Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Transilvania din Brașov

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Piesa nr. 1 – Studiu de caz pe problematica educației școlare

 Studiu de caz:

P. R. este elev în clasa a XI-a. Este impulsiv şi, când ceva nu îi convine, îşi exprimă direct nemulţumirea prin cuvinte jignitoare
şi prin gesturi abundente. Ajunge să se certe uşor cu sora sa dar şi cu colegii de clasă sau cu vecinii. La şcoală, când este nemulţumit de
note, trânteşte furios cărţile şi azvârle lucrările de control la coşul de gunoi. Când era la gimnaziu se încăiera adesea cu alţi băieţi. Are
o bună rezistenţă la oboseală şi în unele zile lucrează cu pasiune, aproape fără întrerupere, până seara târziu, deşi a doua zi este epuizat
şi deprimat.
Deşi este deosebit de inteligent şi în clasele mici avea note bune, acum nu lucrează cu plăcere la nici o materie, nu are răbdare să
termine de scris şi cu atât mai puţin să înveţe lecţiile. În clasă este neastâmpărat şi dintr-a IX-a a început să chiulească. Anul acesta are
multe absenţe, aproape de exmatriculare, este ameninţat şi în al doilea semestru de o nouă corigenţă la chimie, unde îi este foarte greu
să recupereze.
Mereu i-a plăcut să mânuiască obiectele, să facă excursii, să se implice în activităţile clasei, ale colegilor. Pentru a evita şi alte note
mici, pleacă de la şcoală şi îl poţi găsi adesea la jocurile mecanice, unde este foarte priceput, prompt în reacţii şi ingenios. A şi câştigat
de două - trei ori, dar în ultimul timp norocul l-a părăsit. A pierdut sume destul de mari, a împrumutat bani de la un amic binevoitor pe
care l-a cunoscut la jocuri; acum se gândeşte îngrozit la ,,ziua scadenţei”, când trebuie să restituie banii. Acesta i-a transmis de curând
că doreşte să-i propună o ,,mică afacere” în contul sumei împrumutate.
Absenţele de la şcoală sunt ,,justificate” faţă de părinţi prin stări de indispoziţie, boală, dar sora şi mama îl suspectează că minte,
deşi îl apără adesea de furia tatălui. Acesta, profesor de educaţie fizică, este foarte sever, îl pedepseşte uneori prin bătaie şi îi interzice
să participe la antrenamentele de judo la care P. R. a mers întotdeauna cu plăcere. Mama este mult mai blândă, în clasele mici îl ajuta la
lecţii şi o face şi acum la unele materii dar, în ultimul timp, se simte depăşită de programă şi este mai ocupată cu noua slujbă. P.R. a
declarat unor colegi că vrea să plece de acasă, pentru a fi liber şi a scăpa de ,,autoritatea insuportabilă” a tatălui său, de neînţelegerile
dintre părinţii săi care au mereu controverse când discută despre copii.

Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculuumului


Universitatea Transilvania din Brașov
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
1. PROFILUL DE PERSONALITATE AL ELEVULUI

P.R. are un temperament coleric care îi poate explica unele comportamente, precum reacțiile emoționale exagerate și certurile.
Colericul este impulsiv și poate deveini agresiv. Colericul are reacții puternice, face risipă de energie, lucrează în asalt, își întrerupe
activitatea doar când ajunge la epuizare. Atenția involuntară este promptă, cea voluntară este mobilă și distributivă, dar se concentrează
și se adaptează mai greu la activități monotone ca și sangvinicul. De aici probabil și lipsa plăcerii în lucrul cu materiile și în învățatul
lecțiilor, deși în clasele mici avea note bune. Învață repede, dar se grăbește și face greșeli multe. Atracția față de o activitate îl face
neobosit, îndrăzneț. P.R are o instabilitate emoțională ridică, are reacții exagerate, neadecvate la stimuli noi și are un autocontrol slab.
P.R. este extrovert, orientat spre obiecte, decide în funcție de împrejurările exterioare, este stăpânit de spirit practic. Mediul familial
(personalitatea părinților, stilul parental) întărește aceste compertamente ale său. Tatăl prea dur, care îl supune la agresiune fizică, iar
mama prea permisivă creează un mediu disfuncțional care are efecte negative asupra capacității lui P.R. de a socializa și îl fac să aibă
dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor interpersonale. Relațiile părinți-copii sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care se
formează caracterul copilului.

