UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA: CONSILIERE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE PROTECȚIE SOCIALĂ, SĂNĂTATE ȘI

CONSILIEREA PERSOANELOR ÎN DIFICULTATE

BUGEAN I. RAMONA

0
 Demografia sociala si de antropologie a varstelor, nu
reusesc sa cuprinda, decat in masurii limitate, aspectele sociale, atât de variate și complexe, ale
etapelor si grupurilor de varsta, ale .relatiilor intre varste si generatii, ale problemelor de natura
istorica, economica, morala, juridica, ori culturala cu care se confrunta fiecare dintre ele in cursul
vietii. Aceste aspecte, circumscrise, de fapt, problematicii cu caracter mai general a importantei
varstei ca status social in cadrul societatii.
Elaborand In cursul timpului, un cadru teoretie si conceptual capabil sa evidentieze
dimensiunile sociale esentiale ale varstei, ea importanta componenta a procesului de organizare si
simbolizare a imbatrinirii biologice in orice societate, sociologia varstelor se concentreaza asupra
principalelor probleme sociale determinate de "tranzitiile" fundamentale ale cursului vietii,
incercand sa evalueze si sa solutioneze , din punet de vedere teoretic si operational dificultatile
adolescentei §i ale batranetii ca etape ale vietii.
Varsta influenteaza structura sociala existenta intr-o anumita societate, distributia pozttiilor,
rolurilor ~i functiilor soeiale, calitatea resurselor de munca, configuratia grupurilor profesionale,
modul de organizare a productiei, consumul populatiei, structura ~i dimensiunile familiei,
dinamica casatoriilor ~i a divorturilor.
Pentru acest motiv, orice societate acorda factorului de varsta 0 importanta fundamentala, In
societatile traditionale; . caracterizate printr-o moralitate ridicata si printr-o speranta redusa de
viata, varsta constituia un obiect de veneratie si de respect, batranetea fiind considerata un
adevarat izvor de cunoastere, experienta si inte1epciune.
Sistemul de sănătate influențează starea de sănătate a indivizilor. Crearea și dezvoltarea
serviciilor adecvate nevoilor tuturor cetățenilor reprezintă o prioritate. Sănătatea
este o calitate a vieții dar reprezintă și măsura calității vieții.
Imi doresc să fac din lume un loc mai bun pentru viitorul îngerașului meu, pentru
familia mea, dar și pentru cei aflați în nevoie ceea ce indică un accent special pus pe dorința
de stabilitate și consolidarea statutului și carierei profesionale. Anii parcurși în domeniul de
activitate în care profesez, m-au ajutat să mă dezvolt personal și să-mi dau seama de direcția
pe care vreau să o urmez din punct de vedere profesional.
Stabilitatea și consolidarea carierei, în acest domeniu, pune un accent special pe
sectorul cunoștinței superioare, perfecționării și al progresului prin cunoașterea aprofundată,
îmi doresc să fie o alegere care se poate concretiza prin urmarea cursurilor din cadrul acestui
master. Efortul de menținere a sănătății pe fondul multor provocări și solicitări majore în plan
socioprofesional, m au determinat să aprofundez acest domeniu pentru a fi mai aproape de
oameni, pentru a le înțelege mai bine nevoile pentru a știi cum putem să ne ajutăm reciproc,
unii pe ceilalți. Pentru mine este foarte important să fiu în preajma oamenilor și să ne ajutăm
ori de cate ori este nevoie.
1
 ACTIVITATEA DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ
SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, este instituţie publică cu

personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea Consiliului Local al fiecărui sector şi a fost
înfiinţată prin comasarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi a Compartimentului de Protecţia
Copilului, în baza Legii 272/2004 privind protecţia şi drepturile copilului, a Hotărârii de Guvern nr.
1434/2004 privind atribuţiile şi regulamentul - cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, precum şi a Hotărârii Consiliului Local nr.
14/27.01.2005.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului realizează, la nivelul fiecărui
sector al Municipiului Bucureşti, măsurile de protecţie socială în domeniul protecţiei copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi oricăror
alte persoane aflate în nevoie.
Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:
- de organizare, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de
asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de
acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local al fiecărui sector cât și al
Municipiului Bucureşti;
- de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul sectoarelor
Municipiului Bucureşti;
- de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
- de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au
responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială,
precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
- de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare, necesare pentru
implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea
marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la
nivelul fiecărui sector al Municipiului Bucureşti;
- de reprezentare a Consiliului Local al Sectorului și al Municipiului Bucureşti pe plan intern
şi extern în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are în subordine centre de
plasament, centre de zi pentru copii, apartamente de tip familial, centre de recuperare pentru copii
cu dizabilităţi, centru de consiliere părinti şi copii, centru pentru mamă şi copil, adapost de zi şi de
noapte pentru copii străzii, centru de primire în regim de urgență pentru copii şi sunt în curs de
înfiinţare adăposturi pentru primire în regim de urgenţă persoane singure vârstnice şi adăposturi
pentru protecţia victimelor violenţei în familie.
Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București are ca obiect de activitate
asigurarea aplicării politicilor de asistență socială și a măsurilor de protecție și asistență socială
pentru persoane, victime ale violenței în familie, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice,
persoane singure, familie, copil, precum și pentru oricare persoană aflată în nevoie, prin servicii
specializate pentru categorii de persoane defavorizate.
Obiectivele specifice pe categorii defavorizate:

Copii aflați în dificultate

- dezvoltarea sistemului actual de servicii sociale destinate protecției drepturilor copiilor, prin
acoperirea nevoilor diferențiate ale acestora;
2
 - efectuarea demersurilor pentru ca întreaga comunitate, municipiul București să ofere un
climat prielnic creșterii și dezvoltării armonioase a copiilor.
Tineri care parasesc sistemul de protecție a copilului
- crearea unui sistem de servicii sociale de sprijinire a tinerilor care părăsesc / au părăsit
sistemul de
protecție a copilului;
- accentul pe îmbunătățirea măsurilor de combatere a marginalizării tinerilor care părăsesc
sistemul de protecție a copilului în vederea incluziunii sociale a acestora, și nu numai;
- dezvoltarea de comportamente și atitudini non violente în rândul tinerilor în vederea
combaterii
formelor de violență, abuz și trafic de persoane;
- crearea unui sistem coerent și coordonat de măsuri și acțiuni dedicate tinerilor.
Persoane vârstnice
- dezvoltarea sistemului actual de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice, prin
acoperirea
nevoilor diferențiate ale acestora;
- dezvoltarea resurselor umane din domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice;
- dezvoltarea de prestatii sociale adecvate și diversificate;
- promovarea măsurilor de incluziune socială a persoanelor vârstnice;
- promovarea participării persoanelor vârstnice la viața socială.
Persoane cu dizabilitati
- crearea unui sistem integrat de servicii și prestații sociale destinate persoanelor cu
dizabilitati;
- creșterea gradului de integrare socială a persoanelor cu dizabilități;
- creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități.

