Sunteți pe pagina 1din 23

CAPITOLUL 5

REŢELE DE DEZVOLTARE RURALĂ


RURAL DEVELOPMENT NETWORKS

5.1. SCOPUL ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE


SCOPE AND MODE OF FUNCTIONING

Reţelele de dezvoltare rurală au apărut din necesitatea de a proteja comunitatea şi moştenirea


rurală de urbanizare. Factorii care au determinat dezvoltarea reţelelor ţin de declinul agriculturii şi a
economiei rurale, de migraţia şi structurile de vîrstă dezechilibrate, de globalizarea pieţelor şi influenţa
pieţelor europene. Reţeaua este formată dintr-un grup de organizaţii care au scopuri asemănătoare şi
care identifică nevoi comune în domeniul în care activează. Ea se defineşte prin împărtăşirea de
informaţii şi idei, învăţare din experienţa celorlalţi, expertiză şi perspective ample asupra abordărilor
din domeniul rural, capacitatea de a colabora în mod eficient la identificarea şi rezolvarea problemelor
comunităţii.
Uniunea Europeană prin extindere a reunit state cu diferite structuri de dezvoltare. Structurile
sunt abordate din perspective ştiinţifice, geografice, ecologicce sociologie, economice, politic,
planificare rurală. Schimbul de cunostinţe şi de experienţă, modul in care este analizată o problemă
într-o ţară, poate crea o valoare adaugată tuturor utilizatorilor, pentru că procesele care se desfăsoară în
mediul rural au similitudini cu procesele prin care trec alte ţări europene .
Uniunea Europeana susţine reţele la nivel european şi la nivel naţional care reunesc grupuri
LEADER, administraţii şi toate organismele implicate in dezvoltarea rurală.
Din 2007, reţelele instituţionale pentru cooperare interteritoriala şi transnaţională sunt:
- retea europeană pentru dezvoltare rurala ( condusă de Comisia Europeană);
- reţea rurală naţională, care va fi implementată in fiecare stat membru.
Ca parte a cerinţelor din Regulamentul 1698/2005 (articolul 67), reţelele stabilite la nivel
naţional şi european sprijină toate aspectele legate de punerea în aplicare, evaluare şi schimbul de
bune practici din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în perioada de
programare 2007-2013.
Reţelele europene contribuie la coeziunea europeană, facilitează mobilitatea actorilor şi a
ideilor, facilitează comunicarea, combate xenofobia, rasismul şi oferă expertiză în înţelegerea bunelor
practici. Reţelele de dezvoltare rurală se pot dezvolta prin sprijin real şi eficient şi prin parteneriat cu
toate nivelurile guvernamentale în instituţiile Uniunii Europene şi în Statele Membre.
Uniunea Europeană încurajează cooperarea pe termen lung care duce la formarea unor reţele
prin care cei din zona rurală se interconectează pentru că asigură o largă informare a publicului şi
creşterea interesului faţă de modernizarea ruralului, prin dezvoltarea capacităţii de comunicare,
colaborare şi înţelegere a diversităţii.
Reţelele au ca scop crearea unor acţiuni de cercetare, dezvoltare şi cunoaştere a unor subiecte
de interes comun, identificate la nivel regional, inter-regional şi trans-naţional.

136
Concret,reţeaua este alcătuită dintr-un grup de organizaţii,instituţii care au scopuri
asemănătoare şi care identifică o nevoie comună în domeniul în care activează. Alăturarea în cadrul
unei organizaţii-umbrelă poate să fie formală sau informală,comunicarea dintre membri şi împărtăşirea
obiectivelor comune reţelei fiind esenţiale pentru buna funcţionare a acesteia. O reţea se defineşte prin
comunicarea de informaţii şi idei, învăţare din experienţa celorlalţi, expertiză şi perspective ample
asupra abordărilor din domeniul marketing-ului şi managementului agricol.
Rolul reţelei este de creare şi consolidare a relaţiilor de comunicare şi schimb între grupuri ce
se disting prin statut socio-economic diferit, diferenţe etnice şi culturale. Stabileşte relaţii între
instituţii publice, agenţii guvernamentale, agenţii private, organizaţii non-profit şi cele care pot veni în
sprijinul schimbării la nivel comunitar:
- antrenează participarea activă şi angajarea tuturor membrilor în înţelegerea
problemelor comunităţii şi a consecinţelor economice, sociale, politice, pentru a influenţa deciziile
care le afectează viaţa;
- de socializare prin implicarea principalilor agenţi ai socializării, autorităţi precum
şcoala, vecinătatea, biserica având drept scop ajutorarea reciprocă, rezolvarea problemelor, integrarea
şi acţiunea socială;
- integrare a măsurilor Politicii Agricole Comune pentru agricultură, silvicultură,
mediu, care vizează calitatea vieţii, diversificarea economică, sporirea eficienţei activităţilor agricole
şi promovarea culturii şi a tradiţiilor;
- crearea unor acţiuni de cercetare, dezvoltare şi cunoştere a spaţiului rural la nivel
regional, inter-regional şi trans-regional.
Reţelele au un rol esenţial atît în cadrul mobilităţii specialiştilor cît şi în obţinerea unei
coeziuni europene. Schimbul de idei şi cooperarea contribuie substanţial la capacitatea de integrare şi
coeziune a Europei. Crearea reţelelor de dezvoltare rurală poate aduce beneficii cum ar fi:
- aptitudini de cooperare şi colaborare;
- gestiunea conflictelor;
- capacitatea de a progresa şi de a evolua.
Reţeaua funcţionează:
- ca un incubator de idei şi proiecte;
- ca un sistem organizat de întîlniri şi oportunităţi;
- ca o sumă de intersecţii şi strategii ale membrilor luaţi ca indivizi.
Reţeaua europeană şi reţelele naţionale au drept obiective:
- promovarea conceptului de dezvoltare rurală sustenabilă;
- cooperarea în domeniul reutilizării patrimoniului rural;
- schimb de experienţă şi de metode de dezvoltare rurală.
Mijloacele de atingere a acestor obiective sunt proiectele de cooperare, întîlnirile şi bazele de
date. Finanţarea reţelei este asigurată prin fondurile Politicii Agricole Comune şi prin participarea la
proiecte cu finanţare europeană.