Din punct de vedere al moralității, conform lui Piaget, P.R. se află în stadiul autonomiei morale. Acesta reprezintă a patra etapă
a dezvoltării morale și apare după 11/12 ani. Ca note specifice, în acest stadiu comportamentul este bazat pe respectarea reciprocă a
drepturilor și a datoriilor și pe conceperea drepturilor egale în raport cu situația fiecărui individ. Individul este considerat ca sursă
generatoare de reguli pentru diversele situații sociale și nu doar personale. În concepția lui Erickson, P.R. se află în stadiul dezvoltării
psihosociale în care identitatea este opusă confuziei. Acest lucru înseamnă că lui P.R. îi este dificil să integreze diferitele imagini ale
Eului într-una unitară, reprezentativă.
P.R. are o inteligență corporal-kinestezică, deoarece îi place să mânuiască obiectele, își exprimă ideile și sentimentele prin
mișcare, îi place să meargă la antrenamentele de judo. De asemenea, are și o inteligență naturalistă deoarece face excursii, ceea ce arată
că iubește natura, îi place să stea în aer liber.

2. ETAPA EȘECULUI ȘCOLAR ÎN CARE SE AFLĂ

P.R. se află în a treia fază a eșecului școlare, care este faza de agravare și constă în imposibilitatea de a răspunde cerințelor
activității școlare, urmată de generalizarea lipsei de cunoștințe. Pe plan afectiv, este caracteristic tipul de manifestare cu simptom
„negativ”, exprimat prin retragere în sine, chiul, accentuare a neîncrederii în sine, imagine de sine nefavorabilă, indiferență față de școală,

Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculuumului


Universitatea Transilvania din Brașov
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
căutarea altor medii de afirmare. Această etapă este înregistrată de evaluare prin note total nesatisfăcătoare și prin apariția sau
intensificarea încercărilor de remediere.

Elevul se mai încadrează și în a patra fază a eșecului școlar, care este validarea pedagogică, exprimată în decizii de corigență,
repetare a anului școlar, exmatriculare.
Factorii care favorizează insuccesul școlar al elevușui sunt factorii familiali și includ: conflictele intrafamiliale, reacțiile
neadecvate ale copilului, supraprotecția sau neglijarea copilului, atitudini nefavorabile față de școală. Tatălui lui P.R este autoritar,
solicită respectatea regulilor, impune reguli stricte și standarde ridicate, exercită un control riguros al respectării cerințelor, își acceptă
mai puțin copiii și solicită respectarea autorității, a ordinii și tradiției. Mama elevului este indulgentă, are cerințe puține, nu impune
reguli, își acceptă copiii.

3. TIPUL DE ÎNVĂȚARE POTRIVITE PENTRU ELEVUL P.R.

Învățarea prin descoperire poate fi potrivită pentru elevul P.R deoarece ea are ca avantaje următoarele: elevul este motivat să
învețe, memorarea este mai bună, sunt favorizate relațiile interpersonale și crește încrederea elevului în sine și în ceilalți. De asemenea,
ar fi potrivită învățarea socială care se bazează pe observarea comportamentului altor persoane și imitarea acestora. Se mai numește și
învățarea prin observație sau prin modelare. Prin observare elevul poate să-și diminueze reacțiile existente. Prin modelare se pot învăța
comportamente sociale, atitudini, valori dar și unele deprinderi. La fel, învățarea ierarhică care propune cinci categorii de învățare:
învățarea abilităților motorii, învățarea atitudinilor, a valorilor, informațiilor verbale, abilităților intelectuale și strategiilor cognitive. Un
individ învață atunci când există o schimbare în performanța acestuia, fiind influențat de condiții interne (motivația) și condiții externe
(feedback primit de la o persoană din afară, de la profesori).

4. STRATEGIE DE ÎNVĂȚARE CORESPUNZĂTOARE ELEVULUI


− Elevul P.R. trebuie să fie motivat să învețe și să participe la ore.
− Să primească recompense.
− Mama și tata să se implice în educația lui și să existe comunicare între ei.
− Profesorii să-l consilieze pe elev și să-l sfătuiască să se implice în activități școlare care îi fac plăcere, cum ar fi execursiile.
− Profesorii să-l ajute să se integreze în colectiv.

Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculuumului