Sunteți pe pagina 1din 21

D

EM

LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
În noua societate informaţională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar, ca
resursă strategică. Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiţii
ale unei organizaţii. În consecinţă, inspectorul de resurse umane poate fi considerat
angajat de bază al agentului economic, indispensabil desfăşurării oricărei activităţi,
întrucât, indiferent de dimensiunea forţei de muncă implicate, el asigură gestionarea
optimă a acestei investiţii.

Cursul de Inspector resurse umane elaborat de Institutul EUROCOR garantează


dobândirea tuturor cunoştinţelor necesare privind recrutarea şi selectarea, angajarea,
salarizarea şi încetarea raporturilor de muncă ale angajaţilor unei societăţi comerciale,
în condiţiile respectării legislaţiei actuale a muncii. Temele diverse abordate în acest
curs, referitoare la funcţionarea departamentului de resurse umane, la regulamente
interioare, contracte de muncă, sisteme de salarizare, taxe, impozite, asigurări sociale,
raportări statistice, vă vor ajuta să dobândiţi abilităţile necesare pentru desfăşurarea cu
succes a profesiei de inspector resurse umane. Sistematic, precis, având o organizare
graduală, beneficiind de numeroase exemple şi exerciţii şi de un suport legislativ
de ultimă oră, cursul vă asigură în timp record pregătirea de specialitate, chiar şi în
condiţiile în care până în momentul respectiv nu v-aţi confruntat cu acest fascinant
domeniu.

În completarea acestui curs prin corespondenţă puteţi opta şi pentru a


urma un scurt program de consultaţii faţă în faţă, la sfârşitul căruia
veţi obţine un certificat de absolvire emis de Ministerul Muncii şi
Ministerul Educaţiei, recunoscut oficial pe piaţa muncii. Programul de
consultaţii faţă în faţă are doar 34 de ore, dându-vă posibilitatea să vă
sistematizaţi şi perfecţionaţi abilităţile formate prin intermediul celor 12
module ale cursului prin corespondenţă.

În cazul în care veţi dori să urmaţi şi acest scurt program de consultaţii,


vă rugăm să ne contactaţi din timp, după înscrierea la cursul prin
corespondenţă, pentru a vă informa cu privire la condiţiile parcurgerii
programului.
2 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

Tematica cursului prin corespondenţă cuprinde 24 de lecţii grupate în 12 module,


prezentate sub forma unor fascicule. Cursul are un pronunţat caracter practic,
conţinând numeroase exemple şi exerciţii care vă vor ajuta să asimilaţi mai uşor
informaţia prezentată. Fiecare lecţie se încheie cu întrebări recapitulative şi cu
un rezumat ce sintetizează principalele noţiuni din cuprins. La sfârşitul fiecărui
modul vă este propusă o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite
pentru corectare profesorului personal pe adresa Eurocor (trimiterea temelor este
obligatorie în cazul în care doriţi să urmaţi şi programul suplimentar de consultaţii).
De asemenea, la unele caiete veţi găsi anexate o parte dintre formularele folosite
de inspectorul de resurse umane pentru diverse raportări.

Pentru ca studiul individual să fie cât mai uşor şi eficient, am introdus următoarele
simboluri pe marginea lecţiilor:

i semnalează noţiunile, definiţiile şi informaţiile importante

e semnalează exerciţiile pe care le aveţi de rezolvat

indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară
3 (21) (în acest caz, tema a mai fost abordată în lecţia 3, la pagina 21)

Acest curs urmează a fi reactualizat în conformitate cu recentele


modificări din Codul Muncii.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze


cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini,
ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi
aici fragmente din structura modulelor acestui curs, exemple, exerciţii, precum
şi câte un model de listă cu întrebări recapitulative, de rezumat şi de răspunsuri
la exerciţii.

Vă dorim mult succes!


Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 3

Structura cursului de
INSPECTOR RESURSE UMANE

MODULUL 1 Structura şi compartimentele funcţionale ale unui agent economic


şi legislaţia pentru înfiinţarea şi funcţionarea acestuia
Evaluarea performanţei profesionale individuale

MODULUL 2 Regulamentul de organizare şi funcţionare al unei societăţi co-


merciale şi fişa generală a postului
Regulamentul intern

MODULUL 3 Compartimentul de resurse umane


Relaţiile de muncă

MODULUL 4 Întocmirea dosarului de personal al angajatului


Încetarea contractului individual de muncă

MODULUL 5 Sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei


de muncă
Măsuri de stimulare pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ

MODULUL 6 Salarizarea
Drepturile salariale ce decurg din contractul individual de
muncă

MODULUL 7 Statul de funcţiuni şi rolul acestuia în întocmirea statului de


plată a salariilor
Gestiunea economică

MODULUL 8 Obligaţiile unităţii faţă de stat pentru reţinerile din veniturile


angajaţilor şi virate statului
Obligaţiile unităţii faţă de stat pentru reţinerile virate de angaja-
tor
4 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

MODULUL 9 Indemnizaţiile cuvenite angajaţilor cu contract individual de


muncă
Contribuţiile de asigurări sociale

MODULUL 10 Grupele de muncă şi rolul lor în asigurările sociale


Gradele de invaliditate

MODULUL 11 Formele de pensionare conform Legii 19/2000


Dosarul de pensionare

MODULUL 12 Fluctuaţia de personal – raportare statistică a compartimentului


de resurse umane
Utilizarea timpului de lucru – raportare statistică a comparti-
mentului de resurse umane
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 5