137
Beneficiile majore ale funcţionării reţelelor de dezvoltare rurală sunt reprezentate de faptul că
oamenii implicaţi în reţele pun laolaltă informaţie, cunoaştere, expertiză, resurse, cu scopul de a
rezolva o problemă comună.
Obiectivele specifice reţelei de dezvoltare rurală sunt promovarea la nivel european a
standardelor înalte de calitate în domeniul agricol şi rural şi de a încuraja o dezvoltare echilibrată şi
sustenabilă între urban şi rural, între mediul construit şi cel natural.
Beneficiile reţelei de dezvoltare rurală sunt evidente:
- schimb de informaţii şi expertize în colaborare cu alte instituţii similare naţionale şi
europene;
- generare de idei şi furnizarea de parteneri pentru proiecte în colaborare;
- reflecţie la nevoile şi politicile agricole;
- angajare în dezvoltarea profesională;
- dezvoltarea unor proiecte, strategii şi programe comune prin reţea;
- atragere de sprijin financiar;
- dezvoltare de tehnologii moderne care să încurajeze noile forme de interacţiune între
grupuri.
Toate reţelele îşi propun un concept, o misiune, obiective, strategii, precum şi un sistem
organizaţional care stabileşte modul de funcţionare şi statutul membrilor. Trebuie stabilite metodele de
colaborare şi modul de finanţare. Beneficiile şi riscurile trebuie identificate şi analizate pentru a ajunge
la stabilirea mecanismelor de dezvoltare armonioasă.
Majoritatea reţelelor implementează următoarele activităţi:
- platforme de informare;
- gestionarea conţinutului tematic;
- cadrul conceptual;
- documentarea;
- contactul cu autorităţile;
- campanii de promovare;
- formare şi promovare;
- mobilitate;
Stabilirea şi respectarea acestor aspecte contribuie la funcţionarea eficientă a unui tip de
parteneriat participativ între membrii reţelei şi, în final, la impunerea acestora pe piaţa
europeană.Crearea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală reprezintă un prim pas în implicarea
partenerilor locali în procesul de creare a politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, european.
Un avantaj esenţial al României este faptul că şase din cele opt Regiuni de Dezvoltare au
judeţe de-a lungul graniţelor şi pot dezvolta acţiuni de cooperare trans-frontalieră.
Aceasta presupune dezvoltarea parteneriatelor la nivel regional, inter-regional şi trans-
naţional, de o manieră organizată şi deschisă către nevoile regiunilor. O primă etapă ar fi identificarea
actorilor activi în regiuni,stabilirea strategiilor regionale şi naţionale, identificarea unor nevoi esenţiale
şi stabilirea unor idei de proiecte prioritare pentru fiecare regiune de dezvoltare.
Reţeaua şi membrii vor beneficia de toate avantajele şi beneficiile: eficientizare; transfer de
know-how; credibilitate; sustenabilitate prin fidelizarea partenerilor.

5.2. REŢEAUA EUROPEANĂ DE DEZVOLTARE RURALA


138
EUROPEAN NETWORK FOR RURAL DEVELOPMENT

Lansarea Reţelei Europene de Dezvoltare Rurala (REDR) a avut loc în Cipru pe 16-17
octombrie 2008 cu ocazia conferinţei „Zonele rurale ale Europei în acţiune - depăşirea provocărilor de
mîine” care a reunit miniştri, fermieri, organizaţii neguvernamentale,actori şi experţi în politica de
dezvoltare rurală.
Conferinţa a inclus cinci ateliere de lucru cu tematici privind: concurenţa la nivel mondial,
schimbările climatice, administrarea terenurilor şi a bunurilor de interes public, diversitatea zonelor
rurale şi guvernanţa de succes.
Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală contribuie la punerea în aplicare a programelor de
dezvoltare rurală, avînd ca obiective:
- colectarea, analiza şi difuzarea informaţiilor privind modele de dezvoltare rurală comunitară;
- colectarea, difuzarea şi consolidarea la nivel comunitar a bunelor practici de dezvoltare
rurală;
- furnizarea de informaţii privind dezvoltarea rurală în ţările Uniunii Europene şi în ţările terţe;
- organizarea de reuniuni şi seminarii la nivel comunitar pentru actorii implicaţi in dezvoltarea
rurală;
- formarea reţelei de experţi pentru facilitarea schimbului de experienţă, punerea în aplicare şi
evaluarea politicii de dezvoltare rurală;
- susţinerea reţelelor naţionale şi a iniţiativelor de cooperare trans-naţională.
Activităţile reţelei sprijină actorii şi organismele implicate în dezvoltarea rurală, administraţii
şi instituţii, reţele naţionale şi alte structuri de reţele rurale, organizaţii interesate, grupuri de acţiune
locală.

