Sunteți pe pagina 1din 34

CAPITOLUL 2

ACTIVITĂŢILE ECONOMICE DIN ZONELE RURALE


ECONOMIC ACTIVITIES IN THE RURAL AREAS

2.1. STRUCTURA VENITURILOR ÎN MEDIUL RURAL


INCOMES STRUCTURE IN THE RURAL AREAS

Structura economiei rurale prezintă diferenţieri în funcţie de regiuni, de trăsăturile


demografice- specifice, sociale şi economice.
Principalele activităţi depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful şi de tradiţiile
zonei. Pentru economia din mediul rural, agricultura, industria alimentară şi silvicultura sunt de o
importanţă primordială. Activităţile non-agricole legate de sectorul primar, de exploatarea resurselor
naturale şi procesare sunt nesemnificative din punct de vedere economic.
Acestea sunt derulate de micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi includ mineritul,
producerea de energie şi silvicultura, procesarea produselor alimentare, mici activităţi comerciale, de
servicii şi meşteşugăreşti.
În 2007, în gospodăria din mediul rural, veniturile băneşti din agricultură au fost de 20,6% iar
contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii de 47,5%.

Sursa: Agricultura în Economia României - între aşteptări şi realităţi, Editura Ceres, 2010, ISBN 978-973-40-
0841-4

Fig. 2.1 Structura veniturilor totale (venituri medii lunare/gospodărie) în mediul rural, în perioada
2004-2008 (în %)
Total incomes structure (average monthly incomes per household) in the rural areas, between 2004-
2008 (%)

Autoconsumul este o modalitate de diversificare a veniturilor şi o sursă de subzistenţă, care


adesea maschează şomajul rural. Veniturile din agricultură au crescut de la 8% în cazul şomerilor la
11,3% odată cu reducerea ponderii autoconsumului, ceea ce indică o reorientare către piaţă cu scopul
de a obţine venituri băneşti. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din surse proprii a
fost 28,5% în 2008. Având în vedere potenţialul pentru activităţi neagricole, creşterea veniturilor

59
populaţiei din mediul rural se poate face prin diversificarea activităţilor.
Multe din gospodăriile de subzistenţă au ca şef un pensionar. Veniturile se măresc fie prin
creşterea pensiilor, fie prin ocuparea unui loc de muncă de către un membru al familiei remunerat prin
salariu, ceea ce-i determină pe oameni să renunţe la ocuparea pe cont propriu atât în activitatea
agricolă, cît şi neagricolă. Tendinţa de sporire a veniturilor gospodăriilor din mediul rural pe seama
veniturilor salariale se observă pe întreaga perioadă 2004-2008 şi se va menţine în perspectivă.
Accesarea măsurilor din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală va conduce la diversificarea
activităţilor non-agricole şi la creşterea veniturilor, îmbunătăţirea structurii populaţiei ocupate în
sectorul rural, creşterea productivităţii muncii şi utilizarea mai bună a timpului de lucru, cunoscut fiind
caracterul sezonier al agriculturii.

2.2. PERFORMANŢA SECTOARELOR AGRICOL, FORESTIER ŞI ALIMENTAR


PERFORMANCE IN THE AGRICULTURAL, FOREST AND FOOD SECTORS

Performanţa în agricultură este scăzută şi a devenit tot mai instabilă. Ponderea producţiei
vegetale în totalul valorii producţiei agricole a fost de 75,22% în 2008, iar a producţiei animale sub
30%. Valoarea producţiei agricole a fost şi este influenţată de structura suprafeţelor cultivate, de
structura producţiei fizice şi de preţurile produselor. La nivelul Uniunii Europene, sectorul vegetal
deţinea cca. 60% din totalul producţiei agricole, iar sectorul zootehnic cca. 40%.
Valoarea adăugată brută a agriculturii a reprezentat 6,3% din PIB în anul 2009, comparativ cu
6,5% în anul 2008. [71] Producţia agricolă a cunoscut un regres accentuat odată cu reducerea
suprafeţelor cultivate, a efectivelor de animale şi a materiilor prime pentru industriile agroalimentare.
În ultimii ani, doar 53% din total suprafaţă arabilă a fost cultivată cu cereale, din care 45% din
suprafaţă a fost ocupată de porumb, 44% a fost cultivată cu grîu, iar 11% a fost cultivată cu orz, orezul
ocupînd o suprafaţă de doar 0,2%.

2.2.1. PRODUCŢIA VEGETALĂ


VEGETABLE PRODUCTION

Plantele oleaginoase ocupau, în anul 2008, cca.15,89% din suprafaţa totală cultivată iar
cartofii aproape 3% din terenul arabil.
Legumele se cultivau pe o suprafaţă relativ constantă începînd cu anul 2004, dar în scădere în
anul 2008 faţă de 2006.
Suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole este de 193 mii ha şi a rămas aproape constantă în
perioada 2006-2009. Suprafaţa pomicolă totală reprezintă 1,45 % din suprafaţa agricolă, dar are o
pondere nesatisfăcătoare în producţia agricolă şi ocupă locul 6 în producţia vegetală.
Din anul 2001 până în anul 2008 suprafeţele cultivate cu viţă nobilă au scăzut cu 23%, însă în
2009 s-a observat o uşoară creştere. Suprafaţa viilor pe rod a fost de 194,9 mii ha, din care 100,8 mii
ha vii altoite şi 94 mii ha vii hibride, în anul 2008.

60
Tabel 2.1
Suprafeţe cultivate, pe culturi
Cultivated areas by crops
mii ha
Cultura/suprafaţa 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
grâu 2546,30 2297,50 1735,20 2295,90 2476,00 2012,60 1975,0 2110,3 2207,3
porumb 2974,00 2894,50 3199,60 3274,10 2628,50 2520,10 2524,7 2449,6 2267,5
orz 528,80 578,80 329,60 424,50 484,60 331,60 363,8 394,3 532,1
floarea-soarelui 800,30 906,20 1188,00 977,00 971,00 991,40 835,9 813,9,0 787,2
rapiţă 82,4 74,6 17,1 49,7 87,8 110,1 364,9 365,0 435,6
soia 44,80 71,80 128,80 121,30 143,10 190,80 133,2 48,9 41,4
cartofi 276,7 283,2 282,0 265,7 284,9 278,0 268,1 258 276,7
plante textile 0,9 1,4 1,6 1,5 2,3 2,3 0,3 0,055 0,9
sfeclă de zahăr 39,0 41,6 45,2 20,8 25,2 39,8 28,7 21,6 39,0
legume 281,9 269,9 282 286,9 308,2 266,7 280,1 252,4 268,2
fructe 195,0 195,9 188,9 191,9 192,9 192,3 193 193,4 193
vii 244,4 242,9 233,3 205,4 190,6 190,5 187,6 194,9 244,4
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2009

Producţia de cereale variază de la un an la altul, fiind puternic dependentă de condiţiile


climatice.
În anul 2007, pe fondul unui an secetos, au fost afectate toate culturile.În România s-a
înregistrat la grâu – 1542 kg/ha, cea mai scăzută producţie medie la hectar din UE.La floarea soarelui,
în perioada 2001-2006 creşterea suprafeţei cultivate a fost de peste 23% datorită dezvoltării industriei
interne de profil, care a preluat 70% din producţie.
Suprafeţele cultivate cu rapiţă, începînd cu anul 2005 devin mai însemnate datorită cererii
crescute pentru producţia de biocarburanţi. În anii 2007 şi 2008, suprafeţele au fost aproximativ egale,
însă producţia medie din anul 2008, datorită condiţiilor climatice favorabile, a fost de cca 2 ori mai
mare decât cea a anului 2007. În anul 2009, suprafaţa cultivată cu rapiţă a crescut la 435,6 mii hectare,
însă producţia medie a scăzut cu 500 kg faţă de 2008.
Suprafeţele cultivate cu soia au crescut în perioada 2001-2006 de peste 4 ori în condiţiile în
care cererea pe piaţa internă a fost ridicată. Începînd cu 2007, scade suprafaţa cultivată, astfel, în anul
2009 se însămînţează 41 mii hectare, ca urmare a interzicerii cultivării soiei modificate genetic.
La cartofi, deşi suprafaţa cultivată a fost redusă faţă de ceilalţi ani, cea mai mare producţie din
perioada analizată s-a obţinut în anul 2004,15,9 t/ha. În anul 2009 s-au cultivat 276,7 ha,cu o producţie
de 14,4 to/ha. La sfecla de zahăr, în anul 2008 scad suprafeţele cultivate dar cresc randamentele la
hectar.
Suprafaţa cultivată cu legume variază de la un an la altul, fiind legată de perisabilitatea
ridicată a acestor produse şi de nerespectarea contractelor încheiate. Suprafeţele şi randamentele la
hectar au scăzut, fapt care a dus la creşterea importurilor.

61
Tabel 2.2
Producţii la ha
Productions by hectare
kg
Producţia
medie/ha 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
grâu 3038,00 1924,00 1429,00 3403,00 2965,00 2746,00 1542,0 3403,0 2342,0
porumb 3066,00 2902,00 2993,00 4441,00 3952,00 3565,00 1526,0 3212,0 3304,0
orz 2988,00 2005,00 1641,00 3312,00 2227,00 2331,00 1461,0 3067,0 2153,0
floarea-soarelui 1029,00 1105,00 1268,00 1595,00 1381,00 1540,00 654,0 1437,0 1413,0
rapiţ 1235,0 481,0 473,0 1984,0 1681,0 1590,0 991,0 1844,0 1317,0
soia 1623,00 2033,00 1746,00 2462,00 2186,00 1807,00 1022,0 1815,0 1735,0
cartofi 14393 14383 13995 15920 13078 14191 13663 14274 14393
sfeclă de zahăr 22432 22930 16916 32290 28932 28942 26065 32726 22432
legume 10,944 12207 11660 13141 14730 13588 14776,51 12384,71 14243
fructe 7990 10686 8979 6551 4540 8044 7701 5615 6762
vii 4568 4414 4591 5991 2603 4689 4654 5387 4568
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2009

2.2.2. EFECTIVE DE ANIMALE


LIVESTOCKS

Efectivele de animale au fost relativ stabile, putîndu-se observa semne de revigorare în acest
sector. La bovine apare o tendinţă de redresare în anii 2005 ş 2006 (2934 mii cap în 2006); în perioada
2006-2008 scăderea este drastică, de peste 8,5% (2684 mii cap în 2008).
Efectivele de porcine se redresează începînd cu anul 2004, ajungînd la un maxim de 6815 mii
capete în 2006, dar scad din nou după aderare, în 2008 la doar 6174 mii capete (o scădere de 9,4%
faţă de 2006).
Efectivele de ovine cresc în anul 2008 cu 22,5% mai mult faţă de anul 2001. Efectivele de
caprine au o tendinţă de creştere, la nivelul anului 2008 (cu 71% mai mult decît în anul 2001) datorită
sistemului de subvenţionare.
Efectivele de păsări au crescut în perioada 2001-2004 cu 12,5%, după care tendinţa a fost de
reducere; efectivele de păsări au scăzut în perioada 2004-2008 cu 3%.
Familiile de albine au fost în creştere în perioada 2001-2008 (cu 34%).
Tabel 2.3
Evoluţia efectivelor de animale pe specii şi categorii în perioada 2001-2008 (mii capete)
Livestock evolution by species and categories, between 2001-2008 (thousands heads)
Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008/2001 - % -
Bovine, din care: 2800 2878 2897 2808 2862 2934 2819 2684 95,9
- vaci, bivoliţe şi juninci 1746 1759 1757 1755 1812 1810 1732 1639 93,9
Porcine 4447 5058 5145 6495 6622 6815 6565 6174 138,8
Ovine 7251 7312 7447 7425 7611 7678 8469 8882 122,5
Caprine 525 633 678 661 687 727 865 898 171,0
Cabaline 860 879 897 840 834 805 862 820 95,3
Păsări 71413 77379 76616 87014 86552 84990 82036 84373 118,1
Albine (mii familii ) 745 781 840 888 888 891 982 998 134,0
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008

62
2.2.3 PRODUCŢA ZOOTEHNICĂ
LIVESTOCK PRODUCTION

Producţia de carne în viu a crescut la toate speciile. În anul 2008, carnea de porc a reprezentat
39,6% din producţia totală de carne; carnea de oaie şi capră - 9,1%; carnea de pasăre - 31,1%.
Producţia medie de lapte, în anul 2008, era de 3562 litri/cap, dar a crescut cu cca. 70% faţă de
perioada 1998-2008. Colectarea laptelui necesară procesatorilor este afectată de nerespectarea
normelor de calitate şi dispersarea teritorială mare a surselor de colectare. Circa 76% din producţia de
lapte provine din exploataţiile mici, cu 1-2 capete, care reprezintă 92% din total exploataţii cu vaci de
lapte. Ca atare, importurile de lapte sunt mari iar exportul deficitar.

2.2.4. AGRICULTURA ECOLOGICĂ


ECOLOGICAL AGRICULTURE

Agricultura ecologică are o dezvoltare dinamică şi poate contribui la protejarea resurselor de


apă şi sol, la conservarea biodiversităţii şi la lupta împotriva schimbărilor climatice, oferind bunuri
publice pentru o piaţă aflată în plină dezvoltare.
În perioada 2006-2009, suprafeţele cultivate după modul de producţie ecologic s-au mărit,
ajungând de la 143.194 ha cultivate în anul 2006, la 240.000 ha în anul 2009. Evoluţia produselor
realizate în sistemul de agricultură ecologică este prezentată în tabelul nr. 2.4.

Tabel 2.4
Operatori şi suprafeţe în agricultura ecologică
Operators and areas in ecological agriculture
Indicatori 2006 2007 2008 2009
Număr operatori înregistraţi 3409 3834 4191 3316
Din care: număr procesatori 39 48 85 74
Suprafaţă certificată (ha) 143194 190129 221411 240000
Ponderea suprafeţelor certificate din total 1 1 2 2,6
suprafaţă agricolă %
Suprafaţă certificată pe teren agricol (ha) 45605 65112 86454 127199
Suprafaţă certificată păşuni, fâneţe (ha) 51200 57600 46006,5 23670
Suprafaţă certificată livezi şi viţă de vie (ha) 294 954 1518 1590
Colectare din flora spontană (ha) 38700 58728 81271 82871
Alte suprafeţe certificate (ha) 7395 7735 6154 4670
Sursa: Înregistrare operatori MADR

Structura pe culturi cuprinde: păşuni naturale şi fîneţe 23670 ha, livezi şi viţă de vie 1590 ha,
colectare din flora spontană 82871 ha. Se constată şi o creştere a efectivelor de animale, de la 10.000
capete în anul 2000 la 40.000 capete în anul 2003. Creşterea efectivelor de animale certificate ecologic
s-a înregistrat în special la ovine – caprine, creştere de cca. 15 ori faţă de anii 2000-2004 şi de 14 ori
faţă de efectivele înregistrate în anul 2005.
Numărul operatorilor (producători, procesatori, comercianţi) înregistraţi în baza de date a
MADR a fost în anul 2008 de 4191: în sectorul industriei alimentare s-a înregistrat o creştere a

63
numărului de procesatori de la 48 de unităţi în anul 2007 la 85 de unităţi în anul 2008.
Pe piaţa internă s-au comercializat legume şi fructe proaspete, ceaiuri de plante; pîine, paste
făinoase, produse de patiserie şi cofetărie, făină, fulgi de cereale, ulei de floarea soarelui şi soia, ouă,
miere de albine şi produse secundare, vin obţinut din struguri ecologici, produse procesate: lapte de
vacă şi oaie (caşcaval, unt, smîntână, telemea), orez, soia, seminţe de cînepă (ulei de cânepă), carne de
porc, vită, melci (cîrnaţi, slănină, tobă, pate), fructe şi legume (sucuri, gemuri). Produsele se
comercializează la poarta fermei, en-gros şi prin reţeaua de magazine (caşcaval, schweizer, legume,
ouă).
O parte din produsele ecologice de origine vegetală au fost exportate pe pieţele din Germania,
Italia, Franţa, Elveţia, Olanda, Grecia, unde cererea de astfel de produse este în creştere: cereale, fructe
de pădure, ciuperci, miere de albine şi produse derivate, ulei din floarea soarelui, în valoare de cca.
100 mil. euro, cca. 130.000 to.
În sectorul produse tradiţionale, au fost atestate 2541 de produse de lapte, carne, panificaţie,
băuturi, din care 1547 în perioada 2007-2008.
În sprijinul dezvoltării şi promovării acestui sector, s-a înfiinţat Oficiul Naţional al Produselor
Tradiţionale şi Ecologice Româneşti, cu sediul la Braşov,care asigură asistenţa tehnică pentru
elaborarea documentaţiei necesare atestării produselor şi înregistrării denumirilor acestora la Comisia
Europeană şi care promovează produsele româneşti pe piaţa naţională şi comunitară.

2.2.5. INDUSTRIA ALIMENTARĂ


FOOD INDUSTRY

În anul 2007, industria alimentară avea 876 unităţi de procesare lapte, cu o capacitate de
29.391 mii hl, 107 unităţi de procesare carne cu capacitatea de producţie de 1672 mii to/an, 159 de
procesatori legume şi fructe cu capacitate de producţie de 507,6 mii to/an.
În anul 2008, pe fondul investiţiilor realizate prin SAPARD, industria alimentară se
revigorează, astfel, faţă de 2007, a crescut cu 12% capacitatea de procesare a cărnii,cu 35%
capacitatea de procesare la lapte şi cu 22% capacitatea de procesare la legume şi fructe.

Tabel 2.5
Capacităţi de procesare
Processing capacities
Specificare Număr unităţi Capacitate de procesare
2007 2008 2007 2008
Lapte şi produse lactate mii/hl/an -Ech lapte 876 901 29391,2 39679
Carne şi produse din carne - mii to/an 1007 1025 1672 1878,7
Zahăr şi produse din zahăr - mii to/an 2228 2181 1337,4 1264
Produse de panificaţie - mii to/an 6353 5840 12457,5 12399,13
Conserve legume şi fructe - mii to/an 159 152 507,6 623,3
Uleiuri şi grăsimi vegetale - mii to/an 529 484 840,6 807,8
Sursa MADR

64
Comerţul en-gros şi canalele de comercializare sunt subdezvoltate avînd probleme legate de:
dispersia mare a sistemului de distribuţie,lipsa spaţiilor de depozitare moderne care să asigure
aprovizionarea cu produse agroalimentare de calitate; prezenţa a numeroşi intermediari pe piaţă;
sisteme de informare legate de cerere şi ofertă slab dezvoltate. Organizarea grupurilor de producători
ar conduce la creşterea şi stabilizarea veniturilor fermierilor prin furnizarea materiilor prime de calitate
şi o coordonare pe verticală între industria alimentară şi fermieri.

2.2.6. DEZVOLTAREA AFACERILOR ŞI A TURISMULUI


BUSINESS AND TOURISM DEVELOPMENT

În anul 2007,existau un număr de 145.609 de persoane fizice autorizate (PFA) şi 39.433


asociaţii familiale autorizate cu activităţi economice în mediul rural, care deţineau aproximativ 70%
din totalul agenţilor economici identificaţi ca micro-întreprinderi. La nivel regional, situaţia curentă
arată că cel mai mare număr de PFA şi AF se regăseşte în regiunile Nord-Est şi Nord-Vest iar numărul
cel mai mic în Sud-Est şi Sud-Vest.
Populaţia ocupată în activităţi comerciale de artizanat este nesemnificativă. Venitul obţinut din
aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă. Activităţile meşteşugăreşti sunt dezvoltate în
regiunile din Nord-Est şi Sud, mai puţin în Vest.
Serviciile deşi oferă oportunităţi ocupaţionale alternative pentru ridicarea calităţii vieţii şi
sporirea atractivităţii zonelor rurale, sunt slab reprezentate în comune şi sate.
Turismul rural
Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic atît în zonele montane şi submontane, în
Delta Dunării, cît şi pe litoralul Mării Negre. Turismul specific pentru Bucovina (Nord - Est) este cel
religios, în Maramureş (Nord - Vest), turismul arhitectural şi etnografic, în Transilvania (Centru) -
turismul recreaţional şi cultural, arta culinară şi a vinului, iar la poalele Munţilor Carpaţi se practică
pescuitul.
Zonele montane şi cele forestiere din România asigură oportunităţi pentru practicarea
turismului şi în special a ecoturismului. O zonă turistică importantă este Delta Dunării, o valoare
naturală ridicată datorită biodiversităţii şi care permite practicarea diferitelor tipuri de turism (odihnă,
pescuit, artă culinară).
ONG-urile care se ocupă cu activităţile de turism rural contribuind la dezvoltarea şi
promovarea acestora prin cursuri, seminarii de pregătire şi instruire în domeniul prestărilor de servicii
turistice sunt Agenţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC şi Federaţia
Română de Dezvoltare Montană şi Rurală – FRDMR.
În prezent, în România există peste 4000 de pensiuni turistice şi agro-turistice inventariatedin
care 1965 sunt incluse în diferite structuri, reţeaua ANTREC fiind cea mai cunoscută. Doar 1267 de
pensiuni sunt omologate - îndeplinesc condiţiile legale-, diferenţa necesită modernizări pentru a ajunge
la standardele cerute. Capacitatea de cazare totală a unităţilor turistice omologate este de 4612 camere,
adică 9637 locuri de cazare. Dintre acestea, 948 de unităţi sunt pensiuni turistice, cu 3731 camere

65
-7836 locuri de cazare - şi 319 sunt pensiuni agro-turistice, cu 881 camere, respectiv 1801 locuri de
cazare.
Repartizarea geografică a unităţilor turistice în teritoriu respectă în general zonele turistice
consacrate ale ţării:
- judeţul Braşov: 156 unităţi turistice (12,31% din cele omologate);
- judeţul Harghita: 151 unităţi turistice (11,91% din cele omologate)
- judeţul Sibiu: 118 unităţi turistice (9,31 % din cele omologate);
- judeţul Maramureş: 90 unităţi turistice (7,1% din cele omologate);
- judeţul Suceava: 78 unităţi turistice (6,15% din cele omologate).
Pensiunile în mediul rural au o dezvoltare diferenţiată pe regiuni: Zona Bucureşti - Ilfov
deţine 0,5%, Zona de Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-
Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, la nivelul anului 2005.
Turismul rural şi agro-turismul este legat de activităţile din fermă,care aduc venituri
alternative şi posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural. Tradiţiile,specialităţile culinare şi băuturile,
diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector.
Turismul rural nu este dezvoltat,nu răspunde cerinţelor pieţii din lipsă de organizare,
promovare şi informare. Centrele turistice care activează la nivel local sunt puţine, fiind necesară
crearea de servicii turistice moderne şi competitive pentru turismul românesc.
Moştenirea culturală
O componentă importantă a vieţii satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod
specific la creşterea gradului de atractivitate a satului pentru populaţia tînără. Căminele şi alte
aşezăminte culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea şi internetul sunt mijloacele
prin care se transmite cultura în mediul rural.
Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune.
Dezvoltarea turismului rural promovează şi tradiţiile, cultura, obiceiurile din mediul rural şi
promovarea specialităţilor culinare, a băuturilor tradiţionale, cu beneficii economice pentru populaţia
locală.
În zonele montane şi premontane, s-au dezvoltat în timp ocupaţii care s-au transmis din tată în
fiu (apicultura, sericicultura, vînătoarea şi pescuitul), păstorit, meşteşuguri (olăritul, ţesutul,
prelucrarea lemnului şi a metalelor), mici industrii, meşteşuguri prin care sunt produse materiale de
construcţii cum sunt: cărămizi, olane, ţigle, teracotă, var, scînduri şindrilă etc.
Problemele cu care se confruntă activitatea meşteşugărească şi artizanală sunt, pe de o parte,
lipsa fondurilor pentru modernizarea producţiei, iar pe de altă parte,lipsa ucenicilor tineri care să
înveţe şi să preia meşteşugul. În acest moment nu există un sprijin real acordat tinerilor din spaţiul
rural pentru învăţarea şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale şi stabilirea acestora aici.
O altă problemă cu care se confruntă spaţiul rural românesc sunt serviciile pentru populaţie,
slab reprezentate în activităţi cum sunt: întreţinerea şi repararea obiectelor şi aparaturii de uz casnic şi
gospodăresc, depanare radio-TV, igienă, croitorie, vopsitorie şi curăţătorie chimică, etc.

