CAPITOLUL 4

IMPACTUL MĂSURILOR DE DEZVOLTARE RURALĂ ASUPRA STRUCTURILOR

AGRICOLE ROMÂNEŞTI
IMPACT OF RURAL DEVELOPMENT MEASURES ON ROMANIAN AGRICULTURAL
STRUCTURES

4.1. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂRII ZONELOR

RURALE
MUTAŢII ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE
SUPPORT MEASURES OF THE RURAL DEVELOPMENT: IMPLICATIONS
MUTATIONS IN THE AGRICULTURAL HOLDINGS

Procesul de reformare structurala a economiei României a început în perioada de preaderare.

Prin aderarea României la Uniunea Europeană a început procesul de accelerare a trecerii la
economia de piaţă funcţională, de liberalizare a circulaţiei mărfurilor, persoanelor, capitalului şi
serviciilor. O contribuţie semnificativă la aceste schimbări au avut programele de preaderare şi apoi
programele postaderare susţinute din fonduri europene şi din surse publice naţionale.
Prin Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD),
semnat la 2 februarie 2001 între Guvernul României şi Comisia Europeană, au fost alocate contribuţii
financiare nerambursabile României de 1146,71 mil. euro pentru perioada 2000-2006, la care s-a
adăugat contribuţia naţională de la buget şi contribuţia privată a beneficiarilor.
Implementarea Programului SAPARD în România a avut la bază Planul Naţional pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, elaborat de către Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale şi aprobat prin Decizia CE (2000) nr. 3742 din 12 decembrie 2000. La sfârşitul anului 2005,
pentru a elimina dificultăţile generate de lipsa surselor de cofinanţare privată şi a garanţiilor
beneficiarilor, prin Programul „Fermierul”,finanţarea a fost sprijinită de Fondul de Garantare a
Creditului Rural şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Programul
SAPARD a fost monitorizat de Autoritatea de Management din MADR şi Comisia Europeană, prin
evaluări intermediare care au analizat eficacitatea financiară şi tehnică a programului. În zonele rurale,
pînă în 2008, s-au realizat obiective care au contribuit la modernizarea sectorului agricol:
- capacităţi noi de abatorizare sau îmbunătăţire a celor existente pentru adaptarea la
standardele europene (unităţi mixte, de abatorizare – prelucrare, abatoare de păsări, porci etc.);
- capacităţi de procesare a laptelui;
- capacităţi de depozitare, sortare şi procesare fructe, legume, cartofi;
- laboratoare pentru determinarea calităţii vinurilor;
- capacităţi de depozitare şi procesare a cerealelor;
- capacităţi noi pentru sectorul piscicol;
- capacităţi îmbunătăţite de depozitare şi procesare a seminţelor oleaginoase;
- efectuarea unor investiţii importante pentru construirea, modernizarea şi refacerea
drumurilor din zonele rurale;
- extinderea şi refacerea unor sisteme de canalizare, lucrări de prevenire şi protecţie
împotriva inundaţiilor;
96
 - importante investiţii în exploataţiile agricole precum: modernizarea şi construirea de
grajduri şi alte construcţii în ferme, construirea şi modernizarea unor sere, achiziţionarea de utilaje şi
echipamente agricole, achiziţionarea de animale cu valoare biologică ridicată, înfiinţarea de plantaţii
pomicole şi viticole etc.;
- investiţii pentru dezvoltarea serviciilor agricole,activităţi meşteşugăreşti, dezvoltarea
acvaculturii, sericiculturii, agriculturii, colectarea fructelor de pădure, plantarea de arbuşti fructiferi,
dezvoltarea sectorului de cultivare a plantelor medicinale şi aromatice etc.
Până la 31 decembrie 2008, au fost finalizate ( realizate 100%, pentru care s-a efectuat plata
finală) 3.965 proiecte:
- 430 proiecte pe măsura 1.1, (din care 1 proiect finalizat a fost calamitat);
- 6 proiecte pe măsura 1.2;
- 749 proiecte pe măsura 2.1 din care 50 proiecte finalizate au fost calamitate;
- 1.807 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate au fost calamitate;
- 902 proiecte pe măsura 3.4 din care 2 proiecte finalizate au fost calamitate;
- 56 proiecte pe măsura, 3.5;
- 5 proiecte pe măsura 4.1;
Pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte.
Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” avea
ca obiective: orientarea producţiei în acord cu cererea de piaţă, crearea şi îmbunătăţirea reţelelor de
colectare şi comercializare en-gross,îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului
calităţii produselor alimentare,promovarea metodelor de producţie care nu dăunează mediului,
creşterea numărului de locuri de muncă în mediul rural, precum şi menţinerea celor existente.
Distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:
- Lapte şi produse lactate – 89 proiecte;
- Carne, produse din carne şi ouă – 182 proiecte;
- Fructe, legume şi cartofi – 39 proiecte;
- Vin - 42 proiecte;
- Peşte – 16 proiecte;
- Plante textile – 1 proiect;
- Cereale – 58 proiecte, din care 1 proiect fiind calamitat;
- Oleaginoase – 3 proiecte.
Pentru măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,
veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”
distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:
- Control sanitar-veterinar– 4 proiecte;
- Control fitosanitar – 1 proiect;
- Controlul calităţii produselor alimentare – 1 proiect.

97
 Pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” distribuţia
proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:
- Drumuri în zona rurală – 380 proiecte aprobate, cu 2.356,401 km realizaţi;
- Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zona rurală – 273 proiecte
finalizate cu 4.624,853 km de conducte şi cu număr de locuitori vizaţi de 920.164;
- Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale – 87 proiecte, km de conducte
realizate 776,463, număr locuitori vizaţi 320.831 ;
- Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor – 22 proiecte, km realizaţi
95,660 şi 3.333,750 ha.
Pentru măsura 3.1, „Investiţii în exploataţiile agricole” distribuţia proiectelor finalizate pe
submăsuri este următoarea:
- Culturi de cîmp – 1.197 proiecte, din care 27 proiecte au fost calamitate;
- Horticultură – 76 proiecte;
- Viticultură – 62 proiecte;
- Pomicultură - 71 proiecte;
- Sere – 42 proiecte.
- Animale pentru lapte – 163 proiecte, din care 3 proiecte au fost calamitate.
Proiectele aprobate aveau prevăzute următoarele capacităţi:
- modernizarea sau construcţia a 356 de grajduri şi alte construcţii în ferme;
- modernizarea a 8 sere pe o suprafaţă de 1,432 ha şi construcţia a 36 noi sere pe o
suprafaţă de 20,299 ha;
- achiziţionarea a 8.414 utilaje şi echipamente, din care 8297 sunt tractoare, combine şi
alte echipamente;
- achiziţionarea a 75 bucăţi instalaţii de irigat;
- achiziţionarea a 9.894 capete de animale cu valoare genetică ridicată;
- înfiinţarea sau modernizarea a 739,003 ha de plantaţii pomicole şi 1.003,130 ha
plantaţii viticole.
3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi
venituri alternative”.Contractele aprobate dezvoltă următoarele capacităţi:
- pentru servicii agricole (2 proiecte aprobate );
- pentru turism rural, s-au aprobat 643 de proiecte vizînd modernizarea sau crearea
spaţiilor de cazare (10.246 paturi în turismul rural) şi 1.284 pe alte tipuri de activităţi turistice în
mediul rural;
- pentru activităţile meşteşugăreşti s-au depus 18 proiecte de către164 artizani;
- pentru acvacultură, producerea şi procesarea a cca. 1.020,744 tone;
- melci şi broaşte 520.154 tone;
- produse de sericicultură 2.169,600 kg;
- produse apicole 1.366,897 tone;
98
 - ciuperci 3.842,384 tone;
- produse apicole 1.366,897 tone;
- fructe de pădure şi de arbuşti fructiferi 2.628,720 tone - 1.366,897 tone
- plante medicinale şi aromatice procesate 3335,100 tone;
- procesare produse tradiţionale la nivelul fermei 38.607 hl-an, to/an şi a 196,ooo t/an;
Măsura 3.5 „Silvicultură”
Capacităţile prevăzute să se realizeze pentru proiectele aprobate sunt:
- împăduriri private – s-au depus 3 proiecte, care cuprind 115 ha cu 468 mii bucăţi
puieţi: pentru pepiniere s-a depus un proiect pentru 4,5 ha;
- utilaje pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului 34 de proiecte depuse cu
cerere pentru 207 utilaje;
- drumuri forestiere:pentru proprietăţi private s-a depus un proiect pentru 20,700 km iar
pentru unităţi publice 75 de proiecte care cuprind 594,415 km;
1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, .
Au fost contractate 20 proiecte, în valoare totală de 65.668,548 mii lei, reprezentând 17,853
mil. Euro – 49,45% din valoarea contractată şi 47,24% din alocările PNADR 2000-2006.
3.3 „Metode agricole de producţie, proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul
rural”, valoarea publică contractată a fost de 0,217 mil. euro, respectiv 0,02% din totalul
angajamentelor APDRP. Pentru cele 47 proiecte contractate pentru măsura 3.3 au fost autorizate şi
efectuate plăţi în valoare totală de 630,189 mii lei, reprezentând 0,187 mil. Euro – 86,10 % din
valoarea contractată şi 10,10 % din alocările PNADR 2000-2006.
Agricultura se caracterizează printr-un număr mare de exploataţii mici şi foarte mici,
neperformante care nu sunt compatibile cu exigenţele pieţei europene şi accesarea fondurilor PNDR.
Numărul total al exploataţiilor agricole, la sfârşitul anului 2007, era de 3,93 mil., faţă de 4,26 mil. în
2005 şi 4,48 mil. în 2002.
Structurile de exploataţii din agricultură au avut mici evoluţii în procesul de adaptare la
exigenţele pieţei, astfel că numărul exploataţiilor sub 5 ha s-a redus din 2002 până în 2007 cu 568,4
mii. În clasele de mărime 5-10 hectare, în 2007 (faţă de 2002) are loc o creştere cu 81,12 mii
exploataţii, iar la segmentul 10-50 hectare, o creştere cu 39,35 mii exploataţii.
În clasa de mărime 50-100 hectare, numărul exploataţiilor a crescut cu numai 941, iar la cele
peste 100 hectare numărul marilor unităţi agricole s-a redus cu 595.
În anul 2007 unităţi cu peste 100 hectare existau 9608 şi reprezentau 0,25% din numărul total
deţinând 37,57% din SAU, faţă de 0,24% şi respectiv 36,17% în 2002.
Exploataţiile individuale au în anul 2007 o dimensiune teritorială medie de 2,34 hectare, iar
unităţile cu personalitate juridică de 275,37 hectare.

99
 Tabel 4.1
Exploataţii agricole după clasa de mărime a suprafeţei agricole utilizate şi dimensiunea medie
Agricultural holdings by class of used agricultural area and average dimension
%
Clase de Total Total din care
din care
mărime exploataţii suprafaţă
Exploataţii Unităţi cu Exploataţii Unităţi cu
agricole personalitate agricole personalitate
individuale juridică individuale juridică
2002
< 1 ha 50,46 50,64 14,75 5,45 9,83 0,02
1-2 ha 20,88 20,96 5,84 9,14 16,49 0,03
2-5 ha 22,15 22,2 13,04 20,87 37,6 0,15
5-10 ha 5,09 5,04 14,36 10,34 18,44 0,32
10-50 ha 1,09 1,04 10,89 5,4 9,14 0,77
50-100 ha 0,09 0,06 4,95 1,85 2,35 1,24
Peste 100 ha 0,24 0,06 36,17 46,95 6,15 97,47
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
2005
< 1 ha 44,93 45,08 11,61 4,99 7,62 0,02
1-2 ha 21,11 21,18 5,38 8,97 13,69 0,03
2-5 ha 24,61 24,66 12,81 22,73 34,64 0,16
5-10 ha 7,03 6,99 14,5 13,85 20,98 0,34
10-50 ha 1,99 1,94 12,57 9,49 14,01 0,93
50-100 ha 0,12 0,1 5,72 2,42 2,88 1,55
Peste 100 ha 0,21 0,05 37,41 37,55 6,18 96,97
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
2007
< 1 ha 43,76 43,92 8,18 4,72 7,24 0,01
1-2 ha 20,77 20,84 5,31 8,42 12,9 0,03
2-5 ha 25,07 25,13 12,32 21,97 33,62 0,15
5-10 ha 7,79 7,76 13,56 14,67 22,33 0,31
10-50 ha 2,24 2,19 12,62 10,22 15,15 0,99
50-100 ha 0,12 0,09 6,93 2,42 2,72 1,86
Peste 100 ha 0,25 0,07 41,08 37,58 6,04 96,65
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Agricultura Romaniei in procesul de integrare europeana , Volumul I Ed Ars Academica, 2009, ISBN 978-
973-88932-

Suprafaţa medie pe exploataţie a crescut la 3,37 ha în 2005 la 3,57 ha în 2007. Pentru a ajunge
la structuri agricole de 10 hectare pe o exploataţie, care să asigure obţinerea ofertei competitive de
produse agroalimentare şi realizarea eficienţei economice, ar trebui ca numărul total să se reducă la
cca 1,37 mil.
Unităţile agricole cu personalitate juridică care au suprafeţe agricole şi efective de animale sau
numai suprafeţe agricole ori numai cu efective de animale s-au redus de la 18.263 la 17.699;
societăţile sau asociaţiile agricole s-au redus de la 1630 (2005) la 1475 ( 2007); numărul societăţilor cu
capital majoritar privat a crescut de la 4574 (2002) la 5019 (2007).
Unităţile administraţiei publice s-au redus ca număr de la 4818 în 2005, la 4177 în 2007.
Numărul unităţilor cooperatiste a scăzut de la 108 la 71, au ccăzut şi a altor tipuri de exploatare.

100
 Tabel 4.2
Evoluţia exploataţiilor agricole din România după statutul juridic
Evolution of agricultural holdings in Romania, by legal status
- număr -
Exploataţii agricole Exploataţii
Exploataţii agricole
Statutul juridic cu suprafaţă agricole numai
TOTAL exploataţii agricole numai cu suprafaţă
al exploataţiilor agricolă utilizată şi cu efective de
agricolă utilizată
agricole efective de animale animale
2005 2007 2007-2005 2005 2007 2005 2007 2005 2007
Exploataţii
agricole 4237889 3913651 -324238 3315797 3252011 787607 582396 134485 79244
individuale
Unităţi cu
personalitate 18263 17699 -564 2532 2231 15311 15152 420 316
juridică:
Societăţi/
1630 1475 -155 212 185 1402 1276 16 14
asociaţii agricole
Societăţi
comerciale cu
4574 5019 445 917 875 3408 3947 249 197
capital majoritar
privat
Societăţi
comerciale cu
250 128 -122 38 33 200 92 12 3
capital majoritar
de stat
Unităţi ale
administraţiei 4818 4177 -641 589 376 4161 3759 68 42
publice
Unităţi
108 71 -37 12 10 77 60 19 1
cooperatiste
Alte tipuri 6883 6829 -54 764 752 6063 6018 56 59
TOTAL 4256152 3931350 -324802 3318329 3254242 802918 597548 134905 79560
Sursa: Agricultura Romaniei in procesul de integrare europeana , Volumul I Ed Ars Academica, 2009, ISBN 978-
973-88932-

În ceea ce priveşte numărul de exploataţii individuale, acesta s-a redus din anul 2005 pînă în
2007 cu 324238, Unităţile cu personalitate juridică cu 564, Societăţile comerciale cu capital majoritar
privat au crescut cu 445, Unităţile administraţiei publice au scăzut cu 641.
Se constată un proces lent de restructurare a agriculturii româneşti, de aceea sunt necesare
măsuri pentru:
- formarea şi consolidarea unui sector al exploataţiilor mijlocii, familiale şi de tip
asociativ;
- eforturi serioase pentru accesarea fondurilor comunitare, administrarea resurselor şi
pentru îmbunătăţirea managementului;
- formarea comportamentului activ al administraţiei şi fermierilor pentru noua abordare
a rolului agriculturii în funcţie de particularităţile naturale, economice şi tradiţiile istorice;
- funcţionarea structurilor instituţionale nou create prin descentralizare, fundamentarea
ştiinţifică a deciziilor la nivelul acestora;
- reacţia agricultorilor la cerinţele pieţei şi participarea activă la schimbările ce se
impun pentru adaptarea la „noul model agricol european”.

101
 Vechile mecanisme PAC nu mai sunt de actualitate şi au trebuit găsite soluţii adaptate noilor
realităţi ale agriculturii europene.Decalajele structurale şi de eficienţă economică din agricultura
românească faţă de vechile state membre (UE-15) dar şi rămînerile în urmă a reformei faţă de noile
state membre (UE-10) sunt greu de redus şi eliminat. Adaptarea trebuie accelerată, fiind necesară din
raţiuni de eficienţă economică, echilibru social şi competitivitate pe piaţă.
Soluţiile necesare impun promovarea şi aplicarea mecanismelor PAC, dar şi formarea unui
comportament activ al administraţiei şi fermierilor pentru a realiza schimbări fundamentale în funcţie
de specificul agriculturii româneşti. Funcţionarea structurilor instituţionale nou create şi cele care se
vor crea prin descentralizare, fundamentarea ştiinţifică a deciziilor la nivelul acestora, reacţia
agricultorilor la cerinţele pieţei şi participarea activă la schimbările ce se impun pentru adaptarea la
„noul model agricol european”,care este în prezent diversificat,sunt nesatisfăcătoare.
Nici până în prezent România nu a reuşit să-şi elaboreze şi să aplice toată legislaţia europeană
necesară pentru aşezarea structurilor agricole pe principiile europene. Deşi actuala structură a
exploataţiilor agricole este deficitară în raport cu exigenţele pieţei, în UE există state membre cu
dimensiuni teritoriale similare, dar care produc pentru piaţă ca urmare a dimensiunilor economice care
le asigură viabilitatea. Ceea ce lipseşte în România este slaba legătură a exploataţiilor cu piaţa şi o
structură a producţiei care să răspundă cererii consumatorilor.

4.2. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR POSTADERARE (PILON II PAC)

IMPLICATIONS OF THE POST-ACCESSION MEASUREMENTS ( PILON II PAC)

Reforma politicii agricole comune din iunie 2003 şi aprilie 2004 a introdus schimbări în
modelele de producţie agricolă, metodele de gestionare a terenurilor şi de ocupare a forţei de
muncă. Prin Regulamentul Consiliului 1290/2005 s-a creat cadrul legislativ pentru înfiinţarea a
două fonduri europene pentru agricultură FEOGA -Fondul European de Garantare Agricolă pentru
finanţarea măsurilor din Pilonul l (politicile de piaţă) şi FEADR- Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală- pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală din cadrul
Pilonului al II-lea al Politicii Agricole Comune.
Priorităţile dezvoltării rurale în perioada 2007-2013 şi acţiunile cheie corespunzătoare
privesc:
- îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
- îmbunătăţirea mediului înconjurător şi a peisajelor
- îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării;

- creşterea capacităţii locale pentru ocupare şi diversificare.

Pentru atingerea obiectivelor, România a selectat un set de măsuri specifice fiecărei axe
prioritare:
Axa 1 “Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”.