5.2.1. STRUCTURA REŢELEI


NETWORK’S STRUCTURE

Prin Decizia Comisiei 2008/168/EC din 20 februarie 2008 a fost stabilită următoarea structură:
Comitetul de Coordonare, Punctul de contact, Subcomitetul Leader, Grupurile de lucru tematice.
Comitetul de Coordonare este format din 69 de membri şi cuprinde o persoană de la
autorităţile competente din fiecare stat membru (27), un reprezentant din fiecare reţea naţională de
dezvoltare rurală (27), 12 reprezentanţi ai organizaţiilor active în domeniul dezvoltării rurale de la
nivelul UE; doi reprezentanţi de la Grupul Leader şi o persoană care să reprezinte interesele grupurilor
de acţiune locală. Comitetul va fi convocat cel puţin o dată pe an.
Comitetul de Coordonare îndrumă Comisia în pregătirea şi punerea în aplicare a activităţilor,
asigură coordonarea între reţelele naţionale şi organizaţiile active în domeniul dezvoltării rurale la
nivel comunitar. În acelaşi timp, consiliază Comisia cu privire la programul de lucru anual, alege şi
coordonează activităţile tematice ale reţelei europene, propune crearea grupurilor de lucru tematice şi
sfera de activitate a acestora.
139
Prin subcomitetul LEADER oferă consultanţă Comisiei privind programul de lucru anual,
alegerea şi coordonarea activităţilor tematice cu privire la axa LEADER. Sprijină şi monitorizează
punerea în aplicare a proiectelor de cooperare trans-naţionale.
Punctul de contact este structura care sprijină Comisia şi Direcţia Generală pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), în stabilirea şi funcţionarea Reţelei Europene pentru Dezvoltare
Rurală. Este format din 21 de experţi cu experientă în dezvoltare rurală şi are şapte domenii principale
de servicii:
- sprijin pentru secretariatul Comitetului de Coordonare, subcomitetul Leader, grupuri
tematice de lucru, reuniuni de experţi;
- sprijin pentru cooperarea trans-naţională pentru LEADER (publicarea de ghiduri,
dezvoltarea de baze de date);
- schimbul de informaţii şi de coordonare cu reţelele naţionale;
- promovare şi reprezentare (participarea la evenimente);
Sarcinile subcomitetului Leader, ca parte a structurii Reţelei, sunt stabilite de art. 4 din
Decizia Comisiei 2008/168/EC. Acestea prevăd servicii de consiliere CE privind programul de lucru
anual de dezvoltare rurală în ceea ce priveşte axa Leader, sprijin în implementarea şi monitorizarea
proiectelor de cooperare trans-naţională şi informează în mod regulat Comitetul de Coordonare cu
privire la activităţile sale.
Grupul are drept scop identificarea şi analiza principalilor factori care contribuie la
diversitatea zonelor rurale din Europa şi a caracteristicilor tipice ale acestora (experienţă, dificultăţi,
comparabilitatea), pornind de la:
- strategiile adoptate în teritorii;
- abordarea strategiilor naţionale şi direcţionarea măsurilor FEADR;
- abordări inovatoare şi iniţiative de dezvoltare rurală armonizate ca
programe/necesităţi;
- lecţiile învăţate şi posibile recomandări.
Grupul poate avea activităţi legate de dezvoltarea unei expertize în problematici legate de:
- relaţiile dintre sectorul agroalimentar şi a economiei rurale;
- sinergii şi complementarităţi între instrumentele comunitare la nivel teritorial;
- guvernarea şi orientarea în programele de dezvoltare rurală;
- exemple de eficienţă instituţională.
Grupurile de lucru tematice sunt grupuri de experţi care se concentrează pe anumite priorităţi
tematice specifice. Fiecare grup tematic este format din maxim de 15 membri şi poate funcţiona o
perioadă de până la doi ani.Sunt înfiinţate şi prezidate de Comisie.
Comitetul de Coordonare alege şi coordonează activităţile tematice şi propune sfera de
activitate a grupurilor în conformitate cu Decizia Comisiei 2008/168/EC.
La doi ani de la formarea lor, prezintă în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Coordonare
un raport cu rezultatele activităţii desfăşurate.
140
Fiecare grup de lucru analizează modul în care tematica este pusă în aplicare cu ajutorul
proiectelor din programele FEADER 2007-2013, prin:
- abordări inovatoare/identificarea celor mai bune practici;
- studii de caz prin identificarea proiectelor de succes/eşecuri;
- schimb de cunoştinţe/expertiză pe probleme specifice;
- recomandări pentru politica de dezvoltare rurală;
- identificarea nevoilor pentru continuarea lucrărilor tematice.

5.2.2. REPREZENTAREA REŢELELOR NAŢIONALE ÎN REDR


NDER THE NATIONAL NETWORK REPRESENTATION

Reţelele naţionale vor fi reprezentate în REDR, în Unitatea de Sprijin,Comitetul de


Coordonare şi în sub-comitetul LEADER, prin reprezentanţii naţionali care vor face parte din
structurile reţelei europene.

Fig. 5.1 Reprezentare în Reţeaua Europeană


Representation in the European Network
Legatura între REDR şi celelalte reţele naţionale se va face prin adoptarea metodelor comune
de lucru de către Unităţile de Sprijin prin link-uri tehnice între paginile web şi prin cooperare
specializată.
Prin infiinţarea acestei structuri se doreşte o cooperare a tuturor organizaţiilor din domeniul
dezvoltării rurale şi focalizarea acestei cooperări asupra analizei, previzionării şi elaborării de strategii
în domeniul dezvoltării rurale, identificarea preocupărilor şi a căilor comune de acţiune, schimburi de
experientă şi promovare a realizărilor individuale.

5.3. REŢEAUA EUROPEANĂ PENTRU EVALUARE


141
EUROPEAN NETWORK FOR EVALUATION

Reţeaua de Experţi pentru Evaluare a fost creată pentru a îndeplini funcţiile referitoare la
evaluare, prevăzute de art.67 inclus în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Face parte din
Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, dar funcţionează în mod independent.
Este formată din funcţionari ai Comisiei şi doi reprezentanţi de la autoritatea competentă din
fiecare stat membru. Reţeaua include o echipă de experţi de bază cu expertiză socio-economică.
Reţeaua de Experţi pentru Evaluare are sarcina de a stabili bunele practici şi dezvoltarea capacităţii de
construcţie în evaluarea Programelor de Dezvoltare Rurală, argumentând în acest mod utilitatea
monitorizării şi a evaluării pentru îmbunătăţirea formulării şi aplicării Politicilor de Dezvoltare Rurală.
Este deschisă oricărei persoane care se ocupă cu evaluarea Programelor şi cu măsurile luate
privind Dezvoltarea Rurală în UE. În această categorie intră evaluatorii de Dezvoltare Rurală,
managerii de proiecte, politicienii, academicienii şi cercetătorii, alţi experţi.
Reţeaua de Experţi pentru Evaluare oferă informaţii, experţi şi consiliere cu privire la
metodele şi instrumentele de evaluare şi strîngere de date, precum şi facilitarea schimbului de bune
practici care includ evaluarea programelor şi cooperarea internaţională în acest sector. Astfel, oferă
sprijin pe indicatori de evaluare, suport în crearea de baze de date şi alte surse de informare;
îmbunătăţirea colectării datelor la nivelul programului; ajută la stabilirea studiilor tematice; consiliază
autorităţile rurale şi actorii în realizarea rapoartelor anuale şi rapoartelor de evaluare şi sprijină
Comisia în realizarea evaluărilor de sinteză. REE va oferi asistenţă celor implicaţi în programul de
evaluare în statele membre.

