Sunteți pe pagina 1din 15

.'....

ru sALAVASrXAU
CSNSTANT$

AMYA
ffiKffiMffiWffiIL-SM
Es&$ffiL$CH

&
& *o*
Tftff*!$$

Se"m
76 I CONSIANTIN
SAIAVAsTRI-I

cornpr)lentilcornunicarivil,desi in afara ei n,.rs"ar putea nilicurn maniiesi;i,


compeien{a argumeulatrvd esie adusir in discutic dc obicei atunci cand
constlltllm ca nrcr competentncognrtiv.i,nici ceacomunicativa nu pol expli.
ca sriccesul sar: esecul unei int,errvenfiidiscursivo in stare si asigure
convingcreacelu i la lt.
Oe ar insemna,pinn la urnr.l,competentaargumentarivi?Capaci-
tatea, abilitatt,:airxlividulur arrgajatinlr-o relalie de intemeirre ratiorrala
de a utiliza si orgamza i* mod facil oi eficient r*sursele de runoasteresi de
comutltcarede eare dispune pentru a indeplini scopul unei activitrifi dis,
{lllrsile dc intcmcicre: ronvingor'eaintcrlocukrrulur. I);'ar:ticaclisclrsivri ne
arata adeseaul lucrr.rinteresant:indivizi caredispunde aproximaliv ar:eleagi
i:umrslirrleinlr-un domeniu, care ulilizeazii, cu aproximatie, nceeasigarnd
de mijl.ace de probare, cartr benelici,zn, in linii gene*lc dc aceleasiil.,ili-
tali dc comunicare,u rezultatediferitc,de mulie ori chiar opuse,in actul
de in :meierc: unii reusescs* crnvinga inierioculorii s* aclercla ideile pe
cere le sustin, altii dimpotriva. De obirei, sr",cr:nsiderica in ast{el de situatii
cliferen.taestefacuta de competentaargurnentativii a parricipaniilc,r ja relatia
cliscursiva.Duzbaterile ir gr,cra.i, si dczb;,rtcrilr:pubiice cu deosebiie,
.ronst:lurespafiile in care se observApcralrcel mai bine arestc difercnle de
competcntAargumenlativi. Ea esl;eadusAin aicntie in lcgaturi cu cclemai
dil'erii-tr
dr"rrncniinle cr;niruntiriide idei si in spalirlcculturalc selernai dir.erse
(Paneila, Condit, t995: 203-22i1).
rn ce ar constaaceastec.rulpetontdargrrmentatrvi?Mai nrulte subli_
nieri p't,em l"acepenlr' a apro,riuraun risp'ns la acoa_sl:r rntrcir.rrc. in
primul ririd, competentaargumentativii constirin capacitateaparticipantulli
ia crdezbaterepublici de a alege,tlin tot ceeace clispuneca mijloc rle proba
la un momenld:it, pe acelearare au fcrrtasi efiricntaccle mar putemicein
functie de public, interlocutori, intentie sau domeniu.Daca, spre exemplu,
sunlem intr'o dezbaterejuridica, atunci e necesarsA punem in fnta
iuri'tui
probeleceiemai puternicc: arma crimei, amprenteleac.z.rulur, motivatiile
cele nai plauzibile, conte-xtelesituationalecare il far: susreptibil etc.
Acesleasunt probeiecelc mai adecvatein fata un'i astflerde p.rbiic,ele pot
aveainfiuen{a cea mai puternir:Ain obtincrearczultat,l'i oeziralit. nacr,
in astfel de situalii, facem apel la faptt c.lctcralc, irelevante pent*r cauzd
{sttuatia familialn a acuzatr.rlui. l'upt*l ca e$re cunosc't ca,n indiviri
cumsccade,realitatea cii nu a avrrt pini in morreltrrl crimei antecerclenfr:
penale),competentanoa6trn ar$lmentati\'t ca apiriilori este
in sulerinti,
chiar dacd acrsle elemr-'nrcinvacnre'u sunt chiar f:ird legaturd cu carza.'
. - cornpetenta argurnentativd este datA, in ai doilea rind. de rn.riul
der:ornborarea mijloacel'r de probii, elecapacitateaparricipanrului
,i" o pun.
la lucrr: n:ijloacelede prr.rbri in manieraceamai proirrctir.il,in *nriitiile date
ale dezbalcrii publice. ,{-r'gumentcrese coroboieazi intre ..le atunr:i cand
eleclul lor argunrentativ esle cumuiativ, adici a{unci cantl liecare
tlintre
F

