Sunteți pe pagina 1din 19

CAPITOLUL 7

PROIECTAREA REŢELEI DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA


DESIGN OF RURAL DEVELOPMENT NETWORK IN ROMANIA

7.1. STRATEGIA DE APLICARE A REŢELEI DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA.


STRATEGIA DE INTERVENŢIE
STRATEGY FOR APPLYING THE RURAL DEVELOPMENT NETWORK IN ROMANIA
THE INTERVENTION STRATEGY

Planul de acţiune a stabilit un set de servicii, activităţi şi instrumente concentrate pe


necesităţile pe care trebuie să le acopere funcţionarea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală.
Principalele probleme ale spaţiului rural, care decurg din analiza capitolelor anterioare şi care
sunt în strânsă legătură cu Termenii de Referinţă, le reprezintă numărul mare al exploataţiilor agricole
de subzistenţă, competitivitatea redusă a fermierilor români pe piaţa agricolă, veniturile scăzute,
migraţia, îmbătrânirea populaţiei. Acestea duc spre absorbţia scăzută a fondurilor UE (datorită şi
condiţiilor restrictive pe care trebuie să le îndeplinească pentru a le accesa), care atrag după sine:
- pierderea oportunităţilor de finanţare din fondurile PAC;
- întârzieri în reforma agricolă, ceea ce atrage neconcordanţa cu standardele europene;
- accesul redus la fonduri europene a fermelor mici şi sărăcirea agricultorilor români
incapabili de a supravieţui economic în mediu competitiv european;
- comportamentul reticent al fermierilor în a înfiinţa structuri asociative.
Un principiu de bază în funcţionarea reţelei este de a integra experienţa şi rezultatele
anterioare: lecţii învăţate din proiecte anterioare, modele viabile care au fost aplicate în zonele rurale
din statele membre şi care au dat rezultate, analize de impact.
Termenii de referinţă detaliază principalele servicii şi instrumente pe care Reţeaua trebuie să le
implementeze prin intermediul Unităţii de Sprijin: participarea actorilor la activităţile reţelei,
organizarea actorilor şi cooperarea în reţea, întărirea capacităţilor instituţionale, schimbul de
informaţii. (figura nr.7.1)

187
Fig. 7.1 Obiective generale
General targets

Obiectivul 1: Participarea şi organizarea actorilor


Implică sensibilizarea şi animarea actorilor pentru atragerea tuturor potenţialilor actori din
mediul rural în procesele de decizie, în vederea unei dezvoltări sustenabile şi crearea grupurilor de
lucru. Sprijinirea formării de organizaţii se adresează organizării grupurilor de producători agricoli, în
special a celor care practică o agricultură de semi-subzistenţă. (figura nr. 7.2)
Principiile directoare care stau la baza acţiunilor:
- Pluralitate: toate acţiunile care se vor implementa trebuie să promoveze participarea
largă a reprezentanţilor instituţionali de la diferite nivele ale administraţiei, reprezentanţi ai grupurilor
de producători, ai fermierilor, oameni de afaceri, sindicate, organizaţii civile, acordând o atenţie
specială minorităţilor şi femeilor;
- Egalitate: participarea actorilor în Reţea se va realiza pe baza principiului egalităţii
între membrii;
- Echilibru: participarea actorilor în organele sau grupurile de lucru trebuie să fie
corelată cu reprezentativitatea regională, instituţională şi potenţialul de dezvoltare, căutînd să fie un
echilibru între entităţile publice şi cele private, între agenţii economici şi cei sociali.
Obiectivul 2: Cooperarea
Cooperarea are ca scop realizarea activităţilor comune între actorii din diferitele regiuni ale
României, precum şi între actorii din România şi cei din alte ţări comunitare, pentru înţelegerea
problemelor din mediul rural şi găsirea de soluţii alternative la problemele rurale.
Acest lucru implică acordarea sprijinului pentru dezvoltarea proiectelor de cooperare,
realizînd echilibru în participarea diferitelor zone şi sectoare de activitate.

188
Prezenţa în reţeaua internaţională include toate activităţile de promovare a politicilor şi
activităţilor de dezvoltare rurală. Un alt aspect îl reprezintă participarea la dezbaterile internaţionale în
diferite domenii legate de dezvoltarea rurală. Activităţile organizate trebuie să promoveze interesul
actorilor internaţionali de a participa la proiecte de cooperare trans-naţională.
Principii directoare:
- interes comun: în toate acţiunile care se vor desfăşura, părţile implicate, naţionale sau
străine, să-şi manifeste dorinţa voluntară şi interesată de a colabora pe o temă comună care trebuie să
fie determinată în mod explicit;
- reciprocitatea: se va urmări ca toate părţile implicate naţionale sau străine să
beneficieze de rezultatele cooperării;
- internaţionalizarea: în cadrul acestui obiectiv se vor promova proiectele şi activităţile
realizate împreună cu actori din alte ţări.

Fig. 7.2 Strategia propusă pentru crearea şi demararea RNDR


Proposed strategy for creating and starting The National Network for Rural Development

Obiectiv general 3: Întărirea capacităţii instituţionale

189
Acest obiectiv se adresează instruirii participanţilor Reţelei, sau acordarea asistenţei tehnice
pentru a sprijini participarea lor în diferite activităţi: acordarea asistenţei pentru iniţierea de proiecte de
cooperare identificate, acordarea de asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii instituţionale a
GAL-urilor şi competenţelor tehnice ale participanţilor locali.
Sunt incluse activităţile care au ca scop furnizarea de asistenţă tehnică, identificarea şi
transferul de bune practici, promovarea produselor tradiţionale şi a turismului. Serviciile vor fi oferite
de Unitatea de Sprijin şi experţi specializaţi, naţionali şi internaţionali. De asemenea, asistenţă pentru
organizaţiile rurale privind activităţi de formare şi instruire profesională, care ar putea duce la o mai
bună funcţionare a acestora, acţiuni de informare, sesiuni de lucru pe grupuri, orice tip de asistenţă
tehnică directă pentru a sprijini cererile organizaţiilor participante.
Principii directoare
- specificitate: acţiunile trebuie să ia în considerare tematica dezvoltată în funcţie de
grupul-ţintă, pentru fiecare obiectiv specific, pentru a beneficia de specialişti în domeniu;
- flexibilitate: acest principiu se referă la necesitatea ca instrumentele sau metodologiile
de formare să fie flexibile pentru a se adapta la diferite teritorii, se referă la experţi individuali,
internaţionali, la instituţii de formare locală pentru activitatea de formare şi de asistenţă tehnică;
- instruire: învăţarea pentru dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi implică participarea
activă în aceste activităţi.
Obiectiv general 4: Schimbul de informaţii
Acest obiectiv urmăreşte dezvoltarea unui flux de informaţii continuu între actorii implicaţi în
RNDR, potenţialii beneficiari ai PNDR şi populaţie. Succesul activităţilor desfăşurate va depinde în
mare parte de participarea actorilor la procesele de dezvoltare rurală, de abilităţile experţilor Unităţii
de Sprijin de a răspunde solicitărilor promt şi pe limbajul potenţialilor beneficiari, de a asigura
accesul la informaţii prin intermediul canalelor de difuzare cele mai adecvate, recurgând la alternative
complementare când este cazul.
Principii directoare
- abilitatea: în privinţa actualizării documentaţiei, în ceea ce priveşte răspunsul Reţelei
la solicitările specifice ale actorilor;
- utilitatea: informaţiile trebuie să fie relevante, clasificate pe domenii de activitate;
- accesibilitatea: asigurarea accesului la informaţii prin intermediul canalelor de
difuzare cele mai adecvate.

