Sunteți pe pagina 1din 12

Despre proiect

Acest proiect s-a realizat în urma parteneriatului


încheiat între Fundația Interetnică pentru Cultură și Artă
„Ion Ghelu Destelnica” și Consiliul Județan Bacău.
Finanțarea proiectului a fost asigurată în proporție de 89%
de către autoritatea publică județeană în urma HCJ nr. 86
din 26.03.2018.
În mediul rural „Prin proiectele cultural-
românesc, pe educative pe care le desfășoară în acest
ansamblu, accesul an în parteneriat cu societatea civilă,
locuitorilor din sate şi Consiliul Județean Bacău exprimă
respectul și recunoștința întregului județ
comune la cultură este pentru cei care, prin jertfa lor, în urmă
limitat, comparativ cu cu 100 de ani, au făcut posibilă
accesul celor din împlinirea visului românilor - unirea
mediul urban, datorită provinciilor și consolidarea României
Mari.
faptului că instituțiile În același timp, Consiliul
de cultură ființează de Județean Bacău își exprimă interesul
regulă în muncipiile activ pentru dezvoltarea fenomenului
cultural băcăuan și pentru recuperarea
reședință de județ. satului ca spațiu de manifestare al
Ori, dacă în actului artistic.”
trecut, instituțiile de Sorin BRAȘOVEANU
cultură realizau turnee președintele
Consiliului Județean Bacău
în județ, sporind astfel
accesul la cultură, în
momentul de față acest lucru nu se mai întâmplă datorită
unor factori cum ar fi: resursele umane și materiale limitate
ale instituțiilor de cultură, inexistența în mediul rural a
spațiilor propice desfășurării actului artistic etc.
1
Pentru sporirea accesului la cultură și la educație a
elevilor din mediul rural băcăuan, era necesară găsirea unei
soluții care să se plieze pe realitățile existente. Era necesară
găsirea unei soluții simple, scalabile și replicabile. Era
nevoie de o soluție realizabilă cu costuri reduse, care să
poată fi adaptată diferitelor spații și care să poată fi pusă în
operă inclusiv în spațiile neconvenționale. De asemenea,
era nevoie de o soluție care să poată fi aplicată, fără costuri
suplimentare, în cât mai multe dintre comunele județului
Bacău.
Soluția pe care o am implementat-o în acest proiect
a constat în utilizarea unei formule de teatru itinerant care
să monteze un spectacol pe care să le joace în cât mai
multe dintre comunele județului. Un teatru itinerant gândit
să joace în spații neconvenționale, cu elemente de decor
portabile și modulare, de tipul bannerelor roll-up, a
panourilor utilizate în sistemele expoziționale și a
standurilor pe structură telescopică.

Despre spectacolul „Dulce Românie, centenară glie!”


A trebuit să ținem cont că pentru majoritatea copiilor
din mediul rural probabil că reprezentația teatrului
itinerant va fi prima întâlnire cu teatrul din viața lor.
Pentru a nu le inhiba dorința de teatru, dar, în același
timp, pentru a sprijini procesul educativ, din cercetările și
expriența noastră, am ajuns la concluzia că prima piesă de
teatru vizionată nu trebuie să fie una complexă, în care să
se pună accentul principal pe excelența artistică, ci una
2
simplă, ușor „digerabilă”, în care accentul să cadă pe
educație.
De asemenea, ținând cont că acest spectacol se va
monta în anul celebrării Centenarului, am ales ca
spectacolul să unească trei scenete de teatru de 15 minute
fiecare (cu intrigă, punct culminant și deznodământ), pe
pauza de la o scenetă la cealaltă urmând a se interpreta
scurte momente muzicale de inspirație patriotică.
Cele trei scenete au prezentat întâmplări ce au
evocat cele trei uniri (Unirea lui Mihai Viteazul, Unirea
Principatelor și Marea Unire).

Rezultatele proiectului
Proiectul a desfășurat 20 de reprezentații, în 16
dintre cele 85 de comune ale județului Bacău, precum și o
reprezentație în
orașul Buhuși.
În total, s-au
înregistrat 4.984
de spectatori,
dintre care 4.177
au fost elevi de
școală generală,
dintre aceștia
Comunele în care
3.774 fiind din s-a jucat spectacolul
mediul rural.

3
Costul total al implementării proiectului a fost de
106.080,25 lei, dintre care 95.334,64 lei au fost suportați de
către Consiliul Județean Bacău, iar diferența de 10.745,61
lei a fost acoperită de către Fundația Interetnică pentru
Cultură și Artă „Ion Ghelu Destelnica”.
Costul mediu, pentru fiecare elev spectator, suportat
de către Consiliul Județean Bacău, a fost de 22,82 lei.
Întregul spectacol a fost înregistrat video, în maniera
teatrului TV, iar filmul a fost încărcat pe rețelele de
socializare pentru ca și alți elevi să-l poată vedea.
Pe rețeaua YouTube, înregistrarea poate fi vizionată
la adresa următoare:
https://www.youtube.com/watch?v=zMMNS7Xcy5U

Ecouri în presă
Spectacolul a înregistrat numeroase reflectări în
presă, atât în cea tipărită cât și în cea on-line, publicațiile
Deșteptarea și Ziarul de Bacău amintind de mai multe ori
evenimentele din proiect.
„Ce se mai vede, ce se mai aude, ce se mai întâmplă
în mediul rural, atunci când vorbim de educaţie, de
petrecerea timpului liber al copiilor, al tinerilor? Sunt
întrebări la care, de vreo 15-20 de ani, avem un singur

4
răspuns: nimic. [...] Din păcate, dezinteresul şi lipsa de
iniţiativă au dus la situaţia de astăzi.
Știu de o iniţiativă a unui animator cultural, a unui
artist, care a pornit prin sate cu o trupă de actori, denumită
Teatru Itinerant „Petru Valter”, pentru a susţine spectacole
în şcoli, la căminele culturale, în sălile de sport, pe
terenurile de sport, la care invită copii, tineri, cadre
didactice, membri ai comunităţilor rurale.
Şi are o audienţă şi un succes nebun, sute de
spectatori participând la reprezentaţiile cu piesa „Dulce
Românie, centenară glie!”, o lecție de istorie pe viu, despre
cele trei uniri și despre personalitățile care au marcat
destinul istoric al României de azi. Este minunat.” - a scris
Gheorghe Bălțătescu în editorialul „Cu teatrul prin satele
noastre”, publicat în ziarul „Deșteptarea” din data de 7
iunie 2018.

Despre Fundație
Fundația Interetnică pentru Cultură și Artă ”Ion
Ghelu Destelnica”, înființată în anul 1997, prin rezultatele
notabile obținute de-a lungul a 20 de ani în zona unui
sistem cultural alternativ, a realizat proiecte menite să
dezvolte în cadrul societății civile o modalitate nouă de
interacțiune umană bazată pe artă, ca mijloc de comunicare
5
deschis tuturor, indiferent de etnie, religie, vârstă,
specializare profesională sau spațiu cultural.
În cadrul Fundației, au fost create de-a lungul
timpului module autonome: Festivalul InterArte ”Atelierele
nonconformiste”; Festivalul de Frumusețe Populară;
Centrul de Cultură Alternativă SNCFR; Teatrul Profesionist
”Trupa în Căruță”; Teatrul Itinerant „Petru Valter”.

Despre Petru Valter


Născut la 30 martie 1930 în municipiul Roman din
fostul județ Roman, Petru Valter și-a început cariera ca
actor păpușar în Iași, sub bagheta profesorului său, Manole
Foca.
Petru Valter nu a fost doar actor și regizor, ci chiar un
inovator în domeniul său de excelență, brevetând multe
dintre invenţiile sale legate mai ales de iluminarea pentru
cabinetul negru, şi proiectând el însuși sistemul de trape
hidraulice al scenei de la teatrul din Bacău.
A inventat noi mijloace de expresie artistică, ce s-au
impus pe parcursul timpului. A anticipat evoluția
fenomenului teatral modern, lansând instituţia pe care a
condus-o către viitoarele curente majore regăsite în arta
spectacolului de azi cu denumirea „artă multimedia”.

6
DISTRIBUȚIA SPECTACOLULUI
„Dulce Românie, centenară glie!”

Radu Bogdan GHELU Maria ȘALARU

(a interpretat rolurile: (a interpretat creații


Mihai Viteazul, Roată, muzicale proprii și rolul:
Soldatul Român) Regina Maria)

Dumitru GRIGORAȘ Gheorghe PARASCAN


(a regizat spectacolul și a (a interpretat rolurile:
interpretat rolurile: Ostaș român, Țăran
Spionul austriac, Cuza român, Prezon)
Vodă, Aviatorul)

7
Maria MARGOȘ Emil COZMIUC
(a interpretat rolurile: (a interpretat rolurile: Ostaș
Doamna Stanca, Țărancă român, Țăran român,
româncă, Infirmiera) Subofițerul german)

Theodor RADU Andreea MÂNDRILĂ


(a interpretat rolurile: (a interpretat rolurile:
Solul turc, Negustorul, Ostaș român, Țărancă
Ofițerul ungur) româncă, Învățătoarea)

Echipa tehnico-administrativă
Radu Bogdan Ghelu (manager de proiect), Niki Vrânceanu
(manager financiar), Andrei Panaite (fotograf de teren),
Mirela Vrânceanu (marketing și promovare on-line),
Gheorghe Platon (mânuitor decor)
8
FOTOGRAFII DIN TIMPUL REPREZENTAȚIILOR

Buhoci (Oratoriul Bijghir) Tamași

Săucești Letea Veche

Ungureni Parincea

Orbeni (2 reprezentații)

9
Berești Tazlău (Enăchești) 2 reprezentatii

Pârjol Balcani

Valea Seacă (2 reprezentații)

Căiuți Ștefan cel Mare

10
Sănduleni Sănduleni (Coman)

Mănăstirea Cașin Cașin

Buhuși

11
AFIȘUL SPECTACOLULUI

12