PUBI.ICF I
AR}AIfTZBATERILOR 77

mijloacelcde proba are maxirnum de participatie Ia indeplinirt:a sr:opu.iui


intsrvenfieidiscursivcsi imprcuni nsiguraconvingereairrlr:l'locutorului.I)e
excmplu,dnca mijloacelede prnba se cont-razicintre ele. corohorareirior in
inlcntia obtinerii unui rezultat fhvorabil cste de-a dreptul compromis{.
Destuleilrtstreri ale unei astfcl de situatii int6lnim in dezbatr:rilcpoliiice,
deexen,Plu.
Prezentao{lnpetentei nrgumentirliveeste evidentiath,in al trtiilea
rind, de capacii.ateaparliciprrnt.uh.ridc a descoperigi a lblosi irr relatia
dialogic5cu inlellocrte;rii ordinea cea mai profilabild de producere si admi
nistrarea probelor.Efertrrl de ordine esteuneori fundamental.Invesligatii
reccRfenu neglijeazlidolor accst asJrcctal constmctiei discursivitat.ii:

,,Intr-o argumenlarc. planul nu este, in mod erriderrt,indiferent. })]


servestepentf[ a reprezr:nt.a cauzainteligibrl;i,pcnfn.ra tletcr:n:ina
adopl.area punctului devedereal oraforului,dar depinde,deasemenea,
de publicul insusi, de sentimentelesi asteptArilesale...In sf6rsit,
fiindciirrgument*lt:uu sunl dateizolat,ci sunl kgate inlre ele,lbrta
lor estein malc parte detenninalidepozigiain discurssi deraportul
dintrr:ele.Ordineaeslenecesarila fel de mult in unit6tile mici, in
argumentarilo iocale[...], cit qi in ansambluldiscursnlui"Oo,4lle
Gardes-Tamine, La Rhdlorique, ArmandColin,Paris,2002.p.9?).

Competen{a argumentativdinseamna, pe dealm parte,ca;racitatea


dea te adaplaia mijlnacelede prob6 ale adversarului.Am mai subliniat
cindva,o facemsi acum:reacfiaargumentativia fiecAruiindivid estefunclie
deprobele celotcu careeslein competi{ie. E o dovadAde}ipsAdecompetentd
argumenlativifaplul ca, in timp ce interlocutorLrl i5i sustinepunctul de
vederr.prin probebnzettepe faptes,tuobservatiidirecle,tu si incercis6-i
respingiidecaapel6ndla consiilerente alesirnfuluicomun(,,OpiniacomunA
nu sus[ineac.estlucru") sau ]a chestiunide autoritaleindoielnicd,vecine
cusolismul(,,Putinalume credelucrulacesla').Prezentacompetenfei argu-
mentativcin astfelde situatii ne-a!cereo compatibilizalea rnijloacelor de
probi cu eeleutilizatc de interlocutor,atAt pe linia naturii lor (faptelese
comtratcu fapte, valorilc cu valori etc.),cat si pe dimensiuneafbr{ei
argurnentalive.
in sidrEit,dar nu in ultirnulrind, competenta argumentativia parli-
cipantuluiIa o dezbalelcpublicnar insernnao valoriliearemaximali a
mijioacelordeprobrlprin exprcsivilatealbrmeiordec.omunicare. Argumentele
potfi hinealese,pot fi coroboraieintre ele,poatefi gisitA ordineaceamai
proJitabiln,
pot fi bine adaplatela mijloacele de luptn aleadvo:sarului,dar
daci sunt exprimate;rlat, lipsit de trdirc qi participare,este evidenfcA
putefealor de a in{luenfa,impactulasupraconstiinteireceptoruluisunt
78 , {CNS]AI{TlNSAL{VASTRU