"Strategia de Dezvoltare și Modernizare a Sistemului de Asistență Socială în Municipiul

Bucuresti 2008-2013" și a "Planului operational de implementare 2008-2013"
La nivelul municipiului București asistența socială este asigurată de către Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului București și Direcțiile Generale de Asistență
Socială și Protecția Copilului la nivel de sector, printr-o serie de servicii sociale destinate
diferitelor
categorii de persoane cu domiciliul pe raza capitalei.
Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București cît și Direcțiile Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului la nivel de sector au ca obiect de activitate asigurarea
aplicării politicilor de asistență socială și a măsurilor de protecție și asistență socială pentru
persoane
victime ale violenței în familie, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, persoane singure,
familie, copil, precum și pentru oricare persoană aflată în nevoie, prin servicii specializate
pentru
categorii de persoane defavorizate.
Una dinte atribuțiile specifice pe care Direcțiile Generale de Asistență Socială ale Municipiului
București le exercită conform legii în vederea îndeplinirii obiectului de activitate este elaborarea
strategiei municipale, cât și ale fiecărui sector și județ în domeniul asistenței în vederea
dezvoltării strategiilor locale de intervenție în sprijinul persoanelor aflate în nevoie stabilind,
pe
baza analizei indicatorilor sociali, politici sociale unitare la nivelul municipiului Bucuresti, pe
termen scurt, mediu și lung, având în vedere problematica socială și dinamica economiei,
precum și
modalitățile de implicare a autorităților administrației publice locale și societății civile în
rezolvarea
cazurilor sociale ale comunitatii.

"Strategia de Dezvoltare și Modernizare a Sistemului de Asistență Socială în Municipiul

București " și a "Planului operațional de implementare"

La nivelul municipiului București asistența socială este asigurată de către Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului București și Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului la nivel de sector, printr-o serie de servicii sociale destinate diferitelor categorii de
persoane cu domiciliul pe raza capitalei.
Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București cît și Direcțiile Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului la nivel de sector au ca obiect de activitate asigurarea
3
aplicării politicilor de asistență socială și a măsurilor de protecție și asistență socială pentru
personae victime ale violenței în familie, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, persoane
singure, familie, copil, precum și pentru oricare persoană aflată în nevoie, prin servicii specializate
pentru …categorii de persoane defavorizate.
Una dinte atribuțiile specifice pe care Direcțiile Generale de Asistență Socială ale
Municipiului București le exercită conform legii în vederea îndeplinirii obiectului de activitate este
elaborarea strategiei municipale, cât și ale fiecărui sector și județ în domeniul asistenței în vederea
dezvoltării strategiilor locale de intervenție în sprijinul persoanelor aflate în nevoie stabilind, pe
baza analizei indicatorilor sociali, politicii sociale unitare la nivelul municipiului Bucuresti, pe
termen scurt, mediu și lung, având în vedere problematica socială și dinamica economiei, precum și
modalitățile de implicare a autorităților administrației publice locale și societății civile în rezolvarea
cazurilor sociale ale comunității.

Harta cu locațiile instituțiilor și serviciilor deja existente

Centrul Rezidențial Clasic Centrul de tip Familial Centrul de Zi Copii cu handicap

sever

Centrul Maternal Centrul de Consiliere Centrul de zi pentru Alte tipuri de

copii cu dezabilități servicii

COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI

Comisia pentru protecţia copilului și adultului, denumită în continuare Comisia, prevăzută la

art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor omului-cetățeanului,
este organul de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al
consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia protecţiei
şi promovării drepturilor omulului-cetățeanului.
Comisia are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte încadrarea persoanelor cu dizabilităţi într-un grad de handicap;
b) stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor, în condiţiile legii;
c) reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie, precum şi încadrarea în
grad
4
 de handicap a persoanelor cu dizabilități, pe baza sesizării direcţiei generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului, denumită în continuare Direcţia;
d) revocă sau înlocuieşte măsura stabilită, în condiţiile legii, dacă împrejurările care au
determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;
f) soluţionează plângerile adresate de persoanele nevoiașe, în măsura în care
soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii;
g) promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde;
h) informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le
au cu copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii
plasamentului;
i) stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea
copilului pentru care s-a decis plasamentul.
Comisia îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Comisia emite hotărâri privind încadrarea persoanelor cu
dizabilităţi într-un grad de handicap şi oricăror nevoi a acestora, eliberează certificate de încadrare
într-un grad de handicap.

Încadrarea în grad de handicap

Persoanele care solicită încadrarea în grad și tip de handicap, depun cererea de încadrare în
grad de handicap la sediul instituției Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
de sector a Municipiului București, județeană, unde își au domiciliul. Se înregistrează solicitarea în
cadrul Serviciului Evaluare Complexă, după care se analizează actele depuse, și în termen de 5 zile
li se comunică, ziua, ora și locul evaluării complexe, respectiv, completarea dosarului cu noi
documente, în urma analizării dosarului de specialiștii serviciului. Asistenții sociali din cadrul
Serviciului Evaluare Complexă realizeză și efectuează ancheta socială la domiciliul/reședința
menționată în actul de identitate al petentului.
În cazul persoanelor nedeplasabile echipa mobilă realizeză evaluarea multidisciplinară la
domiciliul viitorului beneficiar de prestații sociale în urma încadrării în grad de handicap.
Evaluarea Complexă presupune realizarea anchetei sociale, evaluarea medicală, psihologică,
vocațională, pentru încadrarea în grad de handicap și se transmite dosarul seviciului Secretariat
Comisii. În urma depunerii documentelor medicale și actelor privind statutul social al beneficiarilor
se efectuează evaluarea complexă de către echipa pluridisciplinară din cadrul Direcției Generale de
Asistență Socială și Protecția Copilului, după care dosarele solicitanților sunt înaintate Comisiei de
Evaluare a Adulților cu Handicap, care stabilește încadrarea/neîncadrarea într-o categorie de
persoane cu handicap.
După emiterea certificatelor, persoanelor încadrate în grad de handicap, beneficiază de
prestații sociale și facilități, completând cerererile la Serviciul Prestații Sociale pentru Pesoanele cu
Handicap, acordate conform legislației în vigoare în funcției de gradul de handicap.
Pentru fiecare grad sunt acordate prestații sociale și facilități după cum urmează:
Prestații sociale acordate persoanelor cu handicap
Începând cu data de 1 iulie 2018, nivelul prestațiilor sociale prevăzute la art. 58 alin. (4) din
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, se actualizează dupa cum urmează:

Adulți
Persoanele adulte cu handicap GRAV beneficiază de:
• indemnizație lunară, indiferent de venituri în cuantum de 350 lei;
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri în cuantum de 150 lei ;
• indemnizație de însoțitor în cuantum de 1162 lei sau asistent personal.