Pentru a vă familiariza cu structura lecţiilor, vă prezentăm în continuare


câteva secvenţe din materialul de curs. Din lecţia 7 am selectat o serie de
fragmente referitoare la capitolele carnetului de muncă şi la modul de
completare a acestora, selecţie reprezentativă şi pentru numeroasele exemple

Capitolele carnetului de muncă

Pe prima pagină, de regulă cu litere majuscule, se vor


scrie numele, toate prenumele şi iniţiala prenumelui
tatălui, unitatea emitentă (scrisă în totalitate şi nu
prescurtat), anul, luna, ziua întocmirii carnetului de
muncă (nu poate fi anterioară primei zile de angajare,
ci în cel mult 30 de zile calendaristice de la prima zi
de contract de muncă).
Semnătura conducerii va fi numai a directorului ge-
neral; de asemenea, este necesară şi ştampila unităţii.

Cap. I – Date privind identitatea şi starea civilă a titu-


larului carnetului de muncă
Acest capitol are la bază certifi catul de naştere, de
căsătorie, precum şi numele copiilor şi datele acestora
de naştere. Dacă aceste schimbări se produc după întoc-
mirea carnetului de muncă (căsătoria şi naşterea copiilor),
completarea se face ulterior.

Cap. II – Schimbări privind starea civilă şi numele


titularului după întocmirea carnetului de muncă
Acest capitol are la bază certifi catul de căsătorie sau
hotărârea de divorţ. Începând cu acest capitol, operările
în carnet sunt certificate de inspectorii de resurse umane
prin ştampila nominală a acestora şi semnătura lor. Ziua
şi luna, până la cifra 9 inclusiv, se vor înscrie cu zero în
faţă, pentru a evita falsurile.

Cap. III – Pregătirea şcolară


Se vor trece studiile cele mai înalte absolvite la întocmirea carnetului de muncă.

Exemplu
Pentru absolvenţii studiilor superioare va fi operată diploma, şi nu adeverinţa,
care este valabilă numai pentru încadrarea pe post – nu reprezintă pregătire
profesională. Sunt considerate şcoli preuniversitare sau universitare ce pot fi
operate în carnetul de muncă, la capitolul III, numai instituţiile subordonate
6 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

Ministerului Educaţiei. În situaţia în care


angajatul nu are nici măcar certificat de
clase primare, se va opera foaia matricolă,
înregistrată şi ştampilată de şcoala generală
care a întocmit-o. Dacă persoana în cauză nu
are nici o clasă, se scrie fără studii.
Dacă persoana în cauză continuă studiile după
întocmirea carnetului de muncă, absolvirea
acestora va fi operată în partea de jos a cap. III,
respectiv în tabel, numai pe bază de diplomă de
licenţă sau de bacalaureat.

Cap. IV – Pregătirea profesională


Acest capitol se leagă direct de capitolul III, deoarece înscrie specialitatea pregătirii
profesionale.

Exemplu
Pentru absolvenţii ASE vom avea:
– ASE Bucureşti – în cap. III;
– Economist – Facultatea de Finanţe – Cont-
abilitate – în cap. IV.
Pentru absolvenţii U.P.B. vom înregistra:
– Universitatea Politehnică Bucureşti – în cap.
III;
– Inginer mecanic – Facultatea de Mecanică – în
cap. IV.

Dacă studiile superioare sunt private, iar instituţia este acreditată, examenul de licenţă
se susţine la unitatea corespunzătoare din învăţământul de stat, operându-se denumirea
studiilor superioare private.
Dacă studiile sunt medii (liceale), la cap. III se trece denumirea liceului. În cap. IV
se trece specialitatea de pregătire medie a liceului, respectiv a clasei terminale ab-
solvite.

Exemplu
La cap. III vom trece Liceul „Ion Neculce” – Diploma de bacalaureat, iar la
cap. IV – operator calculator.
La cap. III vom avea Liceul „Timpuri Noi” – Diploma de bacalaureat, iar la
cap. IV – prelucrător prin aşchiere.

Acei absolvenţi de licee cu profil teoretic sau cu profil ce nu presupune pregătire


profesională vor ocupa, conform „Clasificării Ocupaţiilor din România” (COR), o
funcţie, şi nu o meserie, căreia îi corespund ca pregătire studii medii liceale cu sau
fără examen de bacalaureat sau vor fi muncitori necalificaţi. Obţinerea diplomei
de bacalaureat este condiţie obligatorie pentru înscrierea la admiterea pentru studii
superioare.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 7

În partea de jos a cap. IV, respectiv în tabel, se va opera orice curs de calificare, de
specializare, perfecţionare, reconversie profesională absolvit după întocmirea car-
netului de muncă, organizat de centre de pregătire atestate de Ministerul Muncii sau
Ministerul Educaţiei.

Cap. V – Recompense
Nu este cazul de completări. Se completa pentru perioada până în 1989 pentru angajaţii
care au fost medaliaţi de Comitetul Central al P.C.R. pentru merite deosebite. Medaliile
menţionate în carnet confereau şi unele drepturi de ordin financiar.