7.2. UNITATEA DE SPRIJIN


SUPPORT UNIT

Unitatea de Sprijin va dispune de resurse umane, tehnice, financiare şi metodologice pentru a


garanta serviciile pe care trebuie să le asigure.
Linii directoare ale activităţii:
- transparenţa: acţiunile care se realizează în cadrul Reţelei trebuie să fie publice şi
cunoscute de toţi membrii, pe principiul de transparenţă maximă, avînd însă în vedere protecţia datelor
cu caracter personal şi confidenţial în conformitate cu reglementările existente;

190
- realismul: toate activităţile desfăşurate de Reţea trebuie să se adapteze situaţiei din
teritorii, astfel încît proiectele şi cunoştinţele generate să ajute dezvoltarea ruralului românesc. Experţii
internaţionali vor fi întotdeauna însoţiţi de experţii naţionali pentru cunoaşterea specificului local;
- intermedierea: munca Unităţii de Sprijin va fi una de intermediere dintre utilizatori şi
beneficiari şi diferiţii furnizori de servicii specializate, precum şi intermedierea dintre actorii naţionali
şi cei internaţionali care ar putea fi interesaţi de cooperarea şi împărtăşirea experienţelor.
Servicii şi activităţi orizontale:
Unitatea de sprijin va avea un sediu central în Bucureşti, ca punct de informare, dar va asigura
şi suport pentru organizarea evenimentelor, cursurilor şi reuniunilor.
- Platforma web: este unul din instrumentele fundamentale pentru funcţionarea Reţelei
pentru că integrează toate fluxurile de informaţii, serveşte ca suport pentru informare privind şedinţele,
evenimentele,rezultatele obţinute,proiectele în curs de derulare,căutarea de asociaţi şi de oportunităţi;
- Asistenţa tehnică: selectarea experţilor pentru formare, implementarea proiectelor,
elaborarea publicaţiilor specializate şi a altor activităţi prevăzute în Reţea, va fi de competenţa Unităţii
de sprijin;
- Alte instrumente: pentru realizarea obiectivelor se vor stabili servicii cu caracter
orizontal: elaborarea publicaţiilor şi a materialelor de difuzare, digital şi imprimate; serviciul de
relaţii publice care sprijină participarea actorilor în Reţea; serviciul de cooperare; serviciul schimb de
idei şi bune practici; serviciul de promovare; departamentul IT; serviciu de sprijin în vederea
organizării reuniunilor grupurilor de lucru; seminarii, conferinţe, ateliere, etc.;
- Urmărirea obiectivelor şi evaluarea: Unitatea de Sprijin va asigura monitorizarea şi
evaluarea obiectivelor RNDR printr-un sistem de monitorizare a rezultatelor din cadrul diferitelor
activităţi desfăşurate, şi o procedură de evaluare continuă.

7.3. RESURSE NECESARE ŞI CERINŢE ORGANIZAŢIONALE PENTRU


IMPLEMENTAREA STRATEGIEI RNDR
RESOURCES NEEDED AND ORGANIZATIONAL REQUIREMENTS FOR IMPLEMENTING OF
RNDR STRATEGY

7.3.1 RESURSELE FINANCIARE


FINANCIAL RESOURCES

Fondurile pentru RNDR sunt alocate prin componenta Asistenţă tehnică a PNDR şi vor fi
cheltuite prin Unitatea de Sprijin a RNDR. Valoarea totală alocată acestui proiect pînă în anul 2015
este de 30.089.583 Euro. Stabilirea sumelor pe fiecare an va fi propusă de ofertant cu patru luni
înaintea fiecărui an contractul la AM. Acesta va conţine un draft al programului de activitate şi al
bugetului pentru anul următor. Comitetul Naţional de Coordonare va consilia acest program şi buget
înaintea semnării fiecărui contract subsecvent.
Tipuri de cheltuieli:
- Costuri de funcţionare, pentru activitatea reţelei – 7.522.396 euro- pentru salarii,
costuri de intreţinere pentru şeful echipei, costuri de funcţionare pentru birouri şi sedii (chirii de

191
întreţirere, electricitate, încălzire, posturi telefonice), consumabile, tarife poştale, costuri de călătorie
pentru echipa USR în timpul programului;
- Costuri pentru implementarea Planului de acţiune – 22.567.187 euro - costuri pentru
participarea la întîlnirile CNC, a grupului de lucru LEADER, a grupurilor de lucru tematice şi ale
experţilor; costuri pentru logistică şi alte costuri privind informarea şi comunicarea privind programul
de măsuri şi dezvoltare rurală; costuri pentru logistică şi alte costuri pentru sprijinirea schimbului de
idei şi experienţă; colectarea, procesarea bunelor practici; sprijin pentru schimb de informaţii şi
coordonare cu REDR şi cu reţele naţionale din UE; misiuni, participarea la evenimente; organizarea de
sesiuni de pregătire pentru GAL-uri , sprijin pentru promovarea produselor tradiţionale, a grupurilor
de producători şi turism, sprijin pentru monitorizarea şi evaluarea RNDR de către AM; administrarea
paginii web, facilitarea schimburilor tematice, organizarea de seminarii, conferinţe, alte evenimente,
producerea şi distribuirea de publicaţii, activităţi de relaţii cu publicul.
Identificarea:
Membrii echipei USR vor face demarcare între RNDR şi USR, identificîndu-se ca echipa care
furnizează sprijin pentru reţea şi autoritatea contractantă.