5.4. REŢEAUA NAŢIONALĂ FRANCEZĂ


FRENCH NATIONAL NETWORK

În Franţa, reţeaua este structurată pe două nivele, o reţea naţională şi 26 de reţele regionale.
Acţiunile reţelei sunt finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) iar
suma alocată este de aproximativ 20 de milioane de euro în perioada 2007-2013.
Reţeaua a fost lansată în data de 9 şi 10 decembrie 2008, la Bordeaux, împreună cu tema
Activităţi economice şi dezvoltarea rurală - ca răspuns la noile provocări alimentare şi la schimbările
climatice.
Autoritatea de Management este Ministerul Agriculturii şi Pescuitului şi este co-administrată
de Delegaţia Interministerială pentru Dezvoltare şi Competitivitate (DIACT).
Comitetul permanent este organul de decizie care stabileşte Planul de Acţiune, gestionează
bugetul reţelei şi decide aspectele care trebuie abordate. Preşedinţii consiliilor regionale şi prefecţii din
regiune sunt la rândul lor responsabili pentru crearea reţelelor la nivel regional. Reţelele regionale sunt
coordonate de Prefect (reprezentantul regional al statului şi preşedinte al regiunii), care împreună cu
actorii regionali şi locali definesc activitatea şi programul de lucru.
Principalele obiective strategice ale politicii de dezvoltare rurală în Franţa includ:
142
- restructurarea, modernizarea şi promovarea calităţii şi a inovaţiei în sectorul primar;
- sprijinirea multifuncţionalităţii agriculturii în zonele rurale;
- conservarea activităţii agricole în zonele defavorizate;
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi promovarea atractivităţii zonelor rurale;
- crearea locurilor de muncă şi o mai bună calitate a vieţii în zonele rurale.
Reţeaua rurală are trei obiective:
- facilitarea relaţiilor între actorii rurali;
- sprijinirea elaborării proiectelor integrate;
- îmbunătăţirea calităţii şi expertizei proiectelor.
Reţeaua este deschisă tuturor actorilor naţionali, regionali şi locali din zona rurală,
chemaţi să participe la construirea reţelei, să aducă experienţele, cunoştinţele, expertiza lor şi să
participe la schimbul de date şi informaţii.
Structura reţelei cuprinde:
- o adunare care reuneşte reprezentanţi ai organismelor naţionale şi regionale;
- o comisie permanentă care este organul de conducere al reţelei;
- o celulă de animaţie încredinţată unui furnizor extern începând cu anul 2009.
Reţeaua rurală a dezvoltat trei grupuri de lucru tematice: redresarea economică a resurselor
locale (agricultură – alimentaţie – biomasă, păduri), gestionarea terenurilor, precum şi politici pentru
populaţiile rurale.

5.5. NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII REŢELEI ÎN ROMÂNIA


THE NECESSITY OF ESTABLISHING THE NETWORK

5.5.1. OPINII ŞI PERCEPŢII PRIVIND RNDR


VIEWS AND PERCEPTIONS CONCERNING RNDR

Cercetările privind opinia şi percepţia actorilor interesaţi în reformarea Politicii Agricole


Comune constituie o preocupare la nivelul Uniunii Europene, cît şi a Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale. În acest context, Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de
Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a considerat utilă realizarea unui sondaj

143
de opinie printre actorii implicaţi în domeniul dezvoltării rurale pentru a surprinde opiniile acestora
faţă de înfiinţarea Reţelei de Dezvoltare Rurale.
Studiul s-a desfăşurat în perioada 6 septembrie - 21 noiembrie 2007, cu sprijinul specialiştilor
de la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală teritoriale, utilizîndu-se două formulare:
“Chestionar adresat actorilor implicaţi în procesul de dezvoltare rurală” şi “Formular de răspuns”.
Aplicarea chestionarelor s-a facut prin poştă electronică şi, după caz, prin distribuire directă.
Ca instrument de lucru, s-a utilizat un chestionar mixt, care a cuprins un set de întrebări
închise (întrebări care au permis alegerea unui singur răspuns din două sau mai multe prestabilite) care
a alternat cu un set de întrebări deschise (întrebări care au vizat motivarea opiniilor exprimate).
Structura “Chestionarului adresat actorilor implicaţi în procesul de dezvoltare rurală” a
cuprins date de contact, informaţii despre organizaţie,zona de activitate, propuneri privind rolul şi
funcţionarea reţelei.
“Formular de răspuns” a fost adaptat actorilor care vor să participe la activitatea reţelei ca
membri ai unui grup care să-i reprezinte în Comitetul de Coordonare.
La chestionar au răspuns 468 de organizaţii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural,
municipiul Bucureşti şi alte oraşe, activînd în agricultură, instituţii de învăţămînt, organizaţii
neguvernamentale, instituţii publice. La întrebarea “Pentru ce grupuri de oameni, comunităţi,
organizaţii, instituţii lucraţi?”, opţiunea bifată de respondenţi a fost :
- Colectivităţi locale – 119 răspunsuri.
- Autorităţi locale, asociaţii ale acestora – 95 răspunsuri.
- Asociaţii de producători şi organizaţiile şi asociaţiile industriale – 82 răspunsuri.
- Sectoare economice – 64 răspunsuri.
- Ferme mici – 58 răspunsuri.
- Sectoare civile şi non-profit – 55 răspunsuri.
- Proprietari de păduri, ferme comerciale – 53 răspunsuri.
- Universităţi şi instituţii de cercetare, şcoli etc – 41 răspunsuri.
- Agenţii publice - 27 răspunsuri.
- Elevi, adulţi, şomeri, alte categorii dornici de recalificare – 19 răspunsuri.
- Grupuri etnice şi minoritare – 14 răspunsuri.
- Tineret – 13 răspunsuri.
- Persoane interesate în turism – 9 răspunsuri.
- Agenţii naţionale – 9 răspunsuri.
- Femei din mediul rural – 8 răspunsuri.
- Organizaţii de promovare a egalităţii de şanse între genuri – 6 răspunsuri.
- Instituţii culturale – 5 răspunsuri.
- GAL-uri – 5 răspunsuri.
- Unităţi de cult – 3 răspunsuri.
- Tehnicieni operatori însămânţători – 3 răspunsuri.
144
- Persoane defavorizate – 2 răspunsuri.

Fig. 5.1 Grupuri de oameni, comunităţi, organizaţii, instituţii unde lucrează respondenţii
Groups of people, communities, organizations, institutions where the interviewed live

Cei mai mulţi actori (în ordine descrescătoare a exprimărilor acestora) desfăşoară activităţi
pentru colectivităţile locale (119), autorităţile locale şi asociaţii ale acestora (95), asociaţii de
producători şi organizaţiile şi asociaţiile industriale (82), sectoare economice (64), ferme mici (58),
sectoare civile şi non-profit (55), proprietari de păduri, ferme comerciale, universităţi şi instituţii de
cercetare, şcoli (cu profil agricol), agenţii publice.
Organizaţiile lucrează deasemeni pentru: elevi, adulţi, şomeri, alte categorii dornice de
recalificare, grupuri etnice şi minoritare, tineret, persoane implicate în turism, femei din mediul rural,
organizaţii interesate în promovarea egalităţii de şanse între genuri, instituţii culturale, unităţi de cult.
Sub aspectul acoperirii ariei geografice, 30 % dintre respondenţi desfăşoară activităţi pe 1-5
consilii locale sau judeţene/ comune/ localităţi, 29,5% pe 1-5 judeţe (din care 50 cuprind doar un
judeţ), 20% cu acoperire geografică pe toată România, iar unii acoperă arii specifice cum sunt bazine
pomicole sau viticole, Delta Dunării. (figura 5.2)

145
Fig. 5.2 Acoperirea geografică a organizaţiei existente
The geographical coverage of existing organization

A treia întrebare din chestionar se referă la existenţa unei structuri organizaţionale care se
întinde pe mai multe nivele ierarhice. (figura 5.3)
Din totalul respondenţilor, 220 au o structură organizaţională pe mai multe nivele ierarhice:
34% sunt organizaţii naţionale - academii, agenţii, administraţii, regii, federaţii, fundaţii, asociaţii,
patrimonii naţionale etc., 22% sunt organizaţii individuale şi 17% sunt birouri regionale, iar o parte
sunt organizaţii de la nivel judeţean (consilii, prefecturi), filiale ale unor organizaţii generale,
universităţi, instituţii de cercetare, organizaţii internaţionale, microregiuni. (figura 5.4)

Fig. 5.3 Existenţa sau nu a unei structuri organizaţionale pe nivele ierarhice


146
The existence or absence of an hierarchical organizational structure

Fig. 5.4. Descrierea structurilor organizaţionale existente pe nivele ierarhice


Description of hierarchical organizational structures

Peste 50% din subiecţi sunt deja implicaţi în activităţi ale reţelei: furnizarea de informaţii cu
privire la activitatea organizaţiei (251); despre politici şi programe care acoperă domeniul de
activitate (257); furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici în domeniul de interes (230);
schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale (178); cooperarea cu alte
organizaţii din România (193); cooperarea cu organizaţii din ţări europene (147); organizarea de
conferinţe, seminarii (169); organizarea cursurilor de instruire (148).

Tabel 5.1
Activităţi ale RNDR - implicarea organizaţiilor
Activities of RNDR – involvement of the organizations
Activităţi Număr de organizaţii
implicate în activităţi
Furnizarea de informaţii privind activitatea organizaţiei 251
Distribuirea de informaţii despre politici şi programe care acoperă domeniul de 257
activitate
Furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici în domeniul de interes 230
Schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale 178
Cooperarea cu alte organizaţii din România 193
Cooperarea cu organizaţii din ţări europene 147
Organizarea de conferinţe, seminarii 169
Organizarea de cursuri de instruire 148
Sursa: prelucrările autorului după chestionar

147
Majoritatea opiniilor exprimate converg spre susţinerea în cadrul reţelei a activităţilor care
implică schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale (284);
cooperarea cu alte organizaţii din România (263); cooperarea cu organizaţii din ţări europene (305);
organizarea de conferinţe, seminarii(263); organizarea cursurilor de instruire (283).

Tabel 5.2
Opţiuni privind participarea la activităţile reţelei
Options concerning participation at the network's activities
Activităţi Număr de
organizaţii dispuse
să se implice
Schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale 284
Furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici 228
Distribuirea de informaţii despre politici şi programe care acoperă domeniul de activitate 211
Furnizarea de informaţii cu privire la activitatea organizaţiei 208
Cooperarea cu alte organizaţii din România 263
Cooperarea cu organizaţii din ţări europene 305
Organizarea de conferinţe, seminarii 263
Organizarea de cursuri de instruire 283
Sursa: prelucrările autorului după chestionar

Din 434 de subiecţi, doar 2 organizaţii nu doresc o implicare în acţiunile reţelei.

