Sunteți pe pagina 1din 2

MareaUnire din 1918

MareaUnire din 1918 a fostprocesulistoricînurmacăruiatoate provinciileistorice locuite de români s-


au unit înanul 1918 încuprinsulaceluiași stat național, România. Etapepreliminare au fost Mica Unire
din 1859 a ȚăriiMoldovei cu ȚaraRomânească șidobândireaindependențeiînurma războiului din
1877-1878, pe fondul renașteriinaționale a românilor înparcursulsecolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, încele din urmă, a Transilvaniei cu RegatulRomâniei (așa-
zisul VechiRegat) a dus la constituirea României Mari. Ea a
fostscopul intrăriiRomâniei în PrimulRăzboi Mondial de parteaAntanteiși a fostfavorizată de
maimulțifactoriistorici:

 acțiuneapoliticădecisivă a elitelor din RegatulRomâniei și din Austro-


Ungariaînconjuncturafavorabilă de la sfârșitul PrimuluiRăzboi Mondial
 prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
 afirmareaprincipiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional,
încontextulprezenței pe scarălargă a sentimentuluinaționalînrândulpopulațieiromânești.
MareaUnireestelegatăinexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria șiomului de
stat IonelBrătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unireaTransilvaniei,
recunoaștereadiplomatică a solicitateforturi pe parcursulurmătorilor ani. Înciudaconstituiriieiîntr-un
scopesențial al politiciiexterneînurmătoareledouădecenii, recunoașterea din
partea UniuniiSovietice nu a venitniciodată, iardinspreeaaveasăvinăîniunie 1940 ultimatumul care a
pus înacțiunedezmembrareaRomâniei Mari înprofitulUniuniiSovietice, BulgarieișiUngariei.
Nouaîntindere a statutuluișinouastructură socio-economică au produsschimbărifundamentale ale
sistemului politic. Din celedouăpartidemari ale VechiuluiRegat a supraviețuitdoar PartidulNațional
Liberal, căruiaînperioadainterbelicăi s-a opus PartidulNaționalȚărănesc, condus de Iuliu Maniu.
Viațaculturală a cunoscut o perioadă de efervescențăfără precedent, manifestatăînartășiștiință.
Din câștigurileteritoriale ale anului 1918, doarTransilvaniași Bucovina de Sud au
rămasRomânieidupăcel de-al DoileaRăzboi Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord șiținutulHerței au
fostîncorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.
Înanul 1990, după abolirearegimuluicomunist, parlamentuldominat de FSN a
refuzatpropunereavenită din parteaopoziției de a adoptaziua de 22
decembrie dreptsărbătoarenațională a României. Pe fondul confruntărilorinteretnice de la Târgu
Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, ParlamentulRomâniei a adoptat, la 31
iulie 1990, Legea nr. 10 din 1990, prin care a fostabrogatăHotărâreaConsiliului de Miniștri nr. 903 din
18 august 1949 privinddeclarareazilei de 23 august ca sărbătoarenaționalăși a
proclamatînloculeiziua de 1 decembrie dreptsărbătoarenațională.[1] Legea 10 din 1990 nu
precizeazăsemnificațiasaumotivulalegeriizilei de 1 decembriedreptzinațională a României.
IdeeauniriiMoldovei cu România, deșineasumată de niciunuldintreceledouă state, a
rămasprezentăîndiscursul public din România și Republica Moldova.

Numismatică
La 26 noiembrie 2018, Banca Națională a României a pus încirculație, înatențianumismaților, un set
de monede, cu prilejulCentenaruluiUniriiTransilvaniei cu România; pe aversulfiecăreimonede din set
sunt gravate o imagine prelucratădupă o fotografierealizată de SamoilăMârza, textele (în arc de
cerc) ROMANIA și MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA, valoareanominală, stemaRomâniei șimilesimul (anul
de emisiune) 2018. Pe reversulfiecăreimonede sunt gravateefigiilelui ȘtefanCicio Pop, Gheorghe Pop
de Băsești, Iuliu Maniu, VasileGoldiș și Iuliu Hossu. Monedele de aur au valoareanominală de 500
de lei (200 de exemplare), monedele de argint au valoareanominală de 10 lei (200 de exemplare),
iarcele de metal comun au valoareanominală de 50 de bani (5.000 de exemplare), toate de
calitate proof. Au fostemise, înacelași set de monede, 1.000.000 de monede de metal comun de
calitate UNC (necirculate).[2]