66
Dezvoltarea unor reţele de servicii pentru populaţie în spaţiul rural ar crea perspectiva creşterii
gradului de ocupare a forţei de muncă, în general şi al femeilor, în special. Toate aceste activităţi sunt
susţinute prin măsurile PNDR.

2.3. SERVICII PENTRU AGRICULTURĂ


SERVICES FOR AGRICULTURE

2.3.1 CHIMIZARE
CHEMISATION

Utilizarea îngrăşămintelor chimice după 1989 a fost influenţată de forma de proprietate asupra
pămîntului şi de modul de exploatare. Cantităţile de îngrăşăminte aplicate în anul 2009 faţă de anul
2004 au crescut atît la cele azotoase cât şi la îngrăşămintele pe bază de potasiu şi fosfor. Cauzele
reducerii cantităţilor de îngrăşăminte,erbicide,insecticide folosite în agricultură faţă de perioada
anterioară anului 1989, sunt legate de preţurile ridicate, lipsa dotării cu maşini şi utilaje pentru
executarea tratamentelor;lipsa de informare şi de organizare a producătorilor agricoli; lipsa resurselor
financiare care să le permită agricultorilor utilizarea tehnologiilor performante. Folosirea unor cantităţi
insuficiente de îngrăşăminte chimice pe ansamblul agriculturii a diminuat randamentele medii la
hectar.
Utilizarea îngrăşămintelor naturale a fost legată de dezvoltarea efectivului de animale şi de
capacitatea de a le transporta şi distribui pe cîmp. După 1989, pe măsura reducerii efectivelor de
animale au scăzut şi cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate.

Tabel 2.6
Utilizarea îngrăşămintelor chimice
Chemical fertilisers in use
- Mii to -
Specificare 2006 2007 2008* 2009*
Total îngrăşăminte chimice - substanţă activă 363 387 397,9 439,6
Azotoase 252 265 279,9 309,8
Fosfatice 94 103 102,4 100,3
Potasice 17 19 15,6 29
Îngrăşăminte naturale 14900 13498 11725,1
Sursa: Anuarul statistic al României 2008
*Date operative MADR

În România consumul de pesticide a scăzut foarte mult în ultimii ani. Pierderile provocate de
neutilizarea mijloacelor chimice de combatere a bolilor si dăunătorilor se cifrează la 1/3 din recolte.
Ridicarea vertiginoasă a preţurilor la pesticide a redus şi mai mult posibilitatea de achiziţionare a
acestora de către agricultori.
În practica agricolă actuală nu se acordă atenţia necesară rolului materialului biologic de
calitate în obţinerea unor producţii ridicate. În ultimii ani tendinţa consumului de sămînţă certificată a
scăzut drastic. Deşi în acest sector au fost acordate o serie de facilităţi, în sectorul particular există
mulţi proprietari (cca. 50%) care utilizează sămînţă necertificată.

67
2.3.2. MECANIZARE
MECHANISATION

Nivelul de dotare mecanică existent în prezent în agricultură nu este în măsură să asigure


efectuarea lucrărilor în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură.
Înzestrarea agriculturii româneşti cu tractoare şi maşini agricole în perioada 2006-2008 s-a
menţinut la un nivel relativ constant ceea ce reflectă stagnarea modernizării şi decalaje enorme faţă de
majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Parcul de tractoare s-a mărit în 2009 la 176.841
faţă de 174.563 în anul 2006. Nu este relevant, pentru că majoritatea gospodăriilor ţărăneşti nu-şi
lucrează terenurile mecanizat. Unităţile agricole mari dispun de tractoare moderne şi asigură un grad
ridicat de mecanizare a lucrărilor. Numărul de hectare pe tractor fizic a fost, în medie, în anul 2006 de
54 ha iar în 2009 de 53,1 ha.
Tabel 2.7
Parcul de maşini agricole
Number of agricultural machinery
- buc. -
Specificare 2006 2007 2008* 2009*
Tractoare agricole 174.563 174.003 174.790 176.841
Pluguri 138.594 139.782 141.512 14.2519
Combine 24.975 24.656 24.173 24.249
Semănători 67.761 67.761 68.308 68.916
Suprafaţa arabilă/ tractor fizic ha 54 54,1 53,7 53,1
Sursa: Anuarul statistic al României 2008
*Date operative MADR

Parcul de combine a fost de 24.975 bucăţi în 2006 însă numărul acestora a scăzut în 2009 la
24.249 ca urmare a scoaterii din funcţiune a celor vechi şi înlocuirii cu combine performante. Pentru
îmbunătăţirea dotării tehnice a agriculturii,s-a acordat sprijin financiar prin Programul privind
sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de utilaje agricole cu finanţare de la bugetul de
stat.
Modernizarea exploataţiilor agricole s-a realizat prin Programul SAPARD - Măsura 3.1
Investiţii în exploataţiile agricole, prin Programul Fermierul privind obiectivele de investiţii directe şi
prin FEADR - Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole.
Dotarea slabă cu utilaje agricole, lipsa resurselor financiare necesare achiziţionării acestora, şi
dimensiunile reduse ale exploataţiilor agricole menţin agricultura României la un nivel redus de
asigurare a mecanizării lucrărilor agricole.

2.3.3. INFRASTRUCTURA DE IRIGAŢII


IRRIGATION INFRASTRUCTURE

În România, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupă circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării
şi este aproximativ egală cu cea amenajată pentru desecări. Combaterea eroziunii solului se face pe
circa 15% din suprafaţa agricolă.
În anul 2006 a fost irigat cca. 3%, în 2007 circa 10% şi în 2008 cca.7,1% din suprafaţa

68
amenajată pentru irigat.

Tabel 2.8
Amenajări irigaţii
Irrigation improvements
- Mii ha -
Specificare 2006 2007 2008 2009
Amenajări desecare-drenaj 3158,3 3152,5 3152,5 3152,5
Amenajări de combatere a eroziunii solului 2282 2278,6 2282,5 2282,5
Amenajări de apărare împotriva inundaţiilor 948,2 948,2 948,2 948,2
Amenajări de irigaţii 3556,4 3155,3 3157,1 3157,1
Suprafaţă irigată 96,2 320,2 225 304,3
% din suprafaţa amenajată 3 10 7,1 9,6
Sursa: AGR 1 MADR

Noile provocări (managementul resurselor de apă, schimbări climatice, energie regenerabilă,


biodiversitate,măsuri ce însoţesc restructurarea sectorului produse lactate, inovare şi respectiv
broadband) au fost definite drept priorităţi conform Bilanţului de sănătate al Politicii Agricole
Comune.

2.3.4. DISPARITĂŢI PRIVIND FURNIZAREA SERVICIILOR ÎN SPAŢIUL RURAL


DISPARITIES IN PROVISION OF SERVICES ON RURAL AREA

Reţeaua de drumuri
Reţeaua de drumuri actuală deserveşte doar 3/5 din totalul populaţiei rurale. Jumătate din
comune au acces direct la reţeaua de drumuri iar 25% dintre comune nu le pot utiliza în perioadele cu
precipitaţii [96], cu repercursiuni asupra dezvoltării economiei rurale.
În 2005, drumurile publice în România acopereau suprafaţa de 79.904 km, din care 80%
reprezentau drumuri judeţene şi drumuri comunale. Doar 10,6% din drumurile judeţene şi drumurile
comunale au fost modernizate, dintre care 30,7% au fost acoperite cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare.
Drumurile comunale modernizate, sunt în judeţul Harghita ( 0,28%) şi 25,15% în judeţul Olt.
Judeţele Botoşani, Buzău,Covasna,Tulcea şiVrancea nu au drumuri comunale modernizate).[71]
Lungimea singurei autostrăzi din România este de numai circa 110 km., starea ei fiind sub
standardele cerute. Reţeaua de căi ferate are o densitate asemanatoare cu cea din UE, dar starea căii de
rulare si a vehicolelor este nestisfacatoare.
Alimentarea cu apă potabilă
Doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de locuitori) au acces la reţeaua
publică de apă. Majoritatea gospodăriilor (70%), folosesc fîntînile pentru consumul de apă. În 2003,
43,6% din lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă se află în zonele rurale, iar 56,4%
în zonele urbane.
Reţeaua publică de canalizare

69
Doar 373 de comune (10% din totalul populaţiei rurale) beneficiază de reţea de canalizare.
Diferenţele dintre zonele urbane şi cele rurale sunt mari : 93,2% din lungimea conductelor traversează
oraşele şi doar 6,8% satele.
Energie electrică
În spaţiul rural, conectarea la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică rămâne o
problemă. În România există 37.977 de gospodării amplasate în 1.772 de localităţi rurale parţial
electrificate şi 3.327 de gospodării situate în 121 de localităţi neelectrificate. [96]
Gestionarea deşeurilor
În mediul rural, serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt slab dezvoltate sau chiar
inexistente în unele localităţi. De regulă, transportul la locurile de depozitare se efectuează în mod
individual de către generatori. Doar o mică parte dintre localităţile rurale, în special localităţile rurale
situate în vecinatatea centrelor urbane sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea
deşeurilor. În România s-au identificat 2.686 spaţii de depozitare în zona rurală cu o suprafaţă de cel
mult un hectar. Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale se vor realiza până în 2009 odată cu
extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi realizarea sistemului de transport, transfer şi
deschiderea depozitelor zonale.
Energia termică
Serviciile de alimentare cu energie termică sunt distribuie doar 0,5% în mediul rural. Din
totalul energiei, doar 26 de localităţi rurale beneficiază de acest serviciu [71].
În ceea ce priveşte încălzirea prin centrala termică, doar 2,4% dintre gospodăriile din mediul
rural beneficiază de acest serviciu, în timp ce 89% dintre gospodării utilizează sobe pe bază de lemn,
cărbune, petrol.
Accesul la internet
În zonele rurale accesul la internet este limitat, de acesta beneficiind, doar unele instituţii
publice. Situaţia privind infrastructura de internet în bandă largă a fost avută în vedere ulterior
momentului aderării României în structurile comunitare. Informaţiile limitate existente la acel moment
a permis doar stabilirea unor măsuri de intervenţie publică prin Programul Sectorial Operaţional
Creşterea Competitivităţii Economice co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru
zonele cu acoperire redusă datorită eşecului pieţei.
Finanţarea investiţiilor în infrastructura de internet în bandă largă atît pentru zonele urbane cît
şi cele rurale este în prezent acoperită exclusiv de POS CCE. Includerea ei printre priorităţile PERE a
determinat România să reconsidere posibilitatea de sprijin în cadrul PNDR după 2010. În perioada
care urmează, se vor monitoriza şi, pe măsura disponibilităţii datelor statistice, acestea vor fi incluse
în analiza si fundamentarea sprijinului planificat a se introduce după 2010.
Educaţie şi formare
Dezvoltarea rurală şi diversificarea economiei rurale depind de nivelul educaţiei, al
cunoştinţelor şi calificării. Calitatea educaţiei este redusă, din cauza slabei dotări a infrastructurii
educaţionale, şi datorită nivelului de pregătire/experienţă al profesorilor.

70
Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forţei de muncă din mediul rural, fiind un factor
restrictiv pentru dezvoltarea economică din această zonă. Diversificarea activităţilor economice nu
este susţinută de lucrători cu formare sau experienţă specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece
sistemul educaţional nu a fost adaptat cerinţelor specifice din mediul rural.
În anul şcolar 2005 -2006, 31,3% din populaţia totală înscrisă în sistemul de învăţământ a
studiat în zonele rurale. Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 25 – 64 de ani care participă la
educaţie şi formare, a înregistrat o creştere de la 0,2% în anul 1998 la 0,5% în anul 2005.
Acest procent variază între 0,3% în Regiunea de Sud-Vest şi Regiunea de Vest şi 0,8% în
Regiunea Centrală. [71]
Comunitatea romă are cel mai scăzut nivel de educaţie din România, doar 1,04% dintre romi
ajung la liceu, rata repetenţiei este de aproximativ 11,3%, situîndu-se peste media naţională. Populaţia
romă cu vîrsta cuprinsă între 7-16 ani a părăsit şcoala înainte de a termina învăţămîntul obligatoriu în
procent de 12% şi circa 18% 1 nu urmează nici o formă de învăţămînt.Din acest motiv au o slabă
reprezentare pe piaţa muncii.
Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt
expuşi riscului de abandon şcolar, deasemeni şi copiii din comunităţile rurale montane unde se luptă
cu sărăcia şi lipsa mijloacelor de transport .
Alte servicii
Accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă pentru asigurarea calităţii vieţii în
comunităţile rurale. Este necesar să se îmbunătăţească sprijinul pentru vârstnici, mai ales pentru cei
care trăiesc în locuri izolate pentru că, în anul 2005 din 168 de unităţi pentru asistarea adulţilor doar 19
reprezentau cămine pentru persoane vârsnice. [71]
În spaţiul rural, în 2001 existau doar 81 de case de copii. [96]
În anul 2005, numărul creşelor înregistrate a fost de 291 din care doar 2 în mediul rural.
Pentru practicarea activităţilor sportive, existau doar 26 de cluburi sportive – anul 2001. [96]

2.4. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ - COMPONENTĂ A PLANULUI


NAŢIONAL STRATEGIC
NATIONAL PLAN FOR RURAL DEVELOPMENT COMPONENT OF THE NATIONAL
STRATEGIC PLAN

2.4.1 STRATEGIA PRIVIND IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE DEZVOLTARE


DEVELOPMENT STRATEGY FOR IMPLEMENTATION MEASURES

Implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 în România are la bază


Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR.
Planul prezintă, în funcţie de analiza situaţiei socio-economice şi de mediu, priorităţile şi
direcţiile naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 în domeniile agricol, non-agricol, silvic,

1
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, UNFICEF,
„Participarea la educaţie a copiilor romi”, Bucureşti, 2002.

71
precum şi cele legate de activităţi de investiţii în infrastructură,dezvoltare şi renovare a satelor
româneşti,în strânsă legătură cu priorităţile comunitare.
Programul Naţional Strategic cuprinde trei aspecte-cheie:
1. Transformarea şi modernizarea agriculturii, silviculturii şi a industriei procesatoare,
pentru a le face mai competitive.
2. Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale,prin promovarea
managementului durabil pe suprafeţele agricole şi forestiere.
3. Reducerea forţei de muncă din sectorul agricol şi transferul către alte sectoare.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost negociat cu serviciile Comisiei
Europene în perioada iunie 2007 – februarie 2008, a primit avizul din partea celor 27 de state membre
în cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală din data de 20 februarie 2008,cu Decizia Comisiei
Europene de aprobare a PNDR emisă în data de 16 iulie 2008 (C/2008/3831).
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 cuprinde 4 axe (direcţii), pe care se vor
sprijini modernizarea agriculturii şi a comunităţilor rurale din România. Fiecare axă conţine măsuri şi
submăsuri, a căror aplicare răspunde nevoilor actuale şi de perspectivă.
S-au stabilit sumele alocate,condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor,cuantumul finanţării
publice (surse nerambursabile UE şi de la Bugetul de stat şi cofinanţarea privată).
Sprijinul financiar este concentrat pe patru axe:
- Axa 1: „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”,
- Axa 2: „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”,
- Axa 3: „Calitatea vieţii în zonele rurale”,
- Axa 4: „LEADER”.
În cadrul fiecărei axe sunt stabilite măsurile care sunt implementate prin program în funcţie de
tipul investiţiei şi de domeniile vizate. Pentru transformarea şi modernizarea agriculturii, PNDR s-a
axat pe modul de abordare şi atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul agricol şi cel forestier
în vederea modernizării,consolidării şi restructurării,pentru atingerea unui nivel ridicat de
competitivitate şi durabilitate prin protecţia mediului.Acest lucru va oferi locuri de muncă în cadrul
fermei. S-a avut în vedere sprijinirea iniţiativelor asociative ale agricultorilor, pentru utilizarea
eficientă a resurselor de capital şi a fondurilor acordate de UE.
Pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale şi promovarea
managementului durabil pe suprafeţele agricole şi forestiere, PNDR are în vedere creşterea
atractivităţii zonelor rurale prin diversificarea exploataţiilor şi identificarea unor activităţi economice
alternative, sprijinirea agriculturii din zonele defavorizate, abordându-se astfel problema abandonului
terenurilor. Agricultorii sunt sprijiniţi să aplice practici agricole care nu afectează mediul.
Pentru reducerea forţei de muncă din sectorul agricol şi transferul către alte sectoare, PNDR
are în vedere două categorii din zonele rurale: populaţia trecută de vîrsta pensionării şi populaţia
activă, dar angajată cu timp de ocupare parţial sau şomeră. În ceea ce priveşte prima categorie, prin
măsurile PNDR, se facilitează transferul de terenuri între generaţii, de la agricultorii vîrstnici, care în

72
prezent deţin 31% din totalul suprafeţelor, la agricultorii mai tineri. Pentru a doua categorie, PNDR, în
special prin axele 3 şi 4, sprijină diversificarea economiei rurale non-agricole şi dezvoltarea sectorului
agricol cu timp de ocupare parţial.
Alocările financiare iniţiale pentru investiţiile în cadrul celor patru axe ale PNDR se prezentau
astfel:
- Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier (43,95% din alocarea
FEADR pentru cele patru axe);
- Axa 2 – Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural (26,05% din alocarea FEADR
pentru cele patru axe);
- Axa 3 – Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (27,40%
din alocarea FEADR pentru cele patru axe) ;
- Axa 4 – LEADER (2,6% din alocarea FEADR pentru cele patru axe).
Planul European de Redresare Economică (PERE) a alocat României fonduri suplimentare de
101,694 milioane euro pentru noile provocări. Prin resursele suplimentare, România se conformează
priorităţilor stabilite prin Bilanţul de Sănătate al PAC. Suplimentarea va respecta structura iniţială din
bugetul PNDR, astfel încît ponderea alocărilor în cadrul axei prioritare, dar şi ponderea axelor în
bugetul total al programului să nu se modifice.
Măsurile sprijinite prin Axa 1 vizează creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi
forestier din România, sub următoarelor aspecte:
- comasarea suprafeţelor de teren prin restructurare şi modernizarea exploataţiilor
neperformante, care să asigure reducerea decalajelor faţă de vechile state membre, prin organizarea
unor exploataţii de dimensiuni economice care să producă pentru piaţă;
- abordarea problemei productivităţii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de educaţie
şi competenţă din agricultură prin reînnoirea generaţiilor de şefi de exploataţii, îmbunătăţirea
competenţelor prin organizarea formării profesionale şi sprijinirea sectorului privat de consultanţă
pentru a răspunde cerinţelor segmentului exploataţiilor;
- sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători şi asigurarea unei coordonări verticale
între procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie pentru dezvoltarea canalelor de comercializare a
produselor din ferme;
- modernizarea şi restructurarea întreprinderilor mici din sectorul de procesare
agroalimentar şi forestier care nu sunt conforme cu normele europene.
S-au identificat trei obiective strategice, în cadrul Axei 1 din PNS, fiecare din ele fiind
defalcate pe obiective specifice, cu trei priorităţi: cunoştinţe şi competenţă, competitivitatea
sectoarelor primare din agricultură şi silvicultură şi nevoia de modernizare şi restructurare a
sectoarelor de procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier.
Noua alocare pentru Axa 1 prin suplimentarea fondurilor PERE, s-a distribuit doar pe ultimele
două din priorităţile cunoştinţe şi competenţă (6,92%), competitivitatea sectoarelor primare din
agricultură şi silvicultură (57,69%) şi nevoia de modernizare şi restructurare a sectoarelor de procesare

73
şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier (35,39%), ponderea Axei I din totalul
alocărilor FEADR nemodificându-se.

Obiectiv general

Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier

Obiective strategice

Îmbunătăţirea competenţelor Îmbunătăţirea competitivităţii Restructurarea şi


fermierilor şi ale altor persoane fermelor comerciale şi de semi- modernizarea sectoarelor
implicate în sectoarele subzistenţă şi asociaţiilor acestora, de procesare şi
agroalimentar şi forestier, ca în paralel cu respectarea marketing a produselor
mijloc de încurajare a unui principiilor dezvoltării durabile. agricole şi forestiere, în
management mai bun al paralel cu respectarea
exploataţiilor agricole, principiilor dezvoltării
pădurilor şi unităţilor de durabile.
procesare.
Balanţa indicativă între priorităţi
2.317,1 mil Euro 1.429,9 mil Euro
277,7 mil Euro

Obiective specifice

Sprijinirea fermierilor şi a Accelerarea adaptării structurale a Sprijinirea industriei


persoanelor care îşi desfăşoară agriculturii şi încurajarea fermelor agro-alimentare.
activitatea în sectoarele de semi-subzistenţă să pătrundă pe
agroalimentar şi forestier, piaţă. Îmbunătăţirea modului
pentru îmbunătăţirea capitalului Modernizarea exploataţiilor de gospodărire a
uman prin sprijinirea acestora agricole pădurilor şi dezvoltarea
în vederea adaptării la noul Creşterea adaptării fermelor din produselor silvice.
context. punct de vedere economic şi de
mediu.

Măsuri

Formare profesională, Instalarea tinerilor fermieri. Creşterea valorii


informare şi difuzare de Pensionarea timpurie a fermierilor adăugate a produselor
cunnoştinţe. şi lucrătorilor agricoli. agricol şi forestiere.
Furnizarea de servicii de Modernizarea exploataţiilor Înfiinţarea grupurilor de
consiliere şi consultanţă pentru agricole. producători.
agricultori. Sprijinirea fermelor agricole de Îmbunătăţirea valorii
Utilizarea serviciilor de semi-subzistenţă. economice a pădurii.
consiliere. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea
infrastructurii legate de
dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii.

Fig. 2.2 Legăturile dintre măsurile Axei 1 şi implementarea


Links between Axis 1 measures and their implementation

74
Măsurile obiectivului strategic nr. 2 din PNS sunt abordate în PNDR prin măsuri de investiţii
(modernizarea exploataţiilor agricole, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii) şi prin măsuri care
nu presupun investiţii (instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea exploataţiilor de semi-subzistenţă,
pensionarea timpurie). Măsurile iau în calcul dezavantajele structurale cu care se confruntă agricultura
României: suprafaţă prea mare de teren nelucrată, prea multe exploataţii mici deţinute de agricultori
care se apropie sau au depăşit vîrsta pensionării.
Se acordă prioritate producţiei vegetale, în sectoarele deficitare: legume, pepiniere şi plantaţii
de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunării, culturi de câmp, pepiniere şi plantaţiile de viţă de vie pentru
vin (cu excepţia restructurării/reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă, precum şi
sectorului de creştere a animalelor.
Criteriile de selecţie au în vedere fermele de semi-subzistenţă, tinerii fermieri, membrii
formelor asociative. În domeniul procesării produselor agricole sprijinul este acordat sectoarelor: lapte
şi produse lactate,carne şi ouă; cereale şi panifiaţie; legume, fructe şi cartofi;obţinerea şi utilizarea
biocombustibililor; seminţe oleaginoase; miere de albine, vin.
Criteriile de selecţie au în vedere încurajarea produselor tradiţionale, folosirea surselor de
energie regenerabilă.
Pentru proiectele aplicate în sprijinirea tinerilor fermieri, fermele de semi-subzistenţă şi
grupurile de producători se aplică criterii de selecţie: zone defavorizate, număr de membri, realizarea
de investiţii. Investiţiile în infrastructura agricolă şi modernizarea exploataţiilor cresc nivelul de
competitivitate, se aliniază la standardele comunitare şi reduc impactul asupra mediului înconjurător.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri vizează forţa de muncă deja activă în agricultură,
fermele de semi-subzistenţă de peste 6 UDE, exploataţiile agricole care fac parte dintr-o formă
asociativă. Măsura încurajează persoanele din afara sectorului să preia activităţi agricole, ea fiind
orientată către beneficiarii prioritari. Măsurile pentru instalarea tinerilor fermieri, pensionarea timpurie
şi exploataţiile de semi-subzistenţă facilitează ieşirea din agricultură a unui număr mare de producători
şi lucrători agricoli care depind de producţia de subzistenţă. Acest grup va beneficia de plăţi de
asistenţă socială, finanţate prin programe naţionale (în cazul pensionarilor), sau de acţiuni de
dezvoltare economică rurală non-agricolă, încurajate prin măsurile Axei 3 (pentru producătorii de
subzistenţă şi lucrătorii agricoli şomeri care nu au vârsta pensionării). Aceste măsuri vor funcţiona în
complementaritate cu măsurile Axei 3, contribuind la formarea unui segment agricol comercial
productiv şi modern şi la dezvoltarea economiei rurale non-agricole pentru cei care vor renunţa la
agricultură.
Obiectivul strategic nr. 3 din PNS vizează restructurarea şi modernizarea sectoarelor de
procesare şi comercializare din domeniile agroalimentar şi forestier. Măsurile cuprind înfiinţarea
grupurilor de producători şi investiţiile axate pe crearea de valoare adăugată pentru produsele agricole
şi forestiere şi îmbunătăţirea valorii economice a pădurii, dezvoltarea canalelor de comercializare care
vor asigura cooperarea pe verticală între agricultori, procesatori şi distribuitorii cu amănuntul.
Investiţiile din sectoarele de procesare alimentară şi forestieră sprijină modernizarea şi

75
retehnologizarea întreprinderilor. Formele asociative sunt sprijinite prin Măsura 123 „Creşterea valorii
adăugate a produselor agricole şi forestiere”, pentru care s-a alocat un plafon financiar mai ridicat,
stimulând astfel investiţiile realizate de diverse forme de asociere.
Prin Măsura 121, „Modernizarea exploataţiilor agricole”, cât şi prin Măsura 123, „Creşterea
valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, sunt sprijinite formele asociative, fiind asigurată
integrarea în lanţul agroalimentar. Investiţiile pentru îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor vor
contribui la creşterea suprafeţelor de pădure din România, la restructurarea, modernizarea şi creşterea
competitivităţii din sectorul de procesare agro-forestier.
A treia prioritate a obiectivului strategic nr. 1 vizează competenţele şi cunoştintele din
sectorul agricol şi forestier. Măsurile din PNDR au în vedere nivelul scăzut de educaţie şi competenţă
a lucrătorilor din exploataţiile agricole şi din sectorul forestier şi nevoia de orientare a serviciilor de
consultanţă agricolă către nevoile micilor fermieri. Ele sprijină activităţile de formare profesională,
informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor, precum şi furnizarea serviciilor de consultanţă şi
consiliere pentru ferme. Modernizarea şi restructurarea sectorului de procesare şi comercializare
agroalimentară depinde de eforturile de modernizare şi restructurare din sectorul producţiei primare.
Investiţiile pentru modernizarea exploataţiilor depind de măsurile de formarea profesională, serviciile
de consultanţă şi consiliere, sprijinirea agricultorilor de semi-subzistenţă şi a tinerilor fermieri.
În cazul fermelor de semi-subzistenţă, plăţile nu necesită accesul la credite sau la mijloace de
prefinanţare, astfel au potenţial să devină viabile din punct de vedere comercial, să se asocieze şi să
realizeze investiţii pentru modernizarea exploataţiilor. Sprijinirea instalării tinerilor fermieri şi a
agricultorilor de semi-subzistenţă este însoţită de sprijin non-financiar, prin formare profesională şi
consultanţă. Implementarea a două măsuri este întîrziată: pensionarea timpurie şi sprijinirea serviciilor
de consultanţă şi consiliere agricolă.
- Pentru Măsura 143, „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru
agricultori”, serviciile de consultanţă vor fi finanţate în proporţie de 100%, dar începînd cu anul 2010,
rata sprijinului este de 80%. Pentru măsurile Instalarea tinerilor fermieri, Sprijinirea fermelor de
semi-subzistenţă, Agro-mediu, nu există suficientă experienţă, de aceea potenţialii beneficiari ai
acestor măsuri vor primi consultanţă şi sprijin pentru completarea documentelor necesare accesării
proiectelor, prin Măsura 143.
Motivul pentru care s-a întîrziat aplicarea măsurii referitoare la pensionarea timpurie este
existenţa unui număr mare de agricultori care au depăşit vîrsta pensionării şi care vor putea să predea o
suprafaţă mare de teren agricol tinerilor fermieri. În al doilea rând, va fi nevoie de crearea unor
capacităţi importante în cadrul instituţiei responsabile cu aplicarea măsurii.
Măsurile pentru pensionarea timpurie şi serviciile de consultnţă reprezintă peste 4% din
volumul cheltuielilor previzionate în cadrul Axei 1.
Măsurile sprijinite în cadrul Axei II (figura 2.3) urmăresc menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii
mediului din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil al suprafeţelor agricole
forestiere:
- dezvoltarea economică a zonelor rurale prin utilizarea durabilă a resurselor naturale;
- atenuarea riscului de abandon în zonele agricole defavorizate;

76
- acordarea sprijinului financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru servicii de
protecţie a mediului privind conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice, ape şi solului - conform
priorităţilor de mediu ale UE referitoare la agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele
agricole de tip HNV (high natural value - cu valoare naturală înaltă), de a susţine Natura 2000, de a
îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apă şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele
schimbărilor climatice;
- creşterea atractivităţii zonelor rurale, pentru diversificarea fermelor şi generarea activităţilor
economice alternative;
- abordarea problemei nivelului scăzut de informare a agricultorilor în privinţa practicilor de
gospodărire extensivă a terenurilor agricole.

Obiectiv general
Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

Obiective strategice
Continuarea utilizării terenurilor Promovarea
Conservarea şi îmbunătăţirea stării
agricole din zonele defavorizate şi managementului durabil al
resurselor naturale şi a habitatelor
promovarea agriculturii durabile terenurilor forestiere
Balanţa indicativă între priorităţi
996,4 mil Euro
1.100,9 mil Euro 229,4 mil Euro

Obiective specifice

77
Creşterea suprafeţei de
pădure cu rol de protecţie
Să contribuie la dezvoltarea rurală a apei, solurilor, împotriva
Să contribuie în zona montană
durabilă prin încurajarea factorilor naturali şi
defavorizată la utilizarea continuă
utilizatorilor de terenuri agricole să antropici dăunători,
a terenurilor agricole,
introducă sau să continue metode de precum şi de asigurare a
menţinându-se astfel viabilitatea
producţie agricolă, compatibile cu funcţiilor recreative, pe
spaţiului rural şi, de asemenea,
îmbunătăţirea mediului, inclusiv a baza rolului
menţinându-se şi susţinându-se
biodiversităţii, a apei, a solului şi a multifuncţional al
activităţile agricole durabile.
peisajului rural. acesteia.
Să contribuie în zonele
Sprijinirea fermierilor prin Sprijinirea proprietarilor
defavorizate - altele decât zona
compensarea dezavantajelor de terenuri forestiere prin
montană, la utilizarea continuă a
specifice rezultate din implementarea compensarea
terenurilor agricole, menţinându-
reţelei Natura 2000, pe baza dezavantajelor specifice
se astfel şi viabilitatea spaţiului
obligaţiilor ce revin din directivele rezultate din
rural şi, de asemenea,
privind protecţia păsărilor şi implementarea reţelei
menţinându-se şi susţinându-se
conservarea habitatelor naturale şi a Natura 2000, pe baza
activităţile agricole durabile.
speciilor sălbatice. obligaţiilor ce revin din
directivele pentru protecţia
păsărilor şi conservarea
habitatelor naturale şi a
speciilor sălbatice.

Măsuri

Prima împădurire a
Sprijin pentru Zona Montană
terenurilor agricole
Defavorizată Plăţi de agro - mediu
Prima împădurire a
Sprijin pentru zone defavorizate – Plăţi Natura 2000 pe teren agricol
terenurilor non – agricole
altele decât zona montană
Plăţi Natura 2000 pe teren
forestier

Fig. 2.3 Legăturile dintre măsurile Axei 2 şi implementarea acestora


Links between Axis 2 measures and their implementation

Prioritatea principală, în implementarea măsurilor din cadrul Axei II în România, o constituie


conservarea biodiversităţii pe suprafeţele agricole şi forestiere ameninţate de fenomenul de abandon al
activităţilor agricole, care poate afecta atît biodiversitatea cît şi viabilitatea zonelor rurale.
Sprijinirea agricultorilor şi silvicultorilor în implementarea reţelei Natura 2000 prin Directiva
Păsări şi Habitate va contribui la conservarea habitatelor naturale şi semi-naturale de importanţă
naţională şi internaţională. Punerea în practică a măsurilor disponibile prin Reglementarea (CE)
1698/2005 începe în anul 2010, când reţeaua Natura 2000 va fi funcţională, iar planurile de
management necesare pentru aceste zone vor fi întocmite. Disponibilitatea financiară, pentru a putea
sprijini măsurile Natura 2000 începând cu 2010, este de circa 5% din bugetul Axei 2.
Cea de-a doua prioritate în cadrul Axei 2 este protejarea şi gospodărirea durabilă a resurselor
naturale, în special a apei şi a solului. În Axa 2 sunt incluse măsuri referitoare la eliminarea completă
a utilizării îngrăşămintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică, a practicilor de
prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi.

78
Alte intervenţii sunt sprijinite prin Axa1şi prin Axa3, pentru protecţia resurselor de apă
(sprijinul acordat prin Axa1pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3,
privind sistemele de canalizare). Pentru degradarea solului (în special prin eroziunea datorată apei),
agricultorii sunt încurajaţi să adopte practici de conservare a solului (înfiinţarea culturilor verzi),
împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole.
Cea de-a treia prioritate a Axei 2 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi lupta
împotriva schimbărilor climatice. Schimbările climatice constituie o ameninţare pentru societatea
umană şi pentru supravieţuirea ecosistemelor de pe plan global şi local. În cadrul Axei II, sunt
finanţate activităţile de împădurire a terenurilor agricole şi non-agricole. Celelalte Axe sprijină
utilizarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură şi a producţiei
de biomasă din silvicultură, precum şi creşterea nivelului de conformitate cu standardele comunitare a
fermelor de creştere a animalelor (prin reducerea emisiilor de amoniac). Suplimentarea fondurilor
pentru Axa 2 au în vederea conservarea habitatelor, în special a suprafeţelor de pajişti cu înaltă valoare
naturală.
Finanţarea obiectivelor prin Axa 3 sprijină diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii din spaţiul rural. Stabilirea obiectivelor se bazează pe identificarea veniturilor scăzute,
numărul mic al locurilor de muncă, dependenţa de agricultura de subzistenţă, spiritul antreprenorial
slab dezvoltat, situaţia demografică nefavorabilă, infrastructura fizică şi socială slab dezvoltată.
Obiectivele strategice sunt stabilite pe identificarea resurselor naturale cu potenţial ridicat
pentru turism, prezenţa îndeletnicirilor meşteşugăreşti şi a tradiţiilor, patrimoniul material şi imaterial
bogat, aspecte ce reflectă potenţialul social şi economic din mediul rural.
Relaţia dintre obiectivele strategice priorităţilor Axei 3, obiectivele specifice şi măsurile
cofinanţate prin PNDR este descrisă în figura 2.4:

Obiectiv general

Încurajarea diversificării economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din spaţiul rural

Obiective strategice

Dezvoltarea abilităţilor şi
Menţinerea şi dezvoltarea Creşterea atractivităţii zonelor stimularea conştientizării
activităţilor economice, prin rurale actorilor locali cu privire
creşterea numărului de locuri de la importanţa
muncă guvernanţei locale

Balanţa indicativă a priorităţilor

79
763,7 mil Euro 1.733,4 mil Euro 12,4 mil Euro
Obiective specifice
Crearea şi modernizarea
infrastructurii fizice de bază din
zonele rurale
Diversificarea activităţilor
economice non-agricole din Îmbunătăţirea calităţii mediului
gospodăriile agricole şi social, natural şi economic din
încurajarea micilor spaţiul rural Dezvoltarea
întreprinzători în spaţiul rural competenţelor actorilor
Protejarea şi conservarea locali, pentru a stimula
Crearea, îmbunătăţirea şi patrimoniului cultural şi natural organizarea teritoriului
diversificarea facilităţilor şi rural
atracţiilor turistice
Crearea, îmbunătăţirea şi
diversificarea facilităţilor şi
atracţiilor turistice

Măsuri specifice

Renovarea, dezvoltarea satelor,


îmbunătăţirea serviciilor de bază
Sprijin pentru crearea şi Dobândire de
pentru economia şi populaţia rurală
dezvoltarea de micro- competenţe, animare şi
şi punerea în valoare a moştenirii
întreprinderi (Măsura 312) implementarea
rurale (Măsura 322)
strategiilor de dezvoltare
Încurajarea activităţilor turistice locală
Încurajarea activităţilor turistice
(Măsura 313) (Măsura 341)
(Măsura 313)

Fig.2.4 Legăturile dintre măsurile Axei 3 şi implementarea acestora


Links between Axis 3 measures and their implementation

Prima prioritate a Axei 3 - obiectiv strategic are în vedere menţinerea şi dezvoltarea


activităţilor economice şi creşterea numărului de locuri de muncă care va fi realizat pe două niveluri.
Diversificarea exploataţiilor agricole şi a întreprinderilor existente, prin orientarea către
sectorul non-agricol şi corelarea cu sprijinul care va fi acordat prin activităţile de formare profesională
şi calificare din cadrul Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”, va ajuta la
absorbţia surplusului forţei de muncă eliberate din sectorul agricol şi creştere a economiei rurale.
Prin Axa 3 se încurajează înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor orientate către
sectorul producţiei non-agricole la scară mică (industria uşoară, prefabricare,asamblare,servicii,
depozitare, logistică, etc.) care să absoarbă forţa de muncă, în special a tinerilor, femeilor şi a altor
categorii de persoane provenite din exploataţiile de subzistenţă.
Axa 3 sprijină meşteşugurile şi alte activităţi tradiţionale, încurajarea înfiinţării de noi afaceri
în zonele rurale care să contribuie la dezvoltarea economiei rurale. Turismul rural reprezintă, de
asemenea, o alternativă pentru crearea locurilor de muncă şi diversificare a economiei rurale. Agro-
turismul ajută la diversificarea activităţilor şi integrarea femeilor pe piaţa muncii. Măsura 313
contribuie la promovarea şi accesul turiştilor la alimentele tradiţionale şi a produselor ecologice.

80
Măsura încurajează proiectele care integrează producerea şi utilizarea de energie din resurse
regenerabile. Măsurile specifice 312 şi 313 sprijină dezvoltarea întreprinderilor din sectorul
non-agricol şi crearea locurilor de muncă pentru locuitorii din mediul rural.
A doua prioritate a Axei 3 vizează creşterea atractivităţii zonelor rurale prin crearea şi
modernizarea infrastructurii rurale. Axa 3 sprijină modernizarea infrastructurii de bază -
străzile/drumurile comunale; reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare/tratare a apelor reziduale;
infrastructura de alimentare cu energie electrică/termică şi gaze; serviciile comunitare de bază –
facilităţi pentru copii şi vârstnici; servicii de transport public; facilităţi de petrecere a timpului liber şi
sport etc; centre comunitare, cămine culturale şi alte facilităţi culturale; păstrarea şi conservarea
patrimoniului rural şi a identităţii culturale, a tradiţiilor şi obiceiurilor; infrastructura de internet în
bandă largă pentru îmbunătăţirea accesului la cunoştinţe şi informaţie şi interconectarea în vederea
promovării eficienţei şi inovării. După anul 2010 este prevăzută includerea sub-măsurii 321 –
Infrastructura de internet în bandă largă. Sprijinul acordat prin această măsură se va adresa mai ales
zonelor cu o incidenţă mare a sărăciei.
A treia prioritate a Axei 3 vizează dezvoltarea competenţelor actorilor locali, în vederea
stimulării organizării teritoriului, dezvoltării abilităţilor şi conştientizării actorilor locali în privinţa
importanţei guvernanţei locale. Suplimentarea fondurilor pentru Axa 3 a avut în vedere creşterea
economică prin suplimentarea sprijinului pentru investiţiile de interes privat şi public în energia
regenerabilă.
Obiectivele şi măsurilor Axei 4 au ca scop îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea
potenţialului endogen al spaţiului rural. Relaţia dintre obiectivele strategice corespunzătoare
priorităţilor Axei 4 cu obiectivele specifice şi măsurile cofinanţate prin intermediul PNDR este
descrisă în figura 2.5:

Obiectiv general
Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală

Obiective strategice
Promovarea potenţialului
endogen al teritoriilor Îmbunătăţirea guvernanţei locale

Balanţa indicativă între priorităţi

81
176,3 mil. Euro 11,8 mil. Euro - Construcţie parteneriate public-private
47,0 mil. Euro - Costuri de funcţionare şi animare

Obiective specifice

Participarea membrilor
comunităţilor rurale la procesul
de dezvoltare locală şi Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea
încurajarea acţiunilor inovative implementării strategiilor de dezvoltare locală

Încurajarea actorilor de la nivel


local de a lucra împreună cu
reprezentanţii altor comunităţi
din interiorul sau exteriorul ţării
Măsuri
Implementarea strategiilor de Construcţie parteneriate public-private (sub-măsura 431.1)
dezvoltare locală (Măsura 41)

Implementarea proiectelor de Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de


cooperare (Măsura 421) competenţe şi animarea teritoriului (sub-măsura 431.2)

Fig. 2.5 Legăturile dintre măsurile Axei 4 şi implementarea acestora


Links between Axis 4 measures and their implementation

Dezvoltarea comunităţilor locale se poate realiza cu implicare activă a cetăţenilor în procesul


de consultare şi de luare a deciziilor, prin înfiinţarea la nivel local a unor structuri care să reunească
reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile care să stabilească priorităţile
teritoriului. În acest scop, se oferă sprijin pentru:
- construcţie instituţională la nivel local prin mobilizarea actorilor locali, reprezentanţi
ai populaţiei rurale, de a prelua controlul dezvoltării zonelor rurale prin elaborarea de strategii axate pe
problemele identificate în comunităţile lor şi prin valorificarea resurselor locale, cunoştinţelor şi
aptitudinilor reprezentanţilor care formează bazele grupurilor de acţiune locală;
- colaborarea între zonele rurale în vederea efectuării unor schimburi şi transferuri de
experienţă;
- dezvoltare teritorială echilibrată prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare este strîns legată de
măsurile din Axele 1, 2 şi 3 ale Regulamentului FEADR, astfel încât GAL-urile vor putea implementa
acele măsuri care se încadrează cel mai bine în strategiile elaborate de ei;
- dobîndirea şi dezvoltarea competenţelor de la nivel local prin acţiuni de instruire şi
animare.