Fig. 5.5. Dorinţa de implicare a organizaţiei în RNDR


The organization's desire for involvement in RNDR

O întrebare a fost legată de organizaţii şi parteneri aliaţi în acţiunile prezente sau viitoare şi
care, dacă nu se află pe listă, ar trebui consultaţi. Au fost nominalizate organizaţiile:
- Administrarea Parcurilor Naţionale;
- Administraţii de Arii Protejate;
- Bursa Română de Mărfuri;

148
- Fundaţia pentru Promovarea IMM-urilor;
- Biserica Ortodoxă, Biserica Evanghelică;
- Centre de documentare şi informare turistică, cămine culturale;
- Centre judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;
- Controlul Producţiei la Bovine şi Însămânţări artificiale;
- Liga Internaţională a Femeilor Românce (LIFERO);
- Reţeaua Multiplicatorilor de Informaţie Europeană;
Metodele de comunicare aşteptate a fi cele mai eficiente/mai cuprinzătoare şi care vor acoperi
în spaţiul rural/cei mai mulţi potenţiali beneficiari ai RNDR sunt în ordine:
- Întâlniri directe;
- Schimb de experienţă, bune practici;
- Seminarii, conferinţe;
- Publicaţii, broşuri, afişe etc.;
- Mass- media (TV, radio, presă etc.);
- Internet;
- Creare puncte de informare locale;
- Telefon, fax;
- Târguri, expoziţii etc.;
- Poştă;
- Cooperare orizontală şi verticală în cadrul RNDR;
- Dezbateri publice;
- Comisii ştiinţifice;
Sunt manifestate puncte de vedere în ceea ce priveşte rolul şi funcţionarea RNDR, asigurarea
de asistenţă tehnică pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare rurală şi de proiecte, inclusiv cele
ecologice (au ponderea cea mai mare 123 răspunsuri (12,0%), urmate de întâlnirile directe 110
răspunsuri (10,7%); asigurarea serviciilor de consultanţă (pe diferite teme şi priorităţi, inclusiv
turistice 98 răspunsuri (9,6%); asigurarea schimburilor de idei, experienţe, bune practici, inclusiv din
domeniul cercetării 89 răspunsuri (8,7%), seminarii 89 răspunsuri (8,7%), acţiuni de instruire
profesională 87 răspunsuri (8,5%), întâlniri tematice pe grupuri de lucru 67 răspunsuri (6,5%),
campanii de informare, mobilizare, conştientizare, orientare, consiliere, îndrumare a micilor
producători agricoli 65 răspunsuri (6,3%), acces cât mai uşor la informaţii, diseminarea acestora,
elaborare materiale informative privind acţiuni de marketing, rolul pădurilor şi protecţia mediului,
finanţare, măsurile PNDR, inclusiv elaborare baze de date, ghiduri etc. 62 răspunsuri (6,0%), acţiuni
de comunicare răspunsuri 56 (5,5%), dotare în domeniul infrastructurii IT, inclusiv la nivel local 45
răspunsuri (4,4%), asigurare acţiuni de expertiză în diferite domenii ale dezvoltării rurale răspunsuri
45(4,4%), asistenţă tehnică pentru cooperare naţională şi transnaţională răspunsuri 45 (4,4%).
Propunerile privind încurajarea organizării actorilor în grupuri de producători, asociaţii doar
35 de solicitări (3,4%), intervenţii pentru stimularea acţiunilor din zonele mai puţin active, în
149
comunităţi restrânse, izolate 28 solicitări (2,7%), dezvoltarea guvernanţei locale –25 solicitări (2,4%),
identificarea, elaborarea, diseminarea bunelor practici 20 solicitări (2,0%), promovarea produselor
specifice tradiţionale, servicii turistice, conservarea patrimoniului cultural19 solicitări (1,9%),
asigurarea de resurse pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltării economice în spaţiul rural 15
solicitări (1,5%), încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea rurală 14 răspunsuri
(1,4%), crearea şi consolidarea parteneriatelor de dezvoltare rurală 11 răspunsuri 1,0%), asigurarea şi
dezvoltarea resurselor umane 10 răspunsuri (1,0%), monitorizare privind drepturile omului, copilului
etc. 8 răspunsuri (0,8%). Figura nr. 5.6

Fig. 5.6 - Propuneri privind rolul şi funcţionarea reţelei


Proposals about role and functioning of the network

Marea majoritate a respondenţilor (418) se aşteaptă ca grupurile de actori sau


comunităţile reprezentate de ei să fie implicate în principalele activităţi cuprinse în PNDR:
- implementarea măsurilor din cadrul celor 4 axe;
- alte activităţi: seminarii, conferinţe, simpozioane, întâlniri pe ateliere tematice de
lucru, încurajarea şi conştientizarea organizării în forme superioare şi eficiente de organizare a
actorilor rurali, schimburi de experienţă, bune practici şi implementarea acestora, informare,
diseminare, distribuire de pliante, broşuri, organizare expoziţii, informare şi promovare acţiuni şi
servicii turistice, consultanţă şi asistenţă tehnică privind strategiile de dezvoltare rurală, proiecte etc.,

150
acţiuni de instruire profesională, îmbunătăţirea serviciilor de bază, consolidarea infrastructurii rurale,
realizarea infrastructurii IT etc.
- activităţi legate de expertize, analize, studii tematice, asigurarea şi dezvoltarea
resurselor umane, protecţia mediului, acţiuni sociale etc.

Tabel 5.3
Principalele măsuri PNDR
The main measures of PNDR
Măsuri din cadrul PNDR care ar putea fi folosite Răspunsuri
LEADER 35
AXA 1 32
AXA III 32
AXA III 15
Măsura 312 41
Măsura 322 36
Măsura 123 34
Măsura 313 34
Măsura 121 32
Măsura 125 28
Măsura 141 26
Masura 111 25
Masura 142 29
Masura 143 29
Masura 114 23

Metodele de comunicare pentru potenţialii beneficiariai RNDR sunt întâlnirile directe, urmate
de schimbul de experienţă, bune practici, seminarii, conferinţe, publicaţii, broşuri, afişe etc.,mass-
media (TV, radio, presă etc.) (figura 5.7)
- Întâlniri directe - 138 răspunsuri;
- Schimb de experienţă, bune practici - 95 răspunsuri;
- Seminarii, conferinţe - 92 răspunsuri;
- Publicaţii, broşuri, afişe etc. - 91 răspunsuri;
- Mass-media (TV, radio, presă etc.) - 65 răspunsuri;
- Internet - 45 răspunsuri;
- Creare puncte informare locale - 18 răspunsuri;
- Telefon, fax - 13 răspunsuri;
- Târguri, expoziţii etc. - 9 răspunsuri;
- Poştă - 5 răspunsuri;
- Cooperare orizontală şi verticală în cadrul RNDR - 3 răspunsuri;
- Dezbateri publice - 1 răspunsuri;
- Comisii ştiinţifice - 1 răspunsuri.

151
Fig. 5.7 Metode de comunicare ale reţelei
Network's methods for communication

Fermierii de subzistenţă din satele izolate, îşi exprimă încrederea în instituţii, mai ales în
instituţii relevante cum sunt autorităţile publice (169 respondenţi), în asociaţii, în cei care
demonstrează exemple de bună practică, în specialişti (46 respondenţi), în ONG – uri, urmate de
fermierii mari, lideri locali (primar, preot, medic, profesor etc.), Direcţiile pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, unităţi de cult (biserici 10 respondenţi), mass-media (TV, radio, presă - 8
respondenţi), organizaţii profesionale, întreprinzători locali (figura 5.8).

152
Fig. 5.8 Credibilitatea în autorităţi a fermierilor
Farmers' trust in authorities

În urma analizei nevoilor de sprijin în comunităţile restrînse, au fost identificate următoarele,


în ordinea preferinţelor exprimate de intervievaţi: (figura 5.9)
- Informare (oportună şi clară) – 142 răspunsuri.
- Instruire – 98 răspunsuri.
- Consultanţă – 92 răspunsuri.
- Logistică, tehnologie – 81 răspunsuri.
- Asigurare de resurse umane specializate - 65 răspunsuri.
- Crearea de sinergii între iniţiativele locale şi care vizează mediul rural– 47 răspunsuri.
- Diseminarea exemplelor de bună practică – 45 răspunsuri.
- Finanţare, cofinanţare – 41 răspunsuri.
- Personal ce cunoaşte problemele comunităţii – 15 răspunsuri.
- Sprijin întocmire proiecte – 14 răspunsuri.
- Schimburi de experienţe – 14 răspunsuri.
- Consolidarea capacităţilor în domeniul facilităţilor comunitare (organizare grupuri
iniţiativă, elaborare Planuri de dezvoltare locală etc - 14 răspunsuri.
- Creşterea gradului de implicare în dezvoltarea rurală – 8 răspunsuri.
- Cooperare – 9 răspunsuri.
- Includere zone peri-urbane în PNDR – 1 răspunsuri.

153
Fig. 5.9 Tipuri de sprijin eficiente pentru dezvoltarea comunităţilor restrânse
Types of efficient support for the development of small communities

Plecînd de la activităţile din fişa RNDR, un număr însemnat de respondenţi apreciază că ar fi


necesar (în ordinea importanţei), sprijin pentru următoarele activităţi - figura nr. 5.10
- informare, comunicare privind accesarea fondurilor legate de măsurile PNDR – 191
răspunsuri.
- furnizarea de informaţii cu privire la bunele practici (inclusiv oportunităţi pentru
schimbul de bune practici) în domeniul dezvoltării rurale locale – 121 răspunsuri.
- organizarea de cursuri de instruire pentru fermieri – 85 răspunsuri.

154
Fig. 5.10 Opinii privind activităţile pe care RNDR trebuie să le acorde actorilor rurali
Opinions about which activities RNDR should grant to rural actors

- încurajarea organizării actorilor rurali în forme mai perfecţionate de lucru şi de


colaborare (grupuri de producători, asociaţii, parteneriate GAL etc.) care să le permită optimizarea
modalităţilor de acces la resurse, la piaţă etc -75 răspunsuri.
- schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale – 72
răspunsuri.
- asigurarea de consultanţă/asistenţă tehnică/consiliere în domeniul managementului
zonelor de dezvoltare rurală şi a GAL-urilor, elaborarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor rurale,
elaborare proiecte de finanţare – 68 răspunsuri.
- asistenţă/consultanţă pentru instituţiile administraţiei locale şi judeţene în vederea
întăririi capacităţii de a elabora strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală durabilă care
vizează diversificarea activităţilor economice, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural,

155
construit şi cultural rural, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii – 60 răspunsuri.
- stimularea cooperării şi comunicării dintre organizaţii şi comunităţi în spaţiile rurale
prin încurajarea unui parteneriat puternic între toţi actorii implicaţi în dezvoltare rurală şi a lucrului
pentru o platformă naţională comună - 41 răspunsuri.
- cooperarea cu alte organizaţii din România, dar şi din alte ţări europene – 21
răspunsuri.
- acţiuni de promovare, inclusiv produse tradiţionale specifice – 21 răspunsuri.
- sprijin financiar – 20 răspunsuri.
- realizarea infrastructurii IT – 20 răspunsuri.
- încurajare implementare proiecte integrate, principii ale abordării Laeder -15
răspunsuri.
- acces la resurse tehnice, financiare şi umane – 15 răspunsuri.
- atragere de proiecte din Fonduri Europene – 13 răspunsuri.
- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate – 2 răspunsuri.
- furnizare informaţii din domeniul irigaţiilor – 2 răspunsuri.
- modernizare aşezăminte culturale – 1 răspuns.
- dezvoltarea fermelor mici – 1 răspuns
- retehnologizarea infrastructurii de irigaţii - 1 răspuns
Necesitatea furnizării informaţiilor privind fondurile europene este plasată pe primul loc,
urmată de informaţii privind bunele practici (inclusiv oportunităţi pentru schimbul de bune practici) în
domeniul dezvoltării rurale locale, organizarea cursurilor de instruire pentru fermieri, încurajarea
organizării actorilor rurali în forme mai perfecţionate de lucru şi de colaborare (grupuri de producători,
asociaţii, parteneriate GAL etc.) care să le permită optimizarea modalităţilor de acces la resurse, la
piaţă, schimb de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale, asigurarea de
consultanţă/ asistenţă tehnică/ consiliere în domeniul managementului zonelor de dezvoltare rurală şi a
GAL-urilor, elaborarea strategiilor de dezvoltare a teritoriilor rurale, elaborare de proiecte de finanţare,
asistenţă/ consultanţă pentru instituţiile administraţiei locale şi judeţene în vederea întăririi capacităţii
de a elabora strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală durabilă care vizează diversificarea
activităţilor economice, protejarea şi valorificarea patrimoniului natural,construit şi cultural rural,
precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, stimularea cooperării şi comunicării dintre organizaţii şi
comunităţi în spaţiile rurale prin încurajarea unui parteneriat puternic între toţi actorii implicaţi în
dezvoltare rurală şi a lucrului pentru o platformă naţională comună, cooperarea cu alte organizaţii din
România, dar şi din alte ţări europene, acţiuni de promovare, inclusiv produse tradiţionale specifice,
sprijin financiar, realizarea infrastructurii IT, acces la resurse tehnice, financiare şi umane, atragere de
proiecte din Fonduri Europene, reconstrucţia ecologică a zonelor degradate, modernizare aşezăminte
culturale, dezvoltarea fermelor mici.
MADR a încadrat provizoriu organizaţiile care pot face parte din RNDR, astfel: agenţii
publice, universităţi si instituţii de cercetare, autorităţi locale, organizaţii comunitare, grupuri etnice şi
156
minoritare, sectoare civile şi non-profit, sectoare economice, ferme mici, proprietari de păduri
interesaţi, ferme comerciale, etc. În favoarea acestei propuneri s-au pronunţat 418 din respondenţi.

Fig. 5.11 Acordul respondenţilor privind încadrarea organizaţiilor în RNDR


People' consent about the inclusion of organizations in RNDR

Alte păreri (18 subiecţi) fac referire la implicarea altor structuri ca instituţii bancare,
organizaţii suport/ furnizoare de servicii specializate pentru dezvoltare rurală, muzee particulare, case
memoriale.

5.5.2 CONCLUZII
CONCLUSIONS

Majoritatea respondenţilor fac parte din colectivităţi locale, autorităţi locale şi asociaţii ale
acestora, asociaţii de producători şi organizaţii, asociaţii industriale, sectoare economice, ferme mici,
sectoare civile şi non-profit, proprietari de păduri, ferme comerciale, universităţi şi instituţii de
cercetare, şcoli (cu profil agricol), agenţii publice.
Peste jumătate dintre aceştia sunt implicaţi şi doresc să participe la principalele activităţi
propuse pentru RNDR, în proporţie mai mică dar semnificativă sunt/doresc să fie implicaţi în activităţi
cum sunt cooperarea cu organizaţii din alte ţări europene, organizarea de conferinţe, seminarii, cursuri
de instruire.
Privind structura RNDR, au fost propuneri pentru includerea unor organizaţii în cadrul Reţelei
care nu se regăseau în chestionar. Cele mai multe dintre ele, în urma finalizării fişei RNDR, au fost
incluse. Alte propuneri au fost pentru înfiinţarea structurilor RNDR la nivel regional şi judeţean.
În privinţa rolului pe care îl va avea RNDR, propunerile au fost în principal pentru: asigurarea
de asistenţă tehnică pentru elaborare de strategii de dezvoltare rurală şi proiecte, întâlniri directe,
asigurarea serviciilor de consultanţă, asigurarea schimburilor de idei, experienţe, bune practici,

157
inclusiv din domeniul cercetării,organizarea de seminarii, acţiuni de instruire profesională, întâlniri
tematice pe grupuri de lucru, campanii de informare, consiliere, îndrumare a micilor producători
agricoli, acces la informaţii, elaborarea materialelor informative privind acţiuni de marketing.
Metodele de comunicare care ar acoperi în spaţiul rural nevoia de informare pentru
potenţialii beneficiari ai programelor de finanţare sunt întâlnirile directe, schimburile de experienţă,
bune practici, seminarii, conferinţe, publicaţii, broşuri, afişe etc.,mas media (TV, radio, presă etc.),
internet.
Încrederea fermierilor de subzistenţă din satele izolate, mai puţin pregătiţi se îndreaptă spre
autorităţile publice, asociaţii cu experienţă şi rezultate care demonstrează exemple de bună practică,
spre ONG–uri, lideri locali (primar, preot, medic, profesor etc), specialişti ai MADR, unităţi de cult
(biserici etc.), mass-media (TV, radio, presă),organizaţii profesionale, întreprinzători locali.
Informaţiile furnizate trebuie să fie clare şi oportune. Respondenţii se aşteaptă ca RNDR să
aducă servicii de pregătire profesională, consultanţă, resurse umane specializate, diseminarea de
exemple de bună practică, personal care cunoaşte problemele comunităţii, consultanţă pentru
întocmirea proiectelor de finanţare..
Sprijinul pe care actorii rurali se aşteaptă să fie acordat de RNDR se îndreaptă spre activităţi
de informare şi comunicare privind accesarea fondurilor legate de măsurile PNDR, furnizarea de
informaţii cu privire la bunele practici în domeniul dezvoltării rurale locale, încurajarea organizării
actorilor rurali în forme mai perfecţionate de lucru şi de colaborare (grupuri de producători, asociaţii,
parteneriate GAL etc.) care să le permită optimizarea modalităţilor de acces la resurse, la piaţă, schimb
de idei şi experienţă cu alte organizaţii în domeniul dezvoltării rurale, cooperarea cu alte organizaţii
din România dar şi din alte ţări europene, promovarea, produselor tradiţionale.

158