LUCRARE DE LICENŢĂ
TEMA:
Coordonator
Conf. Univ. Dr. SANDU Gheorghe
2009
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1
AUDIT INTERN
1.1 Audit intern Cadrul de referinţă al auditului intern
1.2 Interdependenţa dintre auditul intern şi controlul intern
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE
2.1 Organizarea şi funcţionarea direcţiei de audit public intern din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale
2.2 Normele, principiile si metodologia de lucru a compartimentului de audit public
intern din cadrul Ministerului Apărării Naţionale
CAPITOLUL 3
AUDIT DE REGULARITATE ŞI SISTEM ÎN CADRUL UNITĂŢII MILITARE XXXX
3.1 Audit de regularitate şi sistem, la U.M. XXXX, entitate publică subordonată
Ministerului Apărării Naţionale
CAPITOLUL 5
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
2
CAPITOLUL 1
AUDIT INTERN
1.1 Auditul intern Cadrul de referinţă al auditului intern
3
probitate morală şi profesională. Faptele analizate, operaţiunile şi documentele aveau ca scop
formularea unor opinii care atestau imaginea fidelă a conturilor, calitatea controlului intern,
respectarea normelor şi protecţia contra fraudelor naţionale şi internaţionale.
Auditorii, ca specialişti cu o pregătire teoretică superioară, cu o autoritate şi
competenţă, sunt denumiţi experţi. Îşi face apariţia activitatea de expertiză, care reuneşte
profesionişti cu cunoştinţe teoretice şi practice care, în urma contractelor primite de la terţi,
cercetează situaţiile financiare.
În ţara noastră, profesia contabilă a fost umbrită la limita simplului funcţionar de
aplicare a celor mai simple operaţii matematice, în lunga istorie a deceniilor comuniste.
După aproape 55 de ani (1994), această profesie onorabilă şi responsabilă este repusă în
drepturile sale.
Expertul contabil, conform reglementărilor legale în vigoare, are dreptul să audieze
bilanţul contabil.
Mulţi autori din ţara noastră şi din străinătate au definit activitatea de audit ca fiind
examinarea profesională a unei informaţii cu scopul de a exprima o opinie responsabilă
şi independentă în raport cu un criteriu de calitate.
Conform normelor naţionale de audit, „o misiune de auditare a situaţiilor financiare are
ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit căreia situaţiile financiare au fost
stabilite, în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile (norme contabile
internaţionale şi naţionale şi alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute) identificate“.
Referinţe contabile care pot fi: normele contabile internaţionale, normele contabile
naţionale şi alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute.
Auditul intern a fost adoptat ca un termen la modă în domeniul controlului financiar,
însă cu timpul s-a reuşit decantarea conceptelor de control intern şi audit intern.
Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, axat, la
început, pe probleme contabile, obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea
principalelor riscuri ale entităţilor şi evaluarea controlului intern al acestora.
Organizarea internatională a activităţii de audit intern a fost iniţiată prin fondarea
Institutului Auditorilor Interni - I.I.A., în anul 1941, în S.U.A., cu sediul în Orlando, Florida.
Începuturile au fost marcate puternic de originile sale anglo-saxone, dar internaţionalizarea s-a
realizat progresiv pe măsura afilierii şi a altor institute naţionale şi chiar membri individuali.
Cadrul de referinţă al auditului intern cuprinde :
• conceptul de audit intern, care precizează câteva elemente indispensabile:
- Auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi consiliere;
- Domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern şi
administrarea entităţii;
- Finalitatea auditului intern este aceea de a adaugă valoare organizaţiilor;
• codul deontologic, care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le
permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul specific;
• normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care îşi ghidează
auditorii în vederea îndeplinirii misiunilor şi în gestionarea activităţilor;
• modalitatile practice de aplicare, care comentează şi explică normele (standardele) şi
recomandă cele mai bune practici;
• sprijinul pentru dezvoltarea profesională, constituit în principal din lucrări şi articole
de doctrină, din documente ale colocviilor, conferinţelor seminariilor.
Cunoaşterea şi aplicarea acestui cadru de referinţă oferă o asigurare privind nivelul de
profesionalism al auditorilor interni. Nerespectarea lor nu înseamnă numai să te situezi în afara
profesiei, dar mai ales să te privezi de un mijloc de a fi mai eficace şi mai credibil.
4
Auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei sale, dar respectând
standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologică, dar neînsoţită de sancţiune, şi
de aceea auditorul intern trebuie să-şi impună în mod conştient respectarea standardelor
profesionale.
Auditorul intern, trebuie să se conformeze strategiei şi politicii direcţiei generale.
Definirea elementelor de ancorare în viata entităţii a funcţiei de audit permite trecerea
la prezentarea conceptului de audit intern. Au existat mai multe definiţii de-a lungul timpului
dar, în anul 1999, Institutul Auditorilor Interni din S.U.A. a emis o noua definiţie, astfel:
Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o
asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-
i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare .
Auditul intern ajută această organizaţie să îşi atingă obiectivele, evaluând, printr-o
abordare sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control şi de
conducere a întreprinderii, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
Conturarea auditului intern a impus definirea şi a auditului extern.
Auditul extern, în România, a fost organizat şi restructurat în mai multe rânduri, în
prezent fiind realizat de următoarele structuri :
- Expertize contabile, asigurate de Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor
Autorizaţi din România –CECCAR;
- Auditul financiar, oferit de Camera Auditorilor Financiari din România –CAFR;
- Auditul performanţei, realizat de Curtea de Conturi a României, concomitent cu
controalele efectuate în sectorul public;
- Auditul financiar-fiscal, efectuat de firmele de consultanţă româneşti şi
internaţionale recunoscute în domeniu.
1.2 Interdependenţa dintre auditul intern şi controlul intern
Conceptele de control intern şi audit intern, deşi diferite, au o serie de elemente care le
apropie şi altele care le diferenţiază, ceea ce ceează suficiente confuzii chiar printre
specialişti.2
În continuare, într-un tabel sinoptic, prezentăm o paralelă care să contribuie la
clarificarea acestor concepte.3
Nr.
Controlul intern (este) Auditul intern (este)
crt.
1. Integrat organizaţiei Structura independentă
2. Proces continuu Misiune planificată
3. În structura fiecărei funcţii de condu- Funcţie a conducerii entităţii
cere, o componentă a fiecărei activităţi
4. Organizat la fiecare nivel al Organizat la cel mai înalt nivel
managementului
5. Un ansamblu de instrumente, tehnici Dă asigurări asupra funcţionalităţii controlului
şi proceduri puse în practică intern pe baza unor standarde profesionale
6. Obiectivul de baza al auditului intern Componenta cea mai înaltă a controlului
intern
7. Obligat să elaboreze politici şi Obligat să semnaleze eventualele disfun-
proceduri puse în practică cţionalităţi în evaluarea controlului intern
8. Urmăreste aplicarea procedurilor în Ajută entitatea auditată să-şi atingă
practică obiectivele
2
Marcel Ghiţă, Mihai Sprânceană, Auditul intern al instituţiilor publice, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004, pag.48
3
Idem 15, pag. 49
5
Nr.
Controlul intern (este) Auditul intern (este)
crt.
9. Face constatări, stabileşte răspunderi Face constatări şi emite recomandări şi
şi urmăreşte valorificarea constatărilor concluzii
10. Asemănător cu inspecţia Total diferit de inspecţie
11. Evaluează mediul extern pentru că lu- Evaluează mediul intern al entităţii şi adaugă
mea se schimbă continuu valoare muncii sale
12. Constatările controlului sunt Recomandările auditorului, bazate pe
acceptate, prin lege, de cei controlaţi expertiza în domeniu, pot fi considerate
cadouri pentru controlul intern, deşi nu sunt
percepute astfel întotdeauna
13. Constatările controlului sunt Recomandările auditorului sunt opţionale
obligatorii
14. Raportează şefului ierarhic, nu Are linie proprie de raportare, respec-
nivelului cel mai înalt al conducerii tiv nivelului cel mai înalt al conducerii
15. O activitate permanentă prin O activitate periodică, planificată şi apro-bată
necesitatea de evaluare a riscurilor anticipat
16. În sistemul de control intern În sistemul de control intern, dar şi în afara
lui, fiind separat de blocul operational de
control intern
17. Priveşte la întreaga organizatie Întreaga organizaţie priveşte la auditul intern
6
- supravegherea actualizării sistematice a procedurilor în funcţie de schimbările
legislative şi de evolutia riscurilor;
- coordonarea sistemului de control intern al entităţii şi realizarea evaluării riscurilor;
- sprijinirea managementului pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni;
- asigurarea consultanţei solicitate de management.
Structura de control intern, trebuie dimensionată de analiza evaluării riscurilor asociate
activităţilor ceea ce va eficientiza activitatea de audit intern, prin asigurarea implementării
recomndărilor auditorilor, responsabilizarea managerilor şi executanţilor şi realizarea mai
rapidă în practică a unei diferenţieri clare între activităţile de audit intern şi control intern şi
atingerea, astfel, a obiectivelor propuse.
Standardele profesionale ale I.I.A. 2100-1 prevăd, ca o activitate majoră în
responsabilitatea auditului intern – managementul riscului, în sensul că acestuia îi revine
evaluarea calităţii procesului de gestionare a riscurilor. În lipsa unui asemenea proces,
auditorul intern poate ajuta la identificarea, evaluarea şi crearea unui sistem de management al
riscurilor şi de control, care să permită gestionarea acestora, fără a se implica în decizia de
implementare a sistemului.
7
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE
11
- de a ajuta entitatea publică – Ministerului Apărării Naţionale – atât în ansamblu cât
şi structurile sale (compartimentele stabilite prin organigramă cât şi instituţiile publice şi
serviciile publice din subordine stabilite prin ROF) prin intermediul opiniilor şi
recomandărilor;
- să gestioneze mai bine riscurile;
- să asigure o mai bună administrare a patrimoniului public şi privat şi păstrarea
corespunzătoare a acestuia;
- să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile
existente;
- să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte;
- să îmbunătăţească, în urma misiunilor de audit intern, calitatea managementului, a
controlului şi auditului intern;
- să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor.
Principiile aplicabile direcţiei de audit public intern si auditorilor interni
Auditorii interni, sunt funcţionari publici şi au drepturile, obligaţiile şi incom-
patibilităţile prevăzute de statutul funcţionarilor publici, cu modificările ulterioare.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice,
respectiv ministru – cu avizul conducătorului direcţiei de audit public intern, respectiv şef
direcţie.
Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent,
cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor legale in vigoare, privind auditul public
intern şi cu respectarea prevederilor Codului privind conduita etică a auditorului intern.
Principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte auditorii interni în desfăşurarea
activităţii lor, sunt:
• integritatea (corect, onest şi incoruptibil);
• independenţa (independenţă faţă de unitatea auditată şi oricare alte grupuri de interese);
• obiectivitatea (să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu
profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de
audit public intern);
• confidenţialitatea (să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau
documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor fiindu-le interzis să
utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în
exercitarea atribuţiilor de serviciu);
• competenţa profesională (să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe, în vederea
aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit);
• neutralitatea politică (neutri din punct de vedere politic, să se abţină de la exprimarea
sau manifestarea convingerilor lor politice).
Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să elaboreze un program de
asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern.
Programul reprezintă asigurarea că auditorii interni respectă normele, instrucţiunile şi codul
etic.
Auditul public intern necesită adaptarea unui proces permanent de supraveghere şi
evaluare a eficacităţii globale a programului de calitate, proces care să permită evaluări interne
şi evaluări externe.
Evaluarea internă va permite depistarea insuficienţelor şi va întreprinde îmbunătăţirile
necesare derulării corespunzătoare a misiunilor de audit şi va determina planificarea activităţii
de perfecţionare profesională.
Evaluarea externă se exercită de către UCAAPI şi constă în :
12
- verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind
conduita etică a auditorului intern. Pe seama constatărilor, UCAAPI iniţiază măsuri corective
în colaborare cu conducătorul entităţii publice respective.
- avizarea de către UCAAPI a numirii sau destituirii şefului compartimentului de
audit public intern din cadrul entităţii publice respective.
Metodologia de lucru a compartimentului de audit public intern
Activitatea de audit public intern din cadrul Ministerului Apărării Naţionale se va
organiza şi desfăşura pe baza Planului anual de audit public intern întocmit de şeful Direcţiei
de audit public intern astfel încât să asigure resursele necesare îndeplinirii misiunilor propuse.
Planul anual de audit public intern
Proiectul planului de audit public intern se elaborează de către Direcţia de audit public
intern, selectarea misiunilor de audit public intern făcându-se în funcţie de următoarele
elemente de fundamentare:
a) evaluarea riscului asociat structurilor, activităţilor, programelor/proiectelor sau
operaţiunilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
b) criterii semnal/sugestiile ministrului sau ale conducătorilor entităţilor publice,
respectiv: deficienţe consemnate anterior în rapoartele Curţii de Conturi şi recomandările
făcute de aceasta; alte informaţii sau indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri de la
normele legale, etc.
c) tematicile indicate de UCAAPI să fie introduse în planul anual de audit public intern
şi luarea tuturor măsurilor de realizare a misiunilor de audit şi raportarea în termenele fixate în
normele proprii;
d) numărul entităţilor publice subordonate;
e) respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin odată la 3 ani;
f) tipurile de audit pentru fiecare entitate subordonată;
g) recomandările Curţii de Conturi.
Proiectul planului de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a
anului curent pentru anul următor, iar aprobarea se face până la data de 20 decembrie a anului
precedent, de către Ministrul Apărării Naţionale.
Planul anual de audit public intern este un document oficial şi se păstrează în arhiva
instituţiei împreună cu referatul de justificare, potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.
Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu
caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern, în baza ordinului de
serviciu, emis de şeful Direcţiei de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul,
obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.
Referatul de justificare a planului anual de audit intern trebuie să cuprindă pentru
fiecare misiune de audit public intern rezultatele riscului asociat, criteriile semnal şi alte
elemente fundamentale care au stat la baza selectării misiunii.
Planului anual de audit public intern cuprinde :
- scopul acţiunii de auditare;
- obiectivele acţiunii de auditare;
- descrierea activităţii/operaţiunii supuse auditorului public intern;
- descrierea entităţii publice sau a structurilor organizatorice la care se va desfăşura
acţiunea de auditare;
- durata acţiunii de auditare;
- perioada supusă auditării;
- numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;
13
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate precum
şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de
expertiză/consultanţă (dacă este cazul).
În cursul anului se poate proceda la actualizarea planului anual de audit public intern în
cazul în care au loc modificări legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de
semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului, prin
întocmirea unui referat de modificare, aprobat de ministru.
Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public intern
Potrivit legislatiei în vigoare, auditorilor interni li se conferă dreptul de a avea acces la
toate datele şi informaţiile utile şi probante (inclusiv cele în format electronic), pe care le
consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern precizate în
ordinul de serviciu, utilizând principiul circuitului auditului (pista de audit).
Totodată, auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale
documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în
legătură cu structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data
solicitată. De asemenea, auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice
fel de verificări financiare şi contabile legate de activitatea de control intern la care acestea au
fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii respective.
Şeful Direcţiei de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de audit public intern şi trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului
de audit public intern.
Metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern
Pe baza Planului anual de audit public intern, se întocmeşte ordinul de serviciu, aprobat
de ministru, document care reprezintă mandatul de investiţii dat de către compartimentul de
audit public intern, şi repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel încât aceştia să
poată demara misiunea de audit .
Pentru realizarea misiunii de audit public intern, fiecare auditor intern din echipa de
audit nominalizată în ordinul de serviciu va întocmi declaraţia de independenţă. Această
declaraţie de independenţă este verificată şi semnată de şeful Direcţiei de audit public intern
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Înainte cu 15 zile de a se declanşa misiunea de audit public intern, Direcţia de audit
public intern notifică entitatea/structura auditată despre scopul, principalele obiective, durata
acesteia, şi faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror
program va fi stabilit ulterior de comun acord.
Pentru îndeplinirea misiunii de audit public intern se realizează programul de audit
public intern ca document intern de lucru al compartimentului de audit public intern, întocmit
în baza tematicii detaliate şi cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile
concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare
auditor intern.
Scopul acestui program de audit public intern este:
- de a asigura şeful Direcţiei de audit public intern că au fost luate în considerare toate
aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;
- de a asigura repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor.
Auditorii interni vor întocmi programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului şi
prezintă în mod detaliat lucrările pe care îşi propun să le efectueze, respectiv studiile,
cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se
realizează aceste verificări la faţa locului. Pentru elaborarea programului de audit public intern
se va proceda astfel:
Auditorii interni:
14
Pregătesc programul de audit, incluzând următoarele elemente:
- obiectivele auditului;
- testările care se vor efectua;
- alte proceduri de audit şi teste, după caz;
Pregătesc o notă cu următoarele anexe:
- colectarea şi prelucrarea datelor;
- tabelul „puncte tari şi puncte slabe”;
Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are
drept scopuri:
a) să identifice pericolele din entitatea/structura auditată;
b) să evalueze dinamica mediului de control intern al entităţii/structurii audiate şi să
identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni,
elimina sau minimiza pericolele;
c) să asigure, printr-o abordare ştiinţifică, identificarea, prioritizarea şi selectarea
obiectelor/ activităţilor/ operaţiunilor de auditat.
Fazele analizei riscurilor sunt următoarele:
a) analiza obiectivelor entităţii/structurii auditate;
b) analiza şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor de eroare semnificativă
a activităţilor entităţii/structurii auditate, cu incidenţa asupra operaţiilor financiare.
Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor
şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.
c) verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi
evaluarea acestora;
d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc.
Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea
consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept
instrumente de măsurare, criteriile de apreciere.
Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:
a) Aprecierea vulnerabilităţii entităţii;
Pentru a efectua aprecierea vulnerabilităţii, auditorul va examina toţi factorii cu
incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:
- resursele umane;
- complexitatea operaţiilor;
- mijloacele tehnice existente.
Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele:
- vulnerabilitate redusă (nivel 1) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane ar fi suficiente, complexitatea operaţiunilor ar fi redusă, iar mijloacele tehnice existente
necesare desfăşurării activităţii sunt suficiente;
- vulnerabilitate medie (nivel 2) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane nu ar fi suficiente, ori complexitatea operaţiunilor ar fi ridicată, ori mijloacele tehnice
existente necesare desfăşurării activităţii sunt insuficiente;
- vulnerabilitate mare (nivel 3) = acest punctaj va fi acordat în cazul în care resursele
umane nu ar fi suficiente, complexitatea operaţiunilor ar fi ridicată şi mijloacele tehnice
existente necesare desfăşurării activităţii sunt insuficiente.
b) Aprecierea controlului intern
Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al
entităţii, pe trei nivele:
- control intern corespunzător;
- control intern insuficient;
15
- control intern cu lipsuri grave.
Ghidul de evaluare al controlului intern
Controlul
Dacă
intern este
Cu lipsuri grave - conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine
(3) necooperantă şi nepăsătoare cu privire la conformitate, păstrarea
dosarelor, sau reviziile externe;
- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme
deosebite, iar conducerea nu a luat măsuri de remediere şi nu a răspuns
satisfăcător la recomandările auditului;
- analiza dezvăluie că nu sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi
suficiente;
- procedurile de control intern lipsesc sau nu sunt utilizate.
Insuficient (2) - conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire
la conformitate, păstrarea dosarelor şi reviziilor externe;
- auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite
probleme, dar conducerea a luat măsuri de remediere şi a răspuns
satisfăcător la recomandările auditului;
- analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control insuficiente.
Corespunzător - conducerea şi personalul demonstrează o atitudine constructivă, existând
(1) preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele;
- auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit probleme
semnificative;
- analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control intern eficiente;
- procedurile sunt bine susţinute de documente.
16
Probabilitate
mare
medie
mică
Impact
0 ridica
scăzut moderat
t
Analiza riscurilor se efectueaza prin parcurgerea următorilor paşi, pornind de la
obiectivele structurii auditate:
a) identificarea (listarea) operaţiilor/activităţilor auditabile, respectiv a obiectelor
auditabile. În această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile precum şi
interdependenţele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;
b) identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente, asociate acestor operaţiuni/activităţi şi
determinarea eventualului impact financiar al acestora;
c) stabilirea criteriilor de apreciere a riscului (aprecierea controlului intern, aprecierea
cantitativă şi aprecierea calitativă);
d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori
pe trei nivele, astfel:
d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern CORESPUNZĂTOR -
nivel 1; control intern INSUFICIENT - nivel 2; control intern CU LIPSURI GRAVE- nivel 3;
d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar
potrivit - nivel 2; impact financiar puternic - nivel 3;
d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate
medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.
e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate
şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul
respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la
determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al
riscului se obţine utilizând formulele:
n
T = ∑ Pi × N i
i =1
17
Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei
activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării
activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu.
Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului
Conducătorul Direcţiei de audit: organizează şedinţa de analiză, verifică Nota şi
anexele acesteia, analizează şi modifică după caz documentele prezentate şi aprobă Nota şi
anexele.
Auditorii interni: îndosariază programul de audit şi utilizează programul de audit în
efectuarea misiunii .
Următoarea procedură este şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului
care se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor interni şi a personalului
entităţii structurii auditate.
Şedinţa de deschidere serveşte ca întâlnire de început a misiunii de audit, iar
ordinea de zi va cuprinde :
prezentarea auditorilor interni ;
prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern ;
stabilirea termenelor de raportare a studiului verificărilor ;
prezentarea tematicii în detaliu ;
acceptarea calendarului întâlnirilor ;
asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern .
Pentru realizarea şedinţei de deschidere se va proceda astfel :
Auditorii
1. Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.
Conducătorul compartimentului de audit public intern, auditorii şi reprezentanţii
entităţii/structurii auditate :
2. Paticipă la desfăşurarea şedinţei de deschidere .
Auditorii
3. Întocmesc „Minuta şedinţei de deschidere„cu următoarea structură :
a) menţiuni generale:
- tema misiunii de audit public intern ;
- perioada auditată ;
- numele celor care întocmesc Minuta, şedinţei de deschidere;
- numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei şedinţei de
deschidere (de regulă şeful sectiei de audit public intern);
- lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui, funcţiei,
direcţiei şi a numărului de telefon ;
b) stenograma şedinţei de deschidere :
- cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor şedinţei de deschidere .
4. Îndosariază Minuta şedinţei de deschidere în dosarul permanent.
Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor (informaţiilor),
analiza şi evaluarea acestora .
Etapele intervenţiei la faţa locului sunt :
cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea
procedurilor aferente;
intervievarea personalului auditat;
verificarea înregistrărilor contabile;
analiza datelor şi informaţiilor;
18
evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;
realizarea de testări;
verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările
precedente (verificarea realizării corectării).
Principalele tehnici de audit intern sunt:
1.Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor,
documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea
controalelor interne.
Tehnicile de verificare sunt :
a) comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau
mai multe surse diferite;
b) examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor;
c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;
d) confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse
independente în scopul validării acesteia;
e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
f) garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea
documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;
g) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre
articolul înregistrat, cu scopul de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.
2. Observarea fizică: reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o
părere proprie.
3. Interviul: se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor
auditate/implicate/interesate. Informaţiile trebuie confirmate cu documente.
4. Analiza: constă descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
Instrumentele de audit intern sunt următoarele:
1. Chestionarul, care cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni.
Chestionarul poate fi:
a) Chestionar de luare la cunoştinţă (CLC) şi cuprinde întrebări referitoare la contextul
socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate (ROF, ROI,
statut, organigrame, fişa postului, statul de funcţii etc.);
b) Chestionarul de control intern (CCI) – ghidează auditorii interni în activitatea de
identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;
c) Chestionarul – lista de verificare (CLV) – este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe
care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Acest chestionar cuprinde întrebări
privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele şi mijloacele financiare, tehnice şi de
informare, resursele umane existente.
2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) care permite:
- stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la
acestea;
- stabilirea documentaţiei justificative complete;
- reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.
1. Formularele constatărilor de audit public intern – se utilizează pentru prezentarea
fundamentată a constatărilor auditului public intern. Acestea sunt:
a) Fişa de identificare şi analiza problemelor (FIAP) care se întocmeşte pentru fiecare
disfuncţionalitate constatată, prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele, precum şi
recomandările pentru rezolvare. Acest formular trebuie aprobat de către coordonatorul
19
misiunii, confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizate de şeful
structurii de audit public intern (sau de înlocuitorul acestuia).
b) Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor (FCRI - se întocmeşte în
cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi.
Se transmite imediat şefului structurii de audit public intern, care va informa în termen de 3
zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea
verificărilor.
Revizuirea – se efectuează de către auditori, înainte de întocmirea proiectului de audit
public intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod
corespunzător.
Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern – sunt confidenţiale şi sunt
păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit public intern, apoi se
arhivează conform reglementărilor legale privind arhivarea.
Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului – are drept scop prezentarea opiniei
auditorilor interni, a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a
calendarului de implementare a recomandărilor.
Pentru realizarea şedinţei de inchidere se va proceda astfel:
Auditorii:
1. Vor planifica şedinţa de închidere;
Şeful structurii de audit public intern, împreună cu auditorii şi conducătorii
entităţii/structurii auditate:
2. Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere.
Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor
auditorilor, ale concluziilor şi recomandărilor, precum şi a corecţiilor de efectuat.
Auditorii :
3. Fac rezumatul discuţiei într-o minută a şedinţei de închidere .
Şeful structurii de audit public intern, împreună cu auditorii :
4. Se vor pune de acord asupra modificărilor raportului de audit, dacă este cazul.
Auditorii :
5. Pregătesc acte suplimentare necesare justificării modificării raportului de audit;
6. Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit, Minuta şedinţei
închidere, revăd Proiectul de raport de audit.
Relaţiile cu entitatea auditată, obiectul auditului
Înaintea declanşării misiunii de audit, conducătorul entităţii/structurii auditate
(directorul, şeful compartimentului etc.) este informat cu privire la data de intervenţie la faţa
locului a auditului şi a conţinutului său, definite în ordinul de serviciu. Această informare se
realizează prin notificarea prezentată mai sus.
Auditul se va realiza printr-un climat de încredere care este dat de şedinţa de deschidere
şi de carta de audit public intern.
Transmiterea rezultatelor
Constatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa entităţii auditate pe măsura
obţinerii acestora, dacă ele prezintă importanţă.
Răspunsurile responsabililor entităţii auditate reprezintă un element de validare şi de
corectare pentru auditor, fără a aştepta finalizarea raportului. Acestea pot să determine
corectarea aprecierii auditului şi reorientarea cercetărilor sale.
Fiecare misiune se finalizează prin şedinţa de închidere (prezentată mai sus) care constă
în informarea responsabililor entităţii auditate asupra observaţiilor principale relevante,
validarea acestor observaţii şi aplicarea primelor măsuri corective de către cei interesaţi.
20
Auditorii interni (echipa de auditare) vor întocmi proiectul de Raport de audit public
intern care se transmite la entitatea/structura auditată, care în termen de maximum 15 zile de la
primirea acestuia transmite punctele sale de vedere, care vor fi analizate de către auditorii
interni. În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, structura de audit public intern
organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se analizează
constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate şi se întocmeşte o
„minuta a reuniunii de conciliere”.
Pentru realizarea reuniunii de conciliere se va proceda astfel:
Auditorii
1. Pregătesc în termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere de la
entitatea/structura auditată, Reuniunea de conciliere;
2. Informează entitatea/structura auditată asupra locului şi datei reuniunii de conciliere;
3. Întocmesc o Minută a reuniunii de conciliere.
Auditorii împreună cu entitatea /structura auditată
4. Analizează constatările şi concluziile din Proiectul raportului de audit în vederea
acceptării recomandărilor formulate.
Proiectul Raportului de audit public intern se va elabora, respectându-se cerinţele:
a) constatările trebuie să aparţină domeniului obiectivelor misiunii de audit public
intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;
b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea
riscurilor potenţiale;
c) raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările făcute;
d) se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.
Pricipiile ce trebuie respectate în redactarea proiectului raportului de audit public
intern sunt următoarele:
a) constatările se vor prezenta într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;
b) se vor evita expresiile imprecise , ambigui ( „se pare”, „în general”, ”uneori”,
„evident”) a stilului eliptic de exprimare şi a limbajului abstract;
c) se va promova un limbaj cât mai uzual şi un stil de exprimare concret;
d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;
e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la
concluzii);
f) evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune
de audit public intern.
Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să se structureze după următoarele
elemente:
a) scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;
b) date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu,
echipa de auditare/structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada
auditată);
c) modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare;
proceduri, metode şi tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în
cursul acţiunii de audit public intern).
d) constatări efectuate;
f) documentaţia–anexă (notele explicative; note de relaţii, situaţii, acte, documente şi
orice alt material probant sau justificativ).
După reuniunea de conciliere, auditorii interni vor proceda la elaborarea Raportului de
audit public intern care trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul
reuniunii.
21
Raportul de audit public intern va conţine: denumirea misiunii de audit public intern;
cuprinsul lucrărilor şi documentelor.
Raportul este semnat de fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a
acestuia, iar pe ultima pagină semnează şi şeful structurii de audit public intern.
Introducerea raportului de audit public intern conţine:
- descrierea tipului de audit şi baza legală a misiunii de audit (planul de audit, solicitări
speciale);
- datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de
auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată;
- identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la
misiunea de audit public intern;
- prezentarea modului de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul
misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici
utilizate; documente, materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale
întocmite în cursul misiunii);
- recomandările misiunilor de audit public intern anterioare, care până la momentul
prezentei misiuni, nu au fost implementate.
Obiectivele de audit prezentate în Raport coincid cu cele din programul de audit.
Stabilirea metodologiei se face prin explicarea tehnicilor şi instrumentelor de audit public
intern folosite pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit public intern.
Constatările şi recomandările auditului reprezintă partea finală a raportului. Aceasta va
cuprinde:
- eventualele modificări stabilite în reuniunea de conciliere precum şi cele propuse de
şeful structurii de audit public intern;
- auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost
stabilite în Programul de audit;
- constatările se vor prezenta sintetic, cu trimitere explicită la anexele la raport. Se vor
prezenta distinct constatările cu caracter pozitiv de cele cu caracter negativ, în scopul
generalizării aspectelor pozitive pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a
deficienţelor stabilite, pe de altă parte;
- concluziile echipei de auditare au la bază constatările făcute, au caracter fundamentat,
sunt pertinente, proporţionate în funcţie de constatările pe care se bazează.
Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie:
- fezabile şi economice;
- cu un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra
structurii/entităţii auditate;
- cu caracter de anticipare şi de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe
negative la nivelul entităţii/structurii auditate;
- să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii structurii/entităţii
auditate şi la creşterea performanţei de management.
Recomandările vor fi clare, concise, în funcţie de fiecare deficienţă constatate şi vor fi
prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de identificare şi Analiză a
Problemelor (FIAP): majore, medii şi minore.
Structura recomandărilor este: 1. faptele; 2. criteriile, cauzele, efectele; 3.
recomandările.
Şeful structurii de audit public intern trimite raportul de audit public intern, finalizat,
împreună cu rezultatele concilierii, ministrului, pentru analiză şi avizare. Pentru instituţia
publică mică, raportul de audit public intern se transmite spre avizare conducătorului acesteia.
22
După avizare, se transmit recomandările cuprinse în raportul de audit, finalizat,
structurii auditate.
Asigurarea că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de
calitate se dă de către şeful structurii de audit public intern, care este responsabil cu
supervizarea. Acesta, după ce auditorii îi prezintă documentele din dosarul permanent al
misiunii de audit public intern, va proceda:
- oferă instrucţiunile necesare (adecvate ) misiunii de audit public intern;
- verifică executarea corectă a programului de audit public intern;
- verifică existenţa elementelor probante;
- supervizează FIAP-urile;
- verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă, clară, concisă;
- verifică dacă Raportul de audit public intern este elaborat la termenul fixat.
Urmărirea misiunilor de audit
Această etapă asigură că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern
sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite şi eficace.
Conducerea entităţii/structurii publice auditate după evaluarea riscului de neaplicare a
recomandărilor, propune planul de acţiune însoţit de un calendar de implementare. Informează
periodic, auditorii, în privinţa modului de implementare şi realizare a recomandărilor precum
şi evaluarea rezultatelor obţinute.
Direcţia de audit public intern verifică şi raportează la UCAAPI asupra progreselor
înregistrate în implementarea recomandărilor. De asemenea, va comunica ministrului stadiul
implementării recomandărilor.
Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public
intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu
referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obţinute cu referire la
documentele corespunzătoare:
Graficul procedurilor:
DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Etape Proceduri Documente
Iniţierea auditului Ordinul de serviciu A-01
P01, P02, P03 Declaraţia de independenţă A-02
23 Notificarea privind declansarea
misiunii de audit public intern B-01
Pregatirea misiunii Colectarea şi prelucrarea
informatiilor P04
de audit
Tabelul «puncte tari si puncte
Analiza riscurilor slabe» C-01
P05
Programul de audit A03
Elaborare programului Programul preliminar al
de audit public intern interventiilor la fata locului A03-
1
P06
Minuta sedintei de deschidere B-02
Deschiderea sedintei
P07
Teste A-04
Colectarea dovezilor Formularele constatarilor de
P08 audit A-05
Intervenţia la Formular de constatare şi raportare a
Constatarea şi
faţa locului iregularităţilor A-06
raportarea
iregularitatilor Nota centralizatoare a documentelor
Revizuirea documentelor de lucru C-02
de lucru P10
Elaborarea proiectului de
raport de audit P12 Proiect de Rraport
A07-1
Transmiterea proiectului
de Raport P13
Raportul de
Reuniunea de Minuta Reuniunii de
audit public conciliere P14 conciliere B-04
intern
Supervizarea
Difuzarea Raportului de
audit public intern P17
CAPITOLUL 3
24
AUDIT DE REGULARITATE ŞI SISTEM ÎN CADRUL UNITĂŢII MILITARE XXXX
3.1 Audit de regularitate şi sistem, la U.M. XXXX, entitate publică subordonată
Ministerului Apărării Naţionale
25
- materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi,
fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile, informaţii
financiare);
- rapoarte de audit public intern anterioare şi rapoarte de audit externe;
- informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii; documentaţia analizei riscului;
- documentaţia privind sistemul de control intern (aprobări, autorizări, separarea sarcinilor,
supervizarea, reconcilierea, rapoarte, etc.)
Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a
rezultatelor acesteia:
- revizuirea raportului de audit public intern (Lista de supervizare a documentelor);
- răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.
26
SECTIUNEA - A
Raportul de audit public intern si anexele acestuia
Ordinul de serviciu
Ordin de serviciu
În conformitate cu prevederile art. 14 şi art.15 din Legea nr. 672/2002 privind auditul
public intern, modificată şi completată prin OG nr.37/2004 şi a Normelor Generale de
exercitare a auditului public intern, aprobate prin OMFP nr. 38/2003, modificat şi completat
prin OMFP nr.473/2004 şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de
audit public intern la U.M. XXXX, cu sediul în Bucureşti. Misiunea de audit se va desfăşura în
perioada 05.11.2007 – 28.12.2007.
Perioada supusă auditării: 01.05.2005 – 31.10.2007.
Scopul misiunii de audit: Verificarea organizării şi conducerii contabilităţii
patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Obiectivele misiunii de audit sunt:
1. Organizarea structurii financiar-contabile.
2. Circuitul documentelor justificative
3. Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative
4. Programele informatice utilizate pentru prelucrarea datelor
5. Registrele de contabilitate
6. Organizarea funcţională a contabilităţii patrimoniului
27
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.___
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 Model A-02
Nr._________ din __________ Anexa nr.6 (art.26)
DECLARATIE DE INDEPENDENTA
Incompatibilităţi
În legătură cu entitatea/structura auditată: U.M. XXXX Bucureşti Da Nu
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea X
să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi
slăbiciuni de audit în orice fel ?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar X
putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicată în ultimii 3 ani într-un alt mod în X
activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată ?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau X
parţial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale X
entităţii/structurii ce urmează a fi auditată ?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu conducătorul X
entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere
colectivă?
Aveţi vreo legătura politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau X
primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel
guvernamental ?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata şi alte instrumente de plată pentru X
entitatea/structura ce va fi auditată?
Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura care va fi auditată? X
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura X
ce va fi auditata ?
Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă X
sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face
ca rapoartele să fie imparţiale, notificaţi seful ierarhic ?
Se completează de către şeful direcţiei audit intern
1. Incompatibilităţi personale (se trec din pagina anterioară)
Nu există incompatibilităţi.
2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, se explică cum anume.
Nu există incompatibilităţi.
Data: AUDITOR ŞEF SECŢIE
28
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.___
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1 Model A-02
Nr._________ din __________ Anexa nr.6 (art.26)
DECLARATIE DE INDEPENDENTA
Incompatibilităţi
În legătură cu entitatea/structura auditată: U.M. XXXX Bucureşti Da Nu
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea X
să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi
slăbiciuni de audit în orice fel ?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar X
putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicată în ultimii 3 ani într-un alt mod în X
activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată ?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau X
parţial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale X
entităţii/structurii ce urmează a fi auditată ?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu conducătorul X
entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere
colectivă?
Aveţi vreo legătura politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau X
primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel
guvernamental ?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata şi alte instrumente de plată pentru X
entitatea/structura ce va fi auditată?
Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura care va fi auditată? X
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura X
ce va fi auditata ?
Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă X
sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face
ca rapoartele să fie imparţiale, notificaţi seful ierarhic ?
Se completează de către şeful direcţiei audit intern
2. Incompatibilităţi personale (se trec din pagina anterioară)
Nu există incompatibilităţi.
2. Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, se explică cum anume.
Nu există incompatibilităţi.
Data: AUDITOR ŞEF SECŢIE
29
SECŢIUNEA -B
Administrativă
30
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________
CĂTRE ,
ŞEF SECŢIE,
31
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________
A. Mentiuni generale:
Tema misiunii de audit public intern, conform cu Ordinul de serviciu nr. A 313
din 02.11.2007 seria DC nr. 0402744/29.10.2007: verificarea organizării şi conducerii
contabilităţii patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Perioada auditată: 01.05.2005 – 31.10.2007.
1. Lista participanţilor :
Prezentarea auditorilor:
Misiunea de audit public intern va fi efectuată de Pasică Eugen şef echipă audit şi
Ionescu Elena auditor, în calitate de auditori în cadrul Secţiei de audit intern nr. 1, structură
subordonată Direcţiei audit public intern din Ministerul Apărării Naţionale.
32
Prezentarea tematicii în detaliu:
Cu ocazia şedinţei de deschidere a fost discutată cu conducerea entităţii auditate
tematica în detaliu a misiunii de audit public intern.
33
Anexa nr. 17
(art.33)
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.__
DIRECŢIA AUDIT INTERN
(SECŢIA AUDIT INTERN NR. )
Nr._______ din___________
34
ROMÂNIA Nesecret
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar
unic
DIRECŢIA DE AUDIT INTERN
NR……………..DIN…………..
35
B. CONCLUZII
Data: 28.12.2007
36
DOSAR DE AUDIT PUBLIC INTERN
SECŢIUNEA „A”
37
RAPORT DE AUDIT PUBLIC INTERN
(proiect)
CUPRINS
1. Introducere
2. Obiectivele misiunii de audit
3. Metodologia utilizată
4. Constatări şi recomandări
5. Concluzii
I. INTRODUCERE
38
Scopul misiunii de audit: verificarea organizării şi conducerii contabilităţii
patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX Bucureşti.
Modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern:
Pentru efectuarea misiunii de audit public intern, echipa de auditori a procedat la
colectarea datelor şi informaţiilor despre unitate, studierea instrucţiunior şi reglementărilor
specifice, la stabilirea tematicii misiunii de audit public intern în scopul realizării programului
de audit şi programului de intervenţie la faţa locului.
Principalele constatări rezultate sunt consemnate în fişele de identificare şi analiză a
problemelor anexate la prezentul raport, ca parte integrantă din acesta.
40
documentelor justificative, precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se recomandă ca
directorul financiar-contabil să întocmească graficul de circulaţie a documentelor
justificative, la întocmirea căruia trebuie să se ţină seama de normele de utilizare a
formularelor şi care trebuie să conţină: denumirea documentelor, persoanele care poartă
răspunderea întocmirii lor, data întocmirii şi termenul stabilit pentru predarea
documentelor, numărul de exemplare şi destinaţia acestora, precum şi alte elemente care se
apreciază ca necesare;
pct. 5 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/24.12.2002, care prevede că
ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească ,,prin norme proprii documentele, circuitul
acestora şi persoanele împuternicite ...”.
4. Consecinţe:
a) în instituţia auditată nu este formalizată o circulaţie raţională şi unitară a documentelor
justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi nu sunt implementate pârghii de
control intern în acest domeniu;
b) perpetuarea acestei situaţii de fapt implică riscuri potenţiale semnificative în ceea ce
priveşte sistemul informaţional şi contabil al instituţiei publice, respectiv:
risc de întârzieri în întocmirea, prelucrarea, transmiterea şi înregistrarea documentelor
justificative;
risc de omitere a înregistrării unor documente ce privesc operaţiuni patrimoniale;
risc de neînregistrare în mod cronologic şi sistematic a documentelor justificative.
Recomandări şi soluţii propuse:
analiza fluxurilor informaţionale din domeniul financiar-contabil şi întocmirea
graficelor de circulaţie a documentelor adaptate la specificul instituţiei, în scopul asigurării
unei circulaţii raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate;
elaborarea şi formalizarea procedurilor şi filtrelor de control intern necesare pentru
înregistrarea cronologică, sistematică, unitară şi corectă a tuturor operaţiunilor şi
evenimentelor semnificative, asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de
persoanele autorizate şi/sau împuternicite în acest sens, precum şi separarea atribuţiilor privind
efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi
înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite.
41
4. Consecinţe:
1. Riscul producerii de pagube prin neînregistrarea cronologică în contabilitatea
analitică.
2. Riscul prezentării denaturate a patrimoniului unităţii la un moment dat şi al
întocmirii de situaţii financiare incomplete.
Recomandări şi soluţii propuse:
Implementarea unui filtru de control adecvat cu privire la înregistrarea cronologică şi
sistematică în contabilitate a documentelor justificative, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor desemnate cu atribuţii în cadrul sistemului contabil
42
Elaborarea unei proceduri formalizate cu privire la înregistrarea şi evidenţierea distinctă
în contabilitate a bunurilor materiale provenite din granturi, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii în acest sens.
Din verificarea prin sondaj efectuată asupra procedurilor din cadrul domeniului
„Sistemele informatice”, în perioada auditată, am constatat următoarele:
- unitatea dispune de sisteme informatice independente (calculatoare individuale);
- au fost luate măsuri de securitate la nivel de calculator, aplicabile
componentelor hardware şi software, în conformitate cu clasa sau nivelul de secretizare a
informaţiilor;
- compartimentul financiar utilizează programe informatice pentru prelucrarea automată a
datelor, programul de salarii şi programul de contabilitate sintetică, elaborate şi avizate de
către Direcţia Financiar-Contabilă.
Pe acest segment de activitate, s-au constatat următoarele disfuncţii:
5. Registrele de contabilitate
1. Problema: (Detalii în FIAP nr.6): Nerespectarea prevederilor legale privind
completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate.
2. Constatări:
Din analiza prin sondaj a modului de completare a registrelor de contabilitate am
constatat faptul că Registrul-inventar înregistrat la nr.93/22.02.2007, este neoperat din anul
43
2003. De asemenea registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe înregistrat la
nr.95/27.02.2007 este neactualizat.
3. Cauze:
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
completarea registrelor de contabilitate.
4. Consecinţe:
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Recomandări şi soluţii propuse:
Realizarea unei proceduri scrise şi implementarea unui filtru de control intern adecvat
privind completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate, coroborat cu actualizarea fişelor
posturilor persoanelor cu atribuţii pe această linie în cadrul sistemului contabil.
V. CONCLUZII
În urma analizei prin sondaj şi documentare (în limita documentelor solicitate şi/sau
puse la dispoziţia echipei de audit de către personalul structurii auditate şi a timpului alocat
prin ordinul de serviciu al misiunii) a operaţiunilor, activităţilor şi acţiunilor efectuate în cadrul
structurii curinse în intervalul auditat, apreciem că informaţiile colectate asigură auditorilor o
bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile formulate de echipa de audit.
Evaluarea managementului riscurilor şi a sistemelor de control s-a efectuat de către
auditori în scopul sprijinirii conducerii unităţii în identificarea, evaluarea şi gestionarea
riscurilor semnificative, în scopul creşterii eficienţei, eficacităţii şi economicităţii sistemului şi
operaţiunilor economice, a unei mai bune administrări şi păstrări a patrimoniului.
45
Din discuţiile purtate cu comanda unităţii a reieşit faptul că aceasta se confruntă cu o
serie de greutăţi, reprezentate în sinteză de asigurarea reparaţiilor curente şi a întreţinerii
spaţiilor din clădirea în care este dislocat institutul, al cărui dosar tehnic se află în evidenţa
unităţii.
Zonele cu risc semnificativ determinate în activităţile manageriale, sistemelor
informatice a unităţii, economico-financiare şi administrative pe care auditorii le-au identificat
se referă la:
- asigurarea eficienţei, economicităţii şi eficacităţii utilizării creditelor disponibile a veniturilor
proprii, pentru cele două contracte de grant;
- implementarea recomandărilor replanificate şi a celor formulate cu ocazia prezentei misiuni
de audit, prevăzut în fişele de urmărire a recomandărilor, anexă la prezentul raport de audit
intern;
Referitor la gradul de încredere pe care îl poate avea conducerea unităţii precum şi
asupra formării unei imagini de ansamblu asupra gestionării patrimoniului structurii auditate
pentru perioada supusă auditului, opinia echipei de audit este următoarea:
1. managementul financiar şi controlul intern: de îmbunătăţit.
2. vulnerabilitatea instituţiei: medie.
3. impact financiar: moderat.
În opinia echipei de audit, implementarea recomandărilor cuprinse în „Fişele de
urmărire a recomandărilor nr.1 şi 2”, detaliate în „Fişele de identificare şi analiză a
problemei”, pot conduce la realizarea unui management şi control intern adecvat, ale căror
riscuri asociate pot fi cantonate într-o zonă controlabilă şi acceptabilă.
În urma desfăşurării şedinţei de închidere s-au stabilit de comun acord cu conducerea
unităţii, termenele de implementare a recomandărilor, care sunt cuprinse în „Fişele de urmărire
a recomandărilor nr.1 şi 2” lăsate la unitate şi în format electronic.
Structura auditată va elabora un plan de acţiune, însoţit de un calendar privind
îndeplinirea acestuia, stabilind responsabilităţi şi termene concrete, pentru fiecare recomandare
şi va informa periodic despre stadiul de implementare al recomandărilor din Raportul de audit
public intern pe Şeful Secţiei Audit intern nr.1 Bucureşti.
Prezentul proiect de raport de audit public intern se supune prevederilor art.37 din
Instrucţiunile API-1/2003, în sensul că dacă în termen de 15 zile de la data primirii, unitatea nu
solicită organizarea unei reuniuni de conciliere, se apreciază că raportul est însuşit în totalitate,
acesta rămânând definitiv.
Documentele puse la dispoziţia echipei de audit pentru verificare, au fost înapoiate în
totalitate unităţii auditate.
Prezentul raport de audit public intern a fost întocmit în două exemplare, cu destinaţia:
- exemplarul nr.1 la unitatea XXXX şi are ca anexe:
o Fişele de identificare şi analiză a problemei;
o Fişa de urmărire a recomandărilor nr.1;
o Fişa de urmărire a recomandărilor nr.2;
o Sinteza principalelor constatări şi recomandări.
- iar exemplarul nr.2 la Secţia Audit Intern nr.1.
VIZAT
ŞEFUL SECŢIEI AUDIT
_______________________
46
_______________________ _______________________
CONSTATĂRI
În cadrul UM XXXX contabilitatea patrimoniului este organizată astfel:
a) contabilitatea generală (financiară) în cadrul Serviciului financiar;
b) contabilitatea de gestiune în cadrul Serviciului tehnic şi asigurare materială.
Contabilitatea patrimoniului este condusă după metoda ,,maestru şah simplificat”, iar
contabilitatea de gestiune după metoda de evidenţă cantitativ-valorică.
CAUZE
neaplicarea în totalitate a prevederilor pct. 21 din OMFP nr. 1850/14.12.2004;
CONSECINŢE
a) risc potenţial de nedectare a erorilor de înregistrare, datorită neasigurării controlului
înregistrărilor din conturile sintetice şi analitice cu ajutorul balanţei de verificare analitice,
precum şi asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu cele din fişele de
cont analitic pentru valori materiale;
c) inexistenţa unui flux integrat şi coerent al datelor necesare fundamentării şi adoptării
deciziilor manageriale în domeniul financiar-contabil.
47
RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE
48
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.2
PROBLEMA
Intocmirea graficelor de circulaţie a documentelor
CONSTATĂRI
Structura financiar-contabilă a instituţiei nu a fost în măsură să prezinte pentru perioada care
face obiectul misiunii de audit (ianuarie 2004-martie 2005) documentele solicitate de auditori,
respectiv graficele de circulaţie a documentelor (de structură, pe document, pe persoană, pe
tipuri de activităţi).