7.3.2. RESURSELE UMANE ALE UNITĂŢII DE SPRIJIN


HUMAN RESOURCES SUPPORT UNIT

Volumul de muncă a echipei USR impune o bună cunoaştere a policilor agricole europene, a
spaţiului rural românesc, o alocare flexibilă pe sarcini şi evitarea fluctuaţiei de personal.
- Experţii cheie (8) la nivel naţional: trebuie să aibe experienţă în domeniul informării
şi comunicării, expertiză tehnică pentru furnizarea serviciilor, cunoştinţe temeinice în domeniul
dezvoltării rurale şi a tehnologiei informaţiei, al Politicii Agricole Comune, FEADR şi a măsurilor
PNDR.
- Experţii non-cheie la nivelul celor 8 regiuni: vor fi propuşi de contractant pe fiecare
categorie de activitate şi acceptaţi de AM. Activitatea lor se limitează la nivel regional, unde trebuie
să cunoască foarte bine problemelor rurale din zonă. Fiind structuri descentralizate ale sediului
naţional, personalul va transmite sediului central toate informaţiile solicitate, fiind o legătură între
nivelul local, naţional şi european. Sediile regionale vor oferi aceleaşi condiţii ca şi sediul naţional.
- Experţii nepermanenţi sunt angajaţi pe o anumită perioadă pentru expertiză tematică
specifică legată de experienţa altor zone rurale din UE, schimb de idei, sprijinirea aplicării bunelor
practici, sprijinirea produselor tradiţionale, îmbunătăţirea şi promovarea serviciilor turistice, sprijinirea
implementării măsurilor de agro-mediu.
Experţii vor fi pentru domeniile:
- coordonator de proiect;
- expert în organizarea şi secretariatul Comitetului Naţional de Coordonare;
- expert al Grupului de lucru LEADER;
- expert pe Grupuri de lucru tematice şi întîlnirile experţilor;

192
- expert contabilitate.

7.3.3. STRUCTURA ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ


STRUCTURE AND TRAINING

Planul de acţiune al RNDR a fost stabilit de Autoritatea de Management. Implementarea


strategiei necesită personal specializat şi măsuri de evitare a fluctuaţiei personalului pentru a asigura
continuitate în desfăşurarea activităţilor cu REDR, cu partenerii din teritoriu, cu AM. În acest sens,
orice modificare de personal se poate face doar cu notificarea Autorităţii de Management, care se
poate opune schimbării. În cazul în care un expert cheie trebuie înlocuit, cel care îl va înlocui, trebuie
să aibă aceleaşi calificări şi aceeşi experienţă.
Atribuţii :
- monitorizarea presei, legăturile cu reprezentanţii relevanţi ai presei, informarea
periodică a AM;
- menţinerea relaţiilor cu centrele de informare prin vizite în teren;
- planificarea şi realizarea unui plan de evenimente;
- subcontractarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor.

7.4 INFORMAREA PRIVIND PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ


INFORMING ABOUT THE NATIONAL PROGRAM FOR RURAL DEVELOPMENT

Informarea se va realiza prin:


1. furnizarea de informaţii prin intermediul paginii web şi al publicațiilor editate;
2. răspunsuri la întrebări;
3. primirea şi informarea vizitatorilor.
Strategia de informare şi comunicare are la dispoziţie următoarele instrumente:
- site-ul web al reţelei de dezvoltare rurală;
- baza de date a vizitelor;
- baza de date a consultaţiilor;
- serviciul de consultare prin poştă normală, telefon, fax şi e-mail;
- secţiunea de „întrebări şi răspunsuri frecvente” pe pagina web;
- informare directă la birourile centrale şi teritoriale;
- serviciul de bibliotecă, disponibil online şi fizic în birourile centrale şi teritoriale;
- secţiunea registrului de vizite pe pagina de web;
- căsuţa poştală de sugestii, situată atât în birourile centrale, cât şi în cele teritoriale;
- serviciul de informare cu acces la Internet.
7.4.1. FURNIZAREA DE INFORMAŢII PRIN INTERMEDIUL PAGINII WEB ŞI AL
PUBLICAŢIILOR EDITATE
PROVIDING INFORMATIONS VIA WEB PAGE AND PUBLICATIONS

Se vor elabora, publica şi trimite scrisori electronice de informare, publicaţii privind


dezvoltarea rurală, publicaţii tematice, ghiduri de bune practici. Materialele vor fi disponibile pe
pagina web a RNDR, pentru a fi descărcate, şi vor exista copii ale acestora la sediul naţional şi la
sediile teritoriale.

193
7.4.1.1. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
ANSWERS TO QUESTIONS

Prin intermediul Bazei de Date se vor realiza şi primi răspunsuri prin e-mail şi servicii
telefonice în timpul programului cu publicul. În afara acestui orar, va exista posibilitatea primirii
mesajelor prin intermediul robotului.
Pentru evidenţa răspunsurilor, se va utiliza un formular on-line care va fi pus la dispoziţie pe
site-ul web, în care solicitanţii trebuie să completeze următoarele date de contact:
- numele solicitantului;
- organizaţia de care aparţine;
- provenienţa teritorială (ţara şi regiunea);
- adresa de e-mail a solicitantului;
- telefonul de contact al solicitantului;
- domeniul tematic al consultaţiei;
- descrierea subiectului de interes;
- canalul preferat de comunicare pentru primirea răspunsului;
- urgenţa răspunsului.
Fiecare răspuns primit va avea un număr de înregistrare pentru identificarea solicitantului, a
tematicii şi a localizării:
- data primirii consultaţiei;
- organizaţia din care face parte solicitantul;
- stadiul consultaţiei (deschisă, amânată, atribuită, încheiată);
- numele persoanei care realizează consultaţia;
- departamentul căruia îi aparţine răspunsul la întrebare;
- tehnicianul căruia îi revine sarcina să răspundă la consultaţie;
- canalul utilizat pentru consultaţie (web, telefon, fax, e-mail, etc);
- nivelul priorităţii;
- timpul de răspuns.
Pentru facilitarea răspunsurilor, evitarea muncii suplimentare şi coerenţa răspunsurilor, se va
publica pe pagina web a Reţelei o secţiune de “Întrebări şi răspunsuri frecvente”, care va fi actualizată
cel puţin o dată la fiecare trei luni.