102
 Sprijinul FEADR nerambursabil aferent acestei axe este de 80 % din sprijinul public şi
vizează măsurile:
111 - Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe
112 - Instalarea tinerilor fermieri
121 - Modernizarea exploataţiilor agricole
122 - Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii
141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
142 - Înfiinţarea grupurilor de producători
143 – Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
Axa 2 ”Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”
Sprijinul FEADR nerambursabil axei este de 82% din sprijinul public pentru următoarele
măsuri:
211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată
212 - Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
214 - Plăţi de agro-mediu
221 - Prima împădurire a terenurilor agricole
Măsuri care sunt delegate din PNDR către APIA
211 - Sprijin pentru zona montană defavorizată
212 - Sprijin pentru zonele defavorizate, altele decât zona montană
214 - Plăţi de agromediu, din care sunt suportate plăţi pentru proiecte depuse în cadrul
SAPARD pentru măsura 3.3. Metode agricole de producţie destinate să protejeze şi să menţină
peisajul rural.
Axa 3 ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”
Sprijinul FEADR nerambursabil aferent acestei axe este de 80% din sprijinul public şi
vizează măsurile:
312 - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
313 - Încurajarea activităţilor turistice
322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea servicilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
AXA LEADER
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
413.Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
4.21 Implementarea proiectelor de cooperare
103
 4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea
teritoriului
431-1. Construcţie parteneriate public-private
431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului.
Măsura 511 Asistenţă tehnică;
Măsura 611 Plăţi complementare directe.
Obiectivele generale ale Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se realizează prin
implementarea măsurilor prevăzute pentru fiecare axă: creşterea competitivităţii sectoarelor agro-
alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele
rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală.
Pentru obiectivul de îmbunătăţire a calităţii vieţii în zonele rurale aferent Axei 3 s-a propus o
abordare integrată care combină trei măsuri într-o singură măsură: „Servicii de bază pentru economia
şi populaţia rurală”, „Renovarea şi dezvoltarea satelor” şi „Conservarea şi punerea în valoare a
moştenirii rurale”, putînd combina acţiuni pentru rezolvarea problemelor şi a deficienţelor existente în
spaţiul rural, ţinînd cont de nevoile şi potenţialul local.
Lansarea celei de-a doua etape de implementare a măsurilor din PNDR, va fi începînd cu
2010 şi va avea în vedere complementaritatea şi necesitatea pregătirii sistemului de implementare :
Măsura 113 - Pensionarea timpurie a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli este o măsură
complementară Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri implementarea se va putea realiza numai
după stabilirea cadrului legislativ a sistemului de pensii pentru agricultori şi elaborarea sistemului de
evidenţă a fermierilor şi muncitorilor agricoli;
Măsura 114 – Utilizarea serviciilor de consiliere este o măsură complementară Măsurii 143 –
Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă pentru agricultori se va aplica începând cu anul
2010, pentru activităţile de consultanţă agricolă şi elaborare a Planului de afaceri pentru fermele de
semi-subzistenţă;
Măsura 213 – Plăţi Natura 2000 pe teren agricol şi Măsura 224 - Plăţi Natura 2000 pe teren
forestier se preconizează a se implementa începînd cu anul 2010, pentru că nu există planuri de
management pentru siturile Natura 2000 (nu se cunosc nici restricţiile la care vor fi supuşi fermierii şi
proprietarii de terenuri forestiere) şi nu se cunosc suprafeţele de teren agricol utilizat şi de teren
forestier incluse în aceste situri.
Măsura 223 – Prima împădurire a terenurilor non-agricole se va implementa din anul 2010,
întrucît nu s-a definitivat modul de identificare a terenurilor non -agricole;
Măsura 321 – Infrastructură de internet în bandă largă, va fi introdusă în PNDR după 2010,
şi se va implementa ca sub-măsură în cadrul măsurii 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
servicilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
Măsura 341- Dobîndire de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare
locală este complementară măsurilor din axa LEADER iar implementarea ei se va putea realiza după
104
ultima etapă de selecţie a GAL-urilor.
Uniunea Europeană a stabilit linii strategice unitare pentru toate statele membre avînd în
vedere decalajele structurale şi economice dintre vechile state membre (UE-15) şi noile state membre
pentru integrarea completă în structurile comunitare. Bugetul PAC prevede alocaţii diferite pe ţări
membre şi are o structură adecvată condiţiilor specifice şi obiectivelor convenite la nivelul Comisiei,
pentru perioada 2007-2013.
Măsurile de politică agricolă, aplicate în România din 2007, sunt: schema de plată unică pe
suprafaţă; plăţile complementare naţionale la hectar şi pe animal; sprijin pentru măsurile de piaţă-
intervenţie; sprijin de la bugetul de stat pentru sectoare şi activităţi în funcţie de cerinţele pieţei sau
pentru ajustarea structurală în vederea eliminării decalajelor faţă de UE.
Prin aplicarea Schemei de Plăţi Directe (SAPS) şi Plăţi Naţionale Directe Complementare
(PNDC) se urmăreşte dezvoltarea unei agriculturi competitive şi durabile, orientată către piaţă.
Alocarea plăţilor directe se face cu respectarea unor cerinţe de bune practici agricole şi de
mediu, care sunt complementare cu măsurile sprijinite prin Pilonul 2 privind mediul, cum este Natura
2000 sau zonele defavorizate.
Aplicarea Politicii Agricole Comune în România se realizează de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile sale teritoriale, iar gestionarea fondurilor se realizează prin
intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi Agenţiei de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). APIA efectuează plăţi directe, pentru măsuri de piaţă şi
ajutoare de stat din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) şi o parte din bugetul alocat
prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă sumele
provenite de la bugetul naţional. Finanţarea prin FEADR vizează dezvoltarea rurală şi măsurile de
protecţie a mediului prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi Planul Naţional
pentru Pescuit şi Acvacultură (PNPA), aprobate de Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013.

4.2.1. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPETITIVITĂŢII

FERMELOR COMERCIALE ŞI DE SEMISUBZISTENŢĂ
IMPLICATIONS OF MEASURES TO IMPROVE THE COMPETITIVENESS OF TRADE AND
SUBSISTENCE FARMING

Măsurile privind îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă

contribuie la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii româneşti. Cuantificarea măsurilor de creştere a
acestora se vor vedea pe termen mediu şi lung cînd se finalizează perioada de programare financiară
actuală. Axa 1“Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” beneficiază de cel mai
important sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană. Din suma alocată de Uniunea Europeană
României pînă în 2013 pentru dezvoltare rurală, 45% (3,25 miliarde euro + PERE -4,024 euro) sunt
prevăzute să finanţeze creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier.
Sprijinul FEADR nerambursabil aferent axei este de 80% din sprijinul public şi cuprinde
măsurile care au fost lansate : 112 - Instalarea tinerilor fermieri; 121 - Modernizarea exploataţiilor

105
agricole; 123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; 141 - Sprijinirea fermelor
agricole de semisubzistenţă; 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători şi 143 – Furnizarea de servicii
de consiliere şi consultanţă pentru agricultori.
Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri
Obiectivele măsurii urmăresc îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin
promovarea instalării tinerilor fermieri, îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin
reînnoirea generaţiei şefilor acestora fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură, creşterea
veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri şi încurajarea acestora de a realiza investiţii.
Beneficiarii sunt fermieri care au vîrsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în
exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei. Pînă la sfîrşitul anului 2009 au fost 2
sesiuni, în care s-au depus 3.362 de proiecte din care au fost selectate 512 şi contractate 507 cu un
volum al investiţiilor de 10.195,999 mii euro. Diferenţa de proiecte depuse o reprezintă cele care sunt
în etapa de evaluare sau sunt neeligibile. Aproximativ 46,94% din cele 507 proiecte aprobate, cu o
valoare eligibilă nerambursabilă de 4.253,969 mii Euro sunt pentru ramura agricolă „Mixte (culturi-
animale)” iar 1 proiect aprobat cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 25.000 mii Euro pentru
sectorul „Păsări de curte” (aproximativ 0,20% din totalul proiectelor aprobate pentru această
măsură).

Fig. 4.1 - M 112 Număr de proiecte aprobate pe ramuri agricole

Number of approved projects divided on agricultural branches

Din numărul total al tinerilor fermieri (507) care primesc sprijin pentru înfiinţarea unei
exploataţii agricole, 378 sunt bărbaţi şi 129 sunt femei. Ca distribuţie teritorială, Regiunea 7 Centru
Alba Iulia are ponderea cea mai mare, respectiv 22,29% din total proiecte aprobate, fiind urmată
de Regiunea 6 Nord-Vest Satu Mare cu o pondere de aproximativ 20,51%. R egiunea 8 Bucureşti Ilfov
are 0,20% din total proiecte aprobate.

106
 Fig. 4.2 - M 112 Număr proiecte aprobate pe regiuni
Number of approved projects divided on regions

Până la sfârşitul anului 2009, s-au efectuat plăţi în valoare de aproximativ 6.083,562 mii
Euro, contribuţia FEADR reprezentând aproximativ 4.866,850 mii Euro.
Cheltuiala publică pentru măsură, în perioada 2007-2013, este de 337.221.484 Euro.
Estimarea indicatorilor de impact/rezultat pentru perioada 2007-2013 prevăzută în PNDR
- numărul total de tineri fermieri sprijiniţi - 13631 persoane
Volumul total al investiţiilor - 404256166 euro
- Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin -135 milioane
euro
- Creşterea economică - 108 milioane euro
- Creşterea productivităţii muncii - creştere anuală cu 8%.
Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
Scopul măsurii este de creştere a competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună
a resurselor umane şi a factorilor de producţie pentru: îmbunătăţirea performanţelor generale ale
exploataţiilor agricole;creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole;
promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în
cadrul fermei; înfiinţarea culturilor forestiere cu ciclu de producţie scurt (pînă la 5 ani) şi regenerare pe
cale vegetativă (lăstari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, sălcii, salcîmi etc., în scopul
producerii de energie regenerabilă; creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea
procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora.
Beneficiarii măsurii sunt fermieri, grupuri de producători şi cooperative care prin investiţiile realizate
deservesc interesele propriilor membri.
S-au depus 4.529 de proiecte în cele 5 sesiuni organizate pînă la sfârşitul anului 2009 . Au
fost selectate 1.572, contractate 1552 c u o valoare eligibilă nerambursabilă de 520.842,738 mii Euro.
107
Diferenţa de 2.957 proiecte reprezintă proiectele reportate,proiectele eligibile care nu au îndeplinit
punctajul minim, proiectele declarate neeligibile pe anumite criterii de selecţie,proiectele retrase,
precum şi proiectele reportate care au parcurs două sesiuni de selecţie - figura nr. 4.3

Fig. 4.3. - M 121 Număr de proiecte depuse şi selectate pe sesiuni

Number of submitted projects divided on sessions

Fermele pe ramura agricolă „Culturi de câmp”au ponderea cea ma mare, 66,89% cu un volum
total de 521.742,847 mii Euro, preponderent în achiziţia de utilaje şi echipamente agricole.
Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 236.832,378 mii Euro. Celelalte ramuri agricole
( 33,11%) sunt reprezentate astfel:
- „Horticultură”4,73% cu 72 proiecte aprobate şi un volum total de 64.466,547 mii
Euro.Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 29.230,130 mii Euro;
- „Vitivinicol”0,39% cu 6 proiecte aprobate şi un volum total al investiţiilor de
9.469,447 mii Euro. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 3.856,766 mii Euro;
- „Culturi permanente” 2,63% cu 40 proiecte aprobate, un volum total al
investiţiilor de 2.981,262 mii Euro şi valoare eligibilă nerambursabilă de 13.791,462 mii Euro;
- „Lapte şi produse lactate”7,69% cu117 proiecte aprobate,un volum total al
investiţiilor de 150.133,46 mii Euro şi valoare eligibilă nerambursabilă de 62.612,010 mii Euro;
- „Animale ierbivore”1,18% - 18 proiecte aprobate cu un volum total al investiţiilor de
477,419 mii Euro.Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 9.621,913 mii Euro;
- „Porcine”9,26% - 141proiecte aprobate cu volum total al investiţiilor de 226.328,028
mii Euro şi valoare eligibilă nerambursabilă de 99.653,048 mii Euro;
- „Păsări de curte” 3,42% - 52 proiecte aprobate cu volum total al investiţiilor de
99.045,588 mii Euro şi v aloare eligibilă nerambursabilă de 42.656,009 mii Euro;
- „Mixte (culturi-animale)”3,75% - 57 proiecte aprobate cu volum total al investiţiilor
de 52.108,361 mii Euro şi valoare eligibilă nerambursabilă de 21.089,022 mii Euro;
108
 - „Altele” 0,06% - 1 proiect aprobat cu un volum total al investiţiilor de 3.907,228 mii
Euro şi valoare eligibilă nerambursabilă de 1.500,000 mii Euro.
Pentru agricultura ecologică au fost depuse doar 157 de proiecte.
Graficul de mai jos, prezintă proiectele aprobate pentru măsura 121, pe fiecare tip de ramură
agricolă.

Fig. 4.4 - M 121 Număr de proiecte aprobate pe ramuri agricole

Number of approved projects divided on agricultural branches

Din proiectele aprobate 77,40% sunt proiecte depuse de persoane juridice (1178). Persoanele
fizice au depus 22,60% (344) din care 290 de exploataţii agricole sunt conduse de bărbaţi şi 54
exploataţii agricole sunt conduse de femei.
Exploataţiile sprijinite pe tipuri de exploataţie se prezintă astfel :
- 84 exploataţii de semi-subzistenţă;
- 1.326 exploataţii care aparţin membrilor formelor asociative;
- 82 exploataţii care aparţin unor forme asociative;
- 46 exploataţii care produc şi utilizează energie regenerabilă.
După zonele de intervenţie, din cele 1.522 proiecte aprobate, (75,95%) sunt pentru categoria
„Altele”: „Zone cu handicap, altele decât zonele montane”cu 251proiecte aprobate (16,49%);
„Zone mixte”cu 3 proiecte aprobate (0,20% ).
Amplasarea teritorială a proiectelor aprobate se prezintă astfel:60,58% sunt pentru: Regiunea
3 Sud-Muntenia Târgovişte - 23,06%, 22,80% Regiunea 2 Sud Est Constanţa - 14,72 Regiunea 6
Nord-Vest Satu Mare.

109
 Fig. 4.5 - M 121 Număr proiecte aprobate pe regiuni
Number of approved projects divided on regions

Pînă la sfârşitul anului 2009,pe măsura 121 s-au efectuat plăţi de aproximativ 122.316,867
mii Euro. Proiectele finalizate sunt pentru culturi de câmp – 411 proiecte; horticultură – 9 proiecte;
culturi permanente – 7 proiecte; lapte şi produse lactate – 13 proiecte; păsări de curte – 5 proiecte;
mixte (culturi-animale) - 12 proiecte.

Fig. 4.6 - M 121 Valoarea proiectelor aprobate şi plătite, pe regiuni

The value of the approved and projects and paid, sorted by regions

Cheltuiala publică alocată măsurii în perioada 2007-2013 este de 1.020.505.603 euro din
care: 107.111.000 euro este sumă alocată schemei de garantare pentru sectorul agricol, iar 28.677.708
euro cheltuială publică (22.942.166 euro FEADR) reprezintă alocare financiară PERE.
Estimarea indicatorilor de impact / rezultat pentru perioada 2007-2013 prevăzută în PNDR
- Numărul de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii în perioada 2007-2013

110
este 44.458.
- Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii 22.982
- Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite (mil. Euro) 2.172.
- Creşterea productivităţii muncii anuală 8%;
- Număr de exploataţii de semi-subzistenţă sprijinite 20.720;
- Număr de exploataţii sprijinite aparţinând membrilor formelor asociative 6.670;
- Număr de forme asociative sprijinite 670;
- Număr de exploataţii care produc şi utilizează energia regenerabilă 445;
- Număr de exploataţii care îndeplinesc standardele comunitare 20.000.
Măsura 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Măsura sprijină investiţii pentru îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole
şi forestiere vizînd: dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii; promovarea investiţiilor pentru
producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de
resursele locale;promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor;promovarea de
investiţii pentru respectarea standardelor comunitare; creşterea productivităţii muncii în sectorul
agro-alimentar; aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică;
creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.
Beneficiarii sunt Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii, alte întreprinderi care nu
sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră
de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane euro, iar pentru produsele forestiere, Micro-întreprinderi.
În cadrul măsurii 123 s-au aplicat două scheme de ajutor de stat:
- Schema de ajutor de stat XS13/2008 pentru stimularea IMM-urilor care procesează
produse agricole pentru obţinerea unor produse alimentare altele decît cele prevăzute în Anexa 1 la
Tratatul CE precum şi a celor care desfăşoară activităţi de procesare a produselor agricole în
vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor ;
- Schema de ajutor de stat XS28/2008 pentru stimularea microîntreprinderilor din
domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase.
Pe parcursul celor 8 sesiuni au fost depuse 1.030 de proiecte din care au fost selectate 768,
contractate, 701 cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 483.193,377 mii Euro. Diferenţa (262
proiecte) o constituie proiectele reportate, proiectele eligibile dar care nu au îndeplinit punctajul
minim, proiectele declarate neeligibile datorită neîndeplinirii anumitor criterii de selecţie, precum şi
proiectele retrase.
Din totalul celor 1030 proiecte depuse, pentru măsura 123 au fost accesate 606, contractate
358 în valoare eligibilă nerambursabilă de 336.164,187 mii Euro.
Pentru schema de ajutor de stat – XS13/2008, s-au depus 247 proiecte din care au fost
contractate196 cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 84.943,209 mii Euro.
Pentru schema de ajutor de stat XS 28/2008 s-au depus177 proiecte din care 147 au fost
contractate, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 62.085,981 mii Euro.
111
 Aproximativ 76,03% (533 proiecte aprobate) din proiectele contractate sunt pentru industrie
alimentară cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 388.778,919 mii Euro, 23,97 % sunt pentru
investiţii din sectorul „Silvicultură” (147 proiecte aprobate), cu o valoare eligibilă nerambursabilă
de 62.085,981mii Euro şi pentru sectorul Mixt (21 proiecte aprobate), cu un volum total al investiţiilor
de 89.252,800 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 32.328,477 mii Euro.
Ponderea cea mai mare aparţine întreprinderilor mici şi mijlocii 79,46 % cu 557 proiecte
aprobate,iar pentru întreprinderile mijlocii şi mari ponderea este de 20,54 % cu 144 proiecte
aprobate (138 întreprinderi mijlocii şi 6 întreprinderi mari).
Producţia ecologică deţine o pondere de doar 1,57%, cu 11 proiecte aprobate restul de
aproximativ 98,43 % cu 690 proiecte aprobate aparţin producţiei convenţionale. 97,15% din proiecte
s-au orientat spre Prelucrare/comercializare (681 proiecte aprobate) iar pentru dezvoltare 2,85 % (20
proiecte aprobate).
Prin măsura 123, au fost sprijinite 39 întreprinderi cu program de restructurare până în 2009,
şi 118 întreprinderi ale unor forme asociative. În ceea ce priveşte distribuţia pe regiuni, 52,07 % din
proiecte sunt accesate de Regiunea 3 Sud-Muntenia cu 18,83 % proiecte contractate,Regiunea 1 Nord
Est Iaşi cu 16,83 % şi Regiunea 7 Centru Alba Iulia cu o pondere de 16,41%.

Fig. 4.7 - M 123 Număr de proiecte aprobate pe regiuni

Number of approved projects sorted by region

Sumele plătite pe sectoare de activitate pînă la sfîrşitul anului 2009 au fost de 40.599,864 mii
Euro: pentru silvicultură - s-au efectuat plăţi în valoare de 6.906,076 mii Euro, reprezentând 17,01%
din contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru această măsură, contribuţia FEADR fiind
de 5.524,861 mii Euro; pentru industria alimentară s-au efectuat plăţi în valoare de 31.488,209
mii Euro, reprezentând 77,56 % din contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru această
măsură, contribuţia FEADR fiind de 25.190,567 mii Euro; iar pentru sectorul mixt s-au efectuat plăţi
în valoare de 2.205,580 mii Euro, reprezentînd 5,43 % din contribuţia publică plătită beneficiarilor

112
pentru această măsură, contribuţia FEADR fiind de 1.764,464 mii Euro.
Distribuţia regională a proiectelor aprobate şi plăţile efectuate, este prezentată în Figura
nr.4.8.
Cheltuială publică pentru M 123 în perioada 2007-2013 este de 1.092.682.409 Euro, din
care:
- 82.889.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru
sectorul agricol;
- 10.550.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru
întreprinderi mici şi mijlocii;
- 21.508.281 Euro cheltuială publică (17.206.625 Euro FEADR) reprezintă alocarea
financiară din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.
Estimarea indicatorilor de impact/ rezultat pentru perioada 2007-2013 prevăzută în PNDR
- Numărul total al întreprinderilor sprijinite va fi de 3.205
- Creşterea VAB (mil. Euro) - 628
- Numărul de întreprinderi care introduc produse noi şi/sau tehnici noi - 1622
- Creşterea productivităţii muncii anuală - 8 %.

Fig.4.8 - M 123 Valoarea proiectelor aprobate şi plătite pe regiuni

Value of approved and paid projects, sorted by region

Operaţiunile menţionate în art. 16 (a) al Regulamentului CE nr. 1698/2005, privind

finanţarea din alocarea suplimentară PERE pentru perioada 2009-201, în cursul anului 2009 nu au fost
implementate. Ele vor fi aplicate începând cu anul 2010.
Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Obiectivul măsurii urmăreşte creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin asigurarea
veniturilor necesare pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenţă pentru mai buna utilizare a
resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin stimularea spiritului antreprenorial şi diversificarea
113
activităţilor şi veniturilor.
Efectele aşteptate prin accesarea măsurii sunt legate de:creşterea volumului producţiei agricole
destinate comercializării;creşterea numărului de ferme de subzistenţă care devin viabile economic;
diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse;stimularea
spiritului antreprenorial; diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Beneficiarii măsurii 141 sunt persoane fizice în vârstă de pînă la 62 de ani care desfăşoară
activităţi agricole a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UD.
Prima sesiune de depunere a proiectelor a fost organizată în perioada 3 decembrie 2008 – 27
februarie 2009.
S-au depus 6.442 de proiecte din care au fost selectate 6.262 şi contractate 6.148 de proiecte
cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 46.110,000 mii Euro. În funcţie de clasa de mărime a
exploataţiei, ponderea cea mai mare de proiecte aprobate o deţine categoria „< 5 ha (74,69%” din
totalul proiectelor aprobate pentru această măsură) cu un număr 4.592 proiecte aprobate şi o valoare
eligibilă nerambursabilă de 34.440,000 mii Euro; urmată de categoria „5 ha ≤ dimensiune < 10 ha”
cu o pondere de 15,11%, şi 929 proiecte aprobate cu o valoare eligibilă nerambursabilă de
6.967,500 mii Euro şi categoria „dimensiune ≥ 10 ha” 10,20% din totalul proiectelor aprobate
pentru această măsură, cu 627 proiecte aprobate şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 4.702,500
mii Euro.
Dintre acestea:
- 786 exploataţii sunt conduse de femei;

- 2.012 exploataţii sunt conduse de tineri sub 40 de ani;

- 2.711 exploataţii sunt din zone defavorizate;

- 803 exploataţii aplică pentru Agromediu.

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, trei regiuni deţin 53,07 % din totalul proiectelor
aprobate: Regiunea 2 Sud Est Constanţa cu 18,38 %, Regiunea 6 Nord Vest Satu Mare cu 18,33
% şi Regiunea 3 Sud-Muntenia cu o pondere de 16,36 %. Distribuţia pe regiuni a proiectelor
contractate (număr şi valoare eligibilă nerambursabilă) sunt prezentate în Figura nr.6.9.

114
 Fig. 4.9 - M 141 Număr proiecte aprobate pe regiuni
Number of approved projects sorted by regions

S-au efectuat plăţi de aproximativ 9.207,196 mii Euro, contribuţia FEADR reprezentând
7.365,757 mii Euro.
Plăţile efectuate după clasa de mărime pe Măsura 141 sunt:
- exploataţii < 5 ha plăţi efectuate în valoare de 6.878,268 mii Euro, reprezentînd
74,71% din suma alocată pe măsură;
- exploataţii de 5 ha ≤ di m e ns i un e < 10 ha plăţi efectuate în valoare de 1.390,210
mii Euro, reprezentând 15,10% din suma alocată pe măsură ;
- exploataţii ≥ 10 ha - plăţi efectuate în valoare de 938,718 mii Euro, reprezentînd
10,20% din suma alocată pe măsură.

Fig. 4.10 - M 141 Număr de proiecte aprobate după dimensiunea exploataţiei

Number of approved projects sorted by farm size

115
 Figura nr. 4.11 prezintă distribuţia regională a proiectelor aprobate şi a plăţilor efectuate.

Fig. 4.11 - M 141 Valoare proiecte aprobate şi plătite pe regiuni ( mii euro)
Value of approved and paid projects, sorted by regions (thousands of euros)

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni - perioada 2007-2013 prevăzută în

PNDR UE
- Realizare: Număr total de ferme de semi-subzistenţă sprijinite 76.172
- Rezultat: Număr ferme intrate pe piaţă 60.938
- Impact: Creşterea economică (mil.euro) 2.483
- Creşterea productivităţii muncii ( anuală) 8%
Indicatori adiţionali
- Număr de ferme de semi-subzistenţă sprijinite 76.172
- persoane fizice 60.983
- persoane juridice 15.234
Din care:
- conduse de femei 7.617
- conduse de tineri sub 40 de ani 11.426
- din zone defavorizate 15.238
- care aplică pentru agromediu 7.617
Rezultat
Număr de ferme care introduc noi produse 30.470
Măsura 142 Înfiinţarea grupurilor de producători
Obiectivul general al măsurii 142 este încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din
sectorul agricol şi silvic pentru adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei, asigurarea

116
comercializării în comun a produselor, creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi
o mai bună gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; stabilirea unor reguli comune
asupra producţiei, cantităţii, calităţii şi ofertei, acordîndu-se o atenţie deosebită produselor obţinute
în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare.
Sprijinul se acordă sub forma unor rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii
grupului de producători şi va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de
producători, astfel:
- 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 Euro
pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;
- 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care
depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an.
Beneficiarii măsurii 142 sunt grupurile de producători recunoscute oficial începând cu data
de1ianuarie 2007 pînă la 31decembrie 2013,conform legislaţiei în vigoare. Sesiunea de depunere
a proiectelor a fost organizată începînd cu data 3 decembrie 2008, avînd o alocare de 6.942.795
euro, ceea ce reprezintă 5% din alocarea financiară publică stabilită pe anii 2007-2013.
Pînă la sfârşitul anului 2009 au fost depuse 8 proiecte din care au fost selectate şi
contractate doar 3, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 91,711 mii Euro.
Numărul de membri ai celor trei grupe de producători care au accesat măsura este de 242, cu
o cifră de afaceri de 429,620 mii Euro. S-au aprobat 2 proiecte pentru culturi de cîmp şi unul pentru
pentru animale erbivore (cu excepţia celor din sectorul laptelui). Proiectele aprobate sunt în Regiunea
7 Centru Alba Iulia - 2, iar 1 proiect în Regiunea 6 Nord-Vest Satu Mare. Până la sfîrşitul anului
2009 s-au efectuat plăţi de aproximativ 1,628 mii Euro, contribuţia FEADR reprezentînd 1,302
mii Euro.
Costul public al măsurii pe perioada 2007-2013 este de 138.855.905 Euro
Estimarea indicatorilor de impact/rezultat pentru perioada 2007-2013 prevăzută în PNDR
- Numărul total de grupuri de producători sprijinite 1.108 din care pentru produse
ecologice 111;
- Rezultat : numărul de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători,
intrate pe piaţă 24.375;
- Creşterea economică 2.483 mil. Euro;
- Creşterea productivităţii muncii anuală 8%.

117
 Fig. 4.12 - M 142 Valoare proiecte aprobate şi plătite, pe regiuni ( mii de euro )
Value of approved and paid projects, divided by regions ( thousands of euros )

4.2.2. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII MEDIULUI ŞI A

ZONELOR RURALE
IMPACT OF MEASURES FOR IMPROVING THE QUALITY OF THE ENVIRONMENT AND
RURAL AREAS

Agricultura şi silvicultura sunt activităţile care implică utilizarea terenurilor modelînd mediul
natural rural şi peisajul. Prin măsurile de agromediu,se formează o bază pentru creştere economică
sustenabilă şi creşterea numărului locurilor de muncă. În perioada 2007-2009 în cadrul Axei 2 au fost
accesate măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole.
Măsura 211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată (LFA/ZMD)
Obiectivul general al acestei măsuri este utilizarea continuă a terenurilor agricole situate în
zona montană defavorizată, menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi susţinerea activităţilor agricole
durabile. Măsura se aplică numai în unităţile administrativ-teritoriale (UAT) (comune/oraşe) stabilite
în Anexa 4A din PNDR,cu obligaţia continuării activităţilor agricole timp de 5 ani de la data
efectuării primei plăţi pe măsură şi respectării Bunelor Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe
toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe durata angajamentului.
În anul 2007 s-au depus 228.710 cereri pentru suprafaţa de 1.312.655,4 ha.
În 2008, s-au depus 229.833 pentru suprafaţa de 1.322.183,42 ha .
În 2009, s-au depus 236.155 pentru suprafaţa de 1.328.499 ha.
Cuantumul pachetelor financiare sunt: pentru anul 2007- 54.861 euro; pentru 2008 – 56.643
euro; pentru 2009 57.026 euro.
Pînă la sfârşitul anului 2009, s-au efectuat plăţi în valoare de 91.137,620 mii Euro,
contribuţia FEADR reprezentând 74.732,908 mii Euro.
Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%.
118
 Costul total pe perioada 2007-2013 este de 607.754.544 Euro
Cuantificarea obiectivelor pentru 2007-2013 :
- numărul exploataţiilor care primesc sprijin este 420.000;
- suprafaţa totală angajată prin măsură 2.520.000 ha.
Rezultatate aşteptate :
- suprafaţa pentru care abandonarea activităţilor agricole este evitată: 2.520.000 ha;
- suprafaţa care contribuie la menţinerea biodiversităţii şi a suprafeţelor de HNV:
2.520.000 ha;
- suprafaţa care contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii solului: 113.400 ha;
Impactul finanţării:
- stoparea tendinţei de declin a biodiversităţii;
- menţinerea suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală (schimbări survenite de
suprafeţe agricole cu înaltă valoare naturală).
Măsura 212 – Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană
Obiectivul specific este utilizarea continuă a terenurilor agricole din zonele
defavorizate,altele decît zona montană,urmărind menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi activităţilor
agricole durabile. Măsura 212 se aplică în unităţile administrativ-teritoriale (comune/oraşe) din zona
semnificativ defavorizată şi din zonele defavorizate de condiţii naturale specifice,cuprinse în Anexa
4A din PNDR, cu condiţia continuării activităţilor agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei
plăţi aferente măsurii şi respectării Bunelor Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe toată
suprafaţa agricolă a fermei şi pe perioada angajamentului.
În anul 2008 au fost depuse 73.419 cereri pentru suprafaţa de
863.647,6 ha iar pentru 2009, numărul cererilor depuse este de 78.751 pentru suprafaţa de 1.048.177.
Pachetele financiare pentru anul 2008 sunt în valoare de 36.762 euro
iar pentru 2009, 43.115 euro.
Pînă la sfârşitul anului 2009 s-au efectuat plăţi de aproximativ 34.152,428 mii Euro,
contribuţia FEADR reprezentînd 28.004,991 mii Euro.
Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%.
Costul total pentru perioada 2007-2013 este de 493.083.876 Euro;
Cuantificarea obiectivelor pentru 2007-2013
- Numărul exploataţiilor care primesc sprijin este de 299.167 din care: 270.000 – ZDS
(Zona Defavorizată de Condiţii Naturale Specifice); 29.167 – ZSD (Zona Semnificativ Defavorizată);
- Suprafaţa totală angajată prin măsură este de 1.795.000 ha 1.620.000 ha –
ZDS:175.000 ha – ZSD
Impactul finanţării:
- Inversarea tendinţei de declin a biodiversităţii;
- Menţinerea suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală.
Măsura 214 – Plăţi de Agro-mediu
119
 Măsura contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de
terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi
îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.
Beneficiarii plăţilor de agro-mediu pot fi persoanele fizice sau juridice care utilizează terenul
agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, locatari.
Plăţile se acordă fermierilor care în mod voluntar îşi asumă angajamente de agro-mediu pentru o
perioadă de 5 ani începînd cu data semnării angajamentului. Sprijinul se acordă sub forma unor
plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat în zonele desemnate ca eligibile în cadrul
măsurii. Utilizatorii pot solicita plată pentru următoarele pachete:
- Pachetul nr. 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală”;
- Pachetul nr. 2 „Practici agricole tradiţionale” - această opţiune se poate adăuga
pachetului de bază nr. 1;
- Pachetul nr. 3 „Pajişti importante pentru păsări” – cu variantele 3.1-Crex Crex şi
3.2 – Lanius minor, Falco vespertinus;
- Pachetul nr.4 „Culturi verzi” - pachetul este disponibil la nivelul întregii ţări şi se
poate aplica pentru maximum 80% din terenul arabil aparţinând unei ferme.
În anul 2008 au fost depuse 179.019 cereri pentru suprafaţa de 1.110.522,49 ha, iar în
2009218.704 pentru suprafaţa de 1.1165.546.
Pachetele financiare pentru anul 2008 au fost în valoare de 35.393 euro, pentru 2009 de
30.643 euro. Pînă la sfârşitul anului 2009, s-au efectuat plăţi de aproximativ 144.371,066 mii Euro,
contribuţia FEADR reprezentând 118.384,274 mii Euro.
Finanţare pe perioada 2007-2013:
- Cost total: 996.408.184 Euro
- Cheltuială publică: 996.408.184 Euro, din care 33.174.567 Euro cheltuială
publică (27.203.145 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiară din PERE.
Cuantificarea obiectivelor:
- Numărul total al exploataţiilor agricole sau al exploataţiilor altor administratori de
teren care primesc sprijin, 170.867;
- Suprafaţa totală sprijinită 2.998.000 ha.

120
 4.2.3. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII ÎN
ZONELE RURALE ŞI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE
IMPACT OF MEASURES FOR IMPROVING THE QUALITY OF LIFE IN RURAL AREAS AND
RURAL ECONOMIC DIVERSIFICATION

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediu rural este un obiectiv de politică economică şi socială
urmărit prin măsuri de promovare a cunoaşterii şi de îmbunătăţire a potenţialului uman şi prin măsuri
care urmăresc atragerea şi integrarea în activităţile economice a resurselor existente prin măsuri care
să ducă la diversificarea economiei rurale. Măsurile din Axea 3 urmăresc: ameliorare a stării de sărăcie
a populaţiei ocupate în agricultură; organizarea activităţii economice din mediul rural pe principiile
unei economii de piaţă; dezvoltarea iniţiativei antreprenoriale; dezvoltarea reţelelor de infrastructură.
Măsura 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro- întreprinderi
Obiectivul măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea
activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor
adiţionale. Măsura susţine investiţii în activităţi non-agricole productive, investiţii pentru dezvoltarea
activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific
local, precum şi marketingul acestora, servicii pentru populaţia rurală.
Pînă la sfîrşitul anului 2009, în patru sesiuni, s-au depus 2200 de proiecte din care au fost
contractate 110 cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 16.363,932 mii Euro. Proiecte în curs de
evaluare sunt 2.056, iar diferenţa de 30 sunt proiectele declarate neeligibile datorită neîndeplinirii
anumitor criterii de selecţie şi proiecte retrase.
Pentru înfiinţarea de micro- întreprinderi s-au aprobat 82 de proiecte (74,55%) cu o val oare
eligibilă nerambursabilă de 4.383,283 mii Euro.
Pentru dezvoltarea micro-înreprinderilor s-au aprobat 28 de proiecte cu o o valoare eligibilă
nerambursabilă de 4.383,283 mii Euro.
Acţiunile de sprijin prevăd investiţii în activităţi non-agricole productive pentru care s-au
aprobat 72 de proiecte; investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti şi de artizanat - 3
proiecte aprobate; iar pentru sectorul servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-
întreprinderi, 35 proiecte aprobate.
În distribuţia regională, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere,
respectiv 29,09% din proiectele contractate, fiind urmată de Regiunea 6 Nord-Vest Satu Mare
cu 25,45% din proiecte aprobate şi de Regiunea 1 Nord Est Iaşi cu o pondere de 23,64% - figura nr.
4.13.

121
 Fig. 4.13 - M 312 Număr proiecte aprobate pe regiuni
Measure 312 Number of projects submitted by regions

Pînă la sfârşitul anului 2009, pe măsura 312, s-au efectuat plăţi de aproximativ
2.470,571 mii Euro, contribuţia FEADR reprezentând 1.976,457 mii Euro.
Situaţia plăţilor efectuate, pe tipul micro-întreprinderii:
- Pentru înfiinţare micro-întreprinderi - s-au efectuat plăţi în valoare de 1.794,079
mii Euro, reprezentând 72,62% din contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru această
măsură, contribuţia FEADR fiind de 1.435,263 mii Euro;
- Pentru dezvoltare micro-întreprinderi - s-au efectuat plăţi în valoare de 676,493 mii
Euro, reprezentând 27,38% din contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru această măsură,
contribuţia FEADR fiind de 541,194 mii Euro.
Plăţile efectuate sunt de aproximativ 2.470,571 mii Euro, contribuţie FEADR.
Operaţiunile menţionate în art. 16 (a) al Regulamentului CE nr. 1698/2005, privind
finanţarea din alocarea suplimentară PERE pentru perioada 2009-201, în cursul anului 2009 nu au fost
implementate. Ele vor fi aplicate începând cu anul 2010.
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013 este:
- Cost total: 607.919.428 Euro
- Cost Public: 395.147.628 Euro, din care - 9.910.000 Euro reprezintă alocarea
financiară aferentă schemei de garantare pentru IMM-uri.
Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE:
- Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite 10.091
- Numărul brut de locuri de muncă create 29.494
- Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite (mil. Euro) 149

122
 Măsura 313 Încurajarea activităţilor turistice
Obiectivul măsurii este de a dezvolta activităţile turistice în zonele rurale care vor conduce
la creşterea numărului de locuri de muncă,a veniturilor alternative şi la creşterea atractivităţii
spaţiului rural. Măsura sprijină investiţii în infrastructura de primire turistică, investiţii în activităţi
recreaţionale, investiţii în infrastructura la scară mică-centrele de informare, amenajarea de marcaje-.
În 4 sesiuni organizate, au fost depuse 811 proiecte din care selectate 222,contractate 204 cu o
valoare eligibilă nerambursabilă de 37.674,733 mii Euro. În etapa de evaluare erau 538 proiecte,
diferenţa fiind reprezentată de cele declarate neeligibile datorită neîndeplinirii anumitor criterii de
selecţie şi proiectele retrase. Sprijinul vizat pentru infrastructura de agrement are contractate 200 de
proiecte (98,04%) cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 36.994,439 mii Euro .
- Infrastructura de mică dimensiune ( centre de informare, amenajarea de marcaje
turistice) deţine o pondere de 1,96 % cu 4 proiecte aprobate şi o valoare eligibilă nerambursabilă de
680,294 mii euro.
- Pentru structura de agrement,sunt contractate 200 de proiecte: pentru centre de
informare şi promovare turistică - 4 proiecte, acţiuni de agroturism - 193 proiecte contractate, activităţi
recreaţionale,3 proiecte contractate.
Regiunea 6 Nord-Vest Satu Mare deţine cea mai mare pondere,23,53% din proiectele
aprobate, urmată de Regiunea 7 Centru Alba Iulia cu 21,57% din Regiunea 1 Nord Est Iaşi cu o
pondere de 19,61%.

Fig.4.14 - M 313 Număr de proiecte aprobate pe regiuni

Measure 313 Number of projects submitted by regions

Până la sfârşitul anului 2009, pe măsura 313, s-au efectuat plăţi de aproximativ de
840,981 mii Euro, contribuţia FEADR reprezentând 672,785 mii Euro.
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013 este:
123
 - Cost total: 837.265.806 Euro
- Cheltuieli publice: 544.222.774 Euro, din care 9.540.000 Euro reprezintă alocarea
financiară aferentă schemei de garantare pentru IMM-uri.
- Cuantificarea obiectivelor:
- Numărul de noi activităţi turistice sprijinite 7.665
- Volumul total al investiţiilor 837.265.806
- Numărul suplimentar de vizite turistice 7.665.000, împărţite pe număr de înnoptări,
număr de turişti pe zi
- Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă 38.327
- Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite (mil. Euro) 268.
Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”
Măsura are în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,asigurarea accesului
la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării
unei dezvoltări durabile. Sunt sprijinite investiţiile în spaţiul rural pentru crearea şi modernizarea
infrastructurii fizice de bază,crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală,
protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.
Beneficiarii măsurii sunt: comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale
în vigoare; Autorităţile locale sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali
pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată; Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare între
două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;ONG-uri, aşezăminte
culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; persoane fizice şi
juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural/natural de interes
local . În 5 sesiuni desfăşurate au fost depuse 3.039 de proiecte, din care contractate doar 291, cu o
valoare eligibilă nerambursabilă de 797.092,404 mii Euro.Diferenţa (2.748) reprezintă proiectele
aflate în etapa de evaluare (1.669 ), proiectele declarate neeligibile datorită neîndeplinirii criteriilor
de selecţie, proiectele retrase, precum şi proiectele reportate care au parcurs două sesiuni de selecţie.
La proiectele aprobate pe tip de acţiuni/ tip de revitalizare, situaţia se prezintă astfel:
- înfiinţarea/extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi/ sau reţelelor de canalizare şi
a staţiilor de epurare cu 207 proiecte aprobate (99%) din totalul de 291 proiecte aprobate pentru
această măsură,un volum al investiţiilor aprobate de 672.716,078 mii Euro şi o valoare eligibilă
nerambursabilă de 553.046,973 mii Euro;
- modernizarea drumurilor comunale 81 proiecte aprobate cu un volum total al
investiţiilor de 281.953,447 mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 233.163,141 mii Euro;
- înfiinţarea şi dotarea centrelor sociale pentru îngrijire bătrâni cu 3 proiecte aprobate
(aproximativ 1,0% din totalul de 291 proiecte aprobate pe măsură), cu un volum total al investiţiilor
de 12.523,731mii Euro şi o valoare eligibilă nerambursabilă de 10.882,290 mii Euro.

124
 Din total proiecte aprobate, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine 25,77%, Regiunea 6 Nord-Vest
Satu Mare 21,99%,Regiunea 4 Sud Vest Oltenia Craiova 21,31%.

Fig. 4.15 - M 322 Număr de proiecte aprobate pe regiuni

Measure 322 Number of projects submitted by regions

Investiţiile aprobate, prin studiile de fezabilitate pentru proiectele contractate vor moderniza
şi înfiinţa:
- 1.227,793 km drumuri în zona rurală;
- 2.113,712 km de conducte pentru alimentarea cu apă potabilă;
- 3.021,711 km de conducte de canalizare
Pînă la sfîrşitul anului 2009, pe tip de revitalizare fizică, s-au efectuat plăţi de
aproximativ 16.439,613 mii Euro,contribuţia FEADR reprezentând 13.151,690 mii Euro
Operaţiunile menţionate în Regulamentul CE nr. 1698/2005, privind finanţarea din alocarea
suplimentară PERE pentru perioada 2009-2013, nu au fost implementate. Ele vor fi aplicate începînd
cu anul 2010, pe componenta investiţională destinată producerii energiei din resurse regenerabile în
cadrul proiectelor integrate.
Alocarea financiară a măsurii pe perioada de programare 2007-2013 este următoarea:
- Cost Total: 1.603.748.692 Euro;
- Cost Public: 1.570.127.631 Euro din care: 24.040.206 Euro cheltuială publică
(19.232.165 Euro FEADR) reprezintă alocarea financiara din PERE pentru proiecte ce vizează noile
provocări.
Cuantificarea obiectivelor:
- Număr de comune sprijinite 1.026;
- Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii îmbunătăţite (mii persoane) 5.053
- Crearea de locuri de muncă - 58.117 : din care contribuţia Măsurii 322 - 4.317.
125
 Număr de km realizaţi prin componenta infrastructură fizică de bază:
- km de drum- 3.369;
- km de conducte de alimentare cu apă- 6.317;
- km de conducte de canalizare- 5.053;
Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă
îmbunătăţite- 50% .

4.2.4. IMPLICAŢII ALE MĂSURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A GUVERNĂRII LOCALE

IMPROVEMENT MEASURES OF LOCAL GOVERNANCE: IMPACT

România nu a implementat acţiuni LEADER, dar în perioada 2000-2006 au fost parteneriate

între organisme non-guvernamentale (ONG), administraţia publică locală,biserică,şcoală,cabinete
medicale şi stomatologice, microregiuni. Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurală a înfiinţat reţeaua
informatică RuralNet şi a acordat asistenţă pentru parteneriate de tip LEADER. Prin reţeaua RuralNet
se acordă asistenţă tehnică la circa 250 comunităţi locale.
Proiectul de Dezvoltare Rurală (2002-2006) susţinut de Banca Mondială,şi-a propus să
întărească guvernanţa locală şi să îmbunătăţească capacitatea administraţiei locale de a gestiona
investiţiile economice şi sociale. A fost implementat în 103 comunităţi şi asociaţii de comunităţi locale
din cinci judeţe.
Spaţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER este spaţiul rural definit conform
definiţiei naţionale, la care se adaugă un număr de 206 oraşe mici (care nu depăşesc 20.000 locuitori),
pentru a asigura coerenţă teritorială necesară din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi
economice. Suprafaţa eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km 2(207.000 km2
spaţiul rural la care se adaugă suprafaţa deţinută de oraşele cu până la 20.000 locuitori, aproximativ
20.000 km2.Din populaţia spaţiului eligibil LEADER,17% poate proveni din oraşe mici şi aproximativ
9% din oraşele mici cu pînă la 20.000 locuitori.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a selectat în anul 2006, teritorii care au acoperire
în 37 de judeţe pentru realizarea de structuri şi activităţi tip LEADER, un număr de 120 reprezentanţi
ai unor teritorii (zone) sub-regionale,cu o populaţie cuprinsă între10.000 şi 100.000 locuitori.
Parteneriatele informale ale sectoarelor public, privat şi a societăţii civile, au desemnat reprezentanţii
teritoriilor pentru instruirea necesară pregătirii implementării axei LEADER:construcţia
parteneriatului,analiza diagnostic,strategia de dezvoltare locală, planul de acţiune al teritoriului,
activităţi de animare, monitorizare şi evaluare a planului de acţiune.
GAL-urile reprezintă parteneriate public-private alcătuite din reprezentanţi ai sectoarelor:
Public
- administraţie publică (la nivel local şi judeţean – primării, consilii locale, judeţene,
etc.)
- servicii publice (servicii sociale, de sănătate şi transport, şcoli, universităţi, etc.)
Privat
126
 - sector comercial (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, etc.);
- sector financiar (bănci, instituţii de credit, etc.);
- sector agricol (cooperative agricole, grupuri de producători, etc.);
- organizaţii de întreprinzători;
- societăţi de furnizare a serviciilor comunitare (culturale, radio, TV, servicii
non-culturale, etc.).
Societate civilă
- organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, federaţii (asociaţii de mediu, asociaţii culturale,
sociale, religioase, camere de comerţ, unităţi de cult, etc.);
- persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial.
În cadrul GAL, ONG-urile şi sectorul privat vor reprezenta peste 50%, urmând ca partea
publică să reprezinte mai puţin de 50%.
Strategiile de dezvoltare locală se implementează în teritoriile selectate prin Măsurile 41 şi
421 care oferă posibilitatea atingerii obiectivelor axelor 1,2 şi 3 din FEADR, în concordanţă cu
strategia elaborată la nivel local, materializîndu-se în proiecte realizate individual sau prin cooperare
cu alte GAL-uri/parteneriate.
Implementarea strategiilor de dezvoltare locală Cod 41; Obiectivele sunt: Sprijin pentru
crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător (312);
Încurajarea activităţilor turistice (313); Renovarea şi dezvoltarea satelor (322);
Implementarea proiectelor de cooperare Cod 42; Obiectivele sunt: Îmbunătăţirea
implementării şi calităţii proiectelor de dezvoltare rurală prin promovarea cooperării şi schimbului de
experienţă între GAL-uri la nivel naţional şi internaţional cu privire la implementarea strategiilor şi
organizarea activităţilor GAL-urilor.
Măsura 431, este divizată în două sub-măsuri, respectiv:
Sub-măsura 431.1 sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de
dezvoltare locale şi pregătirea Planului de Dezvoltare Locală în vederea participării la selecţia GAL-
urilor;
Sub-măsura 431.2 oferă sprijin Grupurilor de Acţiune Locală pentru: cheltuieli de funcţionare,
animare şi dobândirea de competenţe.
Autorităţi responsabile
Autorităţile responsabile de implementarea axei LEADER în România sunt:
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Autoritate de Management pentru PNDR;
Reprezentanţii Autorităţii de Management la nivel judeţean vor fi responsabili de îndeplinirea
următoarelor atribuţii: promovarea în teritoriu a oportunităţilor privind dezvoltarea locală,sprijinirea
GAL-urilor în activitatea lor, participarea la Comitetele de Selecţie din cadrul GAL ca observator,
raportarea lunară către AM, cu privire la stadiul implementări strategiilor locale, etc.
- Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – autoritate pentru implementarea
tehnică şi financiară a măsurilor;
127
 - Grupul de Acţiune Locală – responsabil pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală,
implementarea acesteia şi selecţia proiectelor.
Bugetul este astfel repartizat:
Tabel 4.1
Bugetul LEADER
LEADER budget
Măsură- axă Cheltuială Publică Cheltuială Privată Cost total
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare
171.604.657 74.713.242 246.317.899
locală:
411. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol
57.593.344 53.163.086 110.756.430
şi forestier
412. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 22.332.113 1.425.454 23.757.567
413. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei
91.679.200 20.124.702 111.803.902
rurale
4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.701.496 797.330 5.498.826
4.31 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală,
dobândirea de competenţe şi animarea 58.768.718 2.407.394 61.176.112
teritoriului
431-1. Construcţie parteneriate public-private 11.753.744 2.407.394 14.161.138
431-2. Funcţionarea Grupurilor de Acţiune
Locală, dobândirea de competenţe şi animarea 47.014.974 - 47.014.974
teritoriului
Total Axa 4 235.074.871 77.917.966 312.992.837

Măsura 431 - submăsura 431.1 „Construcţie parteneriate public - private” – faza 3

Prin Faza 3, pe baza unui proiect elaborat de parteneriatele interesate se acordă sprijin
financiar pregătirii planurilor de dezvoltare locală pentru selecţia GAL-urilor.
Până la sfîrşitul anului 2009 s-a organizat o sesiune în care s-au depus 112 proiecte din care
au fost selectate şi contractate 111, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 4.827,472 mii Euro.
Din punct de vedere teritorial, trei regiuni au o pondere de aproximativ 62,17% din totalul
proiectelor aprobate pe această măsură: regiunea 3 Sud Muntenia Târgovişte deţine 25,23%, fiind
urmată de Regiunea 7 Centru Alba Iulia cu 18,92% şi Regiunea 6 Nord-Vest Satu Mare cu
18,02%. Astfel, cele trei regiuni deţin o pondere de aproximativ 62,17% din totalul proiectelor
aprobate pe această măsură.

128
 Fig. 4.16 - M 431.1 Număr de proiecte aprobate pe regiuni
Measure 431.1 Number of projects submitted by regions

Alocare financiară 2007-2013

- Cost Total : 246.317.899 Euro
- Cost Public: 171.604.657 Euro
Obiective cuantificabile:
- Numărul GAL-urilor sprijinite – 80
- Suprafaţa totală a GAL (km2) – 90.800
- Populaţia totală din cadrul teritoriului GAL- 4.680.000
- Numărul de proiecte finanţate de GAL – 4.926
Rezultat: Numărul brut de locuri de muncă create- 9.852
Impact: Creşterea economică (mil. euro) 99
- Creare de locuri de muncă: 8.010 din care contribuţia Măsurii 41: 7882

4.3. PROIECTE FINALIZATE

COMPLETED PROJECTS

Pînă la 31decembrie 2009, au fost finalizate 511 proiecte, din care 457 proiecte pe măsura
121,49 proiecte pe măsura 123 şi 5 proiecte finalizate pe măsura 312.
Pentru Măsura 121, pe ramuri agricole, sunt finalizate proiectele:
- Culturi de câmp – 411 proiecte;

- Horticultură – 9 proiecte;
- Culturi permanente – 7 proiecte;
- Lapte şi produse lactate - 13 proiecte;

129
 - Păsări de curte – 5 proiecte;
- Mixte (culturi + animale) – 12 proiecte;
Pentru Măsura 123, sunt finalizate proiectele pentru:
- Silvicultură – 9 proiecte;
- Industrie alimentară – 40 proiecte;
Pentru Măsura 312: 5 proiecte finalizate pentru înfiinţare micro-întreprinderi
Raportarea indicatorilor de rezultat comuni şi adiţionali se realizează anual începînd cu
momentul finalizării proiectelor cînd datele aferente acestora devin disponibile,depăşindu-se astfel
stadiul incipient al punerii în aplicare a programului. Autoritatea de Management a finanţat prin
măsura de Asistenţă tehnică cercetarea statistică pentru stabilirea valorile indicatorilor de rezultat,
aferente proiectelor finalizate până la data de 31 decembrie 2009. Cercetarea a fost realizată de
Institutul Naţional de Statistică prin intermediul Centrului Naţional de Pregătire în Statistică.

4.3.1. INDICATORI DE REALIZARE A PROIECTELOR

INDICATORS OF ACHIEVEMENT OF PROJECT

Pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, valoarea adăugată brută agricolă în
exploataţiile sprijinite a fost în anul 2009 de 373.099 mii lei, echivalent în euro, 87.099 mii.
Pentru obiectivele specifice din fişele măsurii „Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi
procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele
pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile”,
438 de exploataţii agricole au fost modernizate prin achiziţionarea de tehnică modernă, pentru
utilizarea de noi tehnologii,cultivarea de soiuri noi,modernizarea sistemului de distribuţie, schimbarea
structurii producţiei, modernizarea capacităţilor de producţie şi 11 pentru obţinerea de noi produse
agricole competitive.
Pentru obiectivul „Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare”, 102 au implementat
standarde comunitare:
- Standardul nr. 12 „Puritatea seminţelor de cereale”;
- Standardul nr. 1 „Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole”;
- Standardul nr. 14 „Puritatea seminţelor de plante oleaginoase şi textile”.
Pentru Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere,
valoarea adăugată brută (VAB) în cele 49 de întreprinderi care au finalizat proiectele a fost de 60.308
mii lei respectiv 14.190 mii euro.
Pentru obiectivele specifice din fişele măsurii, „Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi
procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive”,41 de întreprinderi au
dezvoltat proiecte pe achiziţionarea de utilaje noi şi utilizarea unor noi tehnologii de producţie,
modernizarea sistemului de distribuţie,schimbarea structurii producţiei, modernizarea capacităţilor de
producţie iar 5 întreprinderi pe obţinerea de noi produse.
130
 Pentru „Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atît în etapa de procesare
cît şi în cea de distribuţie a produselor obţinute”s-au implementat doua proiecte, pentru Standardul
nr.1 („Standarde generale pentru igiena produselor alimentare”).
Suprafeţele sunt sprijinite prin Măsurile 211- Sprijin pentru zona montană defavorizată, 212 -
Sprijin pentru zone defavorizate, altele decît zona montana şi 214 - Plăţi de agro-mediu. Suprafaţa care
beneficiază de o gospodărire de succes a terenului atinge mai multe obiective: Biodiversitate şi înaltă
valoare a terenului agricol,calitatea apei,Calitatea solului,Evitarea Marginalizării şi abandonării
terenurilor.
Tabel 4.2
Suprafeţe sub angajament, obiective de realizat
Committed surfaces, aims to be achieved
Tip de contribuţie Măsura Suprafaţa - ha -
211 1.036.811
Biodiversitate şi înaltă valoare naturală a terenului 212 925.099
agricol
214 (excluzând pachetul 4) 920.705
Calitatea apei 214 (toate pachetele) 931.815
Calitatea solului 214 (pachetul 4) 11.110
Evitarea marginalizării şi abandonării terenurilor 211 1.036.811
212 925.099
214 (excluzând pachetul 4) 920.705
Sursa: MADR

În anul 2009 au fost făcute primele plăţi pe suprafaţă în cadrul măsurilor axei 2 din PNDR.
Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
Valoarea Adăugată Brută neagricolă pentru cele 5 proiecte finalizate a fost de 3.884 mii lei,
respective 914 mii euro. Numărul locurilor de muncă nou create este de 27, din care toate sunt
ocupate de bărbaţi cu vîrsta peste 25 ani.

4.4. ANALIZA SPRIJINULUI ALOCAT PENTRU FERMELE DE SEMI-

SUBZISTENŢĂ ŞI INSTALAREA TINERILOR FERMIERI
ALLOCATION OF SUPPORT FOR ANALYSIS OF SEMI-SUBSISTENCE FARMS AND
SETTING UP OF YOUNG FARMERS

Pentru România lipsa fondurilor pentru agricultură este o falsă problemă. Sunt de mai mult
timp probleme de management: lipsa informaţiilor pentru luarea deciziilor, neevaluarea rezultatelor,
luarea unor decizii ”sub presiune”, inconsecvenţă. A lipsit previzionarea acţiunilor şi „conjugarea
eforturilor financiare” pentru măsurile de sprijin aplicate, în vederea maximizării rezultatelor.
În urma retrocedării terenurilor,majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o
putere economică redusă şi orientare spre consum din producţia proprie,avînd mai mult caracter de
subzistenţă şi semi-subzistenţă.Deschiderea acestora către piaţă este relativ redusă atît în ceea ce
privesc input-urile necesare cît şi output-urile.
Numărul exploataţiilor agricole înscrise în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în
131
Agricultură la data de 01.06.2007 a fost de 1.232.616, acestea utilizînd o suprafaţă de 9.705.502 ha.
Pentru înscrierea în baza de date, exploataţiile trebuie să deţină sau să exploateze suprafeţe de minim 1
ha iar parcelele să nu aibă mai puţin de 0,3 ha.
Definiţia fermierului pentru măsurile din Axa 1 din PNDR - Fermierul este o persoană fizică
sau juridică, a cărei exploataţie este situată pe teritoriul ţării şi are o dimensiune egală sau mai mare de
2 UDE,care practică în principal activităţi agricole şi care este înregistrată în Registrul fermelor-
Registrul agricol.
Unitatea de dimensiune economică UDE reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea
economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei.
Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 euro.Este singurul mod în care
exploataţiile agricole se pot clasifica în mod unitar şi evident pot fi comparate.
Germania şi Austria folosesc acest sistem bazat pe marja brută standard la evaluarea
economico-financiară a exploataţiilor agricole în vederea obţierii creditelor sau garanţiilor de la
instituţiile financiare, este baza creditului agricol pentru fermieri.La noi s-a introdus acest sistem odată
cu Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

4.4.1. SPRIJIN NERAMBURSABIL PENTRU FERMELE DE SEMI-SUBZISTENŢĂ

GRANT SUPPORT FOR SEMI-SUBSISTENCE

Pornind de la definiţia fermierului şi de la faptul că în România există un număr mare de

ferme de semi-subzistenţă, pentru care nu există posibilităţi reale de restructurare, numărul fermelor
luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale, include numai
fermele de semi-subzistenţă între 2 şi 8 UDE.
Exploataţiile din grupa 2 - 8 UDE sunt, de obicei, exploataţii individuale tipice, iar procentul
persoanelor juridice este foarte redus (0,5-2,1%).
Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă, cu dimensiunea economică între 2 şi 8 UDE, prezintă
avantajul că gestionează un segment de exploataţii relativ omogen (cu media de 4,9 ha pentru grupa 2
- 4 UDE şi 9,4 ha pentru grupa 4-8 UDE).
Pentru încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să intre pe piaţă, beneficiarii sprijinului
acordat pot accesa concomitent mai multe măsuri în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală. De exemplu,fermierii pot accesa măsurile care vizează formarea profesională - 111 şi serviciile
de consultanţă -143,înfiinţarea grupurilor de producători - 142 şi acordarea plăţilor compensatorii
pentru zone defavorizate - 211 şi 212 .
În funcţie de tipul de fermă pot primi sprijin prin Pilonul I.
Cu sumele obţinute şi în funcţie de obiectivele pe care şi le propun pentru dezvoltare, fermierii
pot accesa şi măsura de modernizare a exploataţiilor agricole 121 sau alte măsuri cum ar fi dezvoltarea
de activităţi non-agricole, Măsurile 312 şi 313.

132
 Fig.4.16 - Posibilităţi de finanţare pentru sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă
Funding opportunities for supporting semi-subsistence

Ferma de semi-subzistenţă este ferma care produce, în principal, pentru consumul propriu, dar
care comercializează şi o parte din producţia realizată. Dimensiunea economică a fermelor de semi-
subzistenţă poate varia între 2-8 UDE.
Pentru a deveni viabilă, ferma de semi-subzistenţă poate desfăşura şi activităţi non-agricole
generatoare de venituri. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este 100% public, de 1.500 de
Euro/an/fermă de semi-subzistenţă pentru o perioadă de maxim 5 ani.

4.4.2. SPRIJIN NERAMBURSABIL PENTRU INSTALAREA TINERILOR FERMIERI

GRANT SUPPORT FOR SEMI-SUBSISTENCE

Agricultorii tineri sub 40 de ani reprezintă numai 10% din populaţia totală de fermieri,
exploatînd 10% din SAU.
Agricultorii care au depăşit vîrsta pensionării,peste 65 de ani, reprezintă 43% din numărul
total de fermieri şi exploatează 31% din SAU. Agricultorii care vor depăşi vîrsta pensionării la
sfârşitul perioadei de programare.încadrîndu-se în categoria de vîrstă 55-64 ani, în 2005 reprezintă un
procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor şi de 24% din SAU.
Jumătate din suprafeţele deţinute de exploataţiile de subzistenţă sunt conduse de persoane care
au depăşit vîrsta pensionării,în timp ce 20% sunt deţinute de agricultori care,la sfârşitul acestei
133
perioade de programare, vor fi aproape sau vor fi depăşit pragul de pensionare. Împreună, aceste două
categorii de vîrstă exploatează 32% din suprafaţa agricolă utilă a României.
Aproape jumătate din cei care conduc exploataţiile de semi-subzistenţă au depăşit vîrsta
pensionării şi practică agricultura pe 40% din suprafaţa aflată în acest segment. Numai 1% din aceştia
au sub 34 de ani, în timp ce 7% se află în categoria 35-39 de ani. Problema vîrstei înaintate este mult
mai puţin pronunţată în exploataţiile comerciale mai mari.
Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol,
avînd ca efect atît îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cît şi îmbunătăţirea vieţii sociale a
comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele pe care
societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin regulamentele Politicii
Agricole Comune: securitate alimentară, igienă şi bunăstare a animalelor, diversificare, obţinere de
produse locale de calitate superioară, conştientizare a rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea
schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de
carbon), creare de locuri de muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor
negative determinate de abandonul terenurilor agricole.
Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de
proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE care produce în
principal produse agricole vegetale şi animale pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima
dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este acordat sub formă de primă, în două tranşe.
Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10
UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de
instalare a tînărului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea
minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1
UDE dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie
În concluzie sunt necesare acţiuni care să pună în valoare potenţialul agricol al ţării
- Sprijinirea organizării formelor asociative de comercializare a produselor;
- Realizarea unor studii de marketing pentru piaţa internă şi externă şi identificarea
nevoilor de dezvoltare prin investiţii, cu posibilitatea finanţării prin PNDR;
- Crearea unui sistem de comercializare autorizat a produselor de fermă în pieţe, oboare
şi locuri special amenajate. În acest scop, dotarea fermierilor cu puncte de vînzare mobile pentru
diferite produse: carne şi produse din carne, brânză şi produse lactate, fructe şi legume, cartofi etc. ar
încuraja desfacerea produselor autohtone;
- Încurajarea obţinerii produselor tradiţionale şi a produselor ecologice, existînd condiţii
de realizare a acestora de către micii fermieri;
- Elaborarea unor proiecte model, cu posibilitate de multiplicare în vederea punerii în
valoare a resurselor locale;
134
 - Găsirea unor posibilităţi de finanţare a fermierilor de semi-subzistenţă prin linii
specifice de creditare, pentru investiţii de valoare mică 3.000-10.000 euro, cu risc relativ scăzut.

135