, mediu, scurt)
 turism itinerant (cu valenţe culturale, ştiinţifice)
 turism de tranzit
3.După perioada anului:
 turism sezonier
 turism continu
 turism ocazional
4.În funcţie de mijloacele de transport utilizate, avem:
 turism rutier
 turism ferovial
 turism naval
 turism aerian
5.După momentul şi modul de angajare a prestaţiei turistice:
 turism organizat
 turism neorganizat sau pe cont propriu
 turism comercializant
8. Obiective turistice:
Principalele obiective turistice ale Indiei sunt reprezentate de foarte multe oraşe bogate în
monumente (palate, temple, moschei, cetăţi şi alte construcţii vechi), între care Delhi, Mumbai,
Agra, Varanasi, Madras, Jaipur, Ahmedabad, Puri, (templu închinat lui Krishna), Bangalore,
Mudrai (Templu brahman), o serie de
staţiuni climaterice (Simpla şi
Darjeeling-în Himalaya, ultioma fiind
principalul punct de plecare şi sprijin
pentru expediţiile spre
Chomolungma, Mount Albu în mţ.
Arravali, Shillong în mţ. Omonimi
din NE- şi balneoclimaterice (pe
ţărmul Golfului Bengal-Puri şi al
Mării Arabiei, mai ales în apropiere
de Mumbai), Ladakh sau “Micul
Tibet”, unele zone renumite pentru
vânătoare şi pescuit, numeroase
parcuri şi rezervaţii naturale care
dispun de o bogată şi variată floră şi
faună.
În capitala Indiei se pot vizita următoarele obiective turistice:
 Clădirea Parlamentului

30
www. turism. uem

 Poarta Indiei
 Fortul Roşu:
 cel mai impresionant monument din timpul dinastiei mogulilor
 ziduri uriaşe, creneluri, turnuri de apărare, palatele din interior, sala pentru audienţe
publice şi cea pentru audienţe private, locuinţele soţiilor, moscheea
 reprezintă o adevărată bijuterie scluptată în marmură
 Moscheea JamaMashid
 reprezintă unul din numeroasele locuri de cult ale musulmanilor, atât din India cât şi de
pretutindeni
 Mormintele Împăraţilor Moguli
 Memorialul Mahatma Ghandi
 situat pe malul râului Yamuna, afluent al Gangelui
 locul unde a fost incinerat Ghandi este marcat de o platformă de cărămidă şi de o flacără
veşnică
 Moscheea Quwwat UI Islam (cea mai veche din India)
 Qutab Minar
 turn roşu de piatră înalt de peste 73 de metri
 construit în secolul şi aparţine stilului indo-musulman
 Coloana de Fier a lui Ashoka
 ridicată cu mai mult de două mileni în urmă şi rămasă încă un mister pentru lumea
întreagă, deoarece în urma umidităţi atmosferei nu are nici un pic de rugină
În Agra se află celebrul mausoleu Taj Mahal, construit de împăratul Shah Jehan în
amintirea iubitei sale soţii Arjumand Banu Begam. Ea a murit în anul 1631, după 19 ani de
căsătorie neputând suporta efortul unei naşteri. Pentru a-şi eterniza iubirea pentru soţia sa,
Shah Jehan a dispus construirea unui magnific monument din marmură albă, pe malul râului
Yamuna. Peste 20000 de oameni au lucrat zi şi noapte, pe durata a două decenii pentru a
înălţa mausoleul.
Legenda spune că proiectul şi supravegherea au fost făcute de celebrul artistUstad
Ahomad Lahori-căruia, la sfârşitul lucrărilor, împăratul a ordonat să-I fie tăiate mâinile şi
să-i fie crestaţi ochii pentru a nu mai putea să înalţe o asemenea bijuterie arhitectonică.
La Jaipur se pot vizita:
 Palatul Jal Mahal
 Fortul Amer
 Fortul Jaigarh (unde se află cel mai mare turn pe roţi din lume, care pentru a pitea fi urcat acolo
au fost necesari 4 elefanţi)
 Fotrul Nahargarh
Pushkar este vestit prin cele 400 de temple construite de-a lungul veacurilor şi a celor 52 de
ghaturi- locuri de acces către apă-, străjuite de palate şi temple minunate.
 Templul lui Brahma
 singurul de acest fel din lume
 coloanele şi tavanul pavilionului de la intrare sunt de un albastru intens cu ornamente
stacoji
 în podea şi pe pereţi sunt încrustate monede de argint
Alte obiective turistice care atrag atenţia turiştilor şi care se remarcă prin mărăţia şi grandoarea lor,
pot fi considerate:
 templu lui Brahma
 templul Lakhmana
 templul Kandarya
 templul Chitragupta
 cascada Pandav
 parcul Căprioarelor
 parcul Naţional Chaudraprabha
31
www. turism. uem

 cascada Chunar
 fortul Chunar
 fortul Ramnagar
 templul Zeiţei Durga
 templul Tulşi Mauas
 templul Vishwanth
 palatul Lalitha
 palatul Regal
 Grotele de la Kanheri
 Grotele de la Karla
 World Trade Center
 Moscheea Haji Ali

9. Concluzii:
În ciuda unei economii care se află într-un stadiu de dezvoltare lentă bazată mai ales pe
agricultură, a unei populaţii aflată în continuă creştere, a unor condiţii ce climă care nu
permit decât două anotimpuri, India beneficiează de un potenţial turistic dedzvoltat care
aduce venituri anuale de peste 2,4 miliarde $.
Principalele obiective turistice sunt reprezentate de palate, temple, moscheei, cetăţi,
construcţii a căror vechime se pierde în negura timpului şi care îi creează Indiei un aspect
misterios, de magie care te acaparează imediat ce ai călcat pe tărâmul sfânt.
Lăsând în urmă un trecut încărcat de istorie, India s-a adaptat la noile progrese
tehnologice în ceea ce priveşte producţia de softwear, beneficiind de o bază de cercetare
bine dotată atât în ceea ce priveşte specializarea forţei de muncă, cât şi tehnologia
utilizată.Astăzi Idia obţine venituri însemnate din exportul de softwear şi încearcă să obţină
aceleaşi standarde de performanţă şi calitate.
Încă din trecut India s-a remarcat prin bogăţiile sale naturale ale solului şi subsolului, fiind
considerată”Perla Coroanei Marii Britanii”, iar astăzi ne atrage prin cultura sa, prin
monumentele sale, prin viaţa care se desfăşoară după reguli respectate de urmate de întreaga
societate indiană indiferent de naţionalitate, de cult sau religie.
Aceasta este India cu bogăţia şi sărăcia sa, leagănul umanităţii şi al creştinătăţii, locul
unde istoria se împleteşte cu mitul.

Baboniu Cristina

32
www. turism. uem

Grecia – Destinatie preferata

33
www. turism. uem

F ie ca mergeti in Rhodos, in
insula trandafirilor fie ca
optati pentru Patmos,
insula cu 400 de manastiri, sau preferati o
vacanta romantica pe plaja cenusie din
casatorite :Jamaica, Indonezia, Bahamas,
Singapore si Hong-Kong.
Cu ocaia Jocurilor Olimpice de la Atena
din 2004, autoritatile elene asteapta o crestere
substantiala a turistilor pentru care s-a cerut
Santorini, intotdeauna veti gasi in Grecia un deja o crestre cu 50.000 a locurilor de cazare
loc pe placul dumneavoastra. ceea ce dovedeste ca turismul in Grecia va
Din cele aproape 2700 de insule grecesti creste din ce in ce mai mult.
doar 1400 ofera conditii bune de trait.Insulele
cele mai cautate de turisti sunt Creta, care este Sârbu Marius
si cea mai mare; Rhodos, Myconos, Santorini,
insula in forma de potcoava unde nisipul este
negru, pentru ca a luat nastere in urma
eruptiei unui vulcan si Corfu, cea mai verde
dintre toate. Pe toate insulele se gasesc
ateliere specializte, de unde puteti cumpara
icoane, vase de ceramica, carpete traditionale,
bijuterii de argint, obiecte de lemn si dantele.
Exista sate unde mestesugarii greci lucreaza
manual, asa cum o faceau cu sute de ani in
urma calitatea acestor suveniruri fiind
incomparabila cu a celor din bazare.
Trebuie stiut ca cel mai scump loc din
Grecia este insula Santorini unde, din cauza
lipsei totale de apa potabila, preturile pot fi si
de trei ori mai mari decat in restul tarii.Astfel
o cafea costa 2 euro, pretul unei beri variaza
intre 2 si 5 euro, iar o masa de pranz pleaca de
la 4 euro(in fast-food) si ajunge la 10 euro
intr-o taverna.
Grecia se afla pe locul 15 in lume in topul
destinatiilor turistice, fiind vizitata anual de
15 milioane de turisti, dar este preferata
acestora datorita frumusetii si diversitatii
peisajelor. Dintre turisti, peste 70% provin din
Uniunea Europeana si vin in Grecia cu
avionul.Strainii care vizitaza Grecia vin din
Germania, Marea Britanie, Italia, Olanda, si
Suedia.Cele mai apreciate zone sunt insulele
Mykonos, Paros, Santorini, Rhodos si Patmos
, care au atras peste 30% din turisti
straini.Capacitatea de cazare a Greciei se
ridica la 8200 de hteluri, cu 600.000de paturi
si alte 450.000 in nenumarate pensiuni. In
Grecia functioneaza 7.500 de agentii de
voiaj , iar acest sector contribuie cu 8% la
PIB. In 2001 incasarile din turism au depasit
fabulosa suma de 9miliarde de dolari.
Cat despre greci, ei prefera sa calatoreasca
in Italia, Franta, Marea Britanie si
Spania.Foarete cautate sunt si tarile
exotice mai ales de catre cuplurile proaspat

34
www. turism. uem
Turistii pot reface
traseul
conchistadorilor
S criitorul Mario Vargas Llosa, Lacul
Titicaca, ruinele incase de la Machu
Picchu, jungla Amazonului si orasul
Cuzco, fost centru al imperiului incas. Iata tot
ce trebuie sa stii si nu trebuie sa ratezi daca
vizitezi Peru.
Americanii imbracati in traditionalul
poncho, catedralele spaniole langa ruine
incase, jungla deasa a Amazonului langa
oplaje virgine si munti, Peru este un amestec
irezistibil de vechi si nou.
Punctul de placare al tuturor
vizitatorilor este Lima, supranumit “orasul
regilor”, in care principalele puncte de atractie
sunt Muzeul Aurului si Muzeul Larco Herrera
(care gazduieste o colectie de ceramica de
10000 de obiecte, precum si singurura
colectie de ceramica decorata cu motive
erotice din lume).
Urmatoarea oprire pe traseu este
Cuzco, cel mai vechi oras locuit fara
intrerupere din Peru si totodata centrul
civilizatiei incase. Pe multe din strazile
orasului poti vedea cladiri costruite de incasi,
precum si descendenti ai incasilor care
vorbesc dialectul quecha. Pe langa
traditionalul tur la ruine, amatorii de senzatii
tari pot opta pentru o excursie de calarie
(doua zile), pentru una de river rafting (patru
zile) sau pentru un zbor cu balonul cu aer
cald. Nimeni nu rateaza insa calatoria pe
Drumul Picchu. Situat la 8 200 de metri
altitudine, “Orasul pierdut al incasilor” a fost
ascuns de munti si de jungla vreme de patru
sute de ani, inainte de a fi descoperit de un
arheolog in 1911. In afara celebrelor ruine,
gradinile de orhidee, lectiile de muzica
traditionala din Muntii Anzi, precum si cele
de impletit cosuri sunt doar cateva optiuni
pentru a petrece mai mult de o zi in Machu
Picchu.
Obligatoriu, calatoria continua spre
orasul Puno si lacul Titicaca (lacul navigabil
aflat la cea mai mare altitudine din lume). Pe
langa o plimbare cu barca pe lac, nu poti sa
35
treci cu vederea mormintele traditionale,
acoperite cu turnuri uriase, cholpas, ale sefilor
de triburi din perioda pre-incasa.
In padurea tropicala peruana exista cea
mai mare densitate de flora si fauna din lume,
asfel ca pe o suprafata da sase kilometri
patrati s-au inregistrat peste 500 de specii de
pasari. Mai mult, in rezervatia de la
Tambopata traiesc 1 300 de specii de pasari,
200 de specii de animale, 1 200 de specii de
fluturi si 10 000 de tipuri de plante diferite.
Printre atractiile majore se numera imensa
gradina botanica, expeditiile de pescuit si
excursiile in canoe.
Preturile in Peru sunt mai mici decat
in alte tari din America de Sud; putin mai
mari decat in Bolivia sau Ecuador, dar mult
mai mici decat in Brazilia si Argentina.
Bugetul minim pe zi nu depaseste 25 de dolari
de persoana, cu precizarea ca orasele mici
sunt mai ieftine, iar Lima si Cuzco sunt in
topul celor mai scampe. Cat destre cazare,
tarifele la hoteluri pot ajunge si la 200 de
dolari pe camera in orasele turistice
aglomerate, ca, de exemplu, Machu Picchu.
Din 1991, moneda nationala se numeste
nuevo sol, iar un dolar american valoreaza 3,5
soli. O taxa de 18% se adauga automat la
toate facturile. De asemenea, in aeroportul din
Lima se plateste o taxa de placare din tara; pe
cursele interne aceasta este de zece dolari. In
restaurante si baruri un bacsis de 10-15% din
valoarea notei de plata este unul obisnuit,
ghizii locali costa in jur de cinci dolari pe zi,
iar negocierea este un mod de viata pentru
negustori.
Nu mai este un secret pentru nimeni ca
mancarea traditionala este una din atractiile
tarii. Felul de mancare cel mai des consumat
este “Cervicho”, care contine peste marinat in
sos de lamaie, cartofi fierti, cartofi dulci,
ceapa, ardei iute, porumb dulce si laptuci.
Voicu Larisa
www. turism. uem
Croaziere pe Dunare
D unărea este cel mai important fluviu
al Europei, nu prin lungime (2850
km), fiind întrecută de Volga, şi nici
prin intensitatea traficului, depăşind-o Rinul,
ci datorită cursului său, care străbate
continentul, de la Vest la Est, prin regiuni de
o mare diversitate a condiţiilor naturale şi
culturale.
Pe Dunăre s-a născut navigaţia fluvială
internaţională. În 1830 s-a efectuat prima
călătorie cu vaporul între Viena şi Budapesta,
iar cinci ani mai târziu, la Brăila, ancora
prima navă de călători, „Argo”,sub pavilion
austriac.
Potenţialul turistic al Dunării este slab
exploatat de România,în mod paradoxal, aş
putea spune, având în vedere faptul că ultimii
1075 de kilometri ai Dunării trec prin ţara
noastră (aproximativ 38% din lungimea ei).
Aşa cum remarca Jean Bart în 1932, şi în
prezent „turismul pe apă este puţin dezvoltat
în publicul românesc, deşi natura a fost cu
ţara noastră destul de darnică în pitoresc şi
originalităţi.”
România poate să devină o destinaţie
interesantă şi accesibilă turiştilor de croazieră
care provin atât din ţări europene, cât şi de pe
alte continente. Acest fapt este posibil pe de o
parte datorită faptului că Dunărea străbate
şase ţări (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Serbia şi România), şi formează pe
diferite porţiuni graniţa altor două (Bulgaria şi
Ucraina), iar pe de altă parte, datorită
Canalului Europa ce leagă Dunărea de Rin,
permiţând traversarea Europei de la Marea
Neagră la Marea Nordului.
36
Este ştiut faptul că turiştii de croazieră
reprezintă un segment important pentru
agenţiile de turism, ei aparţinând unei
categorii sociale cu un standard de viaţă mai
ridicat, fiind dispuşi să cheltuiască mai mult
în vacanţe.
Convingerea mea este că Dunărea se
pretează şi unui turism de masă realizat cu
vase mari,adevărate hoteluri plutitoare şi nu-
mi pot imagina o modalitate mai plăcută şi
mai cuprinzătoare de a vizita Europa de la Est
la Vest, sau de la Vest la Est.
Posibilitatea unor multiple escale permite
vizitarea a nenumăratelor valori muzeistice,
arhitecturale, istorice şi naturale, dacă ne
gândim fie şi numai la faptul că Dunărea
străbate patru mari capitale europene: Viena,
Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Atracţiile
turistice sunt cu adevărat variate, ele
cuprinzând pe lângă oraşe şi defilee, peisaje
pitoreşti şi nu în ultimul rând Rezervaţia
Naturală Delta Dunării, o regiune cu un peisaj
unic, de o frumuseţe aparte.
În scopul prezentării potenţialului turistic
românesc şi al promovării acestui tip de
turism, în 14 mai va avea loc pe unul din
vasele de croazieră A’Rosa Bella, proaspăt
lansat la apă, la invitaţia marelui turoperator
german specializat în croaziere Seetours, o
întâlnire a primarilor, prefecţilor şi altor
oficialităţi din oraşele şi porturile dunărene
destinată stimulării acostării în porturile
respective a motonavelor şi creşterii
încasărilor valutare din activităţi
suplimentare. În mod deosebit, merită a fi
reţinut faptul că în toamna acestui an, în
perioada 29 septembrie-4 octombrie se va
desfăşura la Bucureşti cea de-a unsprezecea
ediţie a Bursei dunărene de turism,
manifestare dedicată promovării acestui tip de
turism, stabilirii de contacte între cei interesaţi
să-şi vândă oferta şi cei dornici de a-şi
îmbogăţi paleta de programe şi servicii.
Ministerul Turismului prezintă programele de
croazieră ce se desfăşoară în acest an, astfel:
- circa 30 de motonave şi vase de croazieră
aparţinând mai multor state europene
(Austria, Germania, Ucraina, etc.) oferă
programe de 3-14 zile, combinate cu alte
tipuri de călătorii
- două vase tip hotel pentru excursii în
Delta Dunării, oferă programe în zona
www. turism. uem

Deltei Dunării (firma Atbad oferă local

călătorii, iar firma Karpaten Tours oferă
programe combinate, zbor
Frankfurt/Bucureşti + plimbări în Deltă)
*Călătoriile sunt diferit structurate:
croaziere – cu traseu combinat apă/zbor,
apă/rutier, precum şi scurte călătorii între
porturi apropiate.
Concluzia ce se desprinde este aceea
că firmele străine de turism sunt
interesate de potenţialul turistic al Dunării
într-o măsură mai mare decât cele
autohtone. Această situaţie impune o
atentă analiză a cauzelor acestui
dezechilibru, atât la nivel naţional, cât şi
la nivel regional.
Strategia de dezvoltare a unui turism
durabil atât la nivel regional cât şi naţional
trebuie să includă şi turismul de croazieră.

Trişcă Gelu

37
www. turism. uem
MERIDIANE
NAŢIONALE
Brasov – ceva vechi ,
ceva nou
C ând mergi cu trenul înspre Braşov,
blocurile decojite, înşirate de-a lungul
căii ferate înainte de a intra în gară, îţi
lasă un gust amar.
Dar farmecul acestui oraş se află în
spatele blocurilor şi ale clădirilor moderne,
băncilor sau supermaket-urilor. În oraşul
vechi, ce se numea cândva Corona. Mai târziu
Brasco, Brasso, Stephanolpolis, Kronstadt.
Din piaţa Sfatului, poţi vizita cu
uşurinţă aproape toate obiectivele turistice din
oraş. De exemplu, Muzeul de Istorie amenajat
în Casa Sfatului sau Biserica Neagră din
grădina Honterus, cea mai mare construcţie în
stil gotic din România, aproximativ 100
lungime şi 40 m în lăţime. E păcat să nu poţi
filma sau fotografia în interior.
La pas, din grădina Honterus, privirea-
ţi rămâne aţintită asupra plăcuţelor, ce atestă
importanţa istorică a locului: „În această casă
s-a născut G. Călinescu” sau „Pe aici a trecut
Mihai Viteazul, atunci când a intrat în Braşov
în anul 1600”. Şi te simţi…cam babă,
contemporană cu ei. Dintre obiectivele
turistice, pe care nu trebuie să le ratăm:
Turnul Alb şi Turnul Negru, Poarta Schei,
Cetăţuia la fel ca şi Strada Sforii, cea ,a
îngustă stradă din Europa.
Mai mult de 2 persoane nu pot trece în
acelaşi timp de-a lungul ei, iar dacă nu eşti
genul de femeie filiformă, s-ar putea să
blochezi accesul altor turişti.
Avram Ramona
38
Bran – intre traditie
si kitsch
a poalele castelului Bran, Dracula îţi
zâmbeşte de pe o ulcică de lut, cu
L
privirea aprigă şi nasul acvilin,
deformate de repezeala cu care au fost pictate.
Alături, tot felul de nimicuri, care-ţi golesc
portofelul fără să-ţi dai seama: amulete cu
sângele contelui Dracula, colţi de vampir,
castele în miniatură, ceramică, pulovere de
lână şi nelipsiţii pokemoni, concurenţa de
temut a lui Dracula. Preţuri după faţa
clientului.
Te strecori cu greu prin mulţimea de
comercianţi şi gură-cască şi ajungi la poarta
mult mediatizatului castel. Interiorul nu are
prea multe obiecte de mobilier. Dar acest
lucru şi pasajul secret îi conferă autenticitate.
Te aştepţi ca în orice clipă să apară de undeva
Dracula. Greu de crezut, de vreme ce
povestea despre conte e doar invenţia
scriitorului irlandez Bran Stoker, care nici
măcar nu a pus piciorul în România.
Dar a vizita Branul, nu înseamnă
numai să dai o tură prin castel, ci să intri în
atmosfera locului şi să deguşti bunătăţile
pregătite de localnici. De la caşcavalul
afumat, brânza cu coajă de brad, până la
deliciosul muşchi de cerb afumat. Ca desert,
poţi încerca nişte faguri de miere, iar dacă nu
eşti cu maşina, ai dezlegare la palincă.
De aici, poţi ajunge într-un timp foarte
scurt la Moeciu sau la Râşnov, unde poţi
vizita cetatea.
În funcţie de perioadă, prin
împrejurimi, poţi cunoaşte tradiţiile
www. turism. uem

localnicilor: spălarea lânii în piuă, ţesutul la

război, afumatul caşului.

Fuicu Silvana

39
Calatorie in tara –
Sibiu – Calatorie in
timp
 escapada la Sibiu nu it va dezvalui Daca ai nimerit la Sibiu in timpul

O
privelisti exotice, o arhitectura saptamanii, dar vrei sa faci o noapte alba, s-ar
indrazneta sau hoteluri de cinci putea sa fii dezamagit.Atmosfera este mai
stele.Prima impresie in momentul in care degraba calma.In week-end insa este agitatie
ajungi in Sibiu, este ca te-ai intors in timp- mare. Daca iti plac muzica house si
Sibiul ramas infipt undeva in anii “20 “un cocktailurile de calitate, trebuie sa mergi la
orasel care in acesti ani ar fi aratat bine”.Un « Chill Out Club » . Daca vrei atmosfera iei
tur al orsului trebuei sa inceapa din PiataMare drumul clubului « Caro » de pe strada
, locul in care odinioara, turismul lasa loc Gimnasticii. »Nomad » de pe soseaua Alba
executiilor sibienilor nedisciplinati. Iulia la aceasta ora cea mai in voga locatie de
Drumul trebuie sa continue la Muzeul noapte in vreme ce « Cotton Club »  e pe
Brukenthal, unde, in afara celor 10000 de strada Ioan Ratiu ramane de departe cel mai
lucrari, apartinand scolilor flamande, stilat club din Sibiu.
olandeza, germana, austriaca sau italiana, plus
clasicii romani ai sansa de a admira cateva
zeci de lucrari ale unuia dintre cei mai
importanti pictori renascentisti, germanul
Albrecht Durer.
La mai putin de 100 de metri de fost casa a
baronului Brukenthal gasesti Catedrala
Evanghelica.Trebuie, apoi doar sa treci strada
pentru a intrs in curtea Muzeului de istorie.
Daca iti plac povestile cu cavaleri medievali
este locul potrivit.
Chiar daca acum aduce a santier,Piata Mica
si-a pastrat farmecul deci trebuie aruncata o
privire si aici.Podul Minciunilor este tot
acolo, chiar daca la baza lui se lucreaza de
zor.La cativa metrii sa afla o casa in
reconstructie, care la prima vedere poate nu
spune prea multe-Casa Rosie-de punerea ei pe
picioare se ocupa marele Ducat de
Luxemburg iar cel care a intermediat
« afacerea » a fost Printul Charles.
La iesirea din Sibiu , in Padurea Dumbrava
se afla Muzeul Civilizatiei Populare si merita
efortul sa fie vazut. Este cel mai mare muzeu
in aer liber din Europa de Est. Rădoi Adriana
 La Snagov, miliardarii asteapta fanii lui
Dracula
I nvestitorii de ocazie, care mizeaza pe
speculatii imobiliare, nu
intotdeauna in castig. Un exemplu
nefericit este cel al oamenilor de afaceri
care au cumparat case si terenuri in
ies
Sighisoara, atunci cand preturile erau “pe
val”, de trei ori mai mari decat nivelul
pietei imobiliare locale, imbatati de mirajul
Dracula Park.
Acum, acestia trebuie sa-si refaca
planurile de afaceri: cei care si-au construit
pensiuni trebuie sa se multumeasca cu
maximum o suta de mii de turisti boemi pe
an, in loc de peste un milion de turisti
consumatori de suveniruri, pe care urma
sa-i aduca parcul tematic, iar cei care au
cumparat terenuri le vor vinde in pierdere.
In acest moment insa nu mai ai cui, pentru
ca nu mai exista cerere, iar piata imobiliara
este blocata. O data cu schimbarea locatiei
parcului, febra cresterii preturilor si
frenezia cumpararii si vanzarilor de
terenuri s-a mutat la Snagov. Aici roiesc
oameni cu bani sau afaceristi de ocazie,
care viseaza cu ochii deschisi, o data cu
ministrul Agathon. Foiala lor permanenta ii
imbata iar pe localnici, care cresc zi de zi
preturile la terenuri si case. Va fi la Snagov
lozul castigator sau istoria Sighisoarei se
va repeta?
La Snagov exista multe facilitati de
turism neexploatate pana acum. Din punct
de vedere economic este cea mai buna
locatie.
Ce este Dracula Park? Primul proiect
intocmit pentru acest parc tematic
prevedea un Institut International de
Vampirologie, unitati de cazare tip
pensiune sau tip vila, camping, chiosc
fanfara, debarcader, restaurante medievale,
Castelul lui Dracula, gradina labirint, Club
discoteca, baza sportiva, pista de turniruri,
hala de bere, zona de picnic etc.
Valoarea totala a investitiei era estimata la
31 576 000 de dolari si urma sa aduca
anual venturi din exploatare de 27 000 000
dolari conform studiului de frezabilitate cu
o rata de profit de 22%.
In acest moment, firma de consultanta
PricewaterhouseCoopers lucreaza la un
nou studiu de frezabilitate, adaptat noii
locatii.
Ce baneficii aduce un astfel de parc
localnicilor:
 peste un milion de turisti anual,
conform studiului de frezabilitate;
 zeci de mii de locuri de munca in
incinta parcului;
 dezvoltarea serviciilor in zona;
 cresterea bugetului pentru investitii,
provenind din taxele locale platite
de cei care administreaza parcul.
Comuna Snagov porneste in cursa
dezvoltarii Dracula Park avand deja o
faima de unul din locurile unde s-au
construit cele mai multe vile particulare in
ultimii ani. In ultimii cinci ani au aparut
aici peste 1 500 vile noi, din care peste 600
cu iesire la lac. Pentru a oferi un turism
complex, in afara de Dracula Park,
Primaria Snagov vrea sa amenajeze si lacul
de 800 hectare pe care il detine si sa
organizeze circuite culturale, care sa
includa si Manastirea Snagov, unde se afla
ingropat capul lui Vlad Tepes. In ultimele
luni, preturile la terenuri au crescut
vertiginos, ajungand la 56-60 USD/mp,
pentru cele cu iesire la lac, si
10-15USD/mp, pentru terenurile cu
suprafete mari din alte sate.
Belea Teodora
 Muntii Bucegi traseu turistic Pestera –
Vârful Omu

P rintre traseele turistice interesante pe care le pot oferi Bucegii admiratorilor de

aventuri montane se numără şi traseul Peştera Vârful Omu prin valea Obârşiei.
Este un traseu spectaculos prin variatele forme de relief pe care le oferă acest
sector al Ialomiţei: Cascada Obârşiei, Mecetul Turcesc şi Culmile Bătrâna şi Obârşia care
delimitează propriu-zis valea.
Pe timp de iarnă traseul este recomandat turiştilor bine pregătiţi şi care dispun de
un echipament adecvat. Timpul estimativ este de 4 ore.
Traseul porneşte de la hotelul Peştera pe marcaj bandă albastră şi se traversează
ascendent spre nord-vest piciorul Babelor, lăsând în dreapta traseul care duce la Babele
(cruce albastră). Traversaţi atent, pentru a evita zonele expuse la avalanşă de pe Faţa
Mare, după care continuaţi să mergeţi pe drumul forestier până la confluenţa cu traseul ce
duce pe Valea Doamnelor, în culmea Strungile. Urcaţi ascendent pe primul prag glaciar
al confluenţei dintre Văile Obârşia Şugari. Aici zăpada mare vă va impune un ritm mai
încet, dar astfel veţi avea timp să admiraţi peisajul. Continuaţi să urcaţi pe o pantă mai
lentă spre Cascada Obârşia.
Înainte de a urca pe pragul doi, faceţi câteva fotografii în lungul Văii Ialomiţei,
după care continuaţi urcuşul mult mai greu de această dată. Ultimul prag al văii, situat la
aproximativ 2150 m, vă va deschide perspectiva spre Mecetul Turcesc şi Vârful Ocolit.
De aici nu mai aveţi mult, însă zăpada şi frigul vă îndepărtează de obiectivul pe
care doriţi cu ardoare să-l atingeţi. Cetatea de calcar a Mecetului Turcesc stă încremenită
în nămeţii de zăpadă.
Urmează ultima porţiune a traseului care urcă ascendent spre Vârful Omu, care se
parcurge destul de greu din cauza zăpezii foarte mari, a oboselii şi a vântului puternic.
Odată ajunşi pe vârf există posibilitatea ca “bătrâna” cabană Omu să fie închisă, motiv
pentru care puteţi savura un ceai la staţia meteo, dar nu înainte de a admira frumuseţile
Carpaţilor din apropiere, cum ar fi: spre vest Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Piatra
Craiului, iar spre est Munţii Baiului şi Munţii Ciucaş.
După toate acestea, mulţumiţi că aţi ajuns iarna pe unul dintre cele mai înalte vârfuri ale
Carpaţilor, coborâţi la refugiul Salvamont Peştera de unde aţi plecat.

 existau ghizi încă din antichitate, în
Roma Antică?
 Pe vremea domniei împăratului
Augustus (63 î.ch. – 14 d. ch.).
Călătorii erau trnsportaţi spre ţinta
călătoriei lor de poştalioane
imperiale care circulau după un orar
regulat? În staţiile unde se schimbau
caii, cei care doreau puteau să
primească gîzduire; pe drumuri
circulau trăsuri în care se putea
dormi;
 În România se întâlnesc toate tipurile
de ape minerale cunoscute în lume?
Ape oligominerale, carbogazoase,
alcalinbe, alcalino-feroase,
arsenicale, feruginoase, clorurate
sodice, iodurate, sulfuroase,
sulfatate, radioactive;
 Primul produs turistic a fost realizat
de : Thomas Cook 1841? Produsul
cuprindea: transport, alimentaţie
(ceai şi cozonac), muzică şi animaţie
pentru un grup de 500 de membrii ai
Asociţiei Antialcoolice;
Ştiaţi
că…
 La expoziţia internaţională de la
Paris din 1937 a fost prezentat un
film documentar în scopul
promovării imaginii turistice a
României, intitulat “Bucureşti”?
 Industria turismului la nivel mondial
se situează pe primul loc în ce
priveşte contribuţia la ocuparea forţei
de muncă?
 Numărul de vizitatori din Republica
Moldova cu destinaţia România a
scăzut în 2001 cu 28%, faţă de 2000
ca urmare a introducerii
obligativităţii prezentării
paşapoartelor la trecerea frontierei?
 Germania reprezintă piaţa principală
europeană pentru vânzarea de voiaje
forfetare?
 România dispune de un potenţial
speologic deosebit de bogat şi variat:
peste 12 000 de peşteri (printre
primele locuri în Europa)?
 Hotel Castel-Dracula (din judeţul
Bistriţa-Năsăud) oferă un program
de animaţie pornind de la legenda
Contelui Dracula?
 Rondônia este unul dintre cele 27 de state
ale Brazilie care seamnănă izbitor din
punct de vedere al suprafeţei cu România,
diferenţa fiind mai puţin de 200 km 2 în
favoarea statului brazilian;
 35% din teritoriul Rondôniei constă în
parcuri naţionale statale sau regionale,
alături de numeroasele rezervaţii de
indieni; fauna şi flora sunt exuberante
 Lacul Titicaca se află situat la cea mai
mare altitudine din lume
 În pădurea peruană există cea mai mare
densitate de floră şi faună din lume (500
de specii de păsări / 6 km2 )
 Muzeul Larco Herrera din Lima (“Oraşul
regilor”) are o colecţie de ceramică de
10000 obiecte şi singura colecţie de
ceramică decorată cu motive erotice din
lume
 Băile Felix, denumită şi “Staţiunea
bucuriei”, este cea mai mare staţiune
balneară cu regim permanent din România
 La începutul anilor ’50 numărul ariilor
protejate era 1000; acesta a ajuns în
prezent la 4400
Rotariu Monica
Birovescu Alina
Grozav Corina
 INFO

Circulatia turistica urbana

P rivind circulaţia turistică la nivel european, turismul în oraşe deţine o pondere de 7%

faţă de alte forme de turism: plajă şi soare 36%, munte, sporturi de iarnă 11%, circuite
14%, rural 8%.
În general, cei care doresc să practice turismul cultural citadin locuiesc în oraşele mici
şi mijlocii şi au un nivel de cultură şi instruire mai ridicat. Veniturile de care dispun şi care le
alocă turismului sunt mai mari, pentru că turismul în oraşe este relativ mai scump, mai ales
prin prisma tarifelor de intrare la muzee şi concerte şi alte manifestări culturale.
Raportată la valorile culturale europene, România deţine oraşe care au păstrat valori
arhitecturale şi bunuri culturale care poartă pecetea mai multor factori: mediu geografic,
condiţiile de viaţă materială.
În ultimii patruzeci de ani, multe oraşe româneşti au suferit transformări, prin faptul că
arhitectura tradiţională a fost înlocuită cu clădiri colective, multe monumente istorice sau
religioase rămânând izolate, ,repuse în valoare sau acoperite de noile edificii.
Astfel, până în 1989, cel puţin 29 de oraşe au suferit importante intervenţii cu efecte
ireversibile asupra fondului construit: Botoşani, Iaşi, Suceava, Roman, Poşcani, Huşi, Bârlad,
Târgovişte, Râmnicu Vâlcea, Galaţi, Brăila, Giurgiu, Baia Mare.
Valoroase rămân lăcaşele de cult, diverse muzee şi instituţii culturale. Multe oraşe au
început să reia tradiţia organizării unor festivaluri de teatru, muzică. Festivalul de muzică
uşoară Braşov, Festivalul de teatru medieval Sighişoara, Festivalul de teatru pentru tineret
Piatra Neamţ, Festivalul de folclor şi obiceiuri de iarnă Suceava.
Valorificarea prin turism a tuturor bunurilor culturale din mediul citadin este strâns
legată de acţiunile de conservare şi restaurare ale acestora.

Caraboian Carmen
Ministerul Mediului vrea Rangeri

A riile protejate au generat apariţia a noi meserii, cele de ranger şi custode fiind deja
agreate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, la iniţiativa ministrului
Mediului, Petru Lifiau, se arată într-un comunicat al Ministerului Apelor şi Protecţiei
Mediului (M.A.P.M).
Astfel, peşterile vor fi date în costodie, urmând a fi îngrijite şi supravegheate de către
custode, iar rangerii vor activa în parcuri naţionale şi naturale, activitatea lor fiind
asemănătoare cu cea a pădurarilor.
M.A.P.M. şi Federaţia Română de Speologie (FRS) au considerat că, prin activitatea
unui personal calificat se va asigura protejarea şi conservarea partimoniului natural al
României.
La ora actuală, România are 827 de arii protejate de interes naţional, din care 11 sunt
parcuri naţionale, 6 sunt parcuri naturale la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
 Conform O.U.G. nr. 236/2000 (Legea ariilor protejate), administrarea ariilor protejate
se va face prin preluarea în custodie a acestora de către persoane fizice şi juridice care
dovedesc instruirea, pregătirea şi capacitatea de a le administra.
F.R.S. a organizat primele stagii de formare pentru rangeri, custozi şi animatori, centre
de vacanţă din România, realizate în colaborare cu experţi ai M.A.P.M, universităţi, instituţii
ale Academiei Române şi ai U.E.

Gheorghe Alina

Sejururi adevarate planificate virtual

urismul on-line ia amploare si in ROMANIA.Tot mai multe agentii de turism isi

fac prezenta pe Internet, iar acest lucru face parte din tendinţa internaţionala de a

T
inlocui drumurile către agenţiile de turism cu o simpla navigare pe Internet.
Acum, pentru a afla care sunt cele mai bune si cele mai ieftine oferte pentru petrecerea
timpului liber in ţara sau in srainatate sau daca doreşti sa rezervi o camera, ai nevoie doar de
un computer personal şi de o conexiune laInternet. Nu mai e nevoie ca pentru planificarea
unei vacanţe sa faci nenumarate drumuri la agenţiile de voiaj pentru cautarea celei mai bune
oferte.
Poti sa alegi cea mai convenabila oferta de vacanţa folosind portalurile de turism online, ce
conţin toate ofertele agenţiilor.Dupa ce iţi alegi destinaţia si tipul sejurului iţi sunt afişate toate
ofertele ce întrunesc condiţiile tale, insoţite de poze, descrieri complete si evident preţuri.
Dupa ce ai optat pentru una dintre cele mai bune oferte poţi folosi resursele portalului pentru a
afla istoria si geografia locului în care urmeaza sa iţi petreci vacanta, care sunt punctele de
atracţie,sporturile practicabile,posibiliţatile de petrecere a timpului liber sau traseele montane.
Poţi opta chiar şi pentru un concediu de tratament la băi sau o vacanţa tradiţionala la ţara
intr-o pensiune primitoare din inima unui sat, unde iţi vei petrece o vacanţa in care te vei
bucura de frumuseţea obiceiurilor locului.In cazul in care nu doreşti sa pleci cu masina
proprie, folosind tot aceste portaluri alegi cea mai convenabila oferta de transport si iţi rezervi
un loc in autocar,avion sau tren.Iţi sunt puse la dispoziţie ghiduri turistice,informaţii locale si
utile, precum cursul valutar sau condiţiile privitoare la taxele de şedere si cele de asigurare,
toate pentru a avea o vacanţa perfecta.
Cele mai importante portaluri de acest gen de la noi sunt:www.infotravelromania.ro,
www.ghid-romania.ro, www.agrotur.ro, www.antrec.ro, www.rotur.ro,
www.romaniatourism.ro.Cel mai complet portal turistic , cu cel mai bogat conţinut si cele mai
bune oferte este www.rotravel.com.Acest portal ofera posibilitatea de a rezerva online,conţine
nenumarate informaţii utile,fotografii foarte bune si iţi furnizeaza detalii detalii privind istoria
si geografia destinaţiei. De asemenea conţine informaţii desore modalitaţi principale de
transport si un ghid de preţuri care te ajuta sa iţi faci un calcul al bugetului pe care il vei aloca
vacantei.Acest potal turistic are insa dezavantajul ca este disponibil numai in limba engleza.

Bolboacă Simona
Aiftinca Silvia
 DIVERSE

Pastrati si ocrotiti mediul inconjurator

Cabana si regulile ei
Cabana este casa de munte a turistului, adăpost şi popas pentru odihnă şi hrană, pentru reconfortare
fizică şi psihică, la finele unui traseu obositor, sau punctul de plecare spre noi cărări şi creste. Ea este
postul de prim ajutor în caz de accidentări.
 Cabana face parte integrantă din peisajul montan şi este locul tău de visare şi recreere.
Cinsteşte-o şi ocroteşte-o ca pe propria ta casă!
 Cabana are obligaţia să primească la orice oră pe turistul sau grupurile de turişti, amatori de
drumeţie, nu şi de chefuri.
 La sosire prezintă-te
cabanierului şi înscrie-ţi
datele personale şi traseul
pe care vei drumeţi, ca să
fii găsit uşor şi ajutat la
nevoie.
 La munte băuturile
obişnuite turistului sunt
apa, ceaiul şi răcoritoarele.
Nu ALCOOLUL! Acolo
unde sunt permise
băuturile alcoolice,
consumul lor este limitat şi
normat!
 Legea de bază a
convieţuirii în cabană este
curăţenia şi liniştea; între orele 22-6, linişte totală. Mergi pe vârfuri, vorbeşte în şoaptă, nu
trântiţi uşile.
 Foloseste cât mai putin si la intensitate cât mai scazuta casetofonul, aparatul de radio,
televizorul, etc., si numai dupa ce te asiguri ca nu deranjezi pe cei din jur. Sa fii încredintat
turistule, ca cei care s-au trudit sa ajunga pâna la cabana prefera sa asculte în tihna doar linistea
binefacatoare a piscurilor si murmurul izvoarelor.
  Lasa curat locul unde ai dormit si mâncat, precum si împrejurimile cabanei, sfatuind si pe altii
sa faca la fel. Opune-te obiceiurilor unora de a se debarasa de gunoaie în cabana sau în
împrejurimi, explicându-le ca ne gasim în vârf de munte si ca nu are cine, cu ce si cum sa le
evacueze spre locurile anume destinate din localitati. Este contributia ta la pastrarea si ocrotirea
mediului înconjurator.
 În caz de accidentare anunta pe cabanier, Salvamontul, Politia sau Armata, participa la actiunea
de salvare, ajuta la transportul si la evacuarea accidentatului. Învata codul de semnalizare
internationala în caz de accident pe munte.
 Asculta cuvântul cabanierului; cuvântul lui este cuvânt de ordine. El este si gazda dar si
raspunzator în cabana si zona sa cu asigurarea ordinii si respectarea regulilor de functionare ale
cabanei. Ajuta-l la nevoie cu vorba, cu fapta si exemplu tau. Este o datorie civica a fiecarui
turist.
 Daca ai respecta întocmai aceste reguli, îti poti acorda singur cinstea de a te numi om civilizat si
turist adevarat, dovedind respect si dragoste pentru munte si natura.
 
 

  STAREA VREMII
   
    Semne de înrautatire a timpului:
 aparitia în jurul Soarelui sau a Lunii a unui “balon” sau a unei coroane;
 transparenta mai mare a atmosferei;
 acoperirea vârfurilor si piscurilor izolate cu nori densi ce se deplaseaza cu viteza pe verticala;
 sclipirea puternica a stelelor spre dimineata si aparitia unor nori sub forma de fulgi;
 deplasarea si miscarea vântului noaptea dinspre vai spre inaltimi, iar ziua invers;
 soarele rasare în ceata;
 rândunicile si lastunii zboara razant cu solul;
 agresivitatea deosebita a taunilor, mustelor si albinelor.
Semne de îmbunatatire a timpului:
   formarea unui strat subtire de ceata deasupra crestelor si a vârfurilor;
   aparitia cetei seara pe vai;
   lipsa vântului, existenta cerului senin, racirea timpului noaptea, coborârea temperaturii si
aparitia fenomenului de roua vara;
   culoarea purpurie a norilor înaintea apusului soarelui;
   disparitia norilor înaintea apusului soarelui;
   parasirea furnicarului de catre furnici;
   planarea vulturilor la mari înaltimi.

    ORIENTAREA FARA BUSOLA:

 pozitia Stelei Polare indica nordul;
 la ora 12.00 Soarele indica sudul (rasare de la est, apune la vest);
 când Luna este în crestere la ora 18.00 arata sudul, iar la ora 24.00 indica vestul;
 muschiul de pe coaja copacilor izolati este spre nord.
 altarul bisericilor este catre est;
 coaja copacilor este mai groasa în partea de nord;
 inelele de crestere ale copacilor sunt mai apropiate între ele în partea nordica;
 furnicile îsi fac musuroaiele în partea de sud a obiectelor mai mari;
 intrarile în cuibul pasarilor sunt directionate catre sud.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE:

 Stop cardiac: masaj cardiac constând din apasarea cu ambele mâini a cutiei toracice în zona
inimii. Frecventa: aprox. 45-60 apasari pe minut. Necesita ajutor medical de urgenta.
 Insuficienta respiratorie : (aceasta poate fi insotita si de alte semne exeptând absenta
respiratiei: învinetirea buzelor, a unghiilor, culoarea pamântie pe care o capata pielea fetei si a
extremitatilor, racirea extremitatilor si încetarea hemoragiei din plagi) se efectueaza respiratie
artificiala. Frecventa este de aprox. 18-20 respiratii pe minut.
 Hemoragii (scurgerea sângelui din vasele sanguine):
o usoare: rana se va trata antiseptic si se va aplica un pansament compresiv care va opri
hemoragia;
o puternice (arteriale): ca masura provizorie se apasa artera cu degetul în locul unde ea
trece aproape de os. Se aplica deasupra ranii un garou. Se va nota ora exacta a punerii
garoului deoarece acesta poate fi mentinut maximum 2 ore, altfel pot aparea cangrene.
Transportati imediat pacientul la un punct de prim ajutor (SALVAMONT, spital, etc.)
 Raniri: se curata rana cu un tampon de tifon pentru îndepartarea corpurilor straine si se
dezinfecteaza cu alcool sau tinctura de iod dupa care se pune o sulfamida (saprosan) sau în lipsa
un pansament steril. Acesta trebuie schimbat zilnic pentru aerisirea ranii.
 Muscaturii de vipera: se aplica imediat un garou deasupra muscaturii (2 puncte mici la 0.7 cm
unul de altul) apoi plaga se spala cu alcool sau cu apa sarata care dizolva veninul. Pentru
îndepartarea veninului se procedeaza la suctiunea plagii, la incizie sau chiar la ardere.ATENTIE
: veninul viperei este foarte toxic, se poate muri in 5 ore daca nu se ia nici o masura. În cazul
 suctiunii plagii veninul nu prezinta nici un pericol pentru persoana care acorda primul ajutor
daca aceasta nu are leziuni pe mucoasa bucala.

MUNTELE SI POVETELE SALE

 Preţuieşte-mă şi iubeşte-mă omule, fiindcă toate frumuseţile mele, pădurile cu poienile, văile şi
izvoarele, cărările şi crestele, piscurile, cu toate vieţuitoarele şi florile, ţie ţi le dăruiesc, să te
bucuri de ele, sa devii mai puternic, mai bun, mai generos, mai înţelept.
 Dar ca să te bucuri cu adevărat pregăteşte-te bine! Nu drumeţi pe munte cu pălărie, cravată,
geamantan şi pantofi cu toc înalt. Cărările mele străbat creste şi văi adânci, iar vremea este
uneori aspră şi capricioasă. Asigură-te, deci, cu echipament special de munte, ca să mă poţi
înfrunta. Altfel, frumuseţile mele pot deveni şi capcane în care cad cei nepregătiţi.
 Lasă-ţi întotdeauna la drum o rezervă de 2-3 ore ca să fii sigur că ajungi de la o cabană la alta.
Nu drumeţi de unul singur fiindcă îţi primejduieşti viaţa; asociază-te grupurilor de turişti.
 Nu-mi rupe florile, pomii şi jnepenişurile, nu-mi speria animalele cu chiotele tale şi nu-mi ucide
vieţuitoarele fiindcă şi cele mai mici şi neînsemnate au rolul lor în natură. Ele sunt însăşi viaţa
din care eşti şi tu o părticică, trecătorule!
 Nu-ţi face “ţinte” din marcajele de pe traseu şi nu le distruge sau modifica direcţia fiindcă poţi
primejdui viaţa altor turişti din urma ta.
 Nu aruncaţi cu pietre! În căderea lor pot sfărâma şi antrena alte pietre, devenind periculoase
pentru semenii tăi.
 Admiră-mi frumuseţile şi
soarbe-mi cu sete aerul şi
izvoarele, dar nu mă murdări!
Nu-mi profana peisajul,
împroşcându-l cu coji de ouă,
hârtii, pungi de plastic, cutii de
conserve şi alte resturi ale
ospăţului tău, ci strânge-le ca să
laşi curat locul unde te-ai
ospătat şi pune-le înapoi în
rucsacul tău, ca să le arunci în
lada de gunoi, nu în vâlcelele şi
apele mele curate, fiindcă
muntele nu este depozit pentru
gunoaiele aduse de tine şi ca
tine de miile de turişti în trecere.
 Nu inventa poveşti stranii pe seama muntelui şi nu exagera întâmplările tale fiindcă poţi
dezorienta pe cei ce te ascultă şi le poţi rata o excursie. Nu discuta cu voce tare şi nu-ţi “striga”
prietenii fiindcă răpeşti altora plăcerea de a petrece o zi tihnită în mijlocul naturii.
 Salută si răspunde la salut când întâlneşti un drumeţ ca tine şi ajută-l pe cel aflat în dificultate!
Părăsirea lui pe munte este o crimă!
  Foloseşte civilizat cabana! Ea ţi-a ieşit în drum ca să te apere de întuneric, stihiile naturii şi alte
primejdii de tot felul. Nu o transforma în local de noapte, nu o pângări! La plecare las-o curată
şi intactă spre cinstea ta şi plăcerea celor ce vin după tine. Fără cabane, drumeţia ta este de
neconceput.
 Nu-ţi uita acasă buna creştere, buna cuviinţă şi bunul simţ. Ia-le cu tine odată cu rucsacul şi
foloseşte-le chiar de la plecare din gară, în tren, pe munte şi în cabană.
 Respectă întotdeauna poveţele mele ca un adevărat om de munte şi vei deveni sigur - cu fiecare
drumeţie - mai puternic, mai bun, mai generos, mai înţelept!
Bălăceanu Alin
Traşcă Violeta

Muntii, padurea si turismul

De la “homo turisticus” la turism

Noţiunea de turism a apărut pentru prima oară în Anglia secolului XVIII. Se referea la
tinerii aristocraţi, care, însoţiţi de un mentor, călătoreau mânaţi de dorinţa de a se instrui şi … distra.
Bineînţeles, ultimul motiv stătea pe primul plan.
Cu timpul, acest prototip se ramifică. Taine (1872) întâlneşte în Munţii Pirinei mai
multe varietăţi: turişti porniţi să cucerească zilnic un vârf de munte, turişti în grupe gălăgioase, turişti
savanţi, turişti care se mulţumesc să privească munţii pe fereastră… În zilele noastre noţiunea de mai
sus se poate aplica oricărei persoane, care-şi părăseşte domociliul pentru mai mult de 24 ore, în
căutarea unei reconfortări trupeşti şi sufleteşti. Şi numărul acestora creşte de pe o zi pe alta. Numai în
regiunea Munţilor Alpi se înregistrează anual peste 120 milioane vizitatori. Demn de reţinut şi faptul că
accentul se pune, ca şi la început, pe distracţie. Dovada: în anul 1990 existau în regiunea Alpilor 100 de
terenuri de golf, în 1992 – 250, iar pentru 1996 erau plănuite 500. Pe scurt, ceea ce iniţial era o apariţie
elitară a devenit o mişcare populară. Numărul celor cărora le stă bine cu drumul se apropie la nivel
mondial de 900 milioane. Şi de pe urma lor trăiesc actualmente circa 212 milioane, săerându-se ca în
anul 2005 această cifră să se ridice la 530 milioane.

Turismul: sursă de prosperitate

Nu–i îndoială, turismul a devenit o ramură industrială în plin avânt, contribuind cu 5 – 10% la
venitul naţional al principalelor ţări europene, ca Germania, Franţa, Italia şi Spania. Cifra medie este de
6%. Cu atât mai mare importanţa turismului pentru ţările mai puţin industrializate.

Regiunea Alpilor: un exemplu elocvent

Se ştie că cel mai măreţ masiv din Alpi este aşa numitul Matterhorn (Mt.Cervin). Această
piramidă enormă, în trei muchii, străpunge cerul până la o înălţime de 4478 metri şi este situată la
frontiera dintre Elveţia şi Italia.
 La poalele ei, pe partea elveţiană, se afla localitatea Zermatt. În anul 1820 au apărut acolo
primii străini, anume două persoane, tată şi fiu, care erau în căutarea unor buruieni de leac. Acest
eveniment a fost suficient pentru a alarma populaţia locală, în număr de 320 de persoane. Numai
datorită intervenţiei preotului, care îi adăpostise, nu au fost ciomăgiţi şi alungaţi din sat. Treizeci de ani
mai târziu a luat fiinţă hotelul “ Cervin “ care dispunea de trei paturi.
Încet, încet localnicii s-au obişnuit cu aceşti intruşi, constatând că au şi unele avantaje materiale
de pe urma lor. Aşa că în anul 1865, populaţia a urmărit cu mult interes desfăşurarea expediţiei
organizată de englezul E. Whymper, care a dus la cucerirea vârfului, inaccesibil până atunci. Că
întreprinderea s-a soldat cu patru morţi n-a făcut de cât să mărească faima muntelui şi să atragă şi mai
mulţi curioşi.
Zermatt dispune astăzi de peste 100 de hoteluri, numărul paturilor, inclusiv locuinţele
particulare, trece de 11000. Numărul persoanelor care îndrăznesc să înfrunte muntele variază anual
între 3000 – 4000. Celor mai slabi de picior le stă la dispoziţie un funicular care se întinde pe o distanţă
de 9588 metrii (cel mai lung din Alpi), ducând până la 3820 metri înălţime.
Ar fi însă greşit ase crede că Elveţia este “fruntea” în materie de funiculare, telescaune, ect. În
statistica de mai jos reiese că recordul îl deţine Austria.

