Sunteți pe pagina 1din 3

Sectorul terțiar

Lecția 48
Căile de comunicație și transporturile

 Sectorul terțiar cuprinde o grupare largă de activități economice, reunite sub denumirea
de „servicii" și care diferă prin natura activității de celelalte două sectoare: sectorul primar
(al agriculturii) sectorul secundar (al industriei).
 Principalele activități economice care se includ în aceasta categorie sunt:
 comerțul interior,  educație,
 schimburile economice internaționale,  cultura,
 turismul, activitățile legate de transport,  sănătate.
 telecomunicații,
 Căile de comunicație, reprezintă ramura de bază a economiei naționale ce face parte din
sectorul terțiar:
 Clasificarea căilor de comunicație:
 terestre:  feroviare, rutiere  telecomunicațiile
 pe ape:  fluviale și maritime  liniile de înaltă tensiune
 aeriene  conductele
 Prin transport se realizează legături:
 între ramuri de producție  cu alte țări ale lumii
 între diferite județe și localități  asigură deplasarea persoanelor în diferite
locuri și medii
A. Transporturile terestre
 Căile de comunicație și transporturile feroviare
 înlesnesc deplasarea mărfurilor și a călătorilor pe distanțe mari;
 au o lungime de 11380 km;
 ele formează un sistem unitar, radiar și concentric în două inele:
 unul în interiorul Carpaților,
 unul în exterior, legate de 10 linii transcarpatice
 Principalul nod de comunicație este orașul București.
1. Transporturile feroviare
 Căile ferate au o lungime de 11 380 km, dispuse pe 8 magistrale feroviare (200, 300,
400, 500, 600, 700, 800, 900). 35% din totalul căilor ferate sunt linii electrificate.
 Magistrale feroviare:
a) București – Craiova – Timișoara / punct de frontieră: Stamora Moravița și Jimbolia
(spre Serbia);
b) București – Ploiești – Brașov – Sibiu – Deva – Arad / pct. de frontieră: Curtici
(spre Ungaria);
c) București – Ploiești – Brașov – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea / pct. de
frontieră: Episcopia Bihor și Valea lui Mihai (spre Ungaria);
d) București – Ploiești – Brașov – Sfântu Gheorghe – Dej – Satu Mare / pct. de
frontieră: Halmeu (spre Ucraina);
e) București – Ploiești – Buzău – Bacău – Suceava / pct. de frontieră: Vicșani (spre
Ucraina);
f) București – Bârlad – Iași / pct. de frontieră: Ungheni (spre Republica Moldova);
g) București – Brăila – Galați;
h) București – Constanța – Mangalia / pct. de frontieră: Negru Vodă (spre Bulgaria).
 Poduri feroviare: Giurgiu - Ruse, Fetești - Cernavodă, Ungheni.

2. Transporturile rutiere:
 Categorii de drumuri: naționale, județene, comunale.
 Lungimea drumurilor publice este de aprox. 73 000 km, din care 14 700 km sunt
naționale.
 Drumuri naționale:
 Giurgiu – București – Oradea – Borș (frontieră);
 București – Ploiești – Roman – Suceava – Siret (frontieră);
 București – Hârșova – Constanța – Mangalia;
 București – Craiova – Timișoara;
 București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad;
 Timișoara – Satu Mare.
 Autostrăzi:
 București – Pitești;
 București – Constanța
 Nădlac – Deva
 Timișoara – Arad etc.
 Drumuri europene (E) principale:
 E 60: Hamburg – Borș (punct de frontieră) – Oradea – Cluj Napoca – Târgu
Mureș – Brașov – Ploiești – București – Constanța.
 E 70: Serbia – Stamora Moravița (punct de frontieră) – Timișoara – Caransebeș
– Drobeta Turnu Severin – Craiova – Pitești – București.
 E 85: Polonia – Ucraina – Siret (pct. de frontieră) – Suceava – Bacău – Adjud
– Râmnicu Sărat – Buzău – București – Giurgiu-Ruse.
 Alte drumuri europene: E 68, E79, E81, E87.
 Puncte de frontieră rutiere:
 spre Bulgaria: Vama Veche, Negru Vodă, Ostrov, Giurgiu, Bechet,
 spre Serbia: Nadeș, Stamora Moravița, Jimbolia.
 spre Ungaria: Nădlac, Turnu, Vărșand, Borș, Valea lui Mihai, Petea.
 spre Ucraina: Halmeu, Siret.
 spre Republica Moldova: Stânca Costești, Sculeni, Albița, Galați.
 Poduri rutiere:
 peste Dunăre: Giurgiu – Ruse, Fetești – Cernavodă, Giurgeni – Vadu Oii.
 peste Prut: Albița.
Rețeaua feroviară

Rețeaua rutieră