sen$ibildiminuate.Aducemaici in atentieexempltrlcelebrucarecrrcrrle
in
mar toatc nanualele de comunicarepersuasivA.
Iatd-l:
,,PepodrrlRrooklyn,intr-o dimineat&de primivard, un orb cerse$te.
Pe gc*u'r:hii sii se afli n ortLonpo scrit,:*Orb dil nasterel.
Multirnearreceindil'erentAprin l'ap lui."r.oUn necunosc,t
,";;;;;;;.
la cartonul,il infoarce,mazgllestec6tevaeuvintepe *f pf"u.a.i*._
-r;
diat dupa aeeea,miracoll f iccaretrecitor iltt,air:e ."pirf
ii *"iii,
induio;ari".s{:oprescsi lu''nui un biinurin c'tie. cerecireva cr.rvinie
ari fr;sldc ajuns.I:,lcspun sirnpiu:ullstr:prirn6var6.iar eu n, pot
ra
o vAdr" (Alex l!"lucchiert.Arta trea infruenru;analizr. tchniciiarde
manipulart, Polirom,Iagi, 1001,pp.1S.16).

in arnbelecazuri,parcursulargumentativesteacelasi(,Dati-mi
un lidrrut
ftiwlca srinr orb"),dar efectul'estecu rotul dife;t in lunetic rle valoarea
expresrvaa cornunicariiac:cstr:i argunrenrir'i:
in prin*rrr:az,{brt.ade a rnnii.
enta estc rnult dimi'uatii, in ar doileaexp'rnarea arnprificri
intr-un mod
sensibillbria argumentului.Diferentade efect,a i*terventiilo,
di.;i;;;;
estevizibili in actiuneap'actit:da t'eeal'r'iror!Dc altrcl,o"uhr,,l",*i[.i
unortipuri special*de rlezbateripubriceinsistriasupradiversimgi ae
n,rjrJcl
pe care.participanfiile pun in val0aregratienport.nitai.ilor
*tirtipt* p..u.*
un astl'eide lip de intervenlie discursivaje ofera:

,,Dezbateriie televizateintre candidatiila prezidenfialere gmericane


constituiemomcntedemarcfebrtlitatealecarnpaniilo.ele.tnrr,le;
eiu
atrag o audienti de o asemenea rnanierica majoriLatea*" oo, ori",.,-
ta in rnodexcepti,n:rrspreo emisiunecucarrcterpoliiic,si r:rediaihcr
din accsteintilniri spectacol politicprin exceienta,antrendndintere-
sul :i t:hiarsuspansurasupranromenturui si modalitatiro.lo.,
i'cit sri reaminteascide nomentelecelemai ptine crecuroare "stfer
are
deztralerilorprecedenre. Acesttip de competiticerectoraldan ,,*uria
birhatilor si femcilorpoliticesrlse puni in ,,i,lo*"*,,6 ,t*;;";;;";;
capacitateade a sfApini limbajul,uiiliz6rrdde o ma'ier:1alternativ;i
eschivele,atacurilegi tacticiie de persuasiunedc toate .,'rogo;iilr;
(Anne"lr{arie Gingras,L'urgumentatirntlonsLtsclibutstiliuisilst,nti"r
card,idatsd Ia prisitlenceamiriraine:lbppel aux dmotions
comme
tactiqutde persunssiorr,in: He'n6s, 16,p*ris, lggb, pp. lg?-200;citaiul
la p. l8?).

Bchilibru psihic 6i st&pAnire de sine. participantiila o dezbatere


. ..
publicdtrebuies* deadovadadi: criilrtrr, psihh, afartiu-erncttkunr,
stapaniri
de sine.hecnrcirr pa.te rlintre acestec&rititi si toatera
un rocconstitr-rind
cirrcp()tc,nrr.it;uri
la des{As,rarea
normal, a dezbate'lor publice.
:i.i:l:1"
Dl, evldent,la translormurealor dirrtr'un momentcretensiunepsih.logr{:ii
AR'TA9IZBATTRIIORPUBLICT I 79