2.4.1.1. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE PRIN PLANUL EUROPEAN DE REDRESARE


ECONOMICĂ
STRATEGY IMPLEMENTATION FOR EUROPEAN PLAN OF ECONOMIC RECOVERY

82
În strategia pentru implementarea Planului European de Redresare Economică (PERE),
România a optat pentru susţinerea priorităţilor privind schimbările climatice, energia regenerabilă,
managementul resurselor de apă, biodiversitatea, restructurarea sectorului lactate şi infrastructura de
internet în bandă largă. Ponderea estimată în total alocare FEADR şi PERE, pentru axele ce vizează
noile provocări, este:
- Axa 1 - Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 44,24%;
- Axa 2 - Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 25,57%;
- Axa 3 - Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale 27,58%.
Finanţarea suplimentară va fi utilizată pentru consolidarea operaţiunilor deja existente în cadrul
Planului Naţional Strategic, cum ar fi:
- reducerea emisiilor CH4 şi N2O prin îmbunătăţirea eficienţei îngrăşămintelor cu azot,
şi depozitare pentru micşorarea schimbărilor climatice;
- acordarea sprijinului suplimentar pentru investiţii producătorilor de lactate pentru
îmbunătăţirea sectoarele de procesare şi comercializare a lactatelor şi creşterea competitivităţii
produselor, precum şi pentru încetarea cotei de lapte permiţînd o tranziţie mai lină şi o mai bună
adaptare la noile condiţii de piaţă;
- economisirea şi îmbunătăţirea managementului apei prin stimularea utilizării
echipamentelor pentru tratarea apei reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de
procesare şi comercializare;
- procesarea biomasei agricole/forestiere pentru energie regenerabilă, stimularea
culturilor perene energetice pentru înlocuirea combustibilului fosil, reducerea N 2O, contribuind la
lupta împotriva schimbării climatice;
- conservarea biodiversităţii şi prezervarea terenurilor agricole cu înaltă valoare
naturală ameninţate cu abandonul sau intensificarea, gestionarea resurselor de apă, evitarea degradării
solului şi combaterea schimbărilor climatice împreună cu efectele adverse ale acesteia;
- stimularea achiziţionării echipamentelor pentru producerea de energie din alte surse
decît biocombustibil şi a investiţiilor în sisteme pentru producerea şi furnizarea de energie regenerabilă
pentru asigurarea necesarului de energie în cadrul fermei.
Pentru Axa1,investiţiile în achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie
regenerabilă vor reduce consecinţelor negative asupra mediului, cum ar fi efectul de seră, ploile acide,
creşterea concentraţiei de praf în atmosferă care contribuie la încălzirea globală.
La Axa 2, în primul an de implementare, pentru pachetul 1 şi pentru pachetul 2 din cadrul
Măsurii 214 au fost încheiate angajamente care acoperă aproape toată suma alocată pentru perioada de
programare 2007-2013. Pentru finanţarea noilor angajamente de agro-mediu,a fost suplimentat bugetul
acestei măsuri.
Pentru Axa 3, Măsura 312 sprijină, pentru investiţiile private, achiziţionarea de echipamente
pentru producerea energiei din surse regenerabile. Măsura 322 sprijină investiţiile de interes public în
achiziţionarea de instalaţii/infrastructuri pentru producerea şi furnizarea de energie regenerabilă din
sursele existente (biomasă, energie solară şi eoliană, geotermică), care vor mări gradul de confort al
populaţiei rurale.

83
Infrastructura de internet în bandă largă, va fi susţinută, după anul 2010, în cadrul măsurii 322,
măsură integrată care combină activităţile celor trei măsuri, 321 – „Servicii de bază pentru economia şi
populaţia rurală”, 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor” şi 323 – „Conservarea şi punerea în valoare
a moştenirii rurale”.

2.4.1.2. STRATEGIA DE GARANTARE CU FINANŢARE DIN PNDR


GUARANTEE STRATEGY WITH PNDR FINANCING

Foarte mulţi solicitanţi de proiecte întîmpină dificultăţi în procurarea cofinanţării private


cerute de program şi astfel potenţialii solicitanţi ai sprijinului FEADR se văd obligaţi să abandoneze
proiectele de dezvoltare cu consecinţe asupra absorbirii fondurilor.
Experienţa Programului SAPARD a demonstrat că finanţarea necesară beneficiarilor de
proiecte a fost deficitară din cauza lipsei surselor de finanţare, a condiţiilor de acordare a creditelor
impuse de băncile comerciale privind asigurarea garanţiilor solicitate, precum şi a reticenţei băncilor
de a finanţa investiţiile în acest sector.
S-a propus dezvoltarea unor scheme de garantare a creditelor pentru creşterea accesibilităţii
fermierilor, a IMM-urilor din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de
finanţare de pe piaţa bancară. Schemele de garantare oferă garanţii bancare solicitanţilor la
următoarele măsuri din PNDR:
- Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”,
- Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” - inclusiv
schemele de ajutor de stat aferente,
- Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” ;
- Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”.
Se constituie 2 scheme de garantare, cu finanţare din FEADR:
- Schema de garantare pentru agricultură care va acorda garanţii la credite beneficiarilor
măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi măsurii 123 „Creşterea valorii adăugate a
produselor agricole şi forestiere”, pentru partea acoperită de articolul 36 din Tratatul instituit de
Comunitatea Europeană;
- Schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) care va acorda
garanţii IMM-urilor cu investiţii pe măsurile 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-
întreprinderi”, 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi schemele de ajutor de stat ale măsurii 123.
Fiecare schemă de garantare va fi gestionată de un “Gestionar al fondului”, ales dintre
instituţiile financiare active pe piaţa de garantare a creditelor din România. Selectarea instituţiilor
financiare se va face de Autoritatea de Management din MADR, pe baza unei proceduri de achiziţii
publice. Garanţiile cu finanţare din PNDR vor fi acordate:
- beneficiarilor care au cererea de finanţare selectată pentru finanţarea măsurile 121, 123;
- nu vor fi acordate garanţii solicitanţilor aflaţi în dificultate financiară;
- garanţia acordată va fi strict legată de creditul contractat pentru implementarea proiectului
selectat pentru finanţare, respectînd prevederile fişelor tehnice ale măsurilor;
- garanţia acordată va putea acoperi până la 80% din creditul contractat.

84
Schema de garantare pentru sectorul agricol este finanţată integral din contribuţia FEADR şi
cofinanţarea publică naţională aferentă,în conformitate cu articolul 88 (1) paragraful 2 din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005. Alocarea cumulată a sumelor din fiecare măsură aferentă schemei
de garantare se ridică la suma totală indicativă de 190.000.000 Euro, din care:
Contribuţie comunitară: 152.000.000 Euro;
Contribuţie naţională: 38.000.000 Euro.
Pentru întreprinderi mici şi mijlocii, se acordă garanţii sectorului non-agricol, schemelor de
ajutor de stat aferente măsurii 123 şi măsurilor 312 şi 313:
- beneficiarii garanţiilor vor fi IMM-urile eligibile în cadrul schemelor de ajutor de stat
pentru măsura 123 şi beneficiarii eligibili ai măsurilor 312 şi 313, care au o cerere de finnţare FEADR
selectată pentru finanţare;
- nu se vor acorda garanţii solicitanţilor aflaţi în dificultate financiară;
- garanţia se acordă strict legat de creditul contractat pentru implementarea proiectului
selectat pentru finanţare, valoarea maximă a garanţiei respectînd prevederile fişelor tehnice ale
măsurilor;
- garanţia acordată va acoperi până la 80% din creditul contractat;
- prima de garantare percepută de gestionarul fondului selectat va fi ori o primă unică a
cărei valoare va fi stabilită în funcţie de condiţiile pieţei, ori o primă calculată pe baza ratingului
acordat solicitantului, conform cu reglementările naţionale, fiind utilizat sistemul de prime safe-
harbour, prevăzut de Comunicarea Comisiei nr.2008/C155/02.
Încadrarea beneficiarului într-o clasă de risc va fi realizată de instituţia bancară creditoare
conform reglementărilor naţionale, cu respectarea corespondenţei între ratingul acordat de bancă şi
cele prezentate în Comunicarea Comisiei privind garanţiile, înainte de acordarea garanţiei de către
gestionarul fondului.
Finanţarea schemei de garantare se va realiza în funcţie de suma stabilită în fişa fiecărei
măsuri pentru care se aplică schema. Alocarea din fiecare măsură aferentă schemei de garantare se
ridică la suma totală de 30.000.000 Euro, din care:
Contribuţie comunitară: 24.000.000 Euro;
Contribuţie naţională: 6.000.000 Euro.

2.4.2. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE CU IMPLEMENTAREA PNDR


AUTHORITIES RESPONSIBLE FOR IMPLEMENTING PNDR

Sistemul instituţional de administrare, control şi implementare al Programul Naţional de


Dezvoltare Rurală al României este alcătuit din:
- Autoritatea de Management, reprezentată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală responsabilă de implementarea şi managementul
Programului (DGDR-AM PNDR);

85
- Agenţia de Plăţi acreditată, reprezentată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală
şi Pescuit (APDRP - are în responsabilitate funcţia de plată);
- Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este responsabilă cu
derularea şi gestionarea fondurilor naţionale şi europene privind plăţile directe şi măsurile de piaţă;
- Organismul de Certificare, reprezentat de Autoritatea de Audit constituit pe lîngă
Curtea de Conturi a României – are în responsabilitate certificarea veridicităţii, integralităţii şi
acurateţei conturilor Agenţiilor de Plăţi acreditate;
- Organismul de Coordonare - interlocutor al celor două agenţii de plată cu Comisia
Europeană;
- Acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului de coordonare este responsabilitatea
Autorităţii Competente, constituită în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

2.4.2.1. AUTORITATEA DE MANAGEMENT


MANAGEMENT AUTHORITY

Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală al României este


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentată prin Direcţia Generală de Dezvoltare
Rurală, conform Hotărârii de Guvern nr.385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Contactul direct cu potenţialii beneficiari ai Programului se
realizează prin structurile judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care desfăşoară
la nivel local activităţi corespunzătoare sarcinilor de implementare ale AM PNDR.
Autoritatea de Management este responsabilă cu managementul şi implementarea eficientă,
efectivă şi corectă a programului.

2.4.2.2. AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT


PAYMENT AGENCY FOR RURAL DEVELOPMENT AND FISHING

Agenţia de plăţi acreditată pentru implementarea măsurilor cu finanţare din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală este Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Acesta are o structură formată din:
- unitate centrală de coordonare;
- 8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP), care corespund
celor opt regiuni de dezvoltare;
- 42 Oficii Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP).
Are în atribuţii verificarea eligibilităţii cererii de finanţare, a procedurii de alocare a sprijinului
financiar precum şi a conformităţii cu regulile comunitare, efectuarea verificărilor stabilite prin
legislaţia comunitară.

86
2.4.2.3. AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
PAYMENT AND INTERVENTION AGENCY FOR AGRICULTURE

Agenţia este responsabilă cu derularea şi gestionarea fondurilor naţionale şi europene privind


plăţile directe şi măsurile de piaţă, măsuri finanţate din fonduri europene pentru agricultură,
dezvoltare rurală ş i pescuit, stabilite prin ordin al ministrului. Structura organizatorică cuprinde 3
nivele principale, respectiv:
- nivelul central;
- nivel judeţean - 42 de centre judeţene,cu personalitate juridică,cu sediul în
localităţile reşedinţă de judeţ a fiecărui centru judeţean;
- nivelul local, care are 260 centre locale.
În ceea ce privesc cheltuielile FEGA ş i FEADR, are ca atribuţii ordonanţarea şi controlul,
executarea şi înregistrarea contabilă a plăţilor. APIA este delegată de APDRP cu implementarea
măsurilor privind plăţile compensatorii cuprinse în Axa 2 din Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală.

2.4.2.4. ORGANISMUL DE CERTIFICARE


CERTIFICATION ORGANIZATION

Autoritatea de Audit, de pe lângă Curtea de Conturi a României, reprezintă organismul de


certificare pentru fondurile derulate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
Este responsabil de certificarea veridicităţii, conformităţii şi acurateţei conturilor agenţiei de
plăţi acreditate, avînd la bază sistemul de management şi control creat. Examinările realizate sunt
conforme Standardelor Internaţionale de Audit şi Liniilor Directoare emise de Comisia Europeană.

2.4.2.5. ORGANISMUL DE COORDONARE


COORDINATION ORGANIZATION

Organismul de Coordonare acţionează ca unic interlocutor a celor două agenţii de plăţi,


respectiv Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, cu Comisia Europeană.

2.4.2.6. AUTORITATEA COMPETENTĂ


RESPONSIBLE AUTHORITY

Autoritatea Competentă este organizată la nivel de serviciu în cadrul MADR conform


Hotărîrii Guvernului nr.385/2007, în directa subordine a ministrului agriculturii şi este responsabilă de
transmiterea către Comisie a documentului de acreditare al APDRP, APIA şi al Organismului de
coordonare precum şi a documentelor ce descriu funcţia acestora, conform art. 8.1 (a) (i) şi (ii) al
Regulamentului (CE) nr.1290/2005.

87
Autoritatea Competentă stabileşte criteriile pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a
organismului coordonator al agenţiilor de plăţi, monitorizează agenţiile de plăţi pe baza rapoartelor
întocmite de organismul de certificare şi urmăreşte remedierea oricărei deficienţe identificate.

2.4.3. FINANŢAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ.


PLANUL DE FINANŢARE PNDR
FINANCING THE NATIONAL PROGRAM OF RURAL DEVELOPMENT
FINANCING PLAN OF PNDR

Dezvoltarea mediului rural este obiectivul general al Programului Naţional de Dezvoltare


Rurală, dar aceasta este vizată şi prin măsurile de piaţă privind agricultura şi de alte măsuri prevăzute
în programe operaţionale post aderare, lansate pentru perioada 2007-2013.
Alte programe post aderare care vizează dezvoltarea rurală.
Primele măsuri post aderare pentru spaţiul rural au fost cele care au continuat măsurilor
Programului SAPARD european.
Dintre acestea, 5 măsuri vizează investiţii pentru modernizarea şi restructurarea sectoarelor
agroalimentar şi forestier şi dezvoltarea activităţilor non-agricole (microîntreprinderi, servicii turistice,
servicii de bază pentru economia şi populaţia de bază). Programul SAPARD european a continuat cu
programul SAPARD românesc.
Prin programul SAPARD românesc, în perioada 2007-2008, s-a aprobat finanţarea
proiectelor depuse pentru SAPARD în valoare de cca. 200 milioane euro prin cofinanţare publică de la
bugetul de stat. În octombrie 2009, la nivel naţional, numărul de proiecte contractate a condus la un
grad de angajare a alocărilor de cca. 75% şi un grad de consumare a alocărilor de 58,9%.
Măsurile din Programul Operaţional Sectorial de Mediu vizează infrastructura de apă şi
canalizare, prevenirea inundaţiilor în mediul rural şi construirea sistemului Natura 2000. Aceste măsuri
au început să fie implementate în anul 2009.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane are ca obiectiv dezvoltarea
resurselor umane în toate mediile, dar Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare are
ca obiectiv Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea
resurselor umane.
Programul Operaţional Regional - complementaritatea măsurilor există pe linia infrastructurii
pentru turism în spaţiul rural şi a infrastructurii sociale.
Pînă în 2009, programele susţinute din fonduri PAC au parcurs paşi importanţi în construcţia
instituţională, lansarea măsurilor, selecţia cererilor de finanţare depuse, contractarea şi efectuarea
plăţilor, dar sunt rămîneri în urmă în atragerea fondurilor comunitare pentru investiţii în agricultură şi
mediul rural. Finanţarea măsurilor din PNDR pentru perioada 2007-2013 se asigură prin Agenţia de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură
(APIA) şi prin fondurile de garantare.
Planul European de Redresare Economică (PERE), agreat în cadrul Consiliului European din
perioada 11-12 decembrie 2008, a alocat economiei europene suma de 5 miliarde Euro pentru proiecte
88
din domeniul energetic,infrastructură în bandă largă (infrastructura de Internet) şi proiecte pentru noile
provocări (schimbări climatice, energii regenerabile, biodiversitate, gestiunea resurselor de apă,
inovaţie şi restructurarea sectorului produse lactate). Din suma totală, României îi revine 101.694.000
Euro care suplimentează bugetul iniţial alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Suma suplimentară este repartizată fiecarei axe în proporţia avută iniţial şi va fi utilizată strict pentru
finanţarea proiectelor care cuprind acţiuni vizate prin PERE.

Tabel 2.9
Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioadă) - alocare iniţială
Financial plan by axes (euro, for the entire period) – initial allocation
Axă Contribuţie publică
Contribuţie totală Rata contribuţiei Suma FEADR
FEADR %
FEADR / regiuni convergenţă
Axa 1 3.967.311.581 80,00 3.173.849.264
Axa 2 2.293.413.375 82,00 1.880.598.967
Axa 3 2.473.739.880 80,00 1.978.991.904
Axa 4 235.074.871 80,00 188.059.896
Asistenţă tehnică 376.119.793 80,00 300.895.834
Plăţi complementare directe 625.136.100 80,00 500.108.880
Total FEADR regiuni de convergenţă* 9.970.795.600 80,46 8.022.504.745
Sursa: PNDR

Tabel 2.10
Sume suplimentare acordate în conformitate cu art. 69 (5a) din Regulamentul (CE) nr.
1698/2005 – Regiuni de convergenţă
Additional sums given according to art. 69 (5a) of Regulation (EC)
no. 1698/2005 – Converging regions
Axă Contribuţie publică
Contribuţie Rata contribuţiei Suma
totală FEADR % FEADR
Axa 1 57.355.416 80,00 45.884.333
Axa 2 33.174.567 82,00 27.203.145
Axa 3 35.758.153 80,00 28.606.522
Asistenţă tehnică 0 0 0
Plăţi complementare directe 0 0 0
Total sume suplimentare – regiuni de convergenţă 126.288.136 80,53 101.694.000
Sursa: PNDR
Tabel 2.11
Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioadă) – suma totală
Financial plan by axes (euro, for the entire period) – total sum
Axă Contribuţie publică

89
Contribuţie Rata contribuţiei Suma FEADR
totală FEADR %
Axa 1 4.024.666.997 80,00 3.219.733.597
Axa 2 2.326.587.942 82,00 1.907.802.112
Axa 3 2.509.498.033 80,00 2.007.598.426
Axa 4 235.074.871 80,00 188.059.896
Asistenţă tehnică 376.119.793 80,00 300.895.834
Plăţi complementare directe 625.136.100 80,00 500.108.880
Total general 10.097.083.736 80,46 8.124.198.745
Sursa: PNDR

Pentru realizarea investiţiilor în domeniul energetic, infrastructură în bandă largă


(infrastructura de Internet)şi proiecte pentru noile provocări (schimbări climatice, energii regenerabile,
biodiversitate, gestiunea resurselor de apă, inovaţie şi restructurarea sectorului produse lactate), s-a
propus suplimentarea alocărilor financiare ale măsurilor: 121”Modernizarea exploataţiilor agricole”,
123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 125 ”Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.
În cadrul Axei 2, managementul resurselor naturale: conservarea biodiversităţii,
managementul durabil al terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală, gestionarea durabilă a
resurselor de apă, conservarea solului şi reducerea poluării din surse agricole, schimbările climatice şi
producerea de energie din surse regenerabile sunt provocări majore pentru agricultura europeană.
Măsura 214 – plăţi de agro-mediu a avut cea mai mare atractivitate, sumele alocate fiind accesate
aproape în totalitate, a fost suplimentat bugetul acestei măsuri, pentru a putea fi asigurată finanţarea
noilor angajamente de agro-mediu.
Pentru Axa 3, acţiunile privind noile provocări includ energia regenerabilă. În acest sens se
acordă sprijin investiţiilor private în cadrul măsurii 312, pentru achiziţionarea de echipamente de
producere a energiei din surse regenerabile. Se suplimentează sprijinul şi pentru investiţiile de interes
public din cadrul măsurii 322, pentru achiziţionarea de instalaţii/infrastructuri care produc şi
furnizează energie regenerabilă din sursele existente (biomasă, energie solară şi eoliană, geotermică).
Tot în cadrul măsurii 322, după anul 2010, va fi susţinută infrastructura de internet în bandă largă.
Alocările financiare pe măsuri sunt prezentate în tabelul 2.12
Investiţiile în infrastructură de internet în bandă largă vor fi introduse printr-o nouă modificare
a PNDR pregătită de Autoritatea de Management pentru PNDR, în conformitate cu strategia naţională
actualizată şi conform calendarului de investiţii finanţate de Program Operaţional Sectorial (POS)-
Comunitatea Economică Europeană (CCE), prin care va completa investiţiile în infrastructura de
internet în bandă largă.
Va fi stabilită demarcarea între domeniile de intervenţie din POS CCE și PNDR, în vederea
asigurării complementarităţii operaţiunilor finanţate prin cele două programe, precum şi a evitării
dublei finanţări. Criteriul de demarcare va depinde de domeniile de intervenţie ale celor două
programe în conformitate cu criteriile de eligibilitate şi prevederile legale din PNDR şi fondurile
structurale. Detaliile cu privire la implementare vor fi stabilite în PNDR prin cooperarea dintre
AM-urile celor două programe şi Ministerul Comunicaţilor şi Societăţilor Informaţionale şi prin
90
consultări cu Autoritatea Naţională de Reglementare în vederea asigurării respectării directivelor UE
de e-comunicare.
Autorităţile din cadrul dezvoltării rurale şi instituţiile responsabile cu implementarea vor avea
în vedere recomandările Comunităţii privind un „Acces mai bun la tehnologiile moderne ale
informaţiei şi comunicării pentru zonele rurale” care printre altele face un apel către autorităţile din
cadrul dezvoltării rurale din Statele Membre la stabilirea acţiunilor de „creare de reţele, evaluarea
comparativă şi alte acţiuni (eventual în cadrul observatoarelor de TIC existente), menite să susţină
capacităţile regionale şi locale de gestionare, planificare şi implementare a proiectelor TIC
(Tenologia Infromaţiilor şi Telecomuncaţiilor) în cadrul PDR-urilor”.

Tabel nr 2.12
Bugetul orientativ legat de operaţiunile menţionate la articolul 16(a) din Regulamentul (CE) nr.
1698/2005 în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2013
Relative budget linked to operations mentioned on art. 16(a) of Regulation (EC)
No. 1698/2005, during January 1st 2009 – December 31st 2013
Contribuţia PERE
Măsuri/Axe
pentru 2009 - 2013
111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 0
112 - Instalarea tinerilor fermieri 0
113 - Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli 0
114 - Utilizarea serviciilor de consiliere 0
121 - Modernizarea exploataţiilor agricole 22.942.166
122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 0
123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 17.206.625
125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii 5.735.542
141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 0
142 - Înfiinţarea grupurilor de producători 0
143 - Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 0
Total Axa 1 45.884.333
211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată 0

91
212 - Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană 0
213 – Plăţi Natura 2000 pe teren agricol 0
214 - Plaţi de agro-mediu 27.203.145
221 - Prima împădurire a terenurilor agricole 0
223 - Prima împădurire a terenurilor non-agricole 0
224 - Plăţi Natura 2000 pe teren forestier 0
Total Axa 2 27.203.145
312 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 9.374.357
313 - Încurajarea activităţilor turistice 0
322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia
şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 19.232.165
341 - Dobândire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare
locală 0
Total Axa 3 28.606.522
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 0
412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 0
413. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 0
4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 0
4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea
teritoriului
431-1. Construcţie parteneriate public-private 0
431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului 0
Total Axa 4 0
Total axe 1,2,3,4 101.694.000
511 Asistenţă tehnică 0
din care cheltuieli pentru reţeaua naţională de dezvoltare rurală
- (a) costuri de funcţionare 0
- (b) plan de acţiune 0
611. Plăţi complementare directe 0
Total PNDR (fără 611) 101.694.000
TOTAL GENERAL 101.694.000
Sursa: PNDR

92