Cap. VI – Date privitoare la activitatea în muncă


Este cel mai important capitol. Rubricile – coloanele – acestui capitol identifică în
timp şi valoric toată viaţa activă a unei persoane, dacă această activitate s-a bazat pe
contract de muncă cu durată determinată/nedeterminată. Parcurgerea cap. VI de la
prima operare şi până la ultima legalizează angajarea, derularea şi încheierea unui
contract de muncă. Pentru fiecare unitate la care persoana în cauză a activat, modul
de completare a coloanelor cap. VI este următorul:
Col. 1 – Numărul curent – Toate operaţiile ce reflectă o mutaţie (modificare) a
contractului individual de muncă se numerotează în ordinea numerelor naturale pe
rândurile cărţii de muncă. Nu se va numerota închiderea carnetului de muncă la unitate
pe o perioadă dată (rândurile ocupate de ştampile – de regulă, 2 rânduri). Orice nouă
angajare la următoarea unitate presupune continuarea şirului numerelor naturale pentru
coloana 1 (nu se va începe din nou cu numărul 1). Dacă persoana în cauză a beneficiat
pe parcursul activităţii de zile de concediu fără plată (exclusiv cel de studii) sau a efec-
tuat absenţe nemotivate pentru care nu i s-a desfăcut contractul individual de muncă
sau a lucrat în cooperaţie având perioade fără producţie, completarea acestora se face
pe un rând, care se numerotează. Scrierea este făcută ca o perioadă de la – până la sau
mai multe perioade, pentru absenţe nemotivate trecându-se numărul acestora. Toate
aceste perioade de zile se scad din vechimea totală în muncă la calculul acesteia.
Dacă privim cap. VI, observăm că fiecare rând al capitolului se întinde pe 2 pagini,
deci obligatoriu numerotarea unei poziţii (rând) pe prima pagină a capitolului presu-
pune finalizarea înscrierii totale a rândului pe pagina următoare prin ştampila inspec-
torului de resurse umane. Orice eroare (greşeală) produsă în cadrul rândului poate
fi rectificată prin corectarea coloanei aferente, corectarea rândului respectiv sau prin
anularea întregului rând.
8 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

Col. 2 – Identifică denumirea societăţii sub formă prescurtată. Se recomandă


menţionarea sediului societăţii ca localitate.

Exemplu
Se va menţiona Filiala Bucureşti, Filiala Braşov, Constanţa etc. dacă filialele au
personalitate juridică. Dacă la acea societate au loc mai multe mutaţii, pentru
un înscris aerisit în carnetul de muncă, nu se va repeta unitatea. Repetarea ei are
loc la închiderea activităţii sau dacă numărul de rânduri înregistrate la unitatea
respectivă fac report pe următoarea pagină a cap. VI; în aceste cazuri, se va
specifica denumirea societăţii numai pe primul rând.

Col. 3 – Mutaţia intervenită – Se referă la orice modificare apărută în contractul


individual de muncă din momentul angajării şi până în momentul încetării activităţii
pentru capitolele ce impun înscrierea în carnet.

Exemplu
– schimbarea funcţiei în cadrul aceleiaşi companii, persoana în cauză având
pregătirea necesară;
– majorări de salariu prin negocieri colective sau individuale pe parcursul anu-
lui;
– promovarea în funcţii de conducere care pot menţiona funcţia – cu perioada
de probă, înscriind şi perioada sau încadrarea definitivă pe funcţie;
– trecerea dintr-o funcţie de conducere în alta tot de conducere cu menţinerea,
majorarea sau diminuarea salariului, pregătirea profesională fiind aceeaşi;
– orice formă de încetare a contractului de muncă şi orice formă de angajare
conform Legii 53/2003 – Codul Muncii;
– orice indexare salarială impusă prin hotărâre de guvern, chiar dacă aplicarea ei
în societate nu se face la data prevăzută în hotărârea de guvern, ci ulterior.

Toate mutaţiile înscrise în coloana 3 au la bază temeiul legal prevăzut în preambulul


deciziei care le produce (această decizie este trecută la col. 7) sau mutaţiile efectuate
prin actele adiţionale la contractul individual de muncă.

Col. 4 – Ziua, luna, anul – Se observă ordinea inversă a operării (an, lună, zi) – a nu
se uita folosirea cifrei „0” pentru zilele şi lunile până la a 9-a inclusiv. Datele trecute
în coloana 4 sunt cele prevăzute în decizie ca dată de execuţie a acesteia (la art. 1) sau
ca dată a înregistrării deciziei (art. 1 – Începând cu data prezentei .....)

Col. 5 – Meseria sau funcţia şi locul de muncă cu condiţii deosebite, ce pot fi:
– nocive;
– periculoase;
– vătămătoare;
– grele, exprimate prin procent.
Prin conţinutul ei, această coloană se va regăsi în „Clasificarea Ocupaţiilor din
România” (C.O.R.), iar, în funcţie de spaţiul rămas aferent coloanei 5, se pot trece
procentele unor sporuri de care beneficiază angajatul, identificându-se şi perioada în
care beneficiază angajatul de aceste sporuri pentru condiţii deosebite.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 9

Exemplu
În momentul în care mutaţia operată nu mai stipulează procentul de spor,
diferenţa de perioadă de la prima menţionare a sporului faţă de ultima mutaţie fără
spor reprezintă perioada în care salariatul a beneficiat de spor. Ea se reflectă în
anexele cuprinse în dosarul de pensionare a angajatului, conform Legii 19/2000
şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia de la 01.04.2001. Niciodată
în această coloană nu se vor folosi ghilimele („ “) sau „idem”, iar funcţia se va
repeta ori de câte ori e necesar pentru a se putea urmări în mod cert vechimea
în muncă pe funcţia operată în carnet. Funcţiile de şef, indiferent de rang, vor
menţiona nivelul ierahic al compartimentului şi denumirea lui la alegere. De
exemplu: şef laborator mecanic, şef atelier confecţii metalice, şef birou resurse
umane, şef serviciu programarea producţiei.
În situaţia încetării contractului individual de muncă, col. 5 va fi barată cu o linie oblică
cu aceeaşi culoare cu care se fac înscrisurile în carnet (culoare neagră sau albastră,
tuş, cerneală, pix ceramic). Scrisul trebuie să fie cât mai subţire şi lizibil.