Persoanele adulte cu handicap ACCENTUAT beneficiază de:

5
 • indemnizație lunară, indiferent de venituri în cuantum de 265 lei;
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri in cuantum de 110 lei.

Persoanele adulte cu handicap MEDIU beneficiază de:

• buget complementar lunar, indiferent de venituri, în cuantum de 60 lei;

NU POT BENEFICIA de prestații sociale:

• adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de
tip
respiro;
• adultii cu handicap care sunt retinuti sau condamnati definitiv la o pedeapsă privativă de
libertate, pe perioada reținerii ori detenției;
• adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea și protecția
asistentului personal profesionist.

Copii
Copilul cu handicap GRAV beneficiază de:
• alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%,
• acordată de Agenția Națională pentru Prestații Sociale de 84 lei;
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri în cuantum de 300 lei;
• indemnizatie de insotitor in cuantum de 1065 lei sau asistent personal.
Copilul cu handicap ACCENTUAT beneficiază de:
• alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%,
acordată de Agenția Națională pentru Prestații Social de 84 lei;
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri in cuantum de 175 lei.
Copilul cu handicap MEDIU beneficiază de:
• alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%,
acordată de Agenția Națională pentru Prestații Sociale de 84 lei;
• buget personal complementar lunar, indiferent de venituri în cuantum de 60 lei.
Copilul cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază și de:
• alocație lunară de hrană, calculată pe. baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru
consumurile colective din unitățile sanitare publice.

NU POT BENEFICIA de alocație și buget personal complementar copiii cu handicap care se

află în internate aferente unităților de învățământ special sau în protecție specială, în servicii
rezidențiale.
!!! Conform HG nr. 429/2008 privind nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile
colective din unitățile sanitare publice, începând cu luna mai 2008 cuantumurile alocațiilor de
hrană pentru
• bolnavii HIV/SIDA sunt de 13 lei/zi,
• adulți și 11 lei/zi pentru copii.

6
 Astfel, pe lună, cuantumul indemnizației lunare de hrană poate fi:
Pentru adulți: Pentru copii:
13 lei x 28 zile = 364 lei 11 lei x 28 zile = 308 lei
13 lei x 30 zile = 390 lei 11 lei x 30 zile = 330 lei
13 lei x 31 zile = 403 lei 11 lei x 31 zile = 341 lei

CALITATEA SERVICIILOR SOCIALE ȘI DE SĂNĂTATE OFERITE

PERSOANELOR VÂRSTNICE

În cursul timpului, un cadru teoretic și conceptual capabil să evidențieze dimensiunile sociale

esențiale ale vârstei, ca importanță componentă a procesului de organizare și simbolizare a
îmbătrânirii biologice în orice societate, sociologia vârstelor se concentrează asupra principalelor
probleme sociale determinate de "tranzițiile" fundamentale ale cursului vieții, încercând să
evalueze și să soluționeze , din punct de vedere teoretic și operațional dificultățile adolescenței și ale
bătrâneții ca etape ale vieții, încercând să evalueze și să soluționeze dificultățile adolescenței și ale
bătrâneții ca etape ale vieții.
Vârsta influențează structura socială existentă într-o anumită societate, distribuția pozițiilor,
rolurilor și funcțiilor sociale, calitatea resurselor de muncă, configurația grupurilor profesionale,
modul de organizare a producției, consumul populației, structura și dimensiunile familiei, dinamica
căsătoriilor și a divorțurilor.
Din acest motiv, orice societate acordă factorului de vârstă o importanță fundamentală. În
societățile tradiționale, caracterizate printr-o moralitate ridicată și printr-o speranță redusă de viață,
vârsta constituia un obiect de venerație și de respect, bătrânețea fiind considerată un adevarat izvor
de cunoaștere, experiență și înțe1epciune.
Fenomenul de îmbătrânire demografică și creșterea speranței de viață au generat o schimbare
profundă în raporturile dintre diferite grupe de varstă, ca și transformarea radicală a atitudinilor
tinerilor și vârstnicilor. Astfel, spre deosebire de societăți1e tadiționale, în societatea
industrială și postindustrială, bătrânețea este devalorizată, nemai având importanța ei din trecut.
Vârstnicul nu mai reprezintă un tezaur de înțelepciune, ci, dimpotrivă, un simbol al rutinei și
inerției, un individ conservator, plin de prejudecăți cu privire la rolul tânărului în societate. La
rândul său, vârstnicul, tinde să privească, adeseori, pe cei mai tineri dintr-o perspectivă patenalistă,
antoritară, care identifică tinerețea cu superficialitate și "devianță".
Această incompatibilitate crescută între tineri și vârstnici a generat o segregare puternică a
grupurilor de vârstă, care nu mai prezintă continuitatea pe care o aveau în trecut ci prezintă multiple
diviziuni și subdiviziuni, determinate, pe de alta parte, de prelungirea procesului de socializare
primară până la vârste considerate altădată ca aparținînd maturității propriu-zise.
În fiecare societate, vârsta individului constituie un status social important caruia îi sunt
asociate poziții și roluri de prestigiu sau dimpotrivă, poziții și roluri cu caracter marginal, atribuite
și imagini culturale care o apreciază fie ca sursă de valoare deosebită pentru viața colectivă, fie ca o
"problemă" a cărei rezolvare face și mai dificilă existența acestei colectivități. În orice colectivitate
se parcurg etapele principale ale ciclului vieții: copilărie, tinerețe, maturitate și bătrânețe.
A fi și a te simți copil în lumea adulților și a fi și a te simți bătrân în universul tinerilor,
semnifică nu atât simpla tipografie a unei etape oarecare de vârstă, cât căutarea unei identități,
realizarea unor aspirații, dar, mai ales, soluționarea unor probleme presante.
În efortul de realizare a acestor probleme, alături de alte ramuri ale cunoașterii sociologice sau
de alte arii științifice social umane, sociologia vârstelor are un potențial teoretic și aplicativ cu
valențe deosebit de utile în cunoașterea și afecțiunea socială aplicate domeniului ciclului uman de
viață.
Relevant mi se pare de aminitit studiul efectuat de către Ioan Mărginean, Iuliana Precupeţu şi
Ana Maria Preoteasa în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii sub denumirea „Dinamica
7
stării de spirit a populaţiei în perioada de tranziţie”, cu accent direct asupra elementelor de calitate a
vieţii şi a legăturii acesteia cu politicile sociale. În cadrul acestei lucrări, autorii pornesc de la o
definiţie a calităţii vieţii formulată de către Ioan Mărgineanu în anul 2002 şi anume „...ansamblul
elementelor care se referă la situaţia fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc.,
în care trăiesc oamenii, conţinutul şi natura activităţilor pe care le desfăşoară, caracteristicile
relaţiilor şi proceselor sociale la care participă bunurile şi serviciilor la care au acces, modelele de
consum adoptate, modul şi stilul de viaţă, evaluarea împrejurărilor şi rezultatelor activităţilor care
corespund aşteptărilor populaţiei, precum şi stările subiective de satisfacţie/insatisfacţie, fericire,
frustare”.
Problema socială este atunci când într-o societate, vârstnicii sunt supusi diverselor forme de
disciminare, reputația acestora și gradul lor de acceptare fiind din ce în ce mai redus. Putem lua ca
exemplu, considerând o problemă socială, scăderea prestigiului bătrânilor în societate sau actele
discriminatorii care încadrează vârstnicii printre categoriile sociale vulnerabile, defavorizate.
(Bodogai, S.I, 2009, 76).
Îmbătrânirea demografică, proces semnalat și descris de Alfred Sauvy, câștigă din ce în ce mai
mult teren în societățile contemporane și se dovedește a fi progresiv și ireversibil. Cauzele sunt
multiple: evoluția biologică a speciei către durata potențială de viață (110-120), scăderea fertilității,
progresele medicinii, eficacitatea crescândă a educației pentru sănătate, îmbunătățirea condițiilor
social-economice, printre ce1e mai importante. (Bogdan, C., 2016, 11).
Așadar, îmbătrânirea este suma tuturor mecanismelor deteriorative prin care indivizii își pierd
viabilitatea. (Buzducea, D., 2010, 282).
Organizația Mondială a Sănătății consideră că "persoanele în vârstă sunt persoanele cu vârste
cuprinse între 60 și 74 de ani, persoanele bătrâne sunt persoanele cu vârste cuprinse între 75 și 90
de ani, iar persoanele foarte bătrâne sunt persoanele cu vârste de peste 90 de ani". (Neamtu, G.,
2011, 1046).
În România sunt considerate persoane vârstnice, conform Legii persoanelor vârstnice, Legii
persoanelor vârstnice nr.17/2000, "persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de
lege". (Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în 2007).
Este cunoscut faptul că fenomenul îmbătrânirii atrage marginalizarea și excluziunea socială a
persoanelor în vârstă cu consecințe demografice, socio- medicale, economice, psiho sociale și
socio- culturale. Pentru prevenirea marginalizării sociale a acestora și pentru dezvoltarea unui
sistem de asistență socială capabil să acopere necesarul de servicii sociale, socio-medicale și
medicale al persoanelor în vârstă este necesar să se intensifice parteneriatul dintre sistemul public și
cel privat, dintre autoritațile publice locale și organizațiile neguvemamentale. (CNPV - Sistemul de
servicii rezidențiale pentru persoanele vârstnice, 2013,3).
Acordarea serviciilor sociale este necesar să se bazeze pe urmatoarele principii:
- egalitatea de șanse;
- libertatea de alegere;
- independența și individualitatea fiecarei persoane;
- servicii de egalitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale;
- transparența și participarea membrilor comunității la acordarea serviciilor sociale;
- confidențialitatea cu privire la beneficiarii serviciilor sociale și respectarea dernnității
umane.
(CNPV - Sistemul de servicii rezidentiale pentru persoanele varstnice, 2013, 3).

Populația României scade și îmbătrânește.

Populația vârstnică are o rată de creștere, de 2,6% pe an, față de populația generală, a cărei
rată anuală este de doar l,2% pe an. Acest fenomen de îmbătrânire dernografică este comun tuturor
popoarelor europene, factorul esențial fiind scăderea persistentă, de durată a natalității, conjugată cu
scăderea importantă a mortalității, ca urmare a progreselor înregistrate în domeniile medicale,
sociale, economice. (Bogdan, C, 2016, 15).
Cei mai multi dintre vârstnici trăiesc în țări în curs de dezvoltare, cu puține resurse pentru a
crea, menține și finanța programe adecvate de suport pentru aceștia.
8
 Sănătatea, pe de o parte este o calitate a vieții iar pe de altă parte reprezintă și măsura calității
vieții. În serviciile medicale, un element-cheie este calitatea.
Calitatea, în domeniul sănătății, depinde atat de oameni (serviciile medicale), cât și de
sistemele și tehnicile existente la un moment dat (echipamente medicale, medicarnente). (Calitatea
serviciilor medicale, 11).
Managementul calității serviciilor totale de sănătate- cea mai eficientă și mai productivă
modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorități/paciețti (eficiența).
Dimensiunile calității serviciilor medicale sunt:
1. Eficacitatea: capacitatea de a atinge cele mai bune rezultate în îmbunătățirea stării de
sănătate prin intermediul celor mai bune servicii medicale;
2. Eficiența: capacitatea de a ajunge la cele mai bune rezultate în ceea ce privește starea de
sănătate cu costuri cât mai scăzute;
3. Optimizarea: ralizarea unui echilibru între costurile îngrijitorilor de sănătate și efectele
obținute în urma acestor îngrijiri;
4. Accesibilitatea: alinierea serviciilor de sănătate la dorințele, nevoile și așteptările
populației;
5. Legitimitatea: acordarea serviciilor medicale în conformitate cu principiile sociale
determinate de legi, norme si reglementări;
6. Echitatea: acordarea îngrijirilor de sănătate fiecărui membru al societății în funcție de
nevoi". (Vlădescu, C, 2004, 421).
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, reglementează
procesul de evaluare, certificare, monitorizare și control pentru asigurarea calității în domeniul
serviciilor sociale. (Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale).
"Serviciile sociale constituie o cornponentă a sistemului național de asistență socială și au
drept scop sprjinirea persoanelor vulnerabile pentru depașirea situațiilor de dificultate, prevenirea și
combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții și promovarea incluziunii sociale
a acestora". (Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale)
Serviciile sociale reprezintă, potrivit art. 1 din O.G nr. 86/2004, "activitatea sau ansamblul de
activități realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale,
familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului
de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții". (CNPV - Sistemul
de servicii rezidențiale pentru persoanele varstnice, 2013, 11).
După scopul lor, acestea pot fi clasificate în: "servicii de asistență și suport pentru asigurarea
nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare /reabilitare, de
inserție/reinserție socială". (CNPV - Sistemul de servicii rezidențiale pentru persoanele vârstnice,
2013, 11).
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura serviciile de îngrijire
personală acordate la domiciliu sau în centre rezidențiale pentru persoanele vârstnice dependente,
singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea, (CNPV - Sistemul de servicii
rezidențiale pentru persoanele vârstnice, 2013, 14).
Îngrijirea în centre rezidențiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai în
cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă. Centrele rezidențiale destinate
persoanelor varstnice pot fi organizate ca: centre de îngrijire temporară; centre de îngrijire pe
perioadă nedeterminată, respectiv cămine pentru persoane vârstnice; locuințe protejate, complexe
de servicii.

