UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULATATEA DE PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIA RESURSELOR UMANE

Referat

Student

Frusescu Daniela Cristina

Relatia munca – familie

Munca si familia sunt doua concepte de baza ale existentei umane, fiecare
indeplinind un rol important in viata noastra. Relatia care se naste din interactiunea
celor doua entitati, poate fi analizata valoric in termeni de timp, intensitate si
comportament. Familia in acceptiunea generala a termenului, constituie celula de
baza a societatii, in care se definesc roluri si actiuni, se transmit informatii de la o
generatie la alta, se creaza cadrul pentru nasterea si cresterea copiilor, prin asumarea
unor drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase şi sociale. In
acceptiunea traditionala, familia avea un caracter normativ si chiar institutional, care
genera formarea si functionarea ei. Prin caracterul institutional se prescria cui ii era
permis sa se casatoreasca si cu cine, parintii avind sarcina de a alege mirii, cu scopul
de a pastra sau mari averea familiei, dar si pentru a asigura supravietuirea liniei
familiale. Toate aceste actiuni fiind circumscrise unor criterii rationale, inclusiv
celor economice. In prezent, in societatea occidentala este putin probabil ca parintii
sa se mai implice in acest fel in viata copiiilor, astfel ca definirea cuplului modern
este in contrast cu cel traditional.

In familia traditionala, alcatuita din doi adulti uniti prin casatorie si care aveau
mai multi copii , existau roluri bine definite si delimitate: mama se ocupa de cresterea
copiilor si de treburile casei, iar barbatului ii revenea munca fizica grea precum si
responsabilitatea morala pentru bunastarea familiei. O caracteristica a familiei
traditionale era stabilitatea, sincronicitatea si complementaritatea rolurilor masculin
si feminin. O data cu schimbarile din societate s-a schimbat si relatia barbat-femeie,
precum si cadrul de definire a relatiei: pot fi cupluri casatorite sau nu, extraconjugale,
familii monoparentale etc. Societatea moderna favorizeaza declinul familiei
traditionale, nucleare, generind o paleta larga de alternative deosebite si diferentiate.
Datorita si contextului socio-economic, familia actuala a devenit un cuplu care isi
canalizeaza energia in afara contextului familial, alocind mai mult timp profesiei si
dorind o evolutie rapida in cariera, ceea ce provoaca a neglijare a vietii de familie.
Ambii parteneri de cuplu isi petrec ziua la serviciu si in traffic, in drumul dinspre
casa si locul de munca.Tendinta partenerilor de a se concentra pe viata profesionala,
dar si personala, prin cultivarea intereselor personale, au condus catre ingnorarea sau
neglijarea vietii de familie. Situatia familiei poate deveni in acest caz critica in
functionarea ca institutie sociala. Intensitatea implicarii in viata de familie depinde
si de constientizarea modificarii rolurilor partenerilor, in cazul in care exista o cariera
profesionala pentru acestia. In cazul in care unul dintre parteneri este concentrat pe
evolutia profesionala, celalalt e necesar sa se ingrijeasca si de o parte din sarcinile
casnice ale partenerului. Se modifica astfel sistemul de valori al familiei si putem
spune ca familia a pierdut din caracteristica ei de institutie sociala, partenerii fiind
mult mai interesati de propria lor viata si satisfacerea intereselor lor si mai putin de
indeplinirea functiilor familiale. Modificarile din sistemul de valori au influentat
direct si functiile familiei. In familia moderna exista o inversare de roluri : activitati
care in trecut apartineau femeii, acum sunt indeplinite de barbat, iar femeia
indeplineste sarcini care din totdeauna erau atribuite barbatului. In multe cupluri
tinere, aceasta inversare sau asumare de noi roluri creaza tensiuni. Starea fiecaruia
este influentata de ce se intimpla la serviciu, de grijile de peste zi, de propriile
nemultumiri sau neimpliniri. Toate aceastea intra in interactiune cu resursele fizice
si emotionale, de aceea este foarte important cum gestionam ceea ce detinem.

Munca in societatea actuala a devenit foarte complexa, cu multe activitati de

indeplinit, care se prelungesc foarte mult si continua de cele mai multe ori si dupa
orele de program, ceea ce impune adaptarea unei atitudini care sa aduca echilibrul
intre cariera si familie. Foarte des se intimpla ca problemele de la munca sa fie
transferate in mediul familial si astfel factorii externi sa influenteze timpul petrecut
in familie.

Gradul de multumire in ce priveste munca depinde de caracteristicile

companiei, dar si ale angajatului, prin nivelul general de multumire de viata. O

munca monotona, stereotipa scade gradul de multumire al individului, influentind
negativ sanatatea fizica si psihica. Persoanele cu capacitati intelectuale mai mari fata
de cele pe care le presupune prestarea muncii lor se streseaza mai mult. Pe de alta
parte, oamenii care sunt multumiti de viata lor particulara isi tranfera starea si asupra
vietii profesionale. Un alt element important in ceea ce priveste multumirea este si
capacitatea de adaptare la munca a individului. Pentru intelegerea acestui indicator,
este necesear ca individul sa analizeze urmatorii factori implicati in gradul sau de
satisfactie: “analiza psihologică a profesiunilor, analiza factorilor de personalitate
implicaţi în activitatea de muncă, orientarea, selecţia şi pregătirea profesională.
(Craiovan, 2008:31)”

Motivatia individului pentru munca depinde de factori diferiti. Chiar daca

motivul principal este unul de ordin financiar, pot exista motive ce tin de nevoia de
socializare sau de stima de sine, respect etc. Conform Abraham Maslow, exista o
ierarhie a nevoilor (pentru care trebuie sa muncim), ierarhizate crescator, in functie
de importanta lor. La baza piramidei nevoilor asa cum agindit-o A Maslow stau
nevoile fiziologice, care sunt legate de supravietuirea individului: hrana, adapost,
imbracaminte.

- Nevoile de Securitate – dorinta de stabilitate, protective, Securitate

psihologica si materiala: siguranta muncii, ordine, lipsa amenintarii
supravietuirii;
 - Nevoi de asociere / afiliere: apartenenta la grup, afectiune, stabilitatea
relatiilor umane;
- Nevoi de stima: recunoastere, prestigiu, incredere in fortele proprii
- Nevoia de autodezvoltare: realizarea personala, maximizarea potentialului.

Conform lui Maslow, nu se poate trece de la un nivel la altul daca nevoile de pe

fiecare nivel precedent nu a fost satisfacut.

Prin munca, omul isi cistiga existent, dar dincolo de ratiunea economica, este
factorul care il mentine pe individ coenctat la realitate si care ii poate define un scop
al existentei. Prin intermediul muncii oamenii socializeaza, isi fac proieteni, sunt
respectati, se pun in valoare, aduc valoare societatii , iar sentimental autorealizarii,
a lucrului “bine facut” ii face sa is creasca gradul de multumire in cee ace priveste
viata. Iar implinirea prin munca, poate fi transferata in viata de familie, care vine sa
completeze satisfactia in ce priveste viata

Cele doua entitati, munca-familie se sustin, completeaza si influenteaza reciproc,

amindoua conducind inspre starea de bine sau rau a individului.