CAUZE
Neaplicarea în totalitate a prevederilor următoarelor acte normative:
pct. B.6 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
425/03.03.1998, care stipulează că, pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a
documentelor justificative, precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se recomandă ca
directorul financiar-contabil să întocmească graficul de circulaţie a documentelor
justificative, la întocmirea căruia trebuie să se ţină seama de normele de utilizare a
formularelor şi care trebuie să conţină: denumirea documentelor, persoanele care poartă
răspunderea întocmirii lor, data întocmirii şi termenul stabilit pentru predarea
documentelor, numărul de exemplare şi destinaţia acestora, precum şi alte elemente care se
apreciază ca necesare;
pct. 5 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/24.12.2002, care prevede că ordonatorii
de credite au obligaţia să stabilească ,,prin norme proprii documentele, circuitul acestora şi
persoanele împuternicite ...”
CONSECINŢE
a) în instituţia auditată nu este formalizată o circulaţie raţională şi unitară a documentelor
justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi nu sunt implementate pârghii de
control intern în acest domeniu;
b) perpetuarea acestei situaţii de fapt implică riscuri potenţiale semnificative în ceea ce
priveşte sistemul informaţional şi contabil al instituţiei publice, respectiv:
risc de întârzieri în întocmirea, prelucrarea, transmiterea şi înregistrarea documentelor
justificative;
risc de omitere a înregistrării unor documente ce privesc operaţiuni patrimoniale;
risc de neînregistrare în mod cronologic şi sistematic a documentelor justificative.
49
analiza fluxurilor informaţionale din domeniul financiar-contabil şi întocmirea
graficelor de circulaţie a documentelor adaptate la specificul instituţiei, în scopul asigurării
unei circulaţii raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate;
elaborarea şi formalizarea procedurilor şi filtrelor de control intern necesare pentru
înregistrarea cronologică, sistematică, unitară şi corectă a tuturor operaţiunilor şi
evenimentelor semnificative, asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de
persoanele autorizate şi/sau împuternicite în acest sens, precum şi separarea atribuţiilor privind
efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi
înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite.
50
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.3
DOMENIUL 3
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
PROBLEMA
Înregistrarea cu întârziere în contabilitate a documentelor justificative.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că înregistrarea acestora în
contabilitate nu s-a efectuat în mod cronologic şi sistematic. Astfel, notele de recepţie şi
constatare de diferenţe au fost înregistrate frecvent în contabilitatea analitică, cu o întârziere de
peste 30 de zile (ex. NRCD). Această disfuncţie rezultă şi din analiza componenţei soldului
contului 401 „Furnizori”, care în mod frecvent a prezentat sold final creditor în roşu (acesta
fiind un cont de pasiv ar fi trebuit să aibă sold final creditor negru).
CAUZE
Lipsa unor proceduri scrise adecvate privind înregistrarea cronologică şi sistematică în
contabilitate a documentelor justificative.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
51
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.4
DOMENIUL 4
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
PROBLEMA
Efectuarea de înregistrări contabile care nu reflectă în mod adecvat desfăşurarea
operaţiunilor economico-financiare.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile am constatat că au fost efectuate înregistrări contabile eronate, care nu
reflectă în mod adecvat desfăşurarea operaţiunilor economico-financiare din unitate:
- la încasarea contravalorii aferente RIM s-a utilizat pentru efectuarea înregistrărilor
contabile contul 461 Debitori, în loc de contul 411 Clienţi;
- nu s-a evidenţiat scăderea din evidenţa contabilă a revistelor de istorie militară.
CAUZE
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
reflectarea înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale desfăşurate.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
RECOMANDĂRI ŞI SOLUŢII PROPUSE
Precizarea în fişele posturilor persoanelor cu atribuţii în cadrul sistemului contabil a
modului de efectuare a înregistrărilor contabile.
Realizarea unor proceduri scrise cu privire la efectuarea înregistrărilor contabile.
52
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.5
DOMENIUL 4
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
PROBLEMA
Înregistrarea eronată în contabilitatea analitică a bunurilor materiale achiziţionate din
granturi.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative care au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile în perioada auditată, am constatat faptul că înregistrarea bunurilor
materiale, achiziţionate din granturi, în cadrul contabilităţii analitice nu s-a efectuat distinct, de
celelalte bunuri, care au avut ca sursă de finanţare creditele bugetare.
CAUZE
Lipsa unor proceduri de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
53
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.6
PROBLEMA
Respectarea prevederilor legale cu privire la efectuarea inventarierii.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative ce au stat la baza efectuării
inventarierii am constatat:
- inventarierea aferentă anului 2005 s-a efectuat având la bază liste de inventariere care
nu au cuprins şi stocul scriptic pe lângă cel faptic, practic, neputându-se confrunta existenţa
celor două stocuri acesta fiind scopul final al inventarierii;
- în cadrul procesului verbal de inventariere al comisiei centrale una dintre propunerile
subcomisiei nr.1, a fost aceea de a scoate din evidenţa contabilă un număr de şase calculatoare
Pentium, un microcalculator Laptop HP şi o imprimantă Kiocera-280 datorită repetării cu
greşeli sau a ne-existenţei în gestiunea institutului. Din discuţiile purtate cu persoanele cu
atribuţii pe linia inventarierii a rezultat faptul că acestea au fost scoase din evidenţa contabilă
cu nota contabilă nr.1, fără a avea la bază nici un document justificativ. Ulterior au fost
reintroduse în evidenţa contabilă propunându-se efectuarea unei cercetări administrative pentru
soluţionarea problemei. Propunerea cercetării înregistrate a fost aceea că efectuarea cercetării
nu este de competenţa comisiei şi ca urmare reperele respective au rămas în evidenţa contabilă.
Prin extinderea eşantionului şi asupra anului 2006 am constatat:
- listele de inventariere nu au fost semnate de către gestionar şi contabilitate;
- nu au fost inventariate disponibilităţi băneşti, cecurile precum şi alte valori aflate în
casieria unităţii;
- au fost constatate plusuri şi minusuri la diferite repere la care au fost executate
cercetări administrative.
CAUZE
Inexistenţa unor proceduri scrise şi a unui filtru de control intern privind modul de
organizare şi efectuare a inventarierii.
CONSECINŢE
- necunoaşterea de către membrii comisiei de inventariere a responsabilităţilor ce-i
privesc;
- riscul de a nu se efectua în totalitate operaţiunile de inventariere şi de a se încadra în
timpul planificat;
54
- scăderea eficienţei în desfăşurarea activităţii de inventariere;
- inducerea către comanda unităţii a îndoielii privind atingerea scopului final al
inventarierii, acela de a obţine asigurări privind intrgritatea patrimonială.
55
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.7
DOMENIUL 5
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
PROBLEMA
Nerespectarea prevederilor legale privind completarea şi utilizarea registrelor de
contabilitate.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a modului de completare şi utilizarea registrelor de contabilitate
am constatat faptul că registrul-inventar este neoperat din anul 2003. De asemenea registrul
numerelor de inventar al mijloacelor fixe înregistrat este neactualizat.
CAUZE
Lipsa de personal, fluctuaţia acestuia precum şi lipsa unor proceduri scrise privind
completarea registrelor de contabilitate.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate, în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
56
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.8
DOMENIUL 5
Sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
PROBLEMA
Neconcordanţa între soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori materiale şi
balanţa sintetică.
CONSTATĂRI
Din analiza prin sondaj a documentelor justificative, ce au stat la baza efectuării
operaţiunilor contabile am constatat faptul că nu se poate efectua verificarea concordanţei între
soldurile din cadrul balanţelor analitice de valori materiale şi balanţa sintetică.
CAUZE
1. Pentru eşantionul constituit fie nu au fost întocmite balanţe analitice a bunurilor
materiale, fie înregistrarea documentelor justificative nu s-a realizat în mod cronologic şi
sistematic.
2. Lipsa unei proceduri scrise şi a unui filtru de control intern adecvat privind controlul
înregistrărilor.
CONSECINŢE
Riscul producerii de pagube prin înregistrări eronate, în contabilitate.
Riscul prezentării denaturate a patrimoniului la un moment dat şi a întocmirii de situaţii
financiare eronate.
Riscul inducerii rezervei cu privire la realitatea datelor înregistrate în contabilitate.
57
FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI NR.9
DOMENIUL 6
Sisteme informatice.
PROBLEMA
Neînregistrarea în contabilitate a licenţelor software.