7.4.1.2. PRIMIREA ŞI INFORMAREA VIZITATORILOR


RECEIVING AND INFORMING GUESTS

Unitatea de Sprijin va deţine un sediul naţional în Bucureşti şi opt birouri regionale, care vor
avea personal de primire a publicului (disponibil în timpul orarului cu publicul) şi birouri de primire a
solicitanţilor. Cererea de informaţii se face pe baza unei evidenţe necesare pentru monitorizare, care
trebuie să cuprindă următoarele date:
- numele solicitantului;
- organizaţia de care aparţine;
- provenienţa teritorială (ţara şi regiunea);
- adresa de e-mail a solicitantului (dacă are);
- telefonul de contact al solicitantului;
- motivul vizitei (o scurtă descriere şi comentarii);
194
- data efectuării vizitei (sistemul va permite doar introducerea datelor corespunzătoare
zilelor lucrătoare);
- orarul pentru efectuarea acestei vizite (sistemul va permite doar includerea în orarul
de vizită);
- flexibilitate a datelor (se pot propune perioade, zile concrete ale săptămânii în timpul
unei perioade, etc);
- canalul preferat de comunicarea pentru primirea răspunsului (se poate opta pentru:
telefon, fax sau poştă normală).
Primirea grupurilor şi prezentările se vor face cu programare.
Atât la sediul naţional din Bucureşti, cât şi la Birourile Regionale, ar fi utilă o Căsuţă Poştală
de Sugestii, pentru ca utilizatorii să-şi facă cunoscute problemele. La sedii este utilă şi biblioteca, unde
documentele pot fi consultate în format electronic sau tipărit.
Indicatorii de măsurare a reuşitei activităţii sunt:
Număr de întrebări privind Dezvoltarea Rurală:
- baza de date a consultaţiilor;
- baza de date privind consilierile;
- consultaţii realizate prin telefon, fax, poştă normală sau e-mail.
Număr de vizitatori la birourile centrale şi regionale:
- baza de date ale întâlnirilor;
- baza de date a vizitelor;
- utilizatorii bibliotecilor.
Informarea prin site-ul web şi publicaţii editate:
- număr de utilizatori ai site-ului web;
- număr de exemplare editate ale publicaţiilor;
- număr de descărcări ale diferitelor publicaţii prin intermediul site-ului web.
Răspunsurile la întrebări:
- număr de întrebări formulate prin diferitele canale de comunicare;
- număr de consultaţii din secţiunea paginii web “Întrebări frecvente”;
- număr de răspunsuri date, clasificate în funcţie de tematică.
Primirea şi informarea vizitatorilor:
- număr de utilizatori ai secţiunii din pagina web „Registrul de vizite”;
- număr de vizite programate;
- număr de vizite ale experţilor;
- număr de sugestii făcute la căsuţa poştală de sugestii;
- număr de exemplare ale publicaţiilor consultate;
- gradul de satisfacere a vizitatorilor.
Aceşti indicatori vor fi actualizaţi în mod continuu şi vor fi disponibili pe site-ul web, precum
şi în sistemul informatic al Unităţii de Sprijin.

7.5. FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI ASISTENŢA TEHNICĂ


PROFESSIONAL TRAINING AND TECHNICAL ASSISTANCE

Serviciile pe care le va oferi Unitatea de Sprijin sunt împărţite pe direcţii de acţiune:


1. Identificarea necesităţilor formative ale Grupurilor de Acţiune Locală;
195
2. Pregătirea actorilor locali prin prisma iniţiativei LEADER ca model de dezvoltare rurală;
3. Instruirea pentru dezvoltarea mediului rural;
4. Instruirea pentru dezvoltarea capacităţii locale de animare;
5. Consilierea GAL-urilor pentru aplicarea strategiei de dezvoltare rurală.
Obiectivele operaţionale care trebuie atinse prin activităţile care se vor desfăşura sunt:
dobândirea de competenţe la nivel local; construcţia de parteneriate public-private; pregătirea şi
orientarea personalului şi a partenerilor din cadrul GAL în planificarea şi implementarea strategiilor
proprii de dezvoltare locală; activarea teritoriilor în care acţionează GAL-urile.

7.5.1. IDENTIFICAREA NECESITĂŢILOR EDUCAŢIONALE ALE GRUPURILOR DE


ACŢIUNE LOCALĂ
IDENTIFYING THE EDUCATIONAL NECESSITIES OF LOCAL ACTION GROUPS

Aceasta presupune identificarea nevoilor de pregătire, estimarea acestor nevoi pe termen lung
şi mediu, planificarea planului de pregătire.
Vor fi necesare un plan de acţiune şi sondaje în teren, pentru a vedea modul de funcţionare a
Grupurilor de Acţiune Locală, a necesităţilor educaţionale. Aceasta se va realiza prin: analiza surselor
de informare, studiu calitativ şi cantitativ al necesităţilor educaţionale şi elaborarea unui raport final şi
a unei propuneri de program educaţional. Raportul final va fi înmânat AM. Analizele se vor axa pe
programele educaţionale puse în practică de AM MADR, pe competenţele tehnice ale Grupurilor de
Acţiune Locală, pe abilităţile şi cunoştinţele partenerilor GAL-urilor şi ale personalului acestora.

7.5.2. PREGĂTIREA ACTORILOR LOCALI PRIN METODA INIŢIATIVEI LEADER CA


MODEL DE DEZVOLTARE RURALĂ
PREPARING THE LOCAL ACTORS USING THE LEADER INITIATIVE METHOD AS A RURAL
DEVELOPMENT MODEL

Pregătirea prin metoda Leader se va face prin intermediul unor seminarii de pregătire. Fiecare
curs, cu durată variabilă, între 5 sau 20 de ore, va fi în funcţie de necesităţile şi priorităţile publicului
ţintă.
Seminariile de pregătire vor fi urmate de activităţi practice ale reprezentanţilor GAL-urilor,
care vor putea aplica în teritoriul respectiv cunoştinţele acumulate, experienţă care va servi pentru
implementarea strategiilor proprii de acţiune ale fiecărui GAL. Fiecare seminar va elabora o lucrare
practică pe care reprezentanţii GAL-urilor o pot aplica în teritoriile de activitate.
Buletinul electronic lunar de informare va comunica sesiunile de pregătire, pentru promovarea
activităţilor de instruire. Accesul la informaţii se va realiza şi prin intermediul platformei de tele-
educaţie, care va avea o secţiune pe portalul web al Reţelei Naţionale.
Pregătirea se va desfăşura cu primele 40 de GAL-uri recunoscute. Pentru promovarea RNDR,
la sesiunile de pregătire, cursanţii vor primi un dosar cu tematica fiecărei sesiuni şi un pix cu imaginea
Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală.

196
7.5.3. INSTRUIREA PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI RURAL
TRAINING FOR THE RURAL AREA DEVELOPMENT

Procesul de instruire cuprinde următoarele etape: alegerea domeniului de intervenţie, analiza


pe sectoare, analiza potenţialului zonelor, a punctelor forte, a dezavantajelor şi oportunităţilor, scenarii
teritoriale alternative, analiza integrată.
Alegerea domeniului de intervenţie este prioritar şi trebuie să fie rezultatul unui studiu, pentru
că este necesară cunoaşterea teritoriilor, a istoriei, identitatea socială şi oportunităţile pentru o
dezvoltare sustenabilă a ruralului.
Dezvoltarea rurală implică teritoriul şi societatea într-o nouă dimensiune a culturii rurale, dar
care să-şi menţină tradiţiile şi valorile culturale.
Programele europene susţin dezvoltarea durabilă bazată pe activităţi economice integrate
teritorial prin conservarea patrimoniului cultural şi natural.
Diversificarea şi Inovaţia: programul Leader, prin crearea locurilor de muncă şi inovaţia adusă
în zonele rurale, poate să aducă o contribuţie la obiectivele prioritare axelor 1, 2 şi 3 şi la obiectivul
prioritar orizontal de îmbunătăţire a guvernării şi de mobilizare a potenţialului de dezvoltare a zonelor
rurale.
Inovaţia poate aduce produse şi servicii noi cu caracteristici specifice locale, stabilirea de
metode noi ce permit combinarea resurselor din teritoriu, care să ducă astfel la o exploatare mai
eficientă a potenţialului rural.
Turismul Rural şi Patrimoniul cultural: este prioritară sprijinirea ofertelor turistice de calitate
şi acţiuni pentru crearea şi stabilitatea locurilor de muncă, pentru a elimina efectele periodice ale
ocupării.
Economia rurală şi Serviciile sunt un răspuns la marile provocări demografice, sociale şi
economice (îmbătrînirea populaţiei, migraţia etc.), contribuie la creşterea economică şi la crearea
locurilor de muncă, la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la diversificarea economiei rurale. Proiectele de
investiţie promovate de actorii locali vor fi elementul central al dezvoltării.
Instruirea se va organiza pentru cele 40 GAL-uri recunoscute, pentru dezvoltarea cunoştinţelor
necesare elaborării strategiilor de dezvoltare ale grupurilor de acţiune locală. Persoanele care asistă la
sesiuni vor primi un kit cu informaţii, un dosar cu tematica fiecărei sesiuni şi modul de pregătire,
precum şi un pix cu imaginea RNDR.
Scrisoarea electronică de informare lunară va prezenta lansarea şi promovarea activităţilor
educaţionale şi va indica data la care vor fi organizate sesiunile în regiuni şi teritorii.
Se vor edita manuale cu privire la tematica de pregătire, care vor putea fi consultate la
„Publicaţii tematice” în cadrul Secţiunii de Publicaţii de pe pagina web a Reţelei Naţionale. Platforma
de tele-educaţie va avea o secţiune pe portalul web al Reţelei Naţionale cu tematica de pregătire.

7.5.4. INSTRUIREA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII LOCALE DE ANIMARE


TRAINING FOR DEVELOPING THE LOCAL CAPACITY OF ANIMATION

197
Grupurile de Acţiune Locală vor beneficia de informare şi sprijin prin participare la formarea
şi consolidarea instituţională locală. Se vor organiza trimestrial sesiuni informative la sediul naţional şi
la sediile teritoriale şi se va utiliza platforma e-learning a portalului web ca o completare a reuniunilor,
pentru o mai bună accesibilitate şi optimizare a obiectivelor formării.
Pentru comunicarea zilelor de lucru şi a sesiunilor de examinare care se vor realizea se va
utiliza scrisoarea electronică de informare lunară.
La sesiunile formative, se va înmîna cursanţilor un dosar de arhivare cu temele fiecărei sesiuni
informative, un caiet şi un pix cu imaginea corporativă a Reţelei Naţionale. Se vor elabora manuale cu
tematicile formative care vor fi puse la dispoziţia persoanelor interesate în „Publicaţii tematice” în
cadrul Secţiunii de publicaţii web a Reţelei.

7.5.5. CONSILIEREA GAL-URILOR PENTRU APLICAREA STRATEGIEI DE


DEZVOLTARE RURALĂ
ADVISING THE LOCAL ACTION GROUPS ON APPLYING THE RURAL DEVELOPMENT
STRATEGY

În stabilirea criteriilor de selecţie de strategii şi grupuri de acţiune locală, va fi necesar să se


aibă în vedere trei elemente: înfiinţarea parteneriatului, teritoriul şi calitatea strategiei locale. Criteriile
pentru selecţia Grupurilor de Acţiune Locală vor fi detaliate şi publicate la nivel naţional, de către
Autoritatea de Management, iar Unitatea de Sprijin va stabili consilirea.
Se va elabora un document de bază plecând de la un diagnostic participativ, un model pentru
selecţia şi evaluarea proiectelor care vor constitui strategia de dezvoltare rurală locală.
Consilierea se va realiza prin întâlniri personale sau prin intermediul biroului de consiliere şi
formare on-line a platformei e-learning de care va dispune Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
prin intermediul site-ului web.
Aşteptări:
- identificarea necesarului formativ a asociaţiilor Grupurilor de Acţiune Locală;
- selecţionarea sub-contractanţilor pentru formarea Grupurilor de Acţiune Locală şi
pentru asistenţa organizaţiilor care ar putea oferi formarea pentru agenţii locali;
- elaborarea planurilor de formare pentru capacitatea Grupurilor de Acţiune Locală;
- organizarea cursurilor de formare;
- organizarea serviciului de consiliere pentru Grupurile de Acţiune Locală cu scopul
formării agenţilor locali;
- serviciu de consiliere pentru Grupurile de Acţiune Locală pentru aplicarea strategiei
de dezvoltare rurală;
- dosar-tematică pentru conţinutul cursului menţionat, pix cu imaginea Reţelei şi o
mapă;
- rapoarte parţiale ale dezvoltării serviciului formativ şi de consiliere.