Col. 6 – Salariul de bază – Se operează numai în lei. Datorită spaţiului restrâns,


valoarea salariului va fi trecută vertical sau oblic, pe cât posibil fără inserţiune (fără
trecere) în coloana următoare. În nici un caz nu se recomandă trecerea şi altor sume
aferente procentelor de sporuri. Evidenţa acestor sume se regăseşte ordonat, lizibil şi
verificabil din punct de vedere legal în evidenţa compartimentului de resurse umane
şi a compartimentului financiar-contabil.

Col. 7 – Denumirea unităţii, numărul şi data actului pe baza căruia se face înscrierea
Se va repeta denumirea prescurtată a societăţii, fără menţiunea localităţii, iar ca act
va fi trecut:
– contractul individual de muncă – numărul, data, numărul înregistrării la Inspec-
toratul Teritorial al Muncii (nu număr matricol dat de unitate), care se operează
la prima angajare, indiferent de forma angajării (directă, prin repartiţia oficiului
forţelor de muncă, perioadă determinată, nedeterminată sau transfer);
– deciziile elaborate de societate, cu temeiul legal prevăzut în preambulul acestora,
sau actele adiţionale la contractul individual de muncă;
– denumirea unităţii care a elaborat adeverinţa de vechime şi care apare înscrisă şi
în coloana 2, numărul de înregistrare al adeverinţei de vechime şi data;
– denumirea M.Ap.N. sau M.I., dacă este vorba despre stagiu militar, având temei
legal ordinul de încorporare şi livretul militar (obţinut la satisfacerea stagiului
militar).

Col. 8 – Ştampila inspectorului de resurse umane şi semnătura acestuia


Ştampila nu trebuie să depăşească spaţiul afectat de carnet. Eventual va depăşi în
dreapta, nu în stânga.
În situaţia în care cap. VI – Activitatea în muncă – s-a epuizat pentru operare, so-
cietatea va solicita Inspectoratului Teritorial al Muncii suplimentul carnetului de
muncă, a cărui grafică corespunde exact cu cap. VI. Pentru a i se conferi legalitate
suplimentului, pe pagina a doua aferentă fiecărui rând, în partea de sus, se va completa
seria şi numărul carnetului de muncă la care se ataşează suplimentul şi numele titularu-
lui carnetului (ultimul nume). Pe pagina 1 din supliment se va trece ştampila societăţii
comerciale, aceeaşi cu care s-a ştampilat prima pagină a carnetului de muncă. Se vor
ştampila cu ştampila unităţii paginile completate de societatea respectivă.
10 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

Prin procurarea lui, suplimentul are un număr de pagini definit, capsate – deci nu se desface
suplimentul, folosindu-se părţi din el inserate în mai multe carnete de muncă.
Suplimentul se inserează prin capsare, lipire, coasere, în spaţiul rezervat al carnetului
de muncă între paginile 22-23. Sistemul de operare în supliment pentru toate rândurile
şi coloanele este acelaşi ca în carnetul de muncă. În situaţia epuizării rândurilor din
supliment, se ataşează în continuare alt supliment.

Cap. VII – Certificarea rectificărilor făcute pentru eventualele date înscrise greşit
sau incomplet
Datele eronate din celelalte capitole se vor tăia cu linie oblică roşie, deasupra scriindu-se
corect data sau textul, iar rectificarea se va menţiona în cap. VII, fiind următoarea:
1. în coloana 1 se identifică pagina din carnet unde apare eroarea;
2. se identifică numărul curent din pagina unde a avut loc eroarea şi se trece în
coloana 2 a capitolului VII;
3. se identifică numărul coloanei din pagina unde s-a produs eroarea respectivă.
Dacă greşeala se află în supliment, se va trece indice
„S” (supliment). Dacă sunt mai multe suplimente,
acestea se codifică cu S1, S2, S3. Numărul paginii şi
codul „S” al suplimentului ne conduc la locul unde
s-a produs greşeala.

Col. – Textul rectificat


Se va putea trece: Corect se citeşte, iar în ghilimele
se trece ce este corect. Cu roşu se va trece cuvântul
corect – forma corectă a cuvântului rectificat din cap.
VI sau în supliment, fie că-i vorba de sumă, număr
reglementare legală, termen. Următoarea coloană
conţine ştampila nominală a inspectorului de resurse
umane şi semnătura (se face tot cu roşu).

i Tot capitolul VII din carnetul de muncă se operează în roşu.

În cazul în care o corectură se referă la întregul conţinut aferent unei coloane


corespunzătoare unui rând – număr curent –, se scrie în capitolul VII textul rectificat
complet. Acest text va corecta textul scris greşit din coloana greşită a capitolelor II,
III, IV şi VI, în pagina 1 sau cap. I. Dacă se constată greşeli repetate pe mai mult de
2 coloane ale unui rând – numărul curent –, se va anula întregul rând prin tăiere cu
linie oblică a coloanelor aferente celor două pagini ale rândului respectiv. Nu se va
trece deasupra liniilor oblice roşii cuvântul anulat.
La capitolul VII, în coloana Textul rectificat se va scrie: Corect se citeşte, iar între
ghilimele se trece textul corect şi apoi menţiunea anulat tot rândul. Următorul rând ce
va presupune înscrierea corectă se va face cu culoare neagră sau albastră şi numărul
curent va fi numărul următor din şirul numerelor naturale. Dacă anularea ultimului
rând – de regulă la încetarea activităţii – presupune şi anularea ştampilelor – aplicate
de societate şi Inspectoratul Teritorial al Muncii –, acestea vor fi anulate cu menţiunea
celor două rânduri care le ocupă, adică anulat tot rândul şi ştampilele.
Conform OUG 55/30.08.2006, carnetele de muncă sunt în vigoare până la data de
31.12.2008.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 11

Vă prezentăm acum câteva secvenţe din lecţia 12 şi două modele de exerciţii


propuse pentru rezolvare în cadrul acestei lecţii.

Sporuri cu caracter întâmplător


Aspectul întâmplător al acestor sporuri este dat de faptul că în procesul muncii apar
situaţii când rezolvarea sarcinilor de muncă ale unei funcţii din diferite compartimente
face ca angajaţii acestor funcţii să rămână în continuarea programului de muncă nor-
mal pentru a finaliza în ziua respectivă sau în mai multe zile sarcinile pe care le au;
de exemplu:
– situaţiile statistice care reclamă termene fixe, nesuportându-se decalarea lor;
– bilanţurile contabile semestriale şi anuale;
– inventarierea mijloacelor fixe, care se face anual;
– inventarierea gestiunilor de materii prime şi materiale din magaziile societăţilor
comerciale.
Din categoria sporurilor cu caracter întâmplător fac parte:
• sporul pentru orele efectuate suplimentar;
• sporul pentru lucrul în timpul nopţii.

Sporul pentru orele efectuate suplimentar


Sporul pentru orele efectuate suplimentar este caracteristic cu precădere funcţiilor
T.E.S.A. Retribuirea sau plata acestor ore suplimentare are un regim aparte decât ora
programului normal de lucru din cadrul celor 8 ore/zi.
În conformitate cu prevederile Legii 53/2003 (Codul Muncii), durata săptămânii
normale de muncă este de 40 de ore (5 zile x 8 ore) şi poate fi depăşită cu 8 ore/
săptămână efectuate pe parcursul celor 5 zile lucrătoare ale săptămânii sau toate 8 ore
în ziua de sâmbătă, astfel încât să nu se depăşească 48 ore/săptămână.
Aceste 8 ore peste programul normal de lucru socotite ca ore suplimentare se vor
centraliza conform foii colective de prezenţă la sfârşitul fiecărei luni şi se vor
compensa în luna următoare în timp liber corespunzător plătit; dacă sarcinile curente
ale salariatului în cauză nu permit compensarea în timp liber, se va plăti prin majorarea
tarifului orar cu cel puţin 75% pentru toate orele lunii care au depăşit cele 40 ore/
săptămână.

Exemplu
Vom lua drept exemplu în primul caz orele suplimentare efectuate de un muncitor
având salariul tarifar orar de 2,40 lei.
În societatea comercială din care face parte, salariul orar al unui muncitor este de
2,40 lei (adică salariul lunar de 408 lei : 170 ore/în medie pe an = 2,40 lei/oră).
În cursul unei luni calendaristice, acest muncitor a efectuat 32 ore suplimentare,
adică 8 ore/săptămână. Aceste ore au fost efectuate şi în zile lucrătoare şi în ziua
de sâmbătă, în funcţie de sarcinile urgente care i-au fost încredinţate.
12 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

Dacă orele suplimentare vor fi compensate în zile libere, angajatul va beneficia


de zile lucrătoare acordate în funcţie de necesităţile personale din luna următoare,
dar fără să afecteze sarcinile care-i revin, deci cu acordul şefului ierarhic. În
pontaj se vor marca ca „zile libere plătite” cu un cod „ZL”.
Dacă sarcinile sunt presante şi în luna următoare, atunci, la lichidarea acestei
luni, cele 32 ore suplimentare se vor majora cu 175% calculat la tariful orar
astfel: 32 ore/lună × 2,4 lei/oră × 175%= 134,40 lei.

Exemplu
În cel de-al doilea caz vom lua exemplu orele suplimentare efectuate de un
angajat din structura de personal T.E.S.A.
Într-o societate comercială, un inspector de resurse umane efectuează în luna
iunie 2007 un număr de 32 ore suplimentare, adică 8 ore/săptămână pe o perioadă
de 4 săptămâni.
Calculul compensării în bani în luna următoare se va face prin stabilirea salariului
tarifar orar în funcţie de salariul lunar şi de numărul de ore lucrătoare din luna
iunie 2007, astfel:
Salariul de bază lunar = 600 lei
Nr. ore lucrătoare/iunie 2007 = 21 zile × 8 ore = 168 ore/lună
Salariul orar = 600 : 168 ore/lună = 3,57 lei/oră
Compensarea în bani se va face la lichidarea lunii iunie sau iulie astfel:
32 ore/lună × 3,57 lei/oră × 175% = 199,92 lei, rotunjit 200 lei
În situaţia unor incendii sau inundaţii în cadrul societăţilor comerciale, la depozitele de
materii prime şi materiale sau de produse finite, sunt mobilizaţi şi muncitorii existenţi
în societate, cărora, chiar dacă au caracter productiv lucrând în acord individual sau
colectiv, orele efectuate peste program pentru reducerea pierderilor le vor fi plătite
ca ore suplimentare.

Sporul pentru lucrul în timpul nopţii


În unităţile economice cu caracter productiv, dacă se lucrează în 3 schimburi (a câte
8 ore fiecare) sau în cazul altor activităţi efectuate peste noapte (între orele 22.00 -
6.00), cele 8 ore lucrate sunt majorate în valoarea lor orară cu minimum 15%, conform
Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă. Condiţia principală pentru majo-
rarea valorii orare este ca, din durata normală a muncii de noapte de 8 ore, salariaţii
să efectueze cel puţin 3 ore de muncă de noapte.
Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte pot beneficia fie de acest
spor la salariu, fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei
de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază.
În pontajul lunar, orele lucrate în timpul nopţii (în schimbul III) sunt înscrise cu culoare
roşie, pentru a putea fi calculate cu un spor la salariu de minimum 15% din salariul
de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 13

Concediul de odihnă şi principiile de acordare


Angajaţii cu contract individual de muncă au dreptul în fiecare an calendaristic la
concediu de odihnă, a cărui durată în zile lucrătoare este determinată de Legea
nr. 53/2003 (Codul Muncii).

principii Principiile generale de acordare a concediului de odihnă sunt:


generale 1. necesitatea repaosului zilnic, ziua de lucru fiind stabilită la 8 ore;
2. necesitatea repaosului săptămânal; conform Codului Muncii, saptămâna de lucru
este de 5 zile lucrătoare;
3. durata concediului de odihnă variază, în funcţie de vechimea în muncă şi de
vârsta angajatului.
Dreptul persoanelor angajate la concediu de odihnă presupune, în mod obligatoriu,
conform Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii), calitatea de angajat cu contract individual
de muncă.

Durata concediului de odihnă poate fi determinată în mod direct de vechimea în

i muncă şi de vârsta angajatului şi în mod indirect de gradul de uzură a capacităţii


de muncă, deci a sănătăţii angajaţilor, care impune existenţa unui concediu
suplimentar de odihnă, conform Legii nr. 31/1991.

Efectuarea concediului de odihnă şi a celui suplimentar are ca scop refacerea capacităţii


de muncă pierdută pe parcursul unui an calendaristic.

Stabilirea duratei concediului de odihnă


Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate
forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

stabilirea Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata
duratei efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte prin contractul colectiv de muncă
concediului aplicabil, este prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional
de odihnă cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă
anual.
Contractele parţiale de muncă pentru timp lucrat nu diminuează numărul de zile
lucrătoare de concediu de odihnă, iar indemnizaţia de concediu de odihnă astfel
calculată se va stabili în funcţie de veniturile salariale de bază aferente perioadei
parţiale de timp a contractului individual de muncă. În consecinţă, numărul minim
de zile de concediu de odihnă pe an calendaristic lucrat de 20 de zile lucrătoare, va
fi acordat tuturor angajaţilor cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă au
parcurs 12 luni de activitate.
efectuarea
concediului Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an; prin excepţie, efectuarea concediului
de odihnă în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile
prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern.
Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor
salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă
la care aveau dreptul.
14 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

concediul Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii şi
de odihnă alte persoane cu handicap pot beneficia de un concediu de odihnă suplimentar stabilit
suplimentar prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin contractul individual de muncă.

programarea Efectuarea concediului de odihnă se efectuează în baza unei programări colective


concediului sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz,
a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea
salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul
anului calendaristic pentru anul următor.
Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici
de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.
Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz,
perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate
fi mai mare de 3 luni.
În cadrul perioadelor de concediu stabilite mai sus, salariatul poate solicita efectuarea
concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să
stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic
cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care
a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din
motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

indemnizaţia Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de


de concediu concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite
pentru perioada respectivă.
Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile
lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

întreruperea Concediul de odihnă poate fi întrerupt la cererea salariatului, pentru motive obiective.
concediului Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră
de odihnă sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest
caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei
sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii
suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

evenimente În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite,
familiale care nu se includ în durata concediului de odihnă.
deosebite Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege,
prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern, acestea fiind de:
– pentru căsătoria salariatului = 5 zile;
– pentru căsătoria unui copil = 2 zile;
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 15

– pentru naşterea unui copil = 2 zile;


– pentru decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor = 3 zile;
– pentru decesul bunicilor, fraţilor, surorilor = 1 zi.

concediul La personalul didactic, concediul de odihnă reflectă durata vacanţelor şcolare, cu


personalului condiţia ca persoanele în cauză să fie în funcţie toată durata anului şcolar. Rezultă că
didactic durata concediului de odihnă nu poate fi mai mică de 62 de zile calendaristice, dar
nici mai mare de 76 de zile calendaristice.

calculul În situaţia în care angajarea are loc în cursul anului, pentru calculul dreptului de
concediului concediu de odihnă/anul în curs, vom proceda la calcularea numărului de zile de
de odihnă concediu de odihnă/lună şi se va înmulţi cu numărul de luni pe care noul angajat le
pentru noii va lucra până la sfârşitul anului.
angajaţi Nr. zile de C.O./an 20 zile
Nr. zile de C.O./lună = = = 1,6 zile /lună
12 luni 12 luni
Dacă, până la sfârşitul anului, angajatul va lucra 7 luni de zile, concediul său va fi
de: 7 luni × 1,6 zile/lună = 11,2 zile, care, prin rotunjire, devin 11 zile.

Exemplu
Domnul Popa Vlad s-a angajat la societatea comercială Alpha S.A. la data de
01.02.2007 şi are o vechime totală în muncă de 27 de ani, având dreptul la un
concediu de odihnă/an de 24 zile lucrătoare, acordate în funcţie de vechimea
totală în muncă.
24 zile/an
Nr. de zile C.O./lună = = 2 zile/lună
12 luni
Până la sfârşitul anului, domnul Popa Vlad mai lucrează 11 luni; prin urmare,
va beneficia de următorul concediu de odihnă:
2 zile/lună × 11 luni = 22 zile în anul respectiv.

e Exerciţiul 2
Domnul Popescu Ion s-a angajat în societatea comercială Saf S.A. la data de
01.05.2007 şi doreşte să beneficieze de zilele de concediu de odihnă pe 2007
pentru lunile lucrate până la sfârşitul anului. Are o vechime totală în muncă de
peste 25 ani. Calculaţi câte zile de concediu i se cuvin.

Calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă


Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de
concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu
caracter permanent cuvenite pe perioada respectivă şi prevăzute în contractul individual
de muncă. De asemenea, calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă se va face ca
medie zilnică a drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă, din
ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul
de zile de concediu de odihnă. În consecinţă, conform OUG 65/2005, indemnizaţia
pentru concediul de odihnă se va calcula în două feluri:
16 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

A 1) Se va face media drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care
este efectuat concediul de odihnă.
2) Din drepturile salariale fac parte: salariul de bază brut de încadrare, sporul de
vechime, sporurile cu caracter permanent şi legal.
3) Media se va raporta la numărul de zile lucrătoare din luna de concediu de odihnă.
4) Indemnizaţia zilnică astfel calculată se va înmulţi cu nr. de zile de concediu de
odihnă şi se va obţine indemnizaţia de concediu de odihnă.

B Se va calcula indemnizaţia zilnică de concediu de odihnă pentru luna de concediu de


odihnă, care este egală cu indemnizaţia lunară salarială.
Se vor compara cele două valori şi se va acorda cea favorabilă.

Valoarea concediului de odihnă, conform Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) şi H.G. nr.
250/1992, se determină plecând de la indemnizaţia unei zile de concediu de odihnă,
care este egală cu indemnizaţia zilnică calculată din salariul de bază.
Rezultă că, în calculul concediului de odihnă, pe lângă salariul tarifar negociat, se ia
în considerare şi sporul de vechime şi celelalte sporuri cu caracter permanent,
dacă societatea nu este bugetară şi dacă acest lucru s-a hotărât prin contractul colectiv
de muncă.
Concediile medicale care se acordă în perioada efectuării concediului de odihnă vor
prelungi durata acestuia cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical.
În cazul în care în perioada efectuării concediului de odihnă se intersectează două
luni calendaristice, pentru determinarea indemnizaţiei totale de concediu vom calcula
drepturile băneşti pentru numărul de zile lucrătoare de concediu de odihnă aferente
fiecărei luni.

e Exerciţiul 3
Domnul Dan Popescu este salariat la societatea Alpha S.A., beneficiind de un
concediu de odihnă anual de 24 zile lucrătoare. În anul 2007, concediul dom-
nului Popescu a intersectat 2 luni calendaristice, prima zi de concediu fiind
18.07.2007. În perioada concediului de odihnă, domnul Popescu a beneficiat şi
de un concediu medical de 7 zile calendaristice, în perioada 01.08 – 07.08.2007.
Calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă are la bază următoarele date:
• salariul tarifar – 500 lei
• indemnizaţie de conducere – 150 lei
• spor de vechime – 25%
Calculaţi indemnizaţia de concediu corespunzătoare fiecărei luni (iulie şi august)
şi indemnizaţia de concediu totală.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 17

Vă prezentăm în continuare un set de întrebări recapitulative şi un rezumat


al informaţiilor prezentate, aşa cum le veţi găsi la sfârşitul fiecărei lecţii.

Întrebări recapitulative la lecţia 15


1. Care sunt categoriile de obligaţii ale unităţii faţă de stat pentru
reţinerile din veniturile angajaţilor virate statului?
2. Care este contribuţia individuală ce se virează lunar la bugetul
asigurărilor pentru şomaj în cazul persoanelor care desfăşoară
activităţi pe bază de contract individual de muncă?
3. Ce prevăd reglementările legale privind neplata contribuţiilor
pentru şomaj?
4. Prin ce se caracterizează asigurările sociale de sănătate?
5. Enumeraţi categoriile de persoane care beneficiază de asigurări
de sănătate fără plata contribuţiei.
6. Ce sunt veniturile salariale brute?
7. Care este formula de calcul a sumelor datorate la asigurările
sociale de sănătate?
8. Care este principiul de bază al Legii nr. 19/2000 privind drepturile
de asigurări sociale? În ce constă acest principiu?
9. Cum se constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de
asigurări sociale pentru asiguraţi?
10. Care sunt sumele asupra cărora nu se calculează C.A.S?
18 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

REZUMATUL LECŢIEI 15
15.1 În lecţia 15 au fost prezentate:
– contribuţia angajaţilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru
şomaj;
– contribuţia angajaţilor pentru constituirea fondului de asigurări sociale
de sănătate;
– contribuţia angajatului la constituirea bugetului de asigurări sociale de
stat.