CONSTATĂRI
În urma verificării, prin sondaj, conform eşantionului constituit, a documentelor
justificative care stau la baza efectuării, înregistrărilor contabile am constatat următoarele:
- unitatea dispune de sisteme informatice independente (calculatoare individuale);
- au fost luate măsuri de securitate la nivel de calculator, aplicabile componentelor
hardware şi software, în conformitate cu clasa sau nivelul de secretizare a
informaţiilor;
- compartimentul financiar utilizează programe informatice pentru prelucrarea
automată a datelor, programul de salarii şi programul de contabilitate, elaborate şi
avizate de către Direcţia Financiar-Contabilă (neînregistrate în evidenţa
contabilă),
- pentru evidenţa cantitativ-valorică a bunurilor materiale se utilizează programul
de contabilitate analitică Axel, neavizat de către Direcţia Financiar-Contabilă
(neînregistrat în evidenţa contabilă);
- licenţele soft-urilor utilizate nu sunt înregistrate în contabilitate şi nu există
documente de provenienţă a acestora.
CAUZE
Inexistenţa procedurilor scrise adecvate cu privire la funcţionarea sistemelor
informatice.
CONSECINŢE
Reflectarea eronată a situaţiei patrimoniului la un moment dat.
În conformitate cu prevederile art.17 alin 4 din Legea nr. 672 / 2002 privind
auditul public intern modificată şi completată prin O.G. nr. 37/2004, a pct. 6.1.4, partea I şi
pct.29 partea a III-a din Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public intern
aprobate prin O.M.F.P. nr. 38/2003, modificat şi completat prin O.M.F.P.nr.423/2004, va
înaintez Raportul de audit public intern, finalizat, cu toate anexele, cu tema “Verificarea
organizării şi conducerii contabilităţii patrimoniului aflat în administrarea U.M.XXXX
Bucureşti”, întocmit de auditor, pentru analiză şi avizare.
Menţionez că persoanele implicate în activitatea supusă auditării, din cadrul
U.M. XXXX Bucureşti, au fost de acord cu constatările, concluziile şi recomandările din
raportul de audit şi au semnat minuta şedinţei de închidere a misiunii fară obiecţiuni.
59
SECTIUNEA- C
CUPRINS
1. Colectarea informaţiilor
- 1.1. Decizie înfiintare instituţie
- 1.2. HCL privind aprobarea numarului şi structurii personalului
- 1.3. Regulament de organizare şi funcţionare
- 1.4. Fişele posturilor
- 1.5. Ultimul raport de audit public intern, anterior prezentei misiuni
2. Chestionarul de luare la cunoştinţă
3. Chestionarul de control intern
4. Chestionarul – lista de verificare
5. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile
6. Analiza riscurilor
7. Tabelul puncte tari şi puncte slabe
8. Interviuri
9. Nota centralizatoare a documentelor de lucru
60
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________
COLECTAREA INFORMAŢIILOR
Data: 07.11.2007
61
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________
A. Contextul socio-economic.
1.Care sunt activitătţile desfăşurate de U.M. XXXX Bucureşti?
2.Care sunt sursele de finanţare ale activităţii desfăşurate de U.M. XXXX Bucureşti?
B. Contextul organizaţional .
1.Care este structura organizatorică?
2.Care sunt competenţele conform ROF?
3.Care sunt relaţiile de competenţă şi de subordonare?
4.Care este gradul de informatizare al activităţii?
Auditori,
………………………
62
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
SECŢIA DE AUDIT INTERN nr. 1
Nr______________/______________
11. Cine întocmeste fişele analitice şi sintetice pentru bunurile materiale procurate şi
pentru furnizorii de bunuri şi servicii ?
63
15. Cine are atribuţiuni de exercitare a CFP ?
CHESTIONARUL
Lista de verificare
OBIECTIVUL 1
Organizarea structurii financiar-contabile
AUDITORI
Activitatea de audit
DA NU
Verificaţi dacă exista fişele posturilor X
Verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competenţelor sunt X
asigurate prin fişele posturilor
Verificaţi dacă există Buget de venituri şi cheltuieli aprobat iniţial, hotărâri de X
rectificare ale bugetului şi dispoziţii de virare de credite, pe fiecare sursă de
buget
Verificaţi dacă există fişe de evidenţă a cheltuielilor de bunuri materiale şi X
prestări de servicii
Verificaţi dacă s-au încadrat cheltuielile realizate cu procurarea bunurilor X
materiale şi prestări de servicii în creditele bugetare aprobate
Verificaţi concordanţa dintre balanţa sintetică de verificare şi balanţele X
analitice, pe fiecare sursă de buget
Verificaţi dacă pentru mijloacele fixe achiziţionate există listă de investiţii X
aprobată, pe fiecare sursă de buget
Verificaţi dacă lista de investiţii a fost rectificată, pe obiective, corespunzător X
hotărârilor de rectificare ale bugetului sau a dispoziţiilor de virare de credite
64
OBIECTIVUL 3
Înregistrarea corectă a bunurilor materiale procurate şi a prestărilor de servicii
(conform documentelor justificative) în conturile corespunzătoare, conform instrucţiunilor de
aplicare a planului de conturi pentru instituţiile bugetare aprobate prin OMF nr.324/1984 cu
modificările şi completările ulterioare, analiza ritmicităţii achitării furnizorilor şi a soldului
contului 401”Furnizori” (sintetic şi analitic) raportat în bilanţurile contabile în perioada
01.05.2005 – 31.10.2007; controlul financiar preventiv propriu (împuternicire, aplicare,
înregistrarea operaţiunilor supuse vizei de control financiar preventiv în Registrul proiectelor
de operaţiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu), conform dispoziţiilor legale
în vigoare .
AUDITORI
Activitatea de audit
DA NU
Verificaţi dacă operaţiunile privind intrarea/ieşirea bunurilor materiale sunt X
înregistrate în conturile corespunzătoare şi sunt insoţite de documente
justificative.
Verificaţi dacă facturile de prestări de servicii au fost înregistrate conform X
instrucţiunilor de aplicare a planului de conturi pentru instituţii bugetare
Verificaţi dacă facturile de prestări servicii au fost înregistrate corect pe X
subdiviziunile clasificaţiei bugetare
Verificaţi dacă operaţiunile sunt înregistrate cronologic şi sistematic X
Verificaţi dacă operaţiunile sunt înregistrate în Registrul jurnal X
Revizuiţi fisele conturilor pentru a verifica daca operaţiunile sunt înregistrate X
în contul corect
Verificaţi dacă în perioada auditată au existat deschideri de credite pentru X
plăţi de bunuri materiale şi prestări de servicii
Verificaţi dacă există fişe de evidenta analitică pentru bunurile materiale X
aprovizionate de către instituţie şi pentru furnizorii de bunuri materiale şi
prestări de servicii
Verificaţi dacă plata furnizorilor s-a efectuat în concordanţă cu documentele X
justificative care au stat la baza înregistrării în contabilitate a sumelor aferente
Urmăriti plăţile prin contul de disponibil cu extrasele de cont X
Verificaţi concordanţa soldurilor conturilor de bunuri materiale şi a X
furnizorilor de materiale din balanţele analitice, cu cele înscrise în balanţele
sintetice de verificare lunare şi preluate în bilanţurile contabile
Verificaţi determinarea rulajelor contului 401 „Furnizori” si a soldului X
contului înscris în balanţa sintetică de verificare la 31.12.2005 şi 31.12.2006
Verificaţi dacă există proceduri scrise privind CFPP (mod de organizare, X
circuitul documentelor, operaţiuni supuse vizei CFPP)
Verificaţi modul de exercitare a CFPP X
65
INTERVIU
D-nei contabil şef……………………………
Contabil Şef ,
Data___________________
Auditori
66
SECTIUNEA -D
Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a
rezultatelor acesteia
CUPRINS
Revizuirea răspunsurilor
Propunerea sefului structurii
auditorilor de către seful
de sudit/supervizorului Răspunsul
Nr. Lucrarea biroului audit –
misiunii, ca urmare a auditorilor
crt. supervizorul misiunii de
revizuirii documentului
audit
0 1 2 3 4
1
2
3
67
SECTIUNEA E – Obiectivul nr.1
Graficul de circulatie
Fisele posturilor
Lista de inventariere
68
BIBLIOGRAFIE
V. Munteanu (et al.), Control şi audit financiar-contabil, Ed. Sylvi, Bucureşti, 2000.
C.M. Drăgan, "Auditul financiar şi contabilitatea" - manual pentru Şcoala doctorală-
S.N.S.P.A).
72