7.6. PROPUNERI PENTRU SPRIJINIREA REŢELEI NAȚIONALE DE DEZVOLTARE


RURALĂ
PROPOSALS FOR NATIONAL SUPPORT NETWORK FOR RURAL DEVELOPMENT

198
Conform Planului de Acţiune, se va înfiinţa un birou naţional la Bucureşti, care va avea rolul
de Sediu Naţional Central şi 8 Birouri Regionale .
Atît sediul central cît şi sediile regionale vor avea :
- 2 săli de întâlniri pentru 10-15 persoane;
- 3 săli de întâlniri pentru 5-8 persoane;
- spaţiu de depozitare;
- cameră serve;
- bibliotecă cu 8-10 calculatoare;
- puncte de informare.
Unitatea de Sprijin se va ocupa de managementul şi monitorizarea continuă a activităţilor
privind obţinerea de informaţii care să permită sprijinirea proceselor decizionale pentru desfăşurarea
activităţilor cuprinse în PNDR.

7.6.1. SISTEM DE MANAGEMENT ŞI CONTROL AL DOCUMENTELOR


SYSTEM MANAGEMENT AND CONTROL OF DOCUMENTS

Este necesară elaborarea unui Manual de proceduri care să pună la dispoziţie instrucţiuni
tehnice şi proceduri pentru prestarea serviciilor şi desfăşurarea activităţilor de către Unitatea de Sprijin
a Reţelei.
Astfel, actorii vor fi familiarizaţi cu activităţile şi serviciile prestate de USR. Manualul de
Proceduri va include etapele tehnice şi administrative ale serviciilor şi activităților desfăşurate de
Unitatea de Sprijin.
Pentru fiecare serviciu/activitate, se vor descrie, concret: sfera de aplicabilitate, persoanele
responsabile, cadrul legal, fluxul procedural.
Manualul de Proceduri va fi disponibil la Birourile Unităţii de Sprijin, iar o copie va fi
înmânată membrilor echipei tehnice. Acesta va putea fi accesat pe web-ul Unităţii de Sprijin.

7.6.2. SISTEMUL DE INFORMAŢII GEOGRAFICE AL PNDR


OBIECTIVE
GEOGRAPHIC INFORMATION SYSTEM OF THE RDP

Obiectivul principal al acestei propuneri este de creare şi dezvoltare al unei Platforme GIS
(Sistem de Informaţii Geografice) pus la dispoziţia RNDR ca un instrument care poate oferi o
abordare la nivel geografic al implementării PNDR.
Sistemele Informaţionale Geografice (GIS) reprezintă o tehnică de lucru tot mai utilizată în
lumea contemporană. GIS-ul este un sistem care are mai multe componente de tip informaţional
raportate la coordonate geografice. Introducerea, stocarea, manipularea şi analiza componentelor se
face cu ajutorul calculatorului.
Rezultatul constă în vizualizarea unor informaţii spaţiale complexe faţă de coordonatele
geografice reale,dînd posibilitatea efectuării unor analize şi corelaţii de mare complexitate, imposibil
de realizat eficient cu tehnicile clasice. Tehnicile GIS permit combinarea de informaţii de diferite
tipuri (cifre, imagini, hărţi etc.), componente hardware şisoftware,coordonate de componenţă umană.

199
Acestea permit atingerea unor obiective într-o manieră mai bună, mai precisă şi mai complexă faţă de
tehnicile clasice.

7.6.2.1 ROLUL GIS-RNDR


ROLE OF GIS-NRDN

Sistem de Informaţii Geografice este un instrument care realizează hărţi şi analiza spaţială a
caracteristicilor şi evenimentelor care au loc în teritoriu, selectînd noi informaţii din datele existente.
Instrumentele GIS vor permite selectarea şi utilizarea datelor noi rezultate în urma implementării
măsurilor PNDR, cu scopul de a le analiza şi descoperi noi informaţii într-un context geografic.
Este un instrument pentru culegere, organizare şi procesare a tuturor informaţiilor necesare
pentru evaluarea stării actuale a dezvoltării rurale şi pentru a planifica dezvoltarea pe viitor, pentru că
permite realizarea de analize spaţiale prin intermediul reprezentărilor digitale ale unei zone geografice,
combinate cu alte informaţii, cu referinţe geografice, care există în zona respectivă.
În GIS-RNDR se vor introduce date privind caracteristicile teritoriale specifice României
(informaţii teritoriale, date statistice), care se vor procesa încrucişat cu datele privind impactul şi
execuţia PNDR, ceea ce va permite analiza acestor date şi formarea hărţilor tematice combinând
variabilele dorite.
GIS conţine diverse niveluri de cunoaştere, pentru a ajuta factorii decizionali să identifice
soluţii la problemele cu care se confruntă. GIS se va utiliza ca mijloc de comunicare, permiţînd
accesul la fişierele digitale a datelor care pot fi comunicate agenţilor implicaţi în politicile de
dezvoltare rurală.
GIS-RNDR va fi disponibil pentru autorităţi, factori de decizie din cadrul politicilor de
dezvoltare rurală permiţîndu-le o interacţiune mai amplă cu instrumentele de analiză spaţială.
Cu ajutorul tehnologiei GIS este posibilă corelarea datelor geografice cu analiza unui număr
considerabil de indicatori statistici, identificînd nivelul de implementare şi impactul teritorial al
politicilor de dezvoltare rurală, în zona care se evaluează.
RNDR va avea nevoie de dotare cu instrumente avansate din punct de vedere tehnologic,
pentru examinarea şi evaluarea unui număr mare de factori sociali şi economici care ar putea să
afecteze deciziile, dar GIS‐RNDR va fi un instrument util pentru realizarea unei analize integrate a
impactului PNDR în România.

7.6.2.2. COMPONENTELE GIS


GIS COMPONENTS

Componentele GIS-RNDR sunt:


200
- şiruri de date şi baze de date care se vor introduce în permanenţă, pe teme, date
privind implementarea măsurilor PNDR pe zone geografice, socio-economice, şi cele legate de
aplicarea Planului de Acţiune, dezvoltat de Unitatea de Sprijin. Datele fiecărui sector tematic vor avea
un indicator de localizare şi observaţii cu privire la caracteristicile prezentate de acesta.
GIS-RNDR poate fi operat în Arcview 3.1 sau un program similar. Acest software va permite
interogarea standard de tip text sau interogarea grafică, cum ar fi căutarea radială sau căutarea în reţea.
Se pot efectua analize spaţiale, pentru a obţine diferite măsurători (estimări de distanţe, dimensiuni şi
analiză sintetică, prin straturi de hărţi (particularizare, adăugare, ştergere). Datele vor fi înregistrate în
baza de date cartografică.
Pe reprezentarea grafică a serviciilor pe regiuni, în funcţie de distribuţia geografică furnizată
de Institutul National de Statistica, datele pot fi legate de cele care rezultă din acţiunile de evaluare şi
consultanță realizate de Unitatea de Sprijin pe un domeniu şi se poate vizualiza impactul în teritoriu al
a activității realizate de către USR şi, se pot detecta abateri de la rezultatele aşteptate. Astfel se pot
face planuri de adoptare a măsurilor corespunzătoare pentru a obţine rezultatul dorit.

7.6.2.3. REALIZAREA DE RAPOARTE CU AJUTORUL GIS-RNDR


REPORTS OUT OF USING GIS-NRDN

Cu ajutorul Sistemului de Informaţii Geografice -RNDR se pot realiza rapoarte cu rezultatele


aplicaţiilor şi analiza prin încrucişare a diferitelor variabile de date stocate.
Informaţiile vor fi transmise spre Autoritatea de Management pentru evaluarea implementării
PNDR.

7.7. CONSOLIDAREA REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE PRIN METODA


EMPOWERMENT EVALUATION (EE)
CONSOLIDATION OF NATIONAL DEVELOPMENT NETWORK USING THE
EMPOWERMENT EVALUATION METHOD

Autoevaluarea nu înlocuieşte evaluările activităţilor stipulate de Autoritatea de Management


prin Planul de Acţiune. Dar concluziile raportului de autoevaluare reflectă cunoştinţele dobîndite,
valorifică informaţiile, cunoştinţele şi experienţele actorilor, le dă curaj să participe activ în Reţea.
Prin această evaluare se urmăreşte acordarea de sprijin Autorităţii de Management (AM) în
urmărirea şi evaluarea activităţii RNDR şi ajutarea actorilor din RNDR să contureze propuneri de
acţiune după modelul autoevaluării. Este util ca Unitatea de Sprijin să facă evaluarea activităţilor
realizate de reţea, în scopul consolidării RNDR astfel încît să se ajungă la o participare mai mare a
actorilor, la un flux de informaţii pe toate domeniile şi la o mai bună cooperare între toate grupările şi
instituţiile implicate.
Astfel Unitatea de Sprijin ajută Autoritatea de Management (AM) în urmărirea şi evaluarea
activităţii RNDR, şi va încuraja actorii să acceseze proiecte finanţate prin PNDR.
Se impune elaborarea unui sistem de strîngere a informaţiei şi a unei baze de date privind
activităţile reţelei, din care să se poată extrage o serie de indicatori de rezultat.

201
7.7.1. ELABORAREA UNUI SISTEM DE CULEGERE A INFORMAŢIILOR
ELABORATING A SYSTEM FOR COLLECTING THE INFORMATIONS

Culegerea de informaţii se va face prin intermediul următoarelor surse:


- pagina web; reprezintă o unitate de stocare a informaţiei sistematizată şi automatizată.
Pagina web se proiectează de aşa manieră încît stabileşte profiluri de intrare pentru fiecare utilizator.
Tipul consultaţiei şi profilul utilizatorului rămîne în registru. Astfel se face identificarea nevoilor şi
cerinţelor în funcţie de tipologia utilizatorului şi permite o analiză comparată;
- consultările primite prin adresele de e-mail şi prin căsuţa poştală;
- consultările primite la punctele de informare de la sediul unităţii de sprijin;
- formularele de evaluare care se vor distribui participanţilor după fiecare eveniment
(seminarii, reuniuni) sau care se pot trimite membrilor reţelei prin e-mail. Tematica sondajelor va fi
legată de informaţii privind funcţionarea şi utilizarea paginii web - neajunsurile paginii web, reacţiile
la publicaţii, opinia privind seminariile realizate;
- documentele de administrare internă ale reţelei oferă date privind numărul şi gruparea
din care fac parte membrii Reţelei, evenimentele organizate, numărul şi tipul de participanţi, numărul
şi tipul de publicaţii realizate şi distribuite, indicatorii pentru stabilirea sistemului de monitorizare
pentru îndeplinirea activităţilor prevăzute în Planul de activitate.

7.7.2. ELABORAREA UNEI BAZE DE DATE


ELABORATING A DATABASE

Prin intermediul paginii web sau prin formulare on-line, baza de date este sistematizată.
Informaţia obţinută prin mijloace non-electronice se va proiecta într-un program de calcul informatic.
Baza de date se va actualiza lunar.

7.7.3. EVALUAREA PARTICIPATIVĂ PRIN METODA


EMPOWERMENT EVALUATION (EE)
PARTICIPATORY EVALUATION USING
THE EMPOWERMENT EVALUATION (EE) METHOD

Se vor realiza opt sesiuni de autoevaluare participativă pe semestre, cîte una pentru fiecare
regiune, prin sesiuni de discuţie şi analiză cu reprezentanţi ai membrilor reţelei. Pentru desfăşurarea
sesiunilor se va utiliza metodologia descrisă de profesorul Fetterman (2000) din cadrul Diviziei de
Evaluare a Universităţii Standford (USA), care poartă numele de “Empowerment Evaluation”.
Metodologia participativă este concepută pentru diagnosticarea, urmărirea şi evaluarea programelor şi
proiectelor, urmărind identificarea necesităţii şi conturarea de propuneri şi de acţiuni, prin intermediul
autoevaluării.
Obiectivul metodologiei EE constă în facilitarea schimbului de informaţie, ajutînd actorii
implicaţi să-şi atingă obiectivele (Fetterman, 2007). Metoda EE urmăreşte să acorde actorilor rolul de
conducere şi responsabilitate la evaluarea internă a reţelei şi la utilizarea instrumentelor de urmărire şi

202
totodată un rol de colaborare şi responsabilitate parţială în sprijinirea activităţilor de evaluare a
Reţelei. Metodologia EE impune următoarele activităţi:
1. selectarea participanţilor şi convocarea sesiunilor;
2. desfăşurarea sesiunilor EE;
3. prelucrarea informaţiei şi rapoartele EE.
Sistemul de evaluare trebuie să îndeplinească trei caracteristici:
- să fie un proces continuu, pentru a aduce informaţie retroactivă constantă, pentru a
putea adopta măsuri de corectare;
- să nu necesite o bază mare de date;
- să accentueze recomandările practice care apar în timpul programului.
Sesiunile sub forma grupurilor de dezbatere se vor desfăşura pe o durată de două ore. Prelucrarea
informaţiilor se poate face în una sau două zile de muncă.
1. Selectarea participanţilor şi organizarea sesiunilor
Numărul participanţilor, reprezentanţi ai organizaţiilor membre ale reţelei, trebuie să fie între
10 şi15. Participanţii vor fi din mediul rural,reprezentanţi ai agricultorilor, ai proprietarilor de terenuri,
manageri forestieri, IMM-uri, autorităţi locale, asociaţii care reprezintă diverse grupări etnice şi
minoritare, Grupuri de Acţiune Locală etc.
Obiectivul constă în încercarea de a pune în valoare cunoştinţele fiecăruia, care pentru început
pot fi tacite, exploatarea la maxim şi integrarea lor în forma de acţiune a evaluării. Prin participarea la
sondaj, se încearcă să se demonstreze că însuşirea cunoştinţelor este un proces continuu, care trebuie
valorificat de toţi participanţii, este motivaţia pentru a dobîndi noi cunoştinţe.
2. Desfăşurarea sesiunilor
Anterior sesiunilor de dezbatere se va organiza o sesiune de pregătire unde se va pune o
întrebare cu caracter general privind consolidarea reţelei: “Ce activităţi, schimb de informaţii între
actori poate pune în aplicare reţeaua astfel încât impactul său să o consolideze ?”. În prima fază se
începe cu întrebarea, care se va scrie pe tablă şi va fi punctul de plecare pentru grupul de dezbatere.
Participanţii vor aduce idei la întrebările formulate, care se noteză, avînd o evidenţă a activităţilor care
au fost propuse de către participanţii la sesiune.
A doua fază sau recapitularea este formată din două părţi: prioritizare şi valorificare. Se va
realiza prioritizarea listelor întocmite într-o fază anterioară pentru ordonarea ideilor care au apărut, în
funcţie de importanţa lor. Pentru această etapă, activităţile se vor vota pe puncte. Fiecare participant
dispune de cinci puncte pe care le poate acorda activităţilor pe care le consideră mai importante.
Participantul va putea să acorde toate punctele unei singure activităţi care apare pe listă, sau va
putea să le împartă între diferite activităţi pînă la un maxim de cinci puncte. Pentru ca participanţii să
nu se influenţeze, vor vota toţi odată. Rezultatele se notează pe tablă. Acele activităţi care nu au fost
punctate (pentru că nu au fost considerate prioritare) se vor exclude de pe listă.
În al doilea rând se urmăreşte gradul de îndeplinire a obiectivelor. În această etapă întrebarea
este pînă la ce punct s-a realizat schimbul de informaţii, adică pînă la ce punct au ajuns activităţile care
au fost identificate în etapele anterioare, fapt pentru care se cere participanţilor să facă o evaluare pe o

203
scară de la 1 la 10. Valorarea se va calcula cu ajutorul unei tabel astfel: pe rînduri se vor trece
activităţile după punctele obţinute în faza de prioritizare, pe coloane se vor trece iniţialele fiecărui
participant din grupul de dezbatere, iar în căsuţele matricei, sub iniţialele fiecărui participant, va
apărea punctajul (pe o scară de la 1 la 10) pe care fiecare dintre ei l-a atribuit.
În a treia fază, de planificare, se va cere participanţilor să facă propuneri pentru consolidarea
cooperării şi schimbului de informaţii între organizaţiile reţelei, indicîndu-le să sugereze propuneri sau
obiective, strategii care ar trebui puse în aplicare pentru a se atinge scopul urmărit. Propunerile se
notează, iar experţii care realizează evaluarea le vor nota.
Informaţia se prelucrează şi pe baza ei se realizează unui raport de autoevaluare, scopul fiind
acela de a face cunoaşterea explicită, uşor de înţeles şi accesibilă tuturor celor implicaţi în program.

7.7.4. PRELUCRAREA INFORMAŢIEI ŞI REALIZAREA UNUI RAPORT GLOBAL DE


AUTOEVALUARE
PROCESSING THE INFORMATION AND REALISING A GLOBAL AUTO-EVALUATION
REPORT

Informaţia obţinută se prelucrează combinând obiectivul EE cu metodologia U&C, pentru că


cele două metodologii nu se exclud, ci se consolidează reciproc (Fetterman şi Wandersman, 2005).
Combinarea metodelor s-a convertit în evaluarea programelor, considerîndu-se că în acest fel se pot
oţine rezultate mai bune. Documentul de transcriere a sesiunilor EE şi documentele de analiză a
indicatorilor cu metodologia tradiţională au U&C realizată servesc ca bază pentru realizarea raportului
global.
Obiectivul acestor rapoarte va fi să informeze asupra punctelor forte sau neajunsurilor
programului de dezvoltare a Reţelei.

7.7.5 PREZENTAREA RAPORTULUI LA AUTORITATEA DE MANAGEMENT


PRESENTING THE REPORT TO MANAGEMENT AUTHORITY

Autoevaluarea reprezintă un sprijin pentru urmărirea activităţii reţelei de către Autoritatea de


Management. Concluziile raportului global de autoevaluare vor duce la identificarea de noi obiective
pentru o mai bună funcţionare a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală, despre impactul pe care
acţiunile Unităţii de Sprijin îl pot avea asupra bunei funcţionări a RNDR şi la formularea de noi
obiective viabile, măsurabile, realizabile pentru consolidarea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală.

7.7.6. PREZENTAREA RAPORTULUI ORGANIZAŢIILOR MEMBRE ALE REŢELEI


PRESENTING THE REPORT TO NETWORK’S MEMBER ORGANIZATIONS

Rapoartele de autoevaluare se vor prezenta tuturor membrilor reţelei. Rezultatele raportului se


vor publica pe pagina web, astfel ca toate persoanele interesate să poată avea acces la ele. Se vor
convoca sesiuni de informare, în care se va prezenta sub o formă clară conţinutul rapoartelor de
evaluare.

204
7.7.7. REZULTATELE URMĂRITE
DESIRED RESULTS

- sistematizarea sistemului de culegere a informaţiei;


- bază de date actualizată în format electronic;
- rapoarte de evaluare rezultate din informaţia cuprinsă în baza de date;
- sesiuni participative cu periodicitate semestrială;
- interpretare a sesiunilor EE realizate;
- raport anual global pentru Autoritatea de Management care să conţină informaţia din
toate rapoartele parţiale;
- publicarea pe web-site a informaţiilor;
- identificarea noilor obiective pentru consolidarea RNDR;
- realizarea sesiunilor de informare pentru prezentarea conţinutului rapoartelor;

205