9
 În România se întâlnește o situație particulară și anume solicitările unui mare număr de
persoane vârstnice pentru a fi îngrijite în insutuții de asistență socială, deoarece veniturile personale
sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor vieții de zi cu zi și pentru că au rămas singure.
Căminele pentru persoane vârstnice, centrele de îngrijire și asistență, centrele de recuperare și
reabilitare, finanțate de la bugetele locale, sunt puține la număr și nu acoperă nici pe departe
solicitările, acestea fiind cu mult mai mari decât capacitatea acestor instituții.
Căminele pentru persoane vârstnice finanțate de organizațiile neguvemamentale au de asemenea
puține locuri, iar cererea pentru asistare este foarte mare deși costurile de întreținere în aceste
instituții de asistență socială sunt mari. În aceasta situație, acordarea serviciilor sociale impune o
abordare complexă și integrată care să asigure menținerea persoanelor vârstnice la propriul
domiciliu, ceea ce ar degreva substanțial gazduirea și îngrijirea lor în instituții, unde costurile sunt
mult mai mari.
Cel mai important element în adresarea unor nevoi viitoare de servicii de asistență pe termen
lung (atât formală cât și informală) este ponderea anilor petrecuți în stare bună de sănătate sau
statusul general de sănătate al populației vârstnice. (CNPV - Sistemul de servicii rezidențiale pentru
persoanele vârstnice, 2013,21).
Se au în vedere principiile calității în domeniul serviciilor sociale:
1. acordarea și asigurarea, fără nici un fel de discriminare, a unor servicii sociale eficace, accesibile,
centrate pe nevoile individuale ale beneficiarului;
2. relația dintre furnizori și beneficiarii acestora:
utilizarea de mijloace de informare și comunicare corecte și accesibile, asigurarea confidențialității
și securității datelor și informațiilor personale;
3. implicara activă a beneficiarilor și a familiilor acestora în planificarea, acordarea și evaluarea
serviciilor sociale;
4. relația dintre furnizori și autoritățile administrației publice: coordonarea eficientă dintre sectorul
public și privat, încurajarea parteneriatelor pentru asigurarea sustenabilității și continuității
serviciilor sociale, promovarea dezvoltării serviciilor sociale de proximitate / comunitare și a
integrării acestora cu serviciile de sănătate, educație;
5. recrutarea de personal calificat și asigurarea formării continue a acestuia, asigurarea
condițiilor de lucru adecvate și a echipamentelor specifice activităților derulate, asigurarea sănătății
și securității la locul de muncă. (Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul
serviciilor sociale).

Instituțiile și serviciile la nivel local

Autoritățiile Administrației publice locale au obligația să garanteze și să promoveze

respectarea drepturilor copiilor din untățile administrativ teritoriale, asigurând prevenirea separării
copilului de părinții săi, precum și protecția specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de
îngrijiea părinților săi, de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor
comunității și de soluționare la nivel local a problemelor sociale care privesc copii.

10
 Studii de caz

Cazul I

Pe rol soluţionarea cazului privind copilul M.I.-D., născut la data de........... , în Bucureşti,
sector 4, fiul lui M.G. şi M.C., cod numeric personal .................., posesor al CI seria ........ nr. .........,
cu domiciliul în Bucureşti, str......... nr......, sector 4.
Prin cererea înregistrată cu nr. 464/30.05.2019, reprezentantul Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului sector 4 – Serviciul Juridic Delicvenţă Juvenilă a solicitat pentru
copilul M.I.-D. instituirea măsurii de protecţie specială supraveghere specializată în cadrul familiei
naturale.
La apelul şedinţei s-au prezentat reprezentantul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului sector 4, copilul şi mama acestuia, M.C.
Din probele administrate la dosar Comisia reţine faptul că, prin rezoluţia din 22.11.2018 a
Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti în dosar nr. 1398/P/2018 s-a dispus
neînceperea urmăririi penale faţă de minorul M.I.-D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute
de art. 198 din Codul Penal. Copilul provine dintr-o familie organizată, climatul intrafamilial este
armonios, bazat pe înţelegere şi respect reciproc. Copilul este supravegheat de ambii părinţi, care se
străduiesc să asigure copilului condiţii optime pentru o dezvoltare armonioasă. Copilul este elev al
Liceului de Muzică „Dinu Lipatti”, aşa cum reiese din adresa nr 2001/29.03.2019 emisă de unitatea
de învăţământ antemenţionată. Rezultatele la învăţătură ale copilului sunt satisfăcătoare, iar
comportamentul acestuia în raport cu ceilalţi copii şi cu adulţii este în limitele normalului, după
cum reiese din situaţia şcolară şi din caracterizarea cadrelor didactice responsabile din cadrul şcolii.
Luând în considerare situaţia de risc în care se găseşte copilul şi în conformitate cu interesul
superior al acestuia, Serviciul Juridic Delicvenţă Juvenilă a elaborat un proiect de plan
individualizat de protecţie care prevede o intervenţie pluridisciplinară prin care să se asigure
prevenirea şi combaterea comportamentelor deviante şi ameliorarea situaţiei socio-educaţionale,
deopotrivă cu responsabilizarea minorului şi conştientizarea de către acesta a factorilor de risc de
natură a-i periclita dezvoltarea fizică, psiho-afectivă şi morală.. Prin declaraţia înregistrată sub nr.
5917/01.04.2019, mama minorului şi-a exprimat consimţământul în legătură cu instituirea măsurii
de protecţie supraveghere specializată şi obiectivele planului individualizat de protecţie. Tatăl
copilului şi-a exprimat deasemenea în scris acordul şi disponibilitatea de a colabora cu membri
echipei pluridisciplinare în vederea instituirii şi monitorizării pentru fiul său a măsurii de protecţie
specială supraveghere specializată în cadrul familiei naturale.
Reprezentantul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 4 –
Serviciul Juridic Delicvenţă Juvenilă propune pentru copilul M.I.-D. instituirea măsurii de protecţie
supraveghere specializată în cadrul familiei naturale.
În baza dispoziţiilor art. 55 lit.c), art. 67, art. 68, art 69, art. 70, art. 71 din Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Comisia pentru Protecţia Copilului:
Admite cererea înregistrată cu nr. 464/30.05.2019 formulată de către reprezentantul Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector 4 - Serviciul Juridic Delicvenţă Juvenilă.
Stabileşte pentru copilul M.I.-D., născut la data de........... , în Bucureşti, sector 4, fiul lui M.G.
şi M.C., cod numeric personal .................., posesor al CI seria ........ nr. ........., cu domiciliul în
Bucureşti, str......... nr......, sector 4, instituirea măsurii de protecţie specială supraveghere
specializată în cadrul familiei naturale.
Hotărârea va fi dusă la indeplinire de către reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului sector 4, reprezentanţii Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” şi de
familia copilului, iar măsura de protecţie va fi monitorizată de către consilierul juridic Daniel
Tănăsescu din cadrul Serviciului Juridic Delicvenţă Juvenilă, care va prezenta lunar rapoarte
periodice de monitorizare privind evoluţia copilului.
Cu drept de contestaţie la Tribunalul Municipiului Bucureşti.
Hotărârea este executorie.

11
 Hotărârea se va comunica: Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sector
4, Liceului de Muzică „Dinu Lipatti”, consilierului juridic Daniel Tănăsescu, Primăriei sectorului 4,
Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4, Direcţiei pentru Dialog, Solidaritate Socială şi
Familie, copilului şi părinţilor acestuia.

Pe rol soluţionare

CAZUL II

Instituția: Spitalul de pneumonologie Dr. Nasta.

Subiect: B.D. în vârstă de aproximativ 70 de ani.

Istoric: fost găsit în șoc hipotermic într-o stație de autobuz la ora 6:30 și un cetățean milos
care a telefonat la 112 de unde a venit o ambulanță și l-a ridicat ducându-l la spitalul de
Pneumonologie Dr. Nasta. Acolo au constatat și parțial degerături ale degetelor.
Probleme Identificate: Lipsa buletinului de identitate.
Îmbrăcărminte sărăcăcioasă (probabil cerșetor).
Evaluarea problemelor: Refuzul total de a comunica.
Teama de a nu fi luat din spital o arăta prin privire și brațe.
Modalități de interventie: Spitalul a contactat D.G.A.S.P.C. de unde s-a efectuat urgent
ancheta socială.
Asistența socială a solicitat organelor de poliție identificarea vârstnicului prin fotografiere și
amprentare digitală.
Fotografia a fost difuzată prin TV spre a-i identifica famia sau prietenii.
Consiliere psiho-socială și de integrare socio-comportamentală.
Rezultate obținute: În urma fotografiilor difuzate prin TV s-au prezentat două persoane care
susțineau că le e tată, aceștia erau de etnie romă și nu semănau cu bătrânul. B.D. a tresărit la
vederea acestora cu o privire de spaimă, fapt ce a determinat amânarea luării din spital a
vârstnicului de către cei doi.
Poliția în următorul timp a constatat că cei doi erau defapt profitori de pe urma cerșetorilor.
Asistența socială a solicitat o examinare antropologică la Institutul Mina Minovici.
I-a fost eliberată o adeverință de identitate.
A fost transferat la Spitalul de Geriatrie “Sf. Luca”
Săptămânal este vizitat de asistentul social al D.G.A.S.P.C
Diagnosticat cu muticism, începe să comunice prin semne, din ce în ce mai bine în urma
recăpătării încrederii în cei din jurul său, chiar își ajută colegii de salon să se ridice din pat.

Dupa 0 luna P.F. si P.A. s-au obisnuit ell noua locuinta si chiar socializeaza cu locatarii Casei
Sf Vasile.
Starea lor psihica ~i 1lzica s-a unbunatetit considerabil.

12
 Concluzia acestui studiu exploratoriu (care are valoare de ipoteza pentru 0 cercetare viitoare)
este aceea ca varstnicul se bucura de un prestigiu scazut si ea exista 0 segregare in functie de
------------------_._- --- - --, .. .,----- ------- -.-
_....

varsta in societatea noastra. Incercand sa <!.~rim cateva explicatii, am putea spune ca acest
------------, ----------
fenomen are cauze multiple si se refera la aspecte distincte ale vietii soeiale. 0 prima cauza, eu
earacter general, se refera la faptul ea traim intr-o societate 'in care 1. eel putin m perioada
actuala
~ sunt apreeiate valorile materiale, iar primul efect pe care 11 aduce cu sine pensionarea este
scaderea venitului, ceea ce atrage un cortegiu de probleme pentru eel aflat 'in aceasta situatie. 0 a
doua cauza este data de faptul ea tinerii i~i asigura prin educatie posibilitatea de a obtine locuri de
munca mm bune, astfel meat urea mult mai usor in ierarhia sociala decat varstnicii. Parintii
inceteaza sa mai fie cei care stiu totul, eei care inmagazineaza cunoasterea, pentru ea educatia lor
se rezuma m medie la 10-12 ani, m timp ce tinerii, din necesitatea de a se adapta cerintelor
sociale, sunt din ce m ce mai bine pregatiti profesional, astfel incat iau treptat locul parintilor. Se
produce, astfel, si 0 segregare intelectuala a generatiilor, ceea ce nu se intampla in societatile
premodeme, cand cunoasterea putea fi dobandita preponderent prin experienta,
Consecintele acestui fenomen (de scadere a prestigiului varstnicilor) ~i gravitatea Iui se reflccta
in faptul ea aceasta categorie de varsta trece prin experienta discriminarii ill tot mai muIte
contexte sociale. Insertia sau reinsertia sociala a acestora intampirra dificultati, dat fiind faptul ca
oportunitatile de locuri de munca sunt slabe pentru aceasta categorie de varsta, Serviciile de
asistenta sociale oferite batranilor sunt precare, problemele acestora fiind practie ignorate.
Asezamintele de tipul azilelor de ba.trfuri se plaseaza in regiunea din spate, de culise a
socialului ]. ea sa folosim tenninologia consacrata de E. Goffman~~, un spatiu social care trebuie
ascuns (ceea ce aseaza asupra Iui pecetea stigmatului), care trebuie cosmetizat, pentru ea
realitatea lui este incomoda pentru eei mm multi.
f1 f1
Situatia celui care opteaza pentru aceasta ultima solutie .1 caminnl _:; este extrem de
delicata,
pentru ea reprezinta un cumul de pierderi dureroase eu care batranul se confrunta inainte de a
intra m camin: decesul partenerului, plecarea copiilor din casa parinteasca, parasirea locuintei,
pierderea ocupatiei prin pensionare si, odata cu toate acestea, pierderea partiala a sentimentului
propriei identitati, Intrarea In azil aduce eu sine alte dificultati, existenta batranului
- 96-

13
 transformandu-se astfel intr-un lung sir de insatisfactii si dificultati. Viitorul acestor batrani este
pentru prima data in viata lor absolut sigur, ram riscuri si ram posibilitati de esec: moartea. Oricat
de mult ar incerca sa 0 ignore, ei stiu ea aceasta este singura certitudine pe care le-o rezerva
viitoruL Si totusi incearca sa 0 amane cat mai mult, pentru ca viata merita traita chiar :;;i numai ea
spectacol: spectacolul Iumii si al propriului treeut. De sentimentul insecuritatii 1 provocat de lipsa
de repere 1 se apara prin intoarcerea la trecut, prin rememorarea amintirilor placute ale vietii.
Identitatea lor este pulverizata intr-un sir lung de clipe pe care incearca aeum ell truda, sa le
reuneasca intr-o imagine unitara si sa le of ere lID sens. Faptele zilnice, banale ale vietii lor trecute,
capata rezonante dureroase, pretioase, jar rememorarea lor este binevenita pentru ea le of era 0
motivatie, de multe ori singura,
A face soeiologia unui astfel de spatiu cum este azilul inseamna a restitui conduitelor celor de
aici sensul spontan pe care interpretarea grupului social _, :;;i In ultima instanta chiar bunul simt 1t
tinde sa-l nege. Ne-am putea intreba, in perspectiva aeestei idei, care sunt modalitatile pIin care
batranul face fap acestor schimbari din viata lui, cum reactioneaza la prezenta angoasanta a
mortii, sau ce anume 11 mai mentine 'in viata ill conditiile ill care existenta Iui pare ea l$i pierde,
intr-un timp relativ scurt, sensul si motivatia, Singura Iegatura a lOT eu viata se plaseaza in
majoritatea cazurilor inregistrul afectiv. Iubirea! si implicit puterea de a iubi ~este unicul bun
pretios care le ramane intact dupa toate deposedarile suferite, fie ea este iubire de Dumnezeu, fie
ca este iubirea celui de l:lnga ei. Desi iubirea reprezinta 0 dimensiune importanta ill viata fiecarui
varstnic de aici, este totusi greu sa gasim 0 motivatie comuna care anima viata celor din camin.
Unii din ei au puterea de a gasi noi motivatii, de a se dedi ea unor activitati pe care si-au dorit
dintotdeauna sa le realizeze. Celor care nu mai au puterea de a face acest lucru le ramane teama
de moarte, singura care li mai mentine in viata, sau atunci cand considera ea moartea este singura
alinare posibila pentru ei, sinuciderea.
De fapt, asa cum remarca unul dintre subiectii nostri, cei mai multi dintre batranii din camin nu
i~i percep existenta "ca 0 agatare de ceva", lucru sau fiinta,
Persoanele varstnice au dreptul la autodeterminare, ole au dreptul de a-si alege liber locul de
viata. Mary Marshall ill lucrarea .Asistenta sociala pentru batrani", apreciaza ea decizia
institutionalizarii este decizia cea mai dureroasa care se poate lua tinand cont de faptul ca In cele
mai multe cazuri caminul reprezinta "statia [mala a calatoriei in viata."
In ultirnul limp, au aparut si ill Romania servicii alternative institutionalizarii batranilor.

14
 - 97-

15
 Serviciile sociale s-au dezvoltat din cele filantropice, voluntare, destinate saracilor ~1
persoanelor vulnerabile.
S-a discutat in numeroase randuri despre un principiu fundamental ill furnizarea serviciilor de
sanatate sau sociale: acela de a avea beneficiarul in centrul sistemului care 1:i ofera serviciile.

Serviciile comunitare sunt adesea criticate ea fiind centrate pe fumizor si nu pe nevoile

beneficiariarilor. In realitate avem posibilitatea incorecta ca serviciile pe care le primesc oamenii
sa fie un amestec compus din ceea ce furnizorii pot organiza mai usor, uneori la preturi mult mm
reduse si se refera la eeea ee ered furnizorii ca le-ar trebui.
Nu este usor sa definesti nevoile unei persoane sau ale unei populatii. Pentru a creea un
serviciu centrat pe nevoile populatiei, furnizorii de serviciu ~i beneficiarii lor trebuie Sa abordeze
trei probleme:
1.0rganizarea serviciului sa fie facut astfel incat nevoia sa fie pe primul plan, iar serviciul sa se
ghideze dupa evaluarea nevoilor.
2.Coordonarea diferitelor tipuri de servicii oferite sa fie facuta astfel incat 0 populatie sau un
client sa primeasca exact combinatia de servicii de care are nevoie rara timpi morti sau duplicari.
3.Realizarea unei legaturi intre nive1ele diferite privind serviciile. Din punctul meu de vedere,
(afirm aceasta ID urma experientei de munca), cele mm solicitate servicii sociale de ingrijire a
varstnicilor sunt serviciile de ingrijire la domiciliu, care le consider cele mm eficiente. Exista si
alte servicii benefice ca: centre de zi pentru persoane varstnice si consilierea familiei varstnicului.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt serviciile care permit persoanelor suferinde de
incapacitatea totala sau partiala sa traiasca pe cat de independent posibil in propriul lor camin si

.-
care au scopul de a preveni, a intarzia si inlocui ,,ingrijirile active" (in mediul spitalicesc) sau
ingrijiri de lunga duratadn institutii de ocrotire).
A vem aproape in fiecare municipiu asociatii de ingrijiri la domiciliu care au luat fiinta din
necesitatea prestarii serviciilor de .acordare de ingrijiri la domiciliu, servicii sociale oferite ID
comunitate persoanelor dependente pentru ea acestea in mina programului urmat sa i~i
redobandeasca pe cat posibil independenta, Ca idee, aceste servicii sociale acordate sunt un
ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale,
familiare ~i de grup in vederea depasirii unor situatii de dificultate pentru prezentarea autonomiei
~i protectiei persoanei pentru prevenirea marginalizarii ~i excluderii sociale.

- 98-
16
 Principiile care trebuie aplicate si stau la baza acordarii serviciilor soeiale sunt: respectarea
individualitatii fiecarei -persoane, respectarea libertatii de a alege serviciul social in functie de
nevoia sociala, asigurarea accesului la servicii sociale ill conditii de tratarnent egal prin
excluderea privilegiilor si eliminarea oricaror forme de discriminare, asigurarea de servicii de
calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale, asigurarea drepturilor si sigurantei
beneficiarilor protejand in acelasi timp si interesele acestora, dar ~i cele colective ale comunitatii,
asigurarea accesului la informatie privind drepturile fundamentale, masurile legate de protectie
precum ~i probabilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale.respectarea
vietii intime a persoanei, respectarea confidentialitatii, dezvoltarea parteneriatului dintre partile
implicate in procesul de acordare a serviciilor sociale §i beneficiarii acestora,
Exists servicii de asistenta sociala si servicii de asistenta socio-- medicala; serviciile de
asistenta sociala sunt servicii eu caracter primar si servicii specializate; cele cu caracter primar au
drept seop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizare sau
excluziune socials; serviciile speeializate au drept scop refacerea, mentinerea sau dezvoltarea
capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie specials. Serviciile de ingrijire
socio - medicale prestate in special la persoanele varstnice sunt servicii de baza (ajutor pentru
igiena corporala, imbracare, dezbracare, igiena eliminarilor, hranire, deplasare in interiorul
locuintei, comunieare), servicii de suport: (ajutor pentru prepararea hranei, efectuarea de
cumparaturi, activitati de menaj, insotirea in mijloacele de transport, activitati de administrare si
gestionare), servicii de ingrijire medicala, servicii de recuperare medicala si reabilitare, conexe
domeniului medical si social: kinetoterapie, logopedie.
Conform eelor relatate mai sus aeeste asociatii non-guvemamentale (ONG) sunt unitati de
asistenta sociala, furnizoare de servicii sociale la domieiliu, acordand servicii soeiale la domiciliu
prin eontracte directe incheiate eu beneficiarii, in conditiile legii. Contractul cuprinde in principal
servieiile sociale oferite, costurile acestora stabilite de Consiliul Local si Prefectura, programul
serviciilor,drepturile si obligatiile partilor. Se urmareste promovarea calitatii vietii prin .servicii
sociale de tngriiire la domiciliu, urmarind identificarea cazurilor sociale, monitorizarea serviciilor
~i acordarea acestora, integrarea sociala a persoanelor disponibilizate prin crearea unor
locuri de
munca. Aceste unitati pot forma ingrijitori la domieiliu, curs finantat de A.J.O.F.M.(Somaj)
Cursul se poate fina1iza cu angajarea unui numar de ingrijitori, preluati din somaj. Sa retinem
ea servieiile de ingrijire sunt organizate si furnizate dupa nevoile fiecarei persoane investigate.
17
 - 99-