in unul <ie sirbfitoare rnlelectual6 si discursrvr{. Exisiir, cu certitudine. o


anunriti lensiunein oricc dezbaierepublica,prini la un a:rumil punct fireasci
trnjnd cont de ealactrrul cr:nrpelitionalal acestr:ift-lrnrecler:ooprrarcintre
particip.antii. la solulionarca uriui r:onilictde opinie si chiar beneticapentru
sueoesul unel asemeneamanifestari discursive. Ceeace incrimineazA cerinta
pecare tocmai incercim s.o justificim s,is-o impunem ca normi de selecfie
estecxcesul.I)aci accasti tensiunc creativii in dcscoperireaacleviirruluisi
noutf,tii in cunoagtercdepi;egte un anunril oplirn, alunci ua se transformA
rapid dintr-un faclr:r ihvqrizant al dezbaterilorpublice intr"unul tlislrur:tiv,
ceeaee este un e$ecpentm astfel de confruntriri.
Car^ear fi principaleleaspcctccear putea c6deasub incidentaaceslei
exigeniecare, in gr:neml, facc parte mai mult din zeslrea genetici a indi.
viclului,fAre a lAsa sA se inleleagi cd nu putem nicicum si rnai atenuim
cevadin ceeace ne.a dat prea mult natura. Echilibrul psihic este, pAnh la
urnrA,o rezultanta a armonici dinlre starca de cxcitntie si stureade inhibitie
a proceselornervoasesuperioare.El ne ajutA, dcci, sri ne temperdm porni-
rile si intrun sens Ei in celillalt. Un dinamism ai activi|&lii dus la extrem
trehuietcmperat sr adapfat, in dezbrt.erilcplblice, la ritrnul dti luru normal
al celorlalti,dupAcuur rrn ,,laisscz. faire" evident trebuie impulsionat si adus
in spectrul unui ritm de lucru care sd dea satrsede reusita, astfel ir:cAt liecale
sii poatA contri):ui cu ceva la rezultatul final. Activiiafea neintremptA si
intr-un riim de-a drepiul sr"rfocant duce la incapacitaleade a mai controla,
din cind in cind, mersul nonnal al dczbaterilor si, evident, la un anumit
stres al participantilor, izvorAt din preocupareaexcesivdci nu veir puteir
{inc pasul cu ceilalti, cd nu se vor ridica la inaltimea celui care impune trn
asemcnearitrn. Firi indoiali, lipsa unei activil*li sustinute la rur:rivel
consideratnormal are ca efect o desfaguraregreoaiea dezl:aterilor.
Si echilibrul afectiv-emotionall2rAm6,neimportant pentru bunul
mers al dczbaterilor publir:c.O emotieputernici nc po:rtebloca pentru un

r2 $A aducernin atenfie, p€ntru a sublinia forla 6nirilot emoiile, un Fagmrnt dlntt"o


luoarc * unui autor cunoscutbine publiculuilargl ,,Si analizAmultimele clipe tle lui Gary
pi Mary Jane Clhauncey, un cuplu completdcvotatfeti!ui lor dc unsprez,ece ani, Andrea,care
em condarnnalala un scaul rulant, in urma unei paralizii. FarniliaCharrneyse alla intr^un
tren Amtrlk cr:s.a pribusit inlr.un riu, dupir cc un sl€p lovise qi elabiseun pod de cale ferall
din l;urisirna. Oindindu-sernaiiniii la fiica lor,cei dc,iau fdcuttol ceau putut ca s.o salvcze
pe Andreaalulei rlinrt apeleau nlrvilit in trenul scufundat;ei au reugit srl o impinga pe o
fereastf,ctlre salvatori,dupi ca!c, cind vagonuls-a dus la fund, au pierit. 1...1.Ca privire
aruncotAasuprascopulr,ri si puterii cmotiilor,un asemcnelact exemplardc eroisnrpArintfsc
6l{ mirturie pentru rolul a}truist al iubirii * qi perrtru loaie celelalte sentimente pe care le
trilrn -- irrtr'o viatti d{}om. Aecet lucru sr.rgereaza ci scnlimentele norstre cerlemