Decorarea Produselor Ceramice Fine

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI – a AN DE COMPLETARE
DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE
DOMENIU: Materiale de construcţii

NIVEL: 2
CALIFICARE: Operator ceramică fină
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
ing. Cismaş Silvia Manuela, profesor gr. did. I - Grup Şcolar de Industrie Uşoară
Sighişoara
CONSULTANŢĂ:
Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI
Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................4
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ..............................................5
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE
EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ.........................................................................9
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII...........................................................11
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE A MUNCII .................................................................................................20
ORGANIZAREA EVALUĂRII…………………………………………………………………22
INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII………………23.
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................56
ANEXE.............................................................................................................................57

INTRODUCERE
Un elev care parcurge o calificare din domeniul “Materiale de construcţii” va

dobândi o serie de abilităţi profesionale şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte
profesia, prin unităţile de competenţă tehnice şi unităţi pentru abilităţi cheie.
Modulul „Decorarea produselor ceramice fine”, prin conţinuturile pe
care le propune vă oferă cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 2
de calificare.
Prin parcurgerea nivelului de calificare II se urmăreşte a vi se forma
aptitudini, cunoştinţe şi deprinderi de bază care să vă permită să vă desfăşuraţi
activitatea aşa cum se prevede în standardele de pregătire profesională.
Modulul 6 ,, Decorarea produselor ceramice fine” se parcurge în 3 săptămâni.
Numărul total de ore alocate modului este de 150 ore din care:
- 60 ore de laborator tehnologic efectuat de inginer şi
- 90 ore instruire practică cu maistrul instructor
Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,
informaţii despre agentul economic unde veţi desfăşura instruirea practică, modalităţi de
organizare a practicii, fişe de observaţie, fişe tehnologice, fişe de lucru, studiu de caz,
teme de proiecte , conţinutul portofoliului, modalităţi de evaluare şi anexe.
La terminarea nivelului de calificare II în domeniul “Materiale de construcţii”
veţi dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea
la nivelul III sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .

COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
Modulul Decorarea produselor ceramice fine reprezintă o unitate de

competenţă tehnică specializată în care se integrează ca abilităţi cheie Igiena şi
securitatea muncii şi Lucrul în echipă.
Modulul Decorarea produselor ceramice fine prin competenţele individuale
specializate asigură dobândirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice necesare
pentru descrierea materialelor necesare decorării, pentru decorarea produselor prin
procedeul adecvat şi pentru urmărirea regimului de ardere a decorului.
Prin unitatea de competenţă Lucrul în echipă, elevul va fi capabil să identifice sarcinile
şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor, să îşi asume rolurile care îi revin în
echipă şi să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Prin unitatea de competenţă Igiena şi securitatea muncii, elevul va fi capabil să-şi
însuşească şi să aplice reglementările legislative privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi să ia măsuri pentru identificarea şi
reducerea factorilor de risc.
Competenţele individuale din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie,
Lucrul în echipă şi Igiena şi securitatea muncii, sunt agregate cu competenţele
individuale din unitatea de competenţă tehnică specializată Decorarea produselor
ceramice fine. Aceasta presupune că respectivele competenţe cheie se vor realiza pe
baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnică generală
urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de
Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Unităţile de competenţă repartizate pentru instruire practică comasată vor fi tratate
complet şi evaluate pe parcursul desfăşurării instruirii practice comasate.
Instruirea practică comasată se recomandă să se desfăşoare atât în cadrul atelierelor
şcoală cât şi la agenţii economici
Repartizarea săptămânilor de practică comasată se va stabili la nivelul fiecărei comisii
metodice însă se recomandă ca acestea să fie distribuite echilibrat la finalul celor două
semestre.

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE
COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
 Decorarea  Descrie materialele  Materiale de decorare.
produselor ceramice necesare decorării
 Elementele componente
fine
ale coloranţilor ceramici şi
ale decalcomaniilor.
 Scheme tehnologice de
fabricare a coloranţilor
ceramici.
 Procedee de fabricare a
decalcomaniilor.
 Ustensile şi dispozitive de
decorare.
 Lucrul în echipă  Identifică sarcinile şi

 Obiectivele lucrului în
resursele necesare pentru echipă la fabricarea
atingerea obiectivelor coloranţilor ceramici şi a

decalcomaniilor.
 Sarcini de lucru în echipă
la fabricarea coloranţilor
ceramici şi a
decalcomaniilor.
 Selectarea resurselor
necesare atingerii
obiectivelor (informaţii,
materiale, resurse umane)
 Decorarea  Decorează produse  Procedee de decorare a
produselor ceramice ceramice fine aplicând produselor ceramice fine:
fine procedeul de decorare  clasificare
adecvat  mod de lucru
 modele decorative
obţinute prin aplicarea

fiecărui procedeu
 materiale de decorare,
ustensile şi dispozitive
necesare fiecărui
procedeu
 Pregătirea produselor şi a
materialului de decorare în
vederea decorării.
 Alegerea şi aplicarea
procedeului de decorare:
- decorarea prin pictură
- decorarea cu
decalcomanii
- decorarea prin
ştampilare
- decorarea prin
pulverizare
- decorarea prin
sitografiere
- trasarea de linii - rânduri
– benzi
 Lucrul în echipă  Îşi asumă rolurile care îi
 Poziţia individuală în grup.
revin în echipă
 Atitudini constructive în
grup.
 Acţiuni în grup la
decorarea produselor
 Igiena şi securitatea  Aplică legislaţia şi ceramice.
muncii reglementările privind  Drepturi şi responsabilităţi

securitatea şi sănătatea la la locul de muncă (instructaj
locul de muncă, periodic, echipament de
prevenirea şi stingerea protecţie)
incendiilor  Verificarea mijloacelor de
protecţie la locul de muncă.
 Situaţii care pun în pericol
securitatea individuală şi
colectivă.
 Decorarea  Urmăreşte regimul de  Tipuri de cuptoare pentru
produselor ceramice ardere a decorului arderea decorului: avantaje.
fine  Parametrii regimului de
ardere.
 Urmărirea şi reglarea
parametrilor de ardere în
acord cu diagrama de
ardere
 Încărcarea produselor
decorate pentru ardere şi
descărcarea produselor
arse.
 Lucrul în echipă  Colaborează cu membrii  Competenţe ale membrilor

echipei pentru îndeplinirea echipei
sarcinilor.  Corelarea sarcinilor proprii

cu cele ale echipei
 Măsuri de eficientizare a
lucrului în echipă.
 Igiena şi securitatea  Ia măsuri pentru  Identificarea factorilor de
muncii reducerea factorilor de
risc specifici locului de
risc la locul de muncă
muncă.
 Raportarea factorilor de
risc.
 Înlăturarea factorilor de
risc.

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE
EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ
Instruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi profesional este

parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în scopul aprofundării
cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.
Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării
la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire
practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează
în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea
partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.
Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniu,
care poate fi interesat de recrutarea viitorilor absolvenţi.
Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât
instruirii practicantului, cât şi de securitate şi sănătate în muncă.
Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului
de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din
învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului anexat.
Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea
de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială,
etc. la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau
susţinător legal,în cazul elevilor minori.
Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează
a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de
practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 şi
3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.
Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat
dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite
în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul
muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de
personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de
protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea
346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al
legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică poate acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Convenţia de practică stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul

de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Responsabilităţile practicantului
Pe durata derulării stagiului de pregătire practică practicantul are obligaţia,
a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de
unde provine.
b) să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore
după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul
şi dificultatea acestora
c) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele
de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţii desfăşurate.
d) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,
practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de
pregătire teoretică.
e) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă
acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după
efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de
apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.

CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
 Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de

practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna. Prof. ……….
Adresa organizatorului de practică:
………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
 Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….

(denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009

Art. 1 Obiectul convenţiei
Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de
pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si
3451/09.03.2004.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să
beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea
şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării
la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la
accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă
dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art.
263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a
le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite
în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul
de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne
pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal,
după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate
civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu
se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de
protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002
asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii
346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce
derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către
partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi
primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună
cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi
competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în
conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară
corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică
Gratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces

la cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de

practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului

de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email:
…………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

partea organizatorului de practică:
Dl/Dna ………………
Funcţia: maistru instructor
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:
………………………………………….
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul
în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a
unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la
baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de
pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila

Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprindere/instituţie publică de către elevii din
învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice 90 ore – 3 săptămâni

2. Calendarul pregătirii – conform graficului de pregătire stabilit între unitatea
şcolară şi agentul economic
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul: stagiul de 3 săptămâni, cu un program
zilnic de 6 ore, între orele 8 – 14, cu o pauză de masă de masă de 30 minute.
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică adresa este aceeaşi cu cea
indicată în convenţie
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele
locaţii: elevii nu se deplasează în afara locului de practică
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică: echipament de protectie,
instructaj de protecţie a muncii
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev
la şcoală şi în întreprindere -
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ
organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
 Planifică, organizează şi supraveghează desfăşurarea pregătirii practice
 Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de
pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
 Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura
respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor
profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de
practică
 Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de
securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare
 Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a
practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin
art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q şi r,din Legea nr 319/2006 securităţii şi
sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)
 Stabileşte tematica de practică şi competentele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de
pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
 Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant
12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe
perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi
curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.2004

Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Obs.
competenţă pregătire muncă planificate
Decorarea C1 Descrie M VI Atelier Completarea unor
produselor materialele Decorarea „Decorarea fişe de lucru, fişe
ceramice necesare produselor produselor de observaţie şi
fine decorării ceramice ceramice” fişe tehnologice.
fine Fabricarea
decalcomaniilor
Pregătirea
coloranţilor pentru
decorare
C2 M VI Atelier Studiu de caz.
Decorează Decorarea „Decorarea Întocmirea
produse produselor produselor proiectului.
ceramice fine ceramice ceramice” Colectarea
aplicând fine dovezilor pentru
procedeul de portofoliu.
decorare Decorarea
adecvat produselor :
- prin pictură
- cu decalcomanii
- cu linii şi benzi
- prin pulverizare
- prin sitografie
C3 Urmăreşte M VI Atelier Studiu de caz:
regimul de Decorarea „Decorarea Urmărirea şi
ardere al produselor produselor reglarea
decorului ceramice ceramice” parametrilor de
fine ardere
Întocmirea
proiectului
Colectarea
dovezilor pentru
portofoliu.
Lucrul în C1 Identifică M VI Atelier Lucrul în echipă
echipă sarcinile şi Decorarea „Decorarea la deservirea
resursele produselor produselor utilajelor de
necesare ceramice ceramice” decorare
pentru fine Rezolvarea
atingerea sarcinilor de pe
obiectivelor fişele de lucru sau
observaţie,
respectiv studiul
de caz, în care se
solicită să se
lucreze în echipă

C2 Îşi asumă M VI Atelier Lucrul în echipă
rolurile care îi Decorarea „Decorarea la deservirea
revin în produselor produselor utilajelor de
echipă ceramice ceramice” decorare
fine Rezolvarea
sarcinilor de pe
fişele de lucru sau
observaţie,
respectiv studiul
de caz, în care se
solicită să se
lucreze în echipă
C3 M VI Atelier Lucrul în echipă
Colaborează Decorarea „Decorarea la deservirea
cu membrii produselor produselor utilajelor de
echipei pentru ceramice ceramice” decorare
îndeplinirea fine Rezolvarea
sarcinilor sarcinilor de pe
fişele de lucru sau
observaţie,
respectiv studiul
de caz, în care se
solicită să se
lucreze în echipă
Igiena şi C1 Aplică M VI Atelier Întocmirea
securitatea legislaţia şi Decorarea „Decorarea jurnalului de
muncii reglementăril produselor produselor monitorizare a a
e privind ceramice ceramice” aplicării normelor
securitatea şi fine de sănătate şi
sănătatea la securitate în
locul de muncă
muncă,
prevenirea şi
stingerea
incendiilor
C2 Ia măsuri M VI Atelier Întocmirea
pentru Decorarea „Decorarea jurnalului de
reducerea produselor produselor monitorizare a a
factorilor de ceramice ceramice” aplicării normelor
risc la locul de fine de sănătate şi
muncă securitate în
muncă
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică
 Evaluare iniţială a competenţelor dobândite anterior pe baza unei probe
orale/interviu şi a unei probe practice
 Evaluare pe parcurs pe baza unor fişe individuale de observaţie
 Evaluare finală pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice
 Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrări efectuate pe perioada stagiului de
pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu
privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată
de OUG 107/24.10.2003).
Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format din:
halat, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, şorţuri de protecţie, etc.
Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face
conformitate cu legislaţia în vigoare
 La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv
general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general
pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate
în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă
 La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice
locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale
 Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în
muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.
În timpul desfăşurării pregătirii practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din
regulamentul de ordine interioară al agentului economic.
Se impun a fi respectate următoarele reguli:
 Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul –
instructor sau tutorele de practică ;
 Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens ;

 Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii ;
 Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică ;
 Respectaţi indicatoarele din secţiile tehnologice;
 Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor
sau al tutorelui de practică ;

ORGANIZAREA EVALUĂRII
(PROBA PRACTICĂ, PORTOFOLIU ETC.)
Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute,

conform criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională. În acest
sens se recomandă să se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fişe
de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrări practice.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul modulului
se realizează evaluarea sumativă, acestea urmărind nivelul de atingere a
competenţelor. O competenţă se evaluează o singură dată, evaluarea realizându-se
numai în cadrul modulului în care a fost integrată
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului
de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă
de situaţii. Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de
evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă
instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind
modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.
Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le
prelucraţi şi să le organizaţi. Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi
monitoriza activitatea.
Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a
unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta
este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al
evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi
modalitatea de acţiune.
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute de voi prin probe scrise, verificări
orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului
etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,
urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt,
în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de a cuprinde în portofoliu
materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă reprezintă cel mai bine.

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII.
În această parte a auxiliarului, sunt propuse o serie de sarcini de lucru pentru elevi,
care să vă ajute în dobândirea criteriilor de performanţă, respectiv a competenţelor
profesionale conform standardelor. Aceste sarcini de lucru constau în:
 căutare de informaţii utilizând diferite surse (manuale, notiţe, pliante, pagini de
Internet, documente);
 realizarea unor fişe de observaţii,
 realizarea unor fişe de lucru şi a unor studii de caz,
 întocmirea unor referate şi proiecte.
 rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi
 întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate
şi activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea
competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.
Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de

lucru.
Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru,
solicitaţi sprijinul maistrului instructor care vă îndrumă.
Maistrul instructor va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a
activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !

ACTIVITATEA 1: Jurnal de practică
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi: materialele de decorare,

ustensilele, dispozitivele şi utilajele folosite la decorarea produselor ceramice fine,
etapele de lucru la decorare; să urmăriţi şi să reglaţi parametrii regimului de ardere a
decorului, să vă asumaţi rolurile care vă revin în echipă, să colaboraţi cu membrii
echipei pentru îndeplinirea sarcinilor şi să respectaţi normele de SSM şi apărare
împotriva incendiilor.
Activitatea vă dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor .
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică
Sarcina de lucru : Ţineţi un jurnal zilnic privind activităţile practice desfăşurate cât şi
cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice. Comentaţi, cu tutorele de
practică, maistru instructor, colegii în legătură cu problemele întâmpinate.
Lucrează individual !
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE
Tema: Decorarea cu linii şi benzi
Sarcina de lucru: Decoraţi cu linii şi benzi produsele ceramice indicate de maistrul
sau tutorele de practică
Observaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de
produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică. Veţi efectua decorarea manuală a produsului
indicat. Dacă agentul economic dispune de maşini semiautomate de trasat linii, veţi
deservi şi una dintre maşinile existente, la indicaţia maistrului sau tutorelui de practică.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Tema: Decorarea cu decalcomanii
Sarcina de lucru: Decoraţi cu decalcomanii produsele ceramice indicate de
maistrul sau tutorele de practică
Observaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, doză zahăr, ceainic,
castron. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau
care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.


JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Tema: Decorarea prin pictură manuală
Sarcina de lucru: Decoraţi prin pictură manuală produsele ceramice indicate de
maistrul sau tutorele de practică
Observaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, bibelou sau alt
obiect decorativ. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de
practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.


JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Tema: Decorarea prin pulverizare
Sarcina de lucru: Decoraţi prin pulverizare produsele ceramice indicate de maistrul
Observaţii: Produsul decorat va fi de tip vază flori, farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel
tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică.


JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Tema: Decorarea prin sitografie
Sarcina de lucru: Decoraţi prin sitografie produsele ceramice indicate de maistrul
Observaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de
produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică. Veţi deservi maşina de sitografiat (cu 1, 2 sau 4
culori ceramice) din dotarea agentului economic.


ACTIVITATEA 2: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi
securitate în muncă
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de sănătate şi securitate

a muncii, prevenire şi stingere a incendiilor specifice atelierului „Decorarea produselor
ceramice”
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică
Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de
muncă procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice
problemă întâmpinată.
Lucrează individual !
Jurnal zilnic
de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi atelier):
Tema: PROCEDEE DE DECORARE
Sarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :
1. Care sunt drepturile şi responsabilităţile practicantului la locul de muncă ?
2. Care sunt situaţiile care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă la locul de
muncă ?

3. Care sunt factorii de risc specifici locului de muncă pe care i-aţi identificat?
4.Care sunt normele de sănătate şi securitate a muncii, prevenirea şi stingerea

incendiilor pe care trebuie să le respectaţi la locul de muncă?
6. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii care nu s-au respectat?

Motivaţi.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

___________________________________________________________________
FIŞĂ DE LUCRU 1
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

1 A. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi materialele de decorare
utilizate la decorarea produselor ceramice fine.
Timp de lucru: 10 minute Lucrează individual !
Completaţi tabelul de mai jos, enumerând materiale de decorare utilizate la decorarea produselor
ceramice fine.
Nr. Materiale de decorare
activităţii
1
2
3
4
5
6
7
1 B. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi elementele componente

ale coloranţilor ceramici şi decalcomaniilor.
Completaţi tabelele de mai jos, indicând elementele componente ale coloranţilor

ceramici şi a decalcomaniilor, precum şi rolul acestora:
Nr. Elemente componente ale Rolul elementelor

act. coloranţilor ceramici
8
9

Nr. Elemente componente ale Rolul elementelor
act. decalcomaniilor
10
11
12
13

FIŞĂ DE LUCRU 2

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să descieţi procedeele utilizate la fabricarea
decalcomaniilor.
Această activitate vă cere să explicaţi tehnologia de fabricare a decalcomaniilor prin

procedeul litografic / procedeul serigrafic. Aspectele urmărite vor fi:
a) realizarea diapozitivelor pentru imprimare (montajele parţiale de culoare)
b) obţinerea şablonului de imprimare
c) descrierea maşinii de imprimare
d) imprimarea cu pasta de culoare
Nr. Aspectul Explicarea aspectului
activ. urmări
t
1. a. Realizarea
diapozitivelor
pentru
imprimare
2. b. Obţinerea
şablonului de
imprimare
3. c. Descrierea
maşinii de
imprimare
4. a. Imprimarea
cu pasta de
culoare
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU 3

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să selectaţi ustensilele şi dispozitivele
utilizate pe parcursul decorării produselor de ceramică fină.
Alegeţi din lista de mai jos 3 ustensile şi 3 dispozitive utilizate la decorare, plasaţi-le în
tabel în locurile corespunzătoare categoriei din care fac parte şi precizaţi rolul lor la
decorare.
Lista de ustensile şi dispozitive utilizate la decorare: pensule, strung de decorare,

palete, cuţite, pistol de pulverizare, spatule, ştampilă, aparat de trasat rânduri.
Ustensile / Dispozitive Rolul ustensilei / dispozitivului la decorare Nr.

activ.
Ustensile
1.
2.
3.
Dispozitive
4.
5.
6.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1

Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să aplicaţi în practică cunoştinţele
acumulate despre decorarea produselor ceramice ,astfel vă veţi forma deprinderile de
lucru cerute de standardul de pregătire practică.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !
Aveţi la dispoziţie următoarele ustensile şi dispozitive de decorare: pensulă pentru

trasat linii, strung de decorare, vase pentru păstrarea diluanţilor, pistol de pulverizare.
1. Utilizaţi aceste ustensile / dispozitive la decorarea produselor ceramice fine.
2. După încheierea activităţii, completaţi fişa de mai jos cu procedurile specifice pe care
le-aţi aplicat, respectiv cu regulile de securitate a muncii pe care le-aţi respectat.
Nr. Ustensile / Proceduri de lucru Reguli de securitate a
act. Dispo specifice muncii
zitive
1. Pensulă pentru
trasat linii
2. Strung de
decorare
3. Vase pentru
păstrarea
diluanţilor
4. Pistol de
pulverizare

______________________________________________________________________

Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să realizaţi şablonul utilizat la fabricarea
decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.
1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de realizare a

şablonului utilizat la fabricarea decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Care sunt Care sunt Descrieţi Ce defecte pot Ce remedieri

etapele materialele, modul de să apară? putem folosi?
procesului utilajele, lucru (unde este
tehnologic? ustensilele, cazul)
dispozitivele
utilizate?

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare
adecvat
Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să aplicaţi decorarea prin pulverizare la un
produs de ceramică fină.
1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de decorare prin

pulverizare
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Elemente Elemente Modul de lucru Parametrii Defecte

componente ale componente ale de lucru
instalaţiei de pistolului de
pulverizare pulverizare
1. ................... 1. ...................
2. ................... 2. ...................
3. ................... 3. ...................
4. ................... 4. ...................
5. ................... 5. ...................
6. ...................
7. ...................
8. .....................
3. La sfârşitul activităţii comparaţi fişa cu cea a colegului repartizat la acelaşi

loc de muncă

______________________________________________________________________
FIŞA TEHNOLOGICĂ 1

Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să realizaţi decalcomanii prin procedeul
serigrafic ,pe care apoi sa le analizaţi conform fişei tehnologice .

1. Completaţi fişa tehnologică pentru decalcomaniile realizate, urmărind
criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
Elementele Materii prime Ustensile şi Operaţii Verificarea
componente şi materiale utilaje folosite efectuate calităţii
ale necesare
decalcomaniei
şi rolul lor

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Atenţie: Modelul decalcomaniilor realizate va fi cel indicat de maistru sau tutorele
de practică, sau cel aflat în lucru la agentul economic în ziua de practică.

Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare
adecvat
Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să decoraţi manual farfurii ,cu linii şi
benzi. ,farfuriiajută să recunoaşteţi procedeele utilizate la fabricarea decalcomaniilor
prin procedeul serigrafic.
1. Completaţi fişa tehnologică pentru farfuriile decorate cu linii şi benzi, urmărind

criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care
au fost greşelile voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau
consultaţi fişa de documentare din anexă.
Etapa tehnologică Materiale/ustensile/dispozitiv Procedura de lucru

e utilizate

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Competenţa 3: Urmăreşte regimul de ardere a decorului
Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să urmăriţi regimul de ardere a decorului
,să analizaţi procesul tehnologic cu atenţie şi apoi să completaţi fişa tehnologică.
1. Completaţi fişa tehnologică pentru urmărirea regimului de ardere a decorului,
urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care au fost greşelile
voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau consultaţi fişa de documentare
din anexă.
Tipul Parametrii Modul în Aparate Urmărirea şi Sarcini de
cuptorului regimului care de reglarea lucru la
de ardere de ardere parametrii măsură parametrilor încărcarea
(indicaţi regimului de şi regimului de /descărcarea
valorile ardere control ardere cuptorului
unde este influenţează utilizate
cazul) calitatea
produsului
decorat
Atenţie: Se va urmări regimul de ardere pentru produsul indicat de maistrul sau

tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de
practică.
______________________________________________________________________
________________________________________________________________

STUDIU DE CAZ 1
PROCEDEE DE DECORARE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar
procedeele de decorare
Timp de lucru: 60 minute
Imaginile de mai jos prezintă ceşti decorate prin diferite procedee de decorare:
1 2 3
4 5
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare
2. explicaţi principiului procedeului identificat
3. indicaţi materialele necesare decorării
4. indicaţi ustensilele, dispozitivele sau utilajele necesare decorării
5. prezentaţi modul de lucru
6. indicaţi defectele care pot să apară la decorare, cauzele apariţiei acestora,
precum şi eventualul mod de remediere
Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”

Etapele metodei sunt următoarele:
 Se formează grupe de câte 5 elevi
 Se repartizează câte un produs, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,
fiecărei grupe

 Se alege un lider care să coordoneze activitatea
 Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de toţi membrii grupului
 Fiecare membru al grupului primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va
constitui, în final, o faţă a cubului
 Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină de lucru din cele enumerate în enunţ
(de la 2 la 6)
 Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2 la 6)
pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi), inclusiv liderului
 Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit
 Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii
 După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul
 Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o sarcină
 Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare ceaşcă va rezulta un cub
Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
1
Procedeul
de
decorare
2
Principiul
procedeului
de
decorare
3 4 5
Materiale Ustensile, Modul de
necesare dispozitive lucru
decorării utilaje
6
Defecte,
cauze,
mod de
remediere

___________________________________________________________________
STUDIU DE CAZ 2
DEFECTELE PRODUSELOR DECORATE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar
procedeele de decorare
Timp de lucru: 60 minute Lucraţi in perechi!
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare;
2. indicaţi minim 3 defecte care pot să apară la decorare;
3. precizaţi cauzele apariţiei defectelor identificate;
4. indicaţi modalităţile de prevenire a apariţiei defectelor;
5. prezentaţi modul de remediere a defectelor (unde este posibil).
Se va completa tabelul de mai jos:
Produs/
sarcina
de lucru
Procedeul
de
decorare
Tipuri de ................ .......... ................... ...............
defecte
................ .......... ................... ...............
................ .......... ................... ...............
Cauze ................ .......... ................... ...............

posibile
................ .......... ................... ..............
................ .......... ................... ...............
Modalităţi
de
prevenire
Mod de
remediere

___________________________________________________________________

STUDIU DE CAZ 3
PROCEDEE DE DECORARE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să caracterizaţi procedeele
de decorare
 Lucraţi în echipă !
Timp de lucru: 60 minute
1. Identificaţi procedeul prin care au fost decorate produsele care vi s-au pus
la dispoziţie şi completaţi tabelul de mai jos:
Produsu Tipul produsului Procedeul de Modele decorative
l decorare obţinute
1.
2.
3.
4.
5.
2. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, precizaţi materialele de decorare,
ustensilele şi dispozitivele utilizate:
Nr. Procedeul de Materiale de Ustensile Dispozitive
crt. decorare decorare
1. Decorarea prin
pictură
2. Decorarea cu linii şi
benzi
3. Decorarea cu
decalcomanii
3. Completaţi tabelul de mai jos, enumerând operaţiile de pregătire a

produselor, coloranţilor şi decalcomaniilor în vederea decorării:
Nr. Operaţii de pregătire Operaţii de pregătire a Operaţii de pregătire a
crt. a produselor coloranţilor decalcomaniilor
1.
2.
3.
4. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, explicaţi modul

de lucru al acestora:
Nr. Procedeul de decorare Modul de lucru

crt.
1. Decorarea cu decalcomanii
2. Decorarea cu linii şi benzi
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică

________________________________________________________
FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 1
REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată

Competenţa 1. Descrie materialele necesare decorării
Competenţa 2. Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare
adecvat
TEMA: PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE
Proiectul “ PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE” are în

vedere următoarele aspecte:
- Clasificarea procedeelor de decorare
- Modele decorative obţinute prin aplicarea fiecărui procedeu
- Materiale de decorare, ustensile şi dispozitive necesare fiecărui procedeu
- Pregătirea produselor şi a materialului de decorare în vederea decorării.
- Prezentarea principiului şi a modului de lucru la decorarea prin procedeele
indicate
Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre procedeele de
decorare, să le selecteze, să le ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.
Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:
- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;
- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;
- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi
de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.

FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 2
REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată
Competenţa 3.
Urmăreşte regimul de ardere a decorului
TEMA: ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE
Proiectul “ ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE” are în

vedere următoarele aspecte:
- Prezentarea regimului de ardere a decorului: parametrii de ardere şi modul de
reglare a acestora în acord cu diagrama de ardere
- Prezentarea cuptoarelor de ardere a decorului, din punct de vedere constructiv şi
funcţional
Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre regimul de ardere a
decorului, precum şi despre tipurile de cuptoare de ardere, să le selecteze, să le
ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.
Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:
- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;
- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;
- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi
de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.

FIŞĂ DE EVALUARE FOLOSITĂ LA SUSŢINEREA PROIECTULUI
 Durata prezentării
 Modul de prezentare
- general □
- pe secvenţe □
- în detaliu □
1 2 3
 Respectarea scopului proiectului □ □ □
 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □
 Convingerea auditoriului despre
veridicitatea informaţiilor □ □ □
 Exprimare clară □ □ □
 Suscitarea atenţiei celor din jur □ □ □
 Reformularea unor concluzii □ □ □
 Lansarea unor mesaje □ □ □
 Informaţii de actualitate □ □ □
 Comentarii diverse □ □ □
Notă:
1. Frecvent
2. Rar
3. Deloc

BIBLIOGRAFIE
1. Enache, M., (1984). Tehnologia ceramicii şi refractarelor. Timişoara: Litografia

Institutului Politehnic „Traian Vuia”.
2. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. (1985). Utilajul şi tehnologia produselor
ceramice, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Teoreanu, I., Ciocea, N., Bărbulescu, A., Ciontea, N. (1985)-Tehnologia
produselor ceramice şi refractare. Bucureşti: Editura Tehnică.
4. Preda, M. (2001). Ceramica şi refractare. Bucureşti: Editura Printech.
5. Vintilă M., Lixandru R., Ionescu I., Chiţu M.( 2001). Protecţia şi Igiena Muncii.
Ploieşti: Editura Crepuscul
6. * * * . (2005) STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ŞCOALA DE
ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii,
Calificarea: Operator ceramică fină, Bucureşti
7. * * * . (2005). CURRICULUM, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Clasa
a XI– a, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii, Calificarea: Operator
ceramică fină, Bucureşti
8. Regulament de Fabricaţie SC CESIRO SA – ediţia 2000

ANEXE
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Scule/dispozitive/utilaje pentru decorare
În procesul de decorare sunt necesare anumite scule şi ustensile simple,

adecvate metodei respective de lucru.
Masa decoratorului
Este o masă obişnuită de 80 cm înălţime, la care se adaptează o
planşetă de dimensiuni de aproximativ 80*18*2 cm, care în timpul
lucrului se ţine orizontal, iar în rest se abate. Ataşată de masă se află
o banchetă care serveşte pentru sprijinirea paletelor cu culori şi
cuţitelor, precum şi a antebraţului drept al decoratorului, în timpul
operaţiei de decorare. Scaunul este adaptat înălţimii decoratorului.
Paletele sunt plăci de sticlă sau porţelan de obicei matizate, cu

dimensiuni aproximative de 18*18*1 cm. Ele servesc pentru
susţinerea culorilor sau preparatelor în timpul decorării, dând
posibilitatea refluidificării lor cu uleiuri şi diluanţi.
Paletele pot avea diverse forme, pot fi simple sau prevăzute cu
decupeuri. În cazul picturi manuale se pot folosi şi palete prevăzute
cu alveole în care se pun diferitele culori ceramice necesare .
Cuţitele şi spatulele
Sunt destinate strângerii culorii pe paletă, mărunţirii şi zdrobirii
bulgărilor de culoare formaţi în urma evaporării diluanţilor sau la
frecarea micilor cantităţi de culoare cu uleiuri potrivite decorării. Ele
pot fi lame mai mult sau mai puţin rigide, de diferite forme, prinse în
mânere de lemn. Pentru culori închise se folosesc lame de oţel, iar
pentru preparatele cu metale preţioase sau pentru culorile pastel se
folosesc cuţite din corn sau fildeş .
Pensule - în decorare se folosesc pensule foarte diferite ca formă şi
mărime. Ele se confecţionează din păr de coadă de veveriţă, dihor,
jder, capră, păr de bursuc sau de ureche de bou. Ele pot fi împărţite
în patru mari grupe :
Pensule pentru decor - sunt lungi şi subţiri, cu ajutorul lor se
execută cu diferite completări ale decorurilor de bază, cifre,
monograme şi litere, precum şi alte decoruri de mare fineţe.
Pensule pentru pictură - sunt mai scurte şi mai bogate în păr şi
servesc pentru întinderea culori pe suprafeţe mai mari.
Pensule pentru linii şi benzi - nu au vârf, iar perii sânt tăiaţi drept şi
servesc pentru trasarea liniilor de diferite lăţimi cu aur şi culoare
.Pentru benzi foarte late se folosesc pensule bogate, denumite
"coadă de morun", pentru trasările liniilor subţiri pe produse circulare,
pensulele se taie oblic, astfel încît se formează un vârf ascuţit.
Pensule pentru fonduri - sunt foarte bogate şi mari, ascuţite sau
drepte.
Vase pentru lichide - pentru prepararea pastelor de culoare, de o

fluiditate adecvată metodei de lucru, se utilizează un ulei special "ulei
de pictură" sau "rand", construit din colofoniu şi terebentină.
Uleiurile şi esenţele vâscoase se păstreaza în borcane închise, cu
dop de plută. Dopul poate fi traversat de un tub subţire de sticlă, tip
pipetă care intră în ulei şi cu ajutorul căreia se pot prelua cantităţi
mici.
Diluanţii se păstrează în sticle închise, terbentina se poate păstra in
ceşti acoperite cu capace.
Strungul pentru decorare
Este un utilaj absolut indispensabil pentru operaţiile de trasare de
randuri şi benzi. El se compune dintr-un soclu masiv care îi asigură
stabilitatea şi de care este fixat solidar un manşon de fontă. În
manşon se introduce un ax metalic, a cărui înălţime de pătrundere
poate fi fixată cu un şurub de reglare. La capătul superior, axul are
prevăzut un lăcaş în care se pune o bilă metalică. Pe bilă se sprijină
un disc de cupru sau aluminiu, prevăzut şi el cu un manşon de
ghidare, care să-i confere stabilitate şi rezistenţă în timpul rotirii.
Discul are gravate cercuri concentrice care ajută la centrarea
produsului de decorat pe el. În cazul în care discul trebuie să stea pe
masă, axului i se taie de la o anumită înălţime.
Pistolul de pulverizare (aerograful) se foloseşte pentru depunerea
unei culori într-un strat continuu, prin proiectarea acesteia cu ajutorul
unui jet de aer comprimat.
Nişa (cabina) de absorbţie în care se plasează produsul şi se

pulverizează culoarea. Este prevăzută cu ventilator exhaustor şi
uneori este legată cu recuperatoare de culoare.

Pregătirea culorilor ceramice şi a produselor pentru decorare
Pregătirea culorilor ceramice pentru decorare

În vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse într-
o formă adecvată fiecărei metode de decorare.
De regulă, culorile ceramice sunt adunate de la furnizori sub formă de praf dar în
vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse la
forma adecvată fiecărei metode de decorare. Pentru lucrările executate pe suprafeţe
mici, cantităţile reduse de culoare se prepară prin frecare pe paleta de sticlă sau în
mojare.
Culoarea sitată prin sita de 4900 ochiuri/cm 2 se amestecă mai întâi cu uleiuri şi numai
după o omogenizare bună se amestecă continuu cu diluanţi.
În cazul lucrărilor cu linii şi benzi, este necesară o bună aderenţă în stare nearsă a
culorii la produs, şi se foloseşte uleiul de colofoniu. Acesta conţine 35-40% colofoniu şi
60-65% terebentină. Uleiul aşa zis „de rand” se păstrează în vase închise ferite de
umezeală şi impurităţi. Diluarea culorilor la consistenţa adecvată metodei de lucru se
face cu amestec de terebentină şi benzină. Excesul de terebentină este cauza curgerii
colorantului, iar excesul de benzină determină o uscare foarte rapidă a culorii în timpul
lucrului.
Reţeta amestecului se adaptează fiecărei culori în parte, dar în general ea are forma:
culoare praf 60-65%
ulei de rand 15-20%
terebentină 10-12%
benzină 10-12%
Pentru prepararea pastelor destinate sitografierii se întrebuinţează uleiuri de
sitografiere, mai consistente decât uleiul de rand, preparate din colofoniu cu diferite
uleiuri de terebentină de in, de lavandă.
Pastele pentru imprimare se obţin prin omogenizarea uleiurilor de sitografie cu culoare
uscată, fin măcinată şi apoi trecerea repetată printre valţuri. Se realizează astfel o
suspensie destul de stabilă în ulei. Pentru sitografiere pe produsele biscuit, pasta de
culoare prepară prin amestecarea pudrei de culoare ceramică cu 30-40%
polietilenglicol.
În ultimii ani sunt tot mai solicitate culorile termoplastice care au făcut posibilă
sitografierea în două sau trei culori. Acest tip de culori, care sunt amestecuri foarte
omogene de culori ceramice fin măcinate şi uscate cu diferite cercuri se prezintă la
temperatura ambiantă sub forma unor bulgări solidificaţi. La încălzirea la 40-60 oC
şabloanele maşinilor de sitografiere, culorile devin fluide astfel încât pot trece prin site.
La răcirea cu câteva grade, pe produsul ceramic, ele se solidifică din nou, prezentând
caracteristicile unor culori uscate şi făcând astfel posibilă imprimarea imediată a celei
de a doua culori.
În cazul decorării prin pulverizare sunt necesare cantităţi mari de suspensie fluidă de
culoare . Pentru lucrările simple, suspensia se poate face numai în apă, cu adaos de 1-
3% glicerină, pentru realizarea unei mai bune întinderi şi egalizări a culorii de produs.
Pentru lucrări pretenţioase, care cer depunerea unor straturi uniforme se poate prepara
o suspensie de culoare foarte bine uscată, în amestec de terebentină şi benzină în
raportul 4:1.
Pregătirea produselor pentru decorare

Produsele care se supun decorării trebuie să fie perfect curate, fără urme de grăsimi
sau alte impurităţi.
Prin depozitarea îndelungată a produselor albe, acestea se pot acoperi cu un strat gros
de praf care la umezire devine foarte aderent la produse. Curăţirea produselor se
efectuază cu succes în maşini de spălare, special construite în acest scop. Produsele
uscate se depozitează în containere şi se duc în spaţiul de lucru al atelierului de
decorare.
În absenţa maşinilor de spălare, produsele se şterg cu pânză moale, fără scame.
Decorarea se poate face în bune condiţii, numai dacă produsele au o temperatură
o
egală cu cea a mediului inconjurător (18-24 C), lucru care se realizează prin
depozitarea produselor curate, în spaţiul de decorare cu câteva ore înainte de decorare.

Decorarea cu linii şi benzi
Trasarea de linii şi benzi este foarte frecventă în decorare, atât ca modele

singulare, cât şi ca o completare a altor decoruri, cum ar fi: decalcomanii, ştampile,
pulverizare
Liniile pot fi trasate sub şi peste glazură, pe orice loc al suprafeţei produselor, dar mai
uşor pe cele care au axă de rotaţie. În funcţie de lăţime, ele pot fi:
-randuri - trasări foarte subţiri , de maximum 1,5 mm lăţime
-linii - trasări cu lăţime de 1,5-4 mm
-benzi - trasări late, de peste 4 mm lăţime
Trasarea se execută cu pensule adecvate pe strungul de decorare. Culorile
trebuie să fie preparate cu ulei de rand, pe bază de colofoniu şi terebentină .
Produsul se centrează perfect pe strungul căruia i se imprimă o mişcare de rotaţie
cu mâna stângă iar cu dreapta se atinge pensula de produs şi în timpul rotirii lui
uniforme se trasează şi se uniformizează liniile. Liniile marginale, cele pe muchie, se
trasează cu pensule plate, cu părul scurt.
Foarte frecvent pentru trasările de randuri, se folosesc preparate cu metale
preţioase şi în special cu aur.
Datorită frecvenţei acestei metode de decorare se fac numeroase propuneri pentru

mecanizarea operaţiei.
Randurile şi liniile subţiri se pot trasa uşor cu ajutorul unui aparat tip seringă, de o
construcţie foarte simplă: un ac de seringă, tăiat la o lungime de 2 cm, înfipt într-o
montură de bronz, se leagă de un tub de cauciuc foarte flexibil, închis la capătul liber .
Tubul de cauciuc constituie rezervorul de preparat şi este străbătut de o sârmă
foarte subţire care iese prin ac, cu scopul de a înlesni curgerea. Pe montura metalică
se fixează un ghidaj reglabil, ghidajul se ţine pe marginea piesei, iar la strângerea
tubului de cauciuc preparatul se scurge prin acul de seringă şi se depune într-un rand
continuu de produs.
Preparatul trebuie să aibă o anumită vâscozitate şi tensiune superficială, pentru a se
obţine rezultate bune. Dacă se urmăreşte trasarea unor linii mai late, în acul de seringă
se pot introduce fragmente de pană de gâscă sau foiţe de staniol.
MAŞINA SEMIAUTOMATĂ DE DECORAT CU LINII ŞI BENZI
Utilajele semiautomate pentru trasarea liniilor sunt prevăzute cu dispozitive de fixare

şi rotire a produselor. În general sunt construite pentru trasarea a două sau trei linii
de culoare sau aur.
Preparatele se încarcă în rezervoare în care se află în continuă agitare şi din care cad
în dispozitivele de decorare, fie prin gheare de tipul trăgătoarelor cu tuş, fie prin tija
unor pensule .
Preparatele trebuie pregătite în aşa fel încât să aibă o vîscozitate, o tensiune
superficială şi o viteză de uscare foarte riguros respectate, care să le permită să se
întindă uşor, dar să nu curgă.
Părţi componente ale instalaţiei de tras rand:

scheletul maşinii pe care sunt montate toate instalaţiile necesare pentru buna
funcţionare a maşinii
tablou de comandă generală
două tablouri de comandă a benzilor transportoare de alimentare şi de transport a
farfuriilor decorate
dispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru prinderea farfuriei şi
depunerea ei pe banda transportoare de lucru
dispozitiv rotativ de centrare a produsului (farfuriei)
pompe pentru colorant prevăzute cu furtune pentru transportul colorantului până
la pensulele de tragerea a randului, benzilor
braţul suport al pensulei prevăzut cu rotiţă de ghidare
pensule de diferite dimensiuni
bidoane cu colorant
agitatoare pentru colorant care funcţionează în interiorul bidoanelor
bandă de transport a farfuriilor decorate
dispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru descărcarea
farfuriilor şi aşezarea lor în stive pe o bandă transportoare finală.
INSTRUCŢIUNI DE LUCRU LA MAŞINA DE TRAS RAND IL-10-0
1. Operatorul aşează farfuriile în teancuri de câte 25 pe banda de alimentare

2. Operatorul este obligat să supravegheze cu atenţie:
ca ventuza braţului maşinii să prindă bine farfuria
farfuria să fie bine centrată
viteza dispozitivului de alimentare şi stocare să fie bine reglată pentru a asigura
continuitatea maşinii
funcţionarea agitatoarelor recipienţilor cu coloranţi pentru a nu permite
sedimentarea colorantului

pensula să traseze corect randul, fără a lăsa codiţă la începutul sau sfârşitul
benzii
consistenţa optimă a colorantului, astfel încât acesta să nu curgă sau să lase
dâre prea groase
debitul de colorant să fie constant
rotiţa de ghidare a pensulei să fie curată
3. La schimbarea sortimentului se modifică distanţa dintre curelele transportoare,
poziţia rolelor de centrare şi următorii parametrii:
timpul de scurgere a colorantului 1-2 s
timpul de întârziere a picăturii 3 s
timpul de trasare a benzilor 3 – 4 s
timpul de aşteptare şi centrare a farfuriilor 3-4 s
debitul de colorant 30- 40 rot/min
viteza de rotaţie a discului 3-4 s
4. Modificarea parametrilor se face în funcţie de dimensiunea produsului şi lăţimea
benzilor trasate . Pensulele folosite se aleg în funcţie de lăţimea benzilor ce trebuie
trasate.
5. Farfuriile de pe banda de evacuare se aşează pe platformă (câte 600 de farfurii
în cazul farfuriilor mici)
6. Între stive se aşază bucăţi de carton pentru a nu se deteriora decorul.
Defecte la decorarea cu linii şi benzi
DEFECT CAUZĂ
-benzi inegal trasate -pensula nu este bine reglată,uzată
sau farfuria nu este centrată corect
-fierberea colorantului după ardere -colorant prea gros, care lasă dâre
pe farfurie, în acest caz trebuie
diluat cu benzină
-mici aglomerări de colorant vizibile -nu este bine sitat
înainte şi după ardere

Decorarea cu decalcomanii
1. Principiul procedeului
 transferarea decorului de pe hârtia suport pe produs, de care se va fixa prin ardere
2. Materiale necesare decorării
 decalcomanii
 produse- curate, uscate, la temperatura mediului ambiant
 tavă cu apă călduţă, dedurizată
 stativ
 racletă de cauciuc
 cârpă moale care nu lasă scame
3. Modul de lucru
 se înmoaie decalcomaniile în tava cu apă
 se şterg produsele de praf (se desprăfuiesc cu aer

comprimat)
 se scot decalcomaniile din apă şi se scurg de surplusul
de apă
 se desprinde decorul de pe hârtia suport
 se transferă decalcomania pe produs
 se scoate apa şi aerul dintre decalcomanie şi produs

cu ajutorul unei raclete, dinspre centru spre margine
 se şterge cu cârpa, se usucă natural şi se transportă la

arderea decorului
4. Defecte
Defecte Cauze
Decor incomplet Neaderenţa decorului, prezenţa aerului între decalcomanie
şi produs
Decor deplasat Insuficienta îndepărtare a apei dintre decalcomanie şi
produs
Aspect rugos după Nedesprăfuirea produsului
ardere
Contur vizibil al Folosirea apei dure sau prea bogate în gumă arabică
decorului
Harisări, exfolieri Dezacordul dintre glazură şi coloranţii ceramici din
decalcomanie

Decorarea prin serigrafie (sitografie)
Serigrafia sau imprimarea directă constă în trecerea culorii prin ochiurile foarte fine
ale unei site şablon din nailon, metal sau mătase cu scopul de a fi depusă pe produse.
Prin serigrafie se pot realiza decoruri având o grosime mare a stratului depus şi
motive diverse: linii, benzi, inscripţii, suprafeţe întinse (modele geometrice, florale).
Decorarea prin sitografie - se efectuează cu ajutorul maşinilor de sitografiere pentru

farfurii şi ceşti. Procesul de decorare prin sitografiere decurge astfel:
~ colorantul este supus sitării şi apoi omogenizării cu ulei de sitografiere în
vederea obţinerii pastei necesare pentru sitografiere
~ şabloanele sunt desprăfuite cu un jet de aer comprimat, după care sunt
şterse cu vată hidrofilă înmuiată în solvenţi. După această operaţie, sitele
sunt suflate din nou cu un jet de aer comprimat.
~ şablonul de lucru se montează pe maşină şi se face o primă reglare a ei,
fără folosirea ei, fără folosirea de culoare ceramică.
~ Se introduce apoi pasta de culoare în spaţiul dintre ramele şablonului,
aşezată în strat uniform peste sită.
~ Se realizează sitografierea câtorva produse urmărindu-se calitatea imaginii
realizate şi poziţionarea ei. Funcţie de rezultate, se operează reglări privind
distanţa pe înălţime între sită şi produs sau a dispunerii imaginii pe suprafaţa
de decorat. Elementul activ al racletei este format dintr-o bandă de cauciuc
sintetic, cu grosimea de 6-8 mm, cu muchie rotundă, ascuţită la 40 0 sau cu
muchie la 900.
~ după ce maşina a fost reglată, se porneşte producţia de serie.
~ produsele sitografiate sunt depozitate pe rafturi pentru uscarea colorantului.
În procedeele moderne se utilizează coloranţi de tip termoplast. Aceştia sunt
formaţi din culori ceramice amestecate intim cu polimeri cu punct de topire
scăzut. Sitografierea se face în acest caz cu site metalice confecţionate din
materiale inox, sitele fiind încălzite la temperatura de topire a polimerului. După
sitografiere decorul imprimat se întăreşte instantaneu, ca urmare a răcirii
polimerului. Prin folosirea coloranţilor termoplastici se elimină faza de depozitare
a produselor, pentru uscarea coloranţilor. În felul acesta produsele trec direct fie
la imprimarea modelului cu următoarea culoare, fie la ardere.
Defecte ale produselor decorate prin sitografiere:

Defect Cauze probabile
decor incomplet - la confecţionarea şablonului sita nu a fost degresată
- emulsia fotosensibilă a fost aplicată în strat neuniform sau
avea termen de garanţie depăşit
- timpul de expunere al emisiei de lumină a becurilor foto nu a
fost stabilit corect
pete de culoare - vâscozitatea prea mică a pastei de colorant
- uzura şablonului prin erodare parţială a stratului de emulsie
fotosensibilă de pe sită
- manoperă neîngrijită
culoarea decorului are - arderea s-a făcut după o diagramă cu temperaturi inferioare
luciu slab sau prezintă celor recomandate
matizări - stratul de culoare prea subţire aplicat (vâscozitatea pastei de
colorant prea mică sau presiunea racletei pe sita prea
ridicată)
fierberea decorului, - calitatea uleiului de sitografiere din pasta de colorant
băşici necorespunzătoare

Arderea decorului
Arderea decorului este procesul termic prin care decorul se fixează în glazură,
devenind rezistent la acţiunea factorilor mecanici.
Scopul arderii decorului este acela de a fixa pe glazură oxizi coloranţi sau metale
nobile, depuse prin unul din procedeele de decorare studiate.
În timpul arderii are loc:
- Degajarea produselor volatile şi arderea substanţelor organice (temperatura=450°C).
- Topirea fritei, interacţiunea între această topitură şi glazură şi prin aceasta fixarea
colorantului de produs (temperatura=700-800 °C).
Arderea se realizează în cuptoare tunel tip RIEDHAMMER cu corfe la o temperatură de
780÷800°C. Produsele decorate se încarcă în corfe, pe plăci separatoare din tablă de
inox refractară şi traversează tunelul cuptorului 4 ore. La ieşirea din cuptor produsele
se descarcă şi se transportă la sortarea finală.
Parametrii regimului de ardere
Există câţiva factori care au o influenţă hotărâtoare asupra desfăşurării procesului de
ardere.
Astfel, gazele degajate în timpul evaporării produselor volatile din lustere, preparate de
aur, decalcomanii sau coloranţi, pot provoca deja la începutul arderii deranjamente mari
dacă nu se elimină suficient de repede.
Cu toate că preparatele prezintă o anumită rezistenţă faţă de aceste gaze totuşi o
concentraţie prea mare a lor determină o serie de defecte cum ar fi schimbarea nuanţei
coloranţilor, pierderea luciului sau matizarea locală a aurului.
Din acest motiv, atmosfera în cuptorul de ars decor trebuie menţinută tot timpul
oxidantă. De asemenea, tirajul trebuie să fie suficient pentru a se elimine posibilitatea
creşterii concentraţiei gazelor.
Un alt factor important pentru desfăşurarea procesului de fixare al decorului este
temperatura de ardere.
De obicei, "temperatura de ardere" defineşte temperatura maximă atinsă în timpul
arderii sau în zona cea mai fierbinte a cuptorului tunel. Această temperatură depinde de

un număr mare de factori: tipul cuptorului, felul decorului, timpul de ardere,
caracteristicile glazurii decorate etc.
Astfel temperaturile preconizate pentru arderea aurului sunt de 730° - 780° C, iar pentru
decalcomanii şi coloranţi se situează între 780° - 820° C.
O temperatură de ardere prea joasă determină o ardere a decorului insuficientă.
Temperatura de ardere depăşită determină în cazul coloranţilor o fierbere a glazurii şi
deteriorarea decorului, iar în cazul aurului o neardere, matizare şi ştergere. Dacă
temperatura de ardere este prea mare pentru glazura suport, ea se va topi iar pelicula
de aur suprapusă va apare fisurată.
Temperatura de ardere este strâns legată de durata arderii: cu cât durata de ardere
creşte cu atât temperatura necesară va scade.
Sensibilitatea materialului la şoc termic face ca timpul de ardere să fie limitat inferior.
Trebuie să se acorde fiecărei faze de ardere timpul necesar desfăşurării reacţiilor din
acea zonă. Micşorarea într-o zonă dată a timpului de ardere în mod nepermis face ca
aspectul şi calitatea decorului să sufere.
Cuptorul Riedhammer
Cuptorul Riedhammer este un cuptor cu funcţionare continuă încălzit electric cu un

canal cuprins într-un înveliş de tablă închis.
Principiul cuptorului
Produsele destinate arderii se introduc pe o bandă transportoare prin canalul cuptorului.

Construcţia cuptorului
Cuptorul este compus din 10 module (fiecare modul având o lungime de 2 m), dispuse
la distanţe egale şi fixate rigid prin intermediul unor rame metalice în aşa fel încât se pot
uşor prelungi sau schimba.
Căptuşeala cuptorului este în aşa fel alcătuită încât să corespundă temperaturilor
prescrise şi este compusă din cărămizi speciale (refractare), zidul din spate fiind format
din cărămizi izolatoare.
La ambele capete ale cuptorului sunt construite mese pentru încărcarea şi descărcarea
produselor.
Instalaţia de ventilaţie este situată în partea stângă a cuptorului (în direcţia de
exploatare) este compusă din trei ventilatoare şi tubulatura aferentă.
Instalaţia de încălzire, respectiv grupurile de reglare sunt situate în partea dreaptă (în
direcţia de exploatare), rezistenţele fiind dispuse sub banda transportoare şi sub bolta
cuptorului.
Banda transportoare este construită din plasă dintr-un oţel refractar, care rezistă la
temperatura din cuptor şi la greutatea produselor care se încarcă. Pe toată lungimea
cuptorului banda transportoare trece pe role ceramice din mulit cordierit cu rezistenţă
mecanică mare şi rezistenţă la şoc termic.
La intrarea şi ieşire, cuptorul este prevăzut cu obloane, care pot fi coborâte sau urcate,
printr-un sistem roată-cremalieră.
Toate comenzile de funcţionare a cuptorului se efectuează de la un tablou de comandă.
Ca la orice cuptor de ardere a produselor ceramice, şi la cuptorul de ardere a decorului,
întâlnim trei zone:
~ Zona de preîncălzire: cuprinde primele două module ale cuptorului şi utilizează aer
cald provenit din zona de răcire
~ Zona de ardere: cuprinde modulele 3, 4, 5 şi 6 ale cuptorului, cele cinci grupuri de
rezistenţe fiind dispuse sub plasa şi sub bolta cuptorului.
~ Zona de răcire: cuprinde ultimele patru module ale cuptorului. Răcirea se
realizează cu ajutorul aerului rece, introdus cu ajutorul unui ventilator, în
contracurent cu marfa, care se răceşte treptat, pe măsură ce se îndreaptă spre
ieşirea din cuptor.
Înregistrarea temperaturii se face la tabloul de comandă de către un înregistrator de
temperatură dotat cu afişaj electronic, pe care apar pe rând temperaturile celor 12
termocupluri, precum şi o diagramă de temperatură. Datorită automatizării, curba de
ardere este menţinută prin modificarea intensităţii curentului electric pe grupurile de
rezistenţe.
FUNCŢIONAREA CUPTORULUI
La pornire se procedează astfel:
~ se pune întrerupătorul general pe poziţia 1
~ se reglează butonul pe poziţia dorită în funcţie de programul ales ( Cuptorul
dispune de 5 programe de ardere , pentru fiecare program fiind aleasă curba
optimă de ardere)
~ se pornesc ventilatoarele
~ se acţionează butonul “pornire bandă”
~ viteza benzii se reglează în aşa fel încât să fie 120 minute
~ şibărul de perdea este închis, iar clapeta de tiraj se deschide suficient astfel încât
aerul umed să fie evacuat
~ temperarea începe de la temperatura de 300 o C şi până la 400-450 o C se rulează
banda goală. În acest timp se supraveghează foarte atent banda pentru ca
aceasta să nu devieze lateral.
~ la temperatura de 450 o C începe încărcarea, la început doar praguri la distanţă de
1 m unul de celălalt, şi în timp această distanţă se reduce
~ în momentul în care pe termoregulatorul 4 avem 700-720 o
C, se poate începe
încărcarea normală a cuptorului
La oprirea cuptorului se procedează astfel:
~ se încarcă un ultim prag
~ pe măsură ce marfa iese din cuptor, se închide treptat şibărul de perdea, respectiv
clapeta de tiraj pentru a evita aprinderea ventilatorului de la intrarea în cuptor

~ se descarcă toată marfa
~ se trece pe programul de răcire
~ se supraveghează banda să nu se deplaseze lateral
~ la temperatura de 300-350 o C se acţionează butonul “STOP”, se lasă obloanele
jos, astfel încât ele să nu exercite o presiune asupra benzii transportoare şi o parte
din căldură să fie menţinută în cuptor, pentru a ajuta la următoarea temperare.
INSTALAŢII
Instalaţia de încălzire este compusă din cinci grupe de reglare automată.
În funcţie de grupele de reglare, rezistenţele de încălzire construite în spirale de sârmă
Cr-Ni sunt fixate sub banda transportoare şi sub bolta cuptorului.
Fiecărui grup de rezistenţe îi corespunde un termoregulator, aceste tennoregulatoare
fiind montate în tabloul de comandă şi dispun de 2 afişaje, în partea de jos fiind afişată
temperatura prescrisă, iar în partea de sus temperatura reală din cuptor.
Fiecare termoregulator este dotat cu un sistem digital de taste cu ajutorul căruia se pot
regla (schimba) temperatura prescrisă, dar şi intensitatea curentului ce circulă prin
rezistenţe şi implicit puterea lor de încălzire.
Instalaţia de ventilaţie, compusă din 3 ventilatoare situate unul la intrare iar celelalte
două la ieşirea cuptorului, are o funcţie multiplă la cuptorul cu încălzire electrică.
Ventilatorul de la partea de intrare, creează un tiraj în interiorul cuptorului făcând să
circule un curent de aer reglabil prin intermediul clapetelor, de la partea de ieşire înspre
partea de intrare a cuptorului, de unde este evacuat în atmosferă. Vaporii proveniţi din
arderea coloranţilor sunt evacuaţi împreună cu aerul.
La ieşirea din cuptor se introduce aer prin ventilatorul de ieşire, o parte din acest aer
trecând prin zona de răcire, ardere şi preîncălzire şi contribuie la realizarea unei arderi
bune. Ventilatorul de împingere - ieşire cuptor are un rol foarte important în procesul de
ardere el preluând aerul furnizat de ventilatorul de ieşire şi insuflându-l spre zona de
ardere. În felul acesta se realizează răcirea mărfii şi se aşează o perdea de aer
nepermiţând să iasă aerul cald din cuptor.Viteza de recirculare a aerului se reglează cu
ajutorul unui şibăr, această reglare efectuându-se în funcţie de încărcătură.
Cea mai importantă funcţie a instalaţiei de ventilaţie este participarea directă la
obţinerea unei curbe de ardere optimă. Astfel prin manevrarea şibărului de perdea şi
concomitent prin manevrarea clapetei de tiraj se poate lungi sau scurta curba de ardere.
Instalaţia de măsură şi control

Parametrii principali de funcţionare a cuptorului sunt indicaţi şi înregistraţi de aparate de
măsură şi control montate pe tabloul de comandă.
Temperatura este indicată de către 12 termocuple. În afară de termocuple cuptorul este
dotat cu 2 termometre(0-500°C) montate câte unul la partea de intrare şi de ieşire.
ÎNCĂRCARE ŞI DESCĂRCAREA PRODUSELOR DECORATE
Produsele decorate, aşezate pe platforme în stive în cazul farfuriilor sau pe platane în
cazul ceştilor sau a bolurilor, sunt transportate lângă masa de încărcare după care sunt
luate de către încărcător şi aşezate pe banda transportoare, răsturnat în cazul farfuriilor
care permit acest procedeu de încărcare, sau individual în cazul ceştilot sau a bolurilor.
Produsele ies din cuptor la postul de descărcare. Farfuriile se descarcă pe platforme , în
stive. Ceştile, bolurile şi cănile se descarcă pe platane, iar acestea se aşează pe
platforme. Produsele arse vor fi manipulate cu multă atenţie pentru a se evita ciobirea .

Defectele produselor decorate
Nr. crt. Defect Cauze

1. Defecte la decorarea cu
decalcomanii: - apa de înmuiere prea bogată în
- conturul vizibil al decalcomaniei, gumă arabică
dâre lucioase, vizibile după ardere
- exfolieri în decor - neracletare corectă a decalcomaniei
- aer şi apă rămase sub decalcomanie
- timp insuficient de uscare a
- aspect rugos după ardere decalcomaaiei
- urmele de praf de pe produs prinse
sub peliculă
2. Defecte la decorarea cu rand
- culoare neuniformă - manoperă necorespunzătoare
- harise şi exfolieri - straturi prea groase de colorant
- contur neclar - trasarea pe suprafeţe murdare
- frite necorespunzătoare la
prepararea colorantului
- folosirea unor cantităţi prea mari de
terebentină
- distingerea începutului şi sfârşitului - proastă centrare a produsului pe
randului disc
- înnegrirea culorilor roşu, verde,
orange, pe bază de sulfoselenură de - atmosferă reducătoare din cuptor
cadmiu
- acoperirea cu băşicuţe
- fierberea decorului la temperaturi de
- contururi umbrite ardere prea mari
- folosirea unui fondant
necorespunzător ce are un punct de
înmuiere prea scăzut la prepararea
colorantului
- culori pale sau decolorate - ventilaţie necorespunzătoare la
ardere datorită supraîncălzirii
- culori mate - atmosfera necorespunzătoare ce
produce volatilizarea unor compuşi
- curgerea culorii - temperaturi de ardere prea mici sau
calitatea necorespunzătoare a
colorantului
- colorant prea subţire
3. Defecte ce pot apare la decorarea
cu linii şi benzi
- benzi inegal trasate - pensula nu este bine reglată, uzată
sau farfuria nu este centrată corect

- fierberea colorantului după ardere - colorant prea gros, care lasă dâre pe
farfurie -în acest caz trebuie diluat cu
- mici aglomerări de colorant vizibile benzină
înainte şi după ardere - nu este bine sitat
4. Defecte ce pot apare la
pregătirea şabloanelor
- desenul nu apare clar, se - soluţia de copiere depusă pe sită a
developează greu fost uscată la temperatură prea mare
- intervalul de timp prea mare între
depunerea
peliculei şi expunere.
- contact insuficient între peliculă şi
clişeu.
- timp de expunere prea îndelungat
- voalarea peliculei - ţesătură necurăţată şi degresată
corespunzător
- porţiuni opace ale clişeului - soluţia de copiere a fost prea puţin
- soluţia fotosensibilă nu sensibilizată.
aderă la ţesătură, devine - soluţia sensibilizatoare degradată.
poros - peliculă deteriorată la developare,
porţiuni
transparente ale clişeului.
- contururi dinţate - soluţia de copiere impurificată
- pelicula prea groasă neuniformă
- subexpunerea sau lumină galbenă
prea intensă
- pelicula prea subţire, developarea
prea îndelungată cu jet de apă prea
puternic, ochiurile sitei prea mari
5. Defecte ce pot apare la decorarea
prin sitografiere
- modelul incomplet - şablonul nu a fost bine fixat
- racleta nu apasă uniform şablonul
pe toată suprafaţa decorării
- racleta ascuţită incorect
- colorant cu vâscozitate prea mare
- deplasări ale decorului - farfuria nu este corect centrată
- colorantul este prea fluid
-umbre - şablonul nu este suficient de întins.


Decorarea Produselor Ceramice Fine

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decorarea Produselor Ceramice Fine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE

DOMENIU: Materiale de construcţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

Un elev care parcurge o calificare din domeniul “Materiale de construcţii” va

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Modulul Decorarea produselor ceramice fine reprezintă o unitate de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

 Lucrul în echipă  Identifică sarcinile şi

atingerea obiectivelor coloranţilor ceramici şi a

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

muncii reglementările privind  Drepturi şi responsabilităţi

 Lucrul în echipă  Colaborează cu membrii  Competenţe ale membrilor

sarcinilor.  Corelarea sarcinilor proprii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8

Instruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi profesional este

Responsabilităţile partenerului de practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

Convenţia de practică stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

Prezenta convenţie se încheie între:

 Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de

 Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

Art. 2 Statutul practicantului

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

1. Durata totală a pregătirii practice 90 ore – 3 săptămâni

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 22

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 23

Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de

Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 24

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi: materialele de decorare,