18
 Orice pessoana piatitoare de CAS peate beneficia de 56 de zile pe an de servicii medica:te ~.
la domiciliu, In urma externarii din spitaL Conditia consta ill depunerea ill termen de 48 de ore de
la externarea din spital a unui dosar la CAS, dosar ce contine actele de stare civila si
recomandarea medicala data de medicul specialist care l-a externat. Serviciile pot fi: masaj,
kinetoterapie, perfuzii, tratamentinjectabil...etc, acestea sunt recomandate atat ea servicii cat si ea
frecventa de catre medicul specialist din spital .Mai multe detalii concrete am sa va seriu in
viitorul eseu.
Efortul de a gasi motivatii ne este propriu nom, eel or tineri, convinsi fund de faptul ea viata
trebuie sa se subinscrie unui scop care sa-i confere sens si semnificatie. Ei, batranii, au incetat,
cei mai multi, sa mai caute sensul vietii lor. Traiesc pur si simplu, unii cu convingerea ca menirea
noastra nu este aeeea de a ne intreba pentru ce traim, altii cu speranta ea poate intr-o zi, lucrurile
se vor schimba pentru ei.pentru ea asa cum spunea unul dintre ei, din cand in cand Dumnezeu se
mai amesteca si in treburile lumesti.
Referitor la anchetele efectuate pentru sprijinirea ~i intrajutorarea persoanelor varstnice aflate
in dificultate, exista personal bine pregatit profesional si de 0 mare ealitate umana, Dar lipsind
mijloacele de operate uneori chiar cu desavarsire activitatea profesionistilor ill domeniu devine
anevoioasa, Lipsa comunicarii a relationarii varstnicilor eu ceilalti si invers, duce uneori la
situatii critice. Fie intelectuali sau nu, pot cadea victime uneori ale manipularii familiale ~i nu
numa1.

- 100-

19
 Bibliografie

L Dumitru Cristea., "Tratat de psihologie social", Editura Pro Transilvania, 2006.

Sorin Radulescu, "Sociologia varstelor", editura Hiperyon XXI, Bucure~ti,1994.
Mihai Petru Craiovan, "Psihologia comunicarii organizationala", Editura universitatii "Titu
Maiorescu", Bucuresti, 2007.
Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann, " Ancheta si
metodele ei: Chestionarul, interviul de producere adatelor, interviul comprehensive",
Editura Polirom, 1998.
Programul Phare Consolidarea societatii Civile, componenta Acces Social, "Retele

comunitare de suport ill favoarea persoanelor varstnice'', Editura Crips, iunie 2006.
Mihai M. Puiu, «Smart management", Editura Univeritatii "Titu Maiorescu", Bucuresti
2006.
Odette Garlasu-Dumitru, "Empatie In psihoterapie", Editura Victor, Bucuresti 2004.
Becker, H., S., The Outsiders: Studies in the Sociology of Deviance, New York, Free
Press,

1963, apud James Vander Zanden, The Social Experience, New York, Random House,
1989, p. 123.
Merton, R., K., Social Theory and Social Structure, apud Schaefer R. T. Si Larnm R. P.,
Sociology. A Brief Introduction, New York, McGraw - Hill, 1994, p. 175.
Lerner, K, M., ~i Hultsch, D., F., Human development - A life-span perspective, New
York, McGraw - Hill, 1983, p. 496.

Goffinan, E., Asiles. Etudes sur la condition sociale des maladies mentaux et autres reclus,
Paris, Les editions de minuit, 1968, p. 41.
Zamfir, E., si Zamfir, C., (coord), Politici sociale. Romania in context european,Bucure~ti,
Editura Alternative, 1995.
Goffman, E., Stigma: Notes on Management of Spoiled Identity, London, Penguin Books,
1963.

Ne putem referi lateoremalui Thomas care spune ea atunci cdnd 0 situatie este definitd ea
reala, ea devine reala prin consecintele ei.

20
 BIBLIOGRAFIE
Buzducea, Doru: Asistență socială a grupurilor de risc, Ed. Polirom, Iași, 2010
Bodogai, Simona Ioana: Protecția socială a persoanelor vârstnice, Ed. Universității din
Oradea, Oradea, 2009
Bogdan, Constantin: Abuzul și violența asupra persoanelor vdrstnice, Ed. ePublishers,
Bucuresti, 2016
Neamțu, George: Tratat de Asistență Socială, Ed. Polirom, Iași, 2011
Șoitu-Gîrleanu, Daniela: Vârsta a treia, Ed. Institutul European, Iași,2006
Vlădescu, Cristian: Sănătate publică și management sanitar, Ed. Cartea Universitară,
București, 2004
Zamfir, Cătălin și Vlăsceanu Lazăr: Dicționar de sociologie, 1998
LEGISLAȚIE

Legea 448/2006 actualizată 02.2019

CAP III Secțiunea 1 Servicii sociale art 58- M 32 alin 6 și M33 alin 4
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în
2007
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale
HG nr. 429/2008 privind nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective
din
unitățile sanitare publice
art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare
RESURSE ELECTRONICE
Calitatea serviciilor medicale, https:llwww.scribd.com/docI76925523/Calitatea-Serviciilor-
Medicale, accesat la data de 3.06.2017
CNPV Calitatea vieții persoanelor vârstnice din România, 2014
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/studiu calitatea vietii 2014.pdf, accesat la data de
13.06.2017
CNPV -Sistemul de servicn rezidentiale pentru persoanele varstnice, 2013,
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/studiu servicii rezidentiale.pdf, accesat la data de
26.05.2017

21
22