Ţara Mijloace mecanice de ascensiune

Germania………………………………………….1100
Franţa ……………………………………………..3700
Italia……………………………………………….2700
Austria……………………………………………..4000
Elveţia……………………………………………..1800

De la “Anul” la “Convenţia” Alpilor

Se poate afirma că asaltul Alpilor a fost inaugurat în 1960, an care a fost proclamat “anul
Alpilor”. Cu acest prilej s-a lansat şi o lozincă adecnată: “În 60 de milioane de ani, Alpii vor fi şterşi de
pe faţa pământului! Folosiţi ocazia!”.
Un îndemn care a dat roade. Astăzi populaţia localnică este confruntată anual cu un aflux de
peste 120 de milioane de străini. Bineînţeles, ultimii se bucură de toată dragostea din parte
organizatorilor. Pentru ei se instalează teleferice, se croiesc piste pentru schiori, se găuresc tuneluri, se
nivelează platforme, etc. Demn de notat: în Austria circa 23% din aceste instalaţii s-au executat în
terenuri înpădurite.
Urmările acestor activităţi s-au dovedit a fi multiple. Aici numai câteva exemple. Munţii, în loc
de a scădea, au înceout a creşte, anume cu alţi munţi de cutii goale de conserve, sticle de bere, obiecte
de toaletă, piese de îmbrăcăminte. În 1994 o echipă de zece persoane a făcut o probă în munţii Austriei.
În şapte zile au adunat atât material în cât a trebuit să mobilizeze localnicii spre a-l transporta la vale. În
1987 alunecări de teren au blocat valea Veltin, făcând 45 de victime omeneşti. În 1994 un versant de
munte din regiunea Freiburg (Elveţia) a început să se deplaseze la vale cu 40 de aşezări omeneşti. În
1994-1995 Rinul a inundat în două rânduri Germania şi Olanda.
Cauzele?
Să luăm , de exemplu inundaţiile. Pricina lor s-a găsit nu la revărsare ci la munte. Într-adevăr,
cam jumătate din pădurile de protecţie din Austria sunt degradate, o parte aflându-se în descompunere.
Nu mai puţin îngrijoraţi de starea pădurilor şi de repercursiunile asupra turismului sunt elveţienii. “Nu-i
pădure, nu-i turism”. Aceasta este parola lansată de autorii unor studii, patronate de Universitatea din
Berna.
Dar de ce se recure la exemple din Occident? Şi silvicultorii români au prezentat pădurea ca un
element protectiv, cât şi ca un element de recreaţie, contemplaţie, meditaţie.
Dar să revenim la Regiunea Alpilor. Datorită unor iniţiative elveţine, Germania, Austria, Italia,
Sloveni, Franţa şi Monaco au ajuns, în 1991, la aşa numita “Convenţie a Alpilor”. Scopul urmărit este
de a reglementa gospodărirea spaţiului alpin, între altele şi în ceea ce priveşte turismul; căci în acest
domeniu s-a ajuns la o răscruce.
De altfel această problemă preocupă şi forurile internaţionale ca UNESCO şi WTO. Idealul
urmărit este un turism, care să nu-şi taie craca de sub picioare, o activitate care să ţină cont de legile
naturii, un turism durabil. Cu alte cuvinte: principii bine cunoscute oricărui silvicultor!
De unde concluzia: pădurii şi slujitorilor le revine un rol determinant în eforturile de a da o
orientare sănătoasă activităţii turistice în regiunile de munte.

Dr. Aurel Teusan

Pestera ca obiectiv turistic – o noua viziune

Încă de la apariţia speologiei ca disciplină

distinctă s-au născut întrebări la care răspunsurile
sunt controversate: Ce trebuie făcut pentru a pune
în valoare o peşteră? Ce trebuie să primeze,
importanţa ştiinţifică sau valorificarea turistică?
Cât de amenajată trebuie să fie o peşteră pentru a
fi considerată corespunzătoare din punct de
vedere turistic? Şi după ce sunt făcute toate aceste
amenajări, mai păstrează peştera ceva din ceea ce
era iniţial?

La începuturi se considera că peştera

trebuie să devină cât mai accesibilă, astfel încât
un număr cât mai mare de turişti să o poată valorifica. Una din primele peşteri valorificate turistic a
fost Peştera Altamira din Franţa, în care proprietarul terenului pe care se afla aducea turişti pentru a
admira picturile rupestre. Efectele negative nu au întârziat să apară: numărul prea mare de vizitatori şi
iluminarea prelungită au dus la schimbarea microclimatului peşterii şi la apariţia unor alge ce au
început să atace argila cu care se realizaseră picturile. Pentru a evita distrugerea picturilor, de o
importanţă arheologică deosebită (reprezintă primele manifestări artistice ale omului primitiv)
autorităţile au adoptat o măsură interesantă: construirea pentru turişti a unei “Pseudo-Altamira”, o
peşteră artificială în care sunt reproduse cu fidelitate picturile rupestre originale. Astfel, Altamira a
rămas cu statutul de laborator ştiinţific natural iar zona nu a pierdut din valoarea turistică.
 Aceasta este poate prima abordare modernă a problemei în domeniul exploatării peşterilor ca
obiective turistice. Este primul caz în care se conştientizează că păstrarea nealterată a peşterii trebuie
să primeze în faţa tentaţiei de valorificare excesivă din punct de vedere turistic.
Dar cazul Altamirei a rămas multă vreme singular. În general, valorificarea turistică a peşterii a
însemnat modificări importante, iluminare artificială, trotuare de beton, balustrade de oţel, concerte -
acolo unde sălile au o acustică deosebită, zeci de turişti într-un grup, sute chiar, în cazul spectacolelor şi
concertelor, poveşti senzaţionale despre comori şi monştri spuse de pseudo-ghizi, chiar schimbarea
numelui sub care era cunoscută, pentru că vechiul nume nu avea rezonanţă turistică (de exemplu,
Peştera Hoţilor de la Băile Herculane a devenit Grota Haiducilor). Toate aceste amenajări au fost
intervenţii brutale în universul atât de fragil al peşterii. Construirea trotuarelor de beton, lărgirea unor
galerii, iluminatul electric permanent au dus la schimbarea microclimatului, distrugerea ecosistemului,
schimbări peisagistice importante, care au îndepărtat tot mai mult originalul de varianta turistică. Mai
mult, importanţa ştiinţifică a unor peşteri mediatizată excesiv pentru promovarea turistică a zonei a
condus la catastrofe: peşterile au fost violate de către turişti care au făcut săpături arheologice
neautorizate, au colectat oase de ursus spaeleus, au distrus formaţiuni, au lăsat deşeuri, au colectat
faună din motive pseudo-ştiinţifice, etc. Exemplu: Peştera 2 Mai din Cheile Caraşului, s-a transformat
dintr-o peşteră propusă a deveni rezervaţie ştiinţifică într-un fel de şantier plin de şanţuri făcute de către
contrabandiştii de oase de ursus spaeleus.

Încetul cu încetul, comunitatea ştiinţifică şi organizaţiile de protecţie a mediului au început să se

împotrivească formelor de exploatare turistică excesivă a peşterilor. Iată câteva din argumentele lor:
- Lărgirea galeriilor pentru accesul mai facil al turiştilor înseamnă schimbări în sistemul natural de
ventilaţie al peşterii, care duce la schimbarea microclimatului, opreşte sau modifică evoluţia
naturală a formaţiunilor.
- Amenajările de beton (trotuare, scări, etc.) reprezintă lucrări pretenţioase ce nu se pot efectua fără a
distruge planşeul natural şi de obicei se soldează cu distrugerea multor formaţiuni şi a habitatului
unor vieţuitoare.
- Iluminatul artificial îndelungat duce la apariţia unor licheni pe pereţi, diminuând valoarea
peisagistică a peşterii. Mai mult, apariţia acestor licheni duce la apariţia dezechilibrelor ecologice
(ecosistemul unei peşteri este extrem de fragil, apariţia sau dispariţia unor condiţii aparent minore
duc la efecte majore pentru ecosistem).
- Vizitarea peşterilor în grupuri mari face să slăbească supravegherea. În timp, formaţiunile sunt
distruse, se acumulează deşeuri, iar amatorii de “suveniruri” nu vor pierde ocazia ca într-o clipă de
neatenţie a supraveghetorilor să rupă o formaţiune, să ia o pietricică, etc. În plus, vizitele în grupuri
mari în peşteri superamenajate duc la pierderea aurei de mister, pierderea fiorului pe care ar trebui
să-l simţim la întâlnirea cu natura.
- Mediatizarea excesivă a importanţei ştiinţifice a unei peşteri, fără a se lua măsuri de protecţie
adecvate are rezultate dezastruoase, în general în câţiva ani peştera putând fi scoasă din patrimoniul
natural şi ştiinţific al zonei datorită turismului necontrolat.

Şi atunci ce este de făcut? Trebuie să rămână peştera un obiectiv accesibil numai specialiştilor?
Ar mai trebui ea considerată obiectiv turistic? Şi mai ales, mai reprezintă peştera o atracţie dacă nu
are un minimum de amenajări?
Speologii şi organizaţiile de mediu spun că peştera trebuie să rămână în continuare obiectiv
turistic, doar că trebuie schimbat modul de valorificare. Iată părerea promotorilor noii viziuni:
- Trebuie distins clar între peşterile de importanţă ştiinţifică şi cele ce se pretează la turism. Peşterile
de importanţă ştiinţifică trebuiesc protejate prin interzicerea accesului turiştilor. Mediatizarea
turistică a acestora dăunează patrimoniului ştiinţific, intrările neautorizate în peşteră putând avea
consecinţe iremediabile.
- Peştera nu trebuie să sufere alte amenajări decât cele menite a o proteja (porţi corespunzătoare la
intrare, stabilirea de căi unice de acces pentru protejarea formaţiunilor, închiderea accesului
turiştilor pe sectoarele de importanţă ştiinţifică deosebită).
- Fiecare peşteră trebuie supusă unei evaluări efectuate de specialişti, care să stabilească exact
condiţiile în care se poate practica turismul, care este numărul maxim de turişti pe sezon, pe an, pe
grup, etc.
- Ghidajul trebuie să fie competent, să poată asigura protecţia peşterii şi siguranţa vizitatorilor, să
expună explicit importanţa ştiinţifică şi ecologică a peşterii, caracterul de unicitate al ei.
- Vizitele trebuie efectuate în grupuri mici, cărora administratorul peşterii trebuie să le asigure
echipamentul adecvat, ţinând cont de lipsa amenajărilor. Grupurile mici creează o atmosferă de
intimitate, duc la conştientizarea fragilităţii universului subteran şi cointeresează turiştii în activităţi
de protejare a peşterilor.
- Vizitarea peşterii văzută ca o intrare în necunoscut, ca o mică aventură reprezintă o provocare
interesantă pentru turişti şi ea trebuie exploatată.
- Numărul mai scăzut de vizitatori nu trebuie să ducă neapărat la o scădere a eficienţei economice pe
termen lung, căci se evită, pe de o parte cheltuielile de amenajare, iar pe de altă parte, practicarea
turismului în spiritul protecţiei obiectivului face ca peştera să nu îşi piardă valoarea, fiind deci
permanent exploatabilă turistic.
- Peştera reprezintă atracţia, iar vizitarea peşterii reprezintă doar o componentă a produsului turistic.
Valorificarea sa se poate face şi prin comercializarea de albume foto, ilustrate, etc., care trebuie să
fie substitute pentru cei care nu doresc sau nu pot vizita o peşteră neamenajată.
- În sfârşit, păstrarea nealterată a naturii este o datorie a fiecăruia dintre noi şi trebuie să depunem
toate eforturile pentru a o păstra neatinsă. Practicarea unor forme turism ecologic duce la educarea
adecvată a turiştilor şi comunităţilor locale şi păstrează autenticitatea cadrului natural.

Iată deci o viziune nouă cu privire la modul de exploatare a peşterilor din punct de vedere turistic,
viziune ce se încadrează de fapt în noile curentele de promovare a formelor de turism ecologic, cu
intervenţii cât mai reduse asupra mediului. Având în vedere efectele benefice pe termen lung, aceste
forme de turism trebuie acceptate şi promovate.

Ilie - Mircea Georgiu

Rezervatia naturala Scarita-Belioara in pericol

ezervatia Scarita-Belioara este situata in Muntii Apuseni, in masivul Muntele Mare, pe

teritoriul comunelor Ocolis si Posaga din Judetul Alba, dar aproape de limita cu judetul Cluj.

R
Principalele cai de acces sunt pe valea Ariesului (pe valea Ocolisului, a Pociovalistei sau a
Posegii) sau din statiunea Muntele Baisorii (din care sunt doar 3 ore de mers pe jos).

In apropiere sint si alte valoroase arii naturale protejate si monumente si obiective turistice: Cheile
Posegii, schitul Posaga, izbucurile Bujor si Feredeu - unul intermitent si altul mezotermal, Coltii
Vulturesei (unde se afla Pestera Casa Zmeului)...
Citeva cuvinte despre rezervatie…

Initiativa punerii sub protectia a avut-o academicianul Alexandru Borza, inca din anii ’20. Rezervatia a
fost infiintata in anul 1941. Suprafata actuala a rezervatiei este de 450 de ha si cuprinde finatul sesul
Craiului, un platou calcaros situat la peste 1300 m altitudine, precum si o zona de padure cu amestec de
zeci de specii si mari si spectaculoase abrupturi calcaroase care strajuiesc valea Belioara Posegii.
Altitudinea maxima este de 1382 m, in vf. Scarita.

De ce rezervatie naturala ?

… pentru ca in aceste locuri se gasesc specii foarte rare de plante si animale.

Unele au rezistat din perioadele glaciare reci, fiind situate sub altitudinea lor obisnuita (Gentiana-cupa,
Gentiana-cupa de calcar, strugurii ursului, argintica, singele-voinicului, laleaua pestrita etc. … care
infloresc in perioada mai–iunie), iar altele se pastreaza din perioadele mai calde ale erei glaciare (ex.
Sapunarita galbena - Saponaria Belidifolia - specie de origine mediteraneana).

De asemenea foarte valoroase sint si padurile unde intilnim exemplare seculare de pin, molid si larice.
Pe platoul Scaritei intilnim ienuparul, iar pe versantii abrupti si stinci apar exemplare de Tisa (Taxus
baccata), specie ocrotita. Elemente faunistice foarte rare sunt unele specii de fluturi, precum si acvila de
stinca (Aquila chrysaetos), cea mai mare pasare rapitoare din Romania, care cuibareste pe stincile
abrupte.

Cel mai mare dusman al rezervatiei este pasunatul necontrolat, care a fost stopat din 1994, prin
construirea de catre Clubul de Ecologie si Turism Montan "Albamont" din Alba Iulia, ajutat de alte
ONG-uri, a unui gard care bareaza intrarea in rezervatie … dar care din pacate a fost anul trecut distrus
partial si vitele au inceput din nou sa pasca in rezervatie, aducind mari daune prin calcare si balegare,
schimbind compozitia chimica a solului si modificind vegetatia. Cauza este nepasarea si chiar reavointa
criminala a ciobanilor care ingrijesc turma apartinind satului Ocolis si care, de ani de zile, desi stiu ca e
strict interzis pasunatul in rezervatie, lasa vitele sa intre sau le mina chiar ei. Numeroasele sesizari ale
ONG-urilor de mediu catre autoritati au ramas cam farpa ecou, iar primariei locale nici ca i-a pasat.

In cursul taberei Scarita 2001 din cadrul programului ECOTUR derulat de fundatia POTAISSA cu
sprijinul World Vision Romania, zeci de copii si tineri au muncit ca voluntari si au reparat gardul
rezervatiei. Au luat legatura si cu ciobanii din zona, explicindu-le importanta conservarii acestei zone
unice. Dar a urmat o surpriza cumplita: la numai doua zile de la inaugurarea gardului (care e doar
pentru vite, oamenii avind pasaj de trecere amenajat), gardul era distrus si imensa turma era adinc in
rezervatie, cu tot cu "ciobanii" care au avut o atitudine sfidatoare, de indivizi fara lege si Dumnezeu,
care au distrus cu buna stiinta si cinism munca voluntarilor. Totul a fost filmat si fotografiat. Sa vedem
reactia autoritatilor.... Poate macar de data asta vor lua atitudine pentru salvarea acestei comori unice
care este rezervatia naturala Scarita - Belioara!
 Promotorii ecoturismului marin

E coturismul marin reprezinta forma de

calatorie in scop turistic responsabila de
zonele maritime care conserva mediul
natural si sustin bunastarea popultiei locale.
O problema importanta a acestui
timpul diverselor activitati ale ecoturistilor
marini:
 sa nu intervina intre animalele marine;
 sa nu intervina intre parinti si pui;
 sa nu atinga animalele marine;
domeniu o reprezinta aceea a recifelor de corali  sa pastreze la minim nivelul zgomotului
care se gasesc in cele mai diverse ecosisteme pentru a evita stresul;
ale lumii si care, totodata sunt cele mai expuse  sa nu chinuiasca sau sa vaneze animale
pericolului.Distrugerea acestor zone este salbatice de dragul unei imagini mai bune
cauzata in parte, de dezvoltarea turismului de sau al unei ultime fotografii;
masa in zona litorala.Evitand dezoltarea de  sa nu arunce gunoaie;multe au efecte
masa a turismului care exploateaza recifele de
corali pentru castiguri financiare pe termen
scurt, ecoturistii pot actiona ca dezvoltarile
viitoare din punct de vedere al medilui natural.
In intreaga lume au fost dezvoltate
parcuri maritime care sa ajute la conservarea
diversitatii biologice si a zonelor maritime
importante.
Masurile protective sunt luate pentru a
asigura conservarea,permitand si utilizarea lor
in scop turistic.Aceste zone au sporit in
popularitate in randul ecoturistilor ca urmare a
coservarii mediului natural.
Exista diferite moduri in care
preocuparea ecoturistilor se poate corela cu
eforturile ecoturismului marin.Grohotisul marin
devine o problema tot mai mare; rezidurile pot
avea efecte devastatoare asupra mediului marin,
in special articolele din plastic.Curatarea
plajelor si apelor marine a fost organizata de devastatoare;
Centrul pentru Conservarea Marina.  sa faca planuri de navigatie inainte sa plece
Inventarierea subacvatica a pestilor, si sa ia cunostinta despre zonele delicate;
coralilor si a altor vietuitoare marine poate fi  sa ramana in cadrul canalelor de navigatie si
preluata de ecoturisti.Aceste cercetari pot ajuta sa cunoasca diferite semne de navigatie;
la acumularea de informatii despre mediul  sa utilizeze atunci cand este posibil, balizele
subacvatic. ancorate; ancorajele improvizate pot cauza
Ce trebuie sa faca un promotor al mediului natural stricaciuni;
ecoturismului marin?Exista cateva reguli  sa nu arunce apele menajere in mare, ci sa
generale ale modului de comportament in utilizeze cele mai apropiate facilitati de
 pompare;
 sa nu arunce combustibili in mare si sa se
asigure ca nu au loc pierderi involuntare de
combustibil;
 sa nu hraneasca animalele marine.

Stamen Angela
 Invitatie la “turism armat”?

N u numai anotimpurile si fenomenele meteorologice se manifesta, in ultimii ani,

foarte violent, adica extrem. De o buna bucata de vreme, in tot mai multe locuri
ale planetei avem de a face cu sporturi extreme. Presa scrisa, canalele de
televiziune, emisiunile de radio abunda de exemple in care amatori de toate varstele
recurg la intreceri sportive de o violenta inimaginabila, situata undeva la hotarul dintre
viata si moarte. Sporadic, si pe la noi au aparut dornici de senzatii tari, care vor sa sara cu
parapanta de pe Piatra Craiului, sa "navigheze" cu barca de cauciuc pe raurile involburate
sau sa se intreaca cu automobile pe aleile dosnice, la miez de noapte.
Mai nou, mii de turisti occidentali, mai ales americani si germani - pentru care tot
un sport extrem este si... satisfacerea stagiului militar, la care insa nu pot avea acces toti
cei care doresc -, iau calea altor meleaguri pentru "a face armata". Paradoxal, nu? Ce
doresc occidentalii deci, in special, cum am spus, germanii si americanii? Ei doresc "sa
faca armata" ca un sport extrem. Adica, amatori de senzatii tari fiind, sa "conduca" un
tanc, sa "piloteze" un avion de vanatoare, sa "puna" un tun antiaerian pe directia de
tragere s.a.m.d. Pentru aceasta scot bani grei din buzunar. Ei chiar doresc ca, inainte de a
se aseza la levierele tancului sau la mansa avionului, sa fie supusi unui antrenament si
unui program de instructie dur, chiar foarte dur, la fel de aspru ca al soldatilor adevarati.
Practicantii si amatorii "turismului armat", pentru ca, pana la urma, dorinta lor de
calatorie peste hotare si de instruire militara nu poate fi catalogata altfel.
In acest context, ne intrebam de ce nu ar putea si Romania sa treaca la "turismul
armat”. Ce le-ar lipsi unor agentii de turism - agreate de Ministerul Apararii Nationale -
sa organizeze tabere de antrenament pentru cei plictisiti de clasicele concedii la mare sau
la munte, mai ales ca turistii germani si americani cu posibilitati financiare sunt dispusi sa
scoata din buzunare sume substantiale de euro si de dolari pentru a se putea lauda,
ulterior, cu poze si cu inregistrari audiovideo, precum ca au tras cu tancul sau au efectuat
manevre periculoase la bordul rachetei STRELA sau in cockpit-ul MIG-ului 29. Se poate,
de pilda, aranja ca amatorii despre care vorbim sa fie cazati in aceleasi pavilioane cu
militarii care isi satisfac stagiul militar, tocmai pentru a "beneficia" pe aceleasi programe
de pregatire, de la "Desteptare" pana la "Stingere". Sa manance aceeasi hrana si sa se
bucure, mai tarziu, ca asa s-a intamplat. Apoi, ar putea parcurge zilnic, in mars, cativa
kilometri buni, insotiti de cadre militare cu experienta (Legea 18 tot nu scoate suficiente
fonduri extrabugetare din buzunarele privatilor).
Cat priveste castigurile financiare, cu siguranta ca acestea ar fi colosale. Vrea
unul sa traga o rafala cu arma automata, atunci sa scoata din card suta de euro. Vrea un
zbor cu avionul de lupta, 10.000-15.000 de euro ar fi prea suficienti pentru timpul cat ii
este necesar sa incerce "senzatia extrema". La fel ar putea sa plateasca pentru o
"plimbare" cu tancul, pentru o lovitura trasa cu tunul, "inscenarea" unei aterizari fortate
cu elicopterul, aruncarea in valuri de pe o vedeta purtatoare de rachete si cate si mai cate.
Practicand acest gen de "turism armat", Romania ar putea incasa, anual, ceva
milioane de dolari, din care, cu siguranta, o buna parte ar constitui venituri extrabugetare
ale armatei, tocmai suficiente pentru a astupa "gaurile negre" ale bugetului. Chestiunea ar
putea fi extinsa, apoi, la parcuri publice dotate cu tancuri, tunuri si rachete
"demilitarizate", unde bunicii, nepotii si amatorii de asemenea sporturi ar putea avea
acces, contra unor taxe modice, pentru a afla cate ceva din tainele serviciului militar si a-
si incerca deprinderile de viitori sau fosti "combatanti". Asa s-ar castiga si bani
suplimentari si s-ar pune capat mult discutatei si nerezolvatei probleme a tehnicii militare
supuse disponibilizarii si care din diferite cauze, mai mult sau mai putin birocratice, nu-si
gaseste clienti.
Turismul mondial – victima de razboi
I ndustria turistica globala va pierde
30 miliarde de dolari in cazul unui
conflict prelungit in Irak. Cele mai
afectate tari vor fi cele implicate in
conflict, cele situate in Zona
Mediteranei, precum si tarile
musulmane. Dupa atentatele din 11
septembrie 2001 din SUA, 2003 se dorea
a fi un an de refacere a turismului global.
Conform Secretariatului pentru Turism
si Comert al Guvernului Spaniol, peste
700 de milioane de turisti au calatorit in
2002, Europa fiind cel mai vizitat
continent: 57% din turist l-au ales ca
destinatie de vacanta. Ca regiuni zona
Marii Mediterane a primit cea mai mare
portie de turisti, si anume 20,4% din
numarul total, adica peste 140 de
milioane. In contextul iuzbucnirii
razboiului, exact aceasta zona va primi
cea mai grea lovitura, cu Turcia si
Spania in capul listei, urmate de Tunisia
si Cipru. Egiptul si Israelul vor avea de
suferit in egala masura, din cauza
apropierii de zona de conflict. Aceasta in
situatia in care SUA si Marea Btritanie
aflate pe primele locuri in topul tarilor
care cheltuie cele mai mari sume pentru
calatorii, fiind implicate in razboi s-ar
putea sa-si reduca bugetul de vacanta.
Turcia care are ghinionul de-a avea
granita cu Irakul astfel ca cea mai
profitabila zona turistica, Antalia, se afla
Voicu Larisa
BeleaTeodora
la 500 de kilometrii de bazele americane
si la o distanta dubla de granita. Vizitata
anul trecut de 13,2 milioane de turisti
care au adus la buget in jur de 9 miliarde
de euro, Turcia resimte deja influentele
negative ale razboiului. Marii tour-
operatori din Germania, statul care
genera cei mai multi turisti in Turcia, au
anuntat deja ca rezervarile pentru aceasta
tara sunt cu 10-20% mai mici decat in
anii trecuti, aceasta in conditiile in care
peste 3 milioane de nemti au calatorit in
Turcia in 2002. Pierderea pietei din
Germania poate fi compensata in Turcia
de piete ce cunosc un trend ascendent
cum sunt: Belgia, Olanda, Tarile
Scandinave, Polonia, Rusia si chiar tarile
fostei Iugoslavii. Anul trecut preste 60
000 de iugoslavi au calatorit in Turcia.
Pe de alta parte, este forte probabil ca
nemtii care au taiat Turcia, Tunisia si
Egiptul de pe lista sa se reorienteze spre
Bulgaria, Croatia, Grecia si Romania.
Conform declaratiilor ministrului
turismului, Dan Matei Agathon, in acest
moment rezervarile facute pentru
litoralul romanesc de marii tour-
operatori nemti – TUI, Thomas Cook si
ITS Reisen – sunt cu pana la 200% mai
mari decat anul trecut. Turistii romani
reprezinta un segment destul de mic
pentru Turcia tinand cont ca anul trecut
numarul lor a fost doar de 20 000
persoane. O alta tara care va suferi
carui industrie turistica aduce anual la buget in jur de 4 miliarde de dolari. Razboiul ar costa
industria turistica 2 miliarde de dolari, insa daca el se va incheia rapid, 2003 poate fi un an record.
Cat despre Spania, partener de baza al SUA si Marii Britanii, ea trebuie sa se astepte conform
amenintarilor la atentate teroriste la fel ca si ceilalti sustinatori ai americanilor. Un razboi scurt ar fi
extrem de avantajos si pentru Romania. Estimata la 700 milioane de dolari pentru 2003 incasarile
valutare pot ramane doar la stadiul de estimare daca razboiul va fi de durata si trupele americane nu
vor disparea din peisajul cu palmieri al statiunii Mamaia pana la 1 iunie cand incepe sezonul estival.
Scenariul cu happy-end este acela in care razboiul se termina repede, hoterlierii raman mai bogati
cu cateeva milioane de dolari, iar turistii nemti care au rezervat pana acum de doua ori mai multe
locuri decat anul trecut, in defavoarea Turciei si Tunisiei, vor veni cu totii pe litoral.

Voicu Larisa
Mihut Rada
Agroturism la bloc

N u mai e mult şi bucureştenii vor ajunge, aidoma constănţenilor, să-şi zornăie cheile de la
case pe autostradă pentru a vâna turişti de chilipir pentru camera de oaspeţi. Ziarele sunt
invadate de o campanie de presă cu finanţatori anonimi, proprietari de apartamente pe care
le închiriază în regim hotelier. Dacă ţăranii s-au mutat la bloc cu sila pe timpul lui Ceauşescu, asta
nu-i împiedică să facă agroturism. Închirierea de apartamente este o ramură a industriei turistice
oriunde în lume, acolo unde serviciile sunt bine dezvoltate. Din Anglia în Statele Unite, din Paris în
Hong Kong există aşa-numitele “hoteluri de apartamente” unde, la preţuri mai modeste decât ale
hotelurilor obişnuite, locuinţele sunt închiriate pe o perioadă mai mare de timp, disunând de regulă
o săptămână, depăşind rareori o lună întreagă. Durata mai mare de închiriere permite practicarea
unui preţ care pleacă de la costuri mai mici şi o rată a profitului diminuată. Dar, deşi se închiriază
apartamente întregi, construcţiile respective sunt specializate şi acreditate pentru o asemenea
activitate.
În Bucureşti şi în general în România, închirierea de apartamente se face în blocuri
obişnuite. Clientul se trezeşte înconjurat de apartamente de locatari, i se bate în perete să se culce, i
se bate în calorifer să dea muzica mai încet, se ceartă pentru locul de parcare, este luat la rost pentru
mutaţia de flotant şi îşi face griji dacă plata pauşală a întreţinerii a fost făcută la timp sau se trezeşte
în apartamente debranşate unde toamna e ca iarna. (Din păcate şi prin unele hoteluri “clasice”,
acrediate, lucrurile stau la fel!) Din punctul de vedere al proprietarului, asta e situaţia. Nu el a vrut
să aibă casă “la cucurigu”. Dacă avea la ţară, o închiria pe aia. Cât priveşte serviciile turistice, el nu
s-a dat hotelier, clientul să n-aibă pretenţii. Ce?, vrea femeie de serviciu? Blocurile nu au parte de
nici un fel de acreditare (decât cel mult o bulină roşie). Lipseşte până şi sistemul de margarete
practicat în agroturism, “la coada vacii”. Clientul se aruncă în necunoscut în timp ce o activitate
turistică de dimensiuni pe care le bănuim uriaşe (prin perspectiva numărului de anunţuri
publicitare), scapă de orice fel de fiscalitate.
Ministerul Turismului se dovedeşte incapabil să stăpânească fenomenul care, în loc să se
restrângă, tinde să devină de masă. Hotelurile nu au găsit nici ele modalităţi tarifare sau oferte de
servicii care să le facă mai atractive decât o garsonieră “mobilată occidental la preţuri comuniste”,
după cum suna un anunţ de mica publicitate. şi astfel “Anunţul de la A la Z” începe să devină
adevăratul ghid turistic al României.

Giura - Laieş Angelica

 PĂREREA NOASTRĂ

Potențialul și încercările de dezvoltare ale

turismului în Caraș-Severin

Turismul are un important rol în atenuarea decalajelor regionale, prin intermediul mutaţiilor
pe care le determină în dezvoltarea sa în profil teritorial. În dezvoltarea lui el este favorizat pe plan
local de diferitele resurse naturale dar şi de potenţialul de forţă de muncă existent.
Resursele naturale ale judeţului Caraş-Severin îi conferă acestuia o mare disponibilitate
pentru turism. Acest potenţial spectaculos este evidenţiat prin diverse şi spectaculoase forme de
relief, armonios îmbinate pe întreg teritoriul judeţului, clima este favorabilă practicării turismului pe
tot parcursul anului, dar toate acestea sunt întregite de floră, faună, vestigii istorice dar şi
patrimoniul etno-folcloric care atestă dezvoltarea culturii şi artei. Nu trebuie neglijate resursele de
ape termale, peşterile dar şi râurile de munte care întregesc cadrul natural benefic pentru
dezvoltarea turismului.
Toate acestea ar putea ridica turismul cu succes atât pe piaţa internă cât şi pe cea
internaţională, dar doar în condiţiile unei promovări adecvate a acestuia. Putem spune că încercările
de dezvoltare a turismului în judeţ sunt lipsite de rezultate evidente cu toate că autoritatea locală
susţine că este preocupată de această problemă. Lipsa infrastructurii necesare, precum şi
mentalitatea învechită a agenţilor economici sunt piedici reale care îşi fac simţită prezenţa în
domeniul turistic, împiedicând dezvoltarea şi valorificarea potenţialului natural din zonă.
Când vom reuşi să înţelegem că trăim într-o lume în care informaţia deţine un rol
primordial, şi este inacceptabil ca o staţiune cu tradiţie cum este staţiunea Băile Herculane (atestată
documentar încă din anul 153) să prezinte un site lipsit de actualitate, cu informaţii evazive care nu
depăşesc o pagină şi nu te determină să-ţi doreşti să cunoşti acele locuri. Chiar şi investitorii străini
care au dorit să exploateze potenţialul turistic al zonei, pentru început au căutat pe Internet un site
din care să afle despre acest potenţial au declarat că nu au găsit nimic interesant sau relevant şi au
avut intenţia să renunţe pentru că au crezut că nu există potenţial turistic în zonă.
Inexistenţa unor produse turistice bine conturate privind vânătoarea şi pescuitul, însoţite şi
de legislaţia în vigoare determină pierderi reale pentru această zonă, în avantajul Serbiei care a ştiut
să acţioneze atrăgând turişti străini, îndeosebi italienii pasionaţi de aceste sporturi.
Oare pregătirea profesională a celor cu atribuţii în domeniu este superficială? Sunt lipsiţi
oare de spirit de iniţiativă? Sau pur şi simplu nu se implică sau nu sunt interesaţi, limitându-se la a-
şi încasa salariul lunar şi atât!
Părerea noastră este că toate resursele turistice sunt insuficient valorificate, am putea spune
chiar deloc. În aceste condiţii putem susţine şi noi că turismul în Caraş-Severin este sublim teoretic,
dar practic lipseşte cu desăvârşire!

Ciuta Cosmina
Gârcu Raul

Revista apare şi în format electronic pe site-ul www.turism.uem

 Cuprins

Secţiunea:

1. ECOTURISM 5

2. MERIDIANE 23
INTERNAŢIONALE

3. MERIDIANE NAŢIONALE 36

42
4. INFO
44
5. DIVERSE
60
6. PĂREREA NOASTRĂ