15.2 Cele mai importante elemente privind contribuţia angajaţilor pentru con-
stituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj se referă la:
– cunoaşterea categoriilor de asiguraţi care pot beneficia de ajutorul de
şomaj;
– condiţiile de asigurare şi termenele de plată a contribuţiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj;
– modul de stabilire a contribuţiei fiecărei categorii de asiguraţi;
– consecinţele neplăţii contribuţiilor.

15.3 Important pentru inspectorul de resurse umane este să poată stabili


următoarele elemente privind contribuţia angajaţilor pentru constituirea
fondului de asigurări sociale de sănătate:
– categoriile de persoane care beneficiază de asigurări de sănătate fără
plata contribuţiei;
– determinarea contribuţiei asiguraţilor, în strânsă legătură cu stabilirea
clară a veniturilor salariale;
– formula de calcul a sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate.

15.4 În ceea ce priveşte contribuţia angajatului la constituirea bugetului de


asigurări sociale de stat, se indică identificarea cu precizie a:
– principiilor Legii nr. 19/2000 referitoare la cota de contribuţie pentru
B.A.S.S.;
– categoriilor de persoane asigurate conform legii;
– determinării contribuţiei de asigurări sociale de stat;
– bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale individuale;
– sumelor asupra cărora nu se calculează C.A.S.;
– modului de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
Inspector resurse umane lecţie demonstrativă 19

La sfârşitul fiecărui modul se găsesc răspunsurile la exerciţiile propuse în


cadrul lecţiilor şi tema pentru acasă, care este comună celor două lecţii ale
modulului. Vă prezentăm ca exemplu răspunsurile la cele două exerciţii ce v-au
fost propuse anterior şi tema corespunzătoare lecţiilor 11 şi 12.

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII
Exerciţiul 2:
Pentru o vechime de peste 25 ani, numărul de zile de concediu de odihnă este
de 24 zile. Domnul Popescu va lucra până la sfârşitul anului 2007 încă 8 luni.
24 zile
Numărul de zile de concediu de odihnă/lună =12 luni = 2 zile/lună, iar numărul
de zile de concediu de odihnă de care va beneficia în 2007 este:
8 luni × 2 zile/lună = 16 zile.
Deci se va lua în considerare şi luna decembrie, în care domnul Popescu urmează
să-şi efectueze concediul de odihnă pe anul 2007.

Exerciţiul 3:
Vom avea în vedere că în luna iulie 2007 sunt 22 zile lucrătoare, iar în luna
august 23 zile lucrătoare.
În luna iulie, domnul Popescu a beneficiat de concediu de odihnă în perioada
18.07. - 31.07.2006, perioadă în care au fost 10 zile lucrătoare.
În luna august, domnul Popescu a beneficiat de concediu medical şi concediu
de odihnă, după cum urmează:
– concediu medical – 01.08. - 07.08.2006 – 7 zile calendaristice;
– concediu de odihnă – 08.08. - 27.08.2006 – 14 zile lucrătoare (nu s-au luat
în calcul zilele de sâmbătă şi duminică).
Indemnizaţia de concediu de odihnă pentru iulie a fost următoarea:
Sbază iulie
Iz CO/iulie = nr. zile lucrătoare × nr. zile de concediu =

500 + 125 + 150


= × 10 zile/CO =
22 zile lucrătoare
775
= × 10 zile = 35,22 × 10 zile = 352,20 lei
22 zile
Prin urmare, indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă lunii iulie a fost de
369,04 lei.
Indemnizaţia de concediu de odihnă pentru august este:
500 + 125 + 150
Iz CO/august = × 14 zile =
23 zile lucrătoare
775
= × 14 zile= 33,69 lei × 14 zile = 471,66 lei.
23 zile
Deci, indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă lunii august a fost de 471,66 lei.
Rezultă că indemnizaţia pentru întreg concediul de odihnă a fost de:
352,20 lei + 471,66 lei = 823,86 lei.
20 lecţie demonstrativă Inspector resurse umane

TEMA PENTRU ACASĂ 11 ŞI 12


1. Plecând de exemplul prezentat în cadrul lecţiei 11, întocmiţi un sistem de sala-
rizare ţinând cont de particularităţile companiei în care lucraţi. Explicaţi, acolo
unde este cazul, relaţiile dintre cele trei componente ale sistemului.
2. Calculaţi indemnizaţia de concediu de odihnă pentru un angajat care îşi efectuează
concediul de odihnă pe anul 2007 integral, începând cu data de 03.01.2007.
Angajatul în cauză are un salariu tarifar negociat de 600 lei, un spor de vechime
de 10% şi o indemnizaţie de conducere de 200 lei, iar numărul de zile de concediu
la care are dreptul este de 24 zile lucrătoare.

Temele se rezolvă pe formularele speciale dispuse la sfârşitul fiecărui modul.

Cu aceste fragmente se încheie lecţia demonstrativă a cursului de


Inspector resurse umane.

În speranţa că materialul prezentat v-a convins de atractivitatea şi utilitatea


cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR


înscriindu-vă la cursul de Inspector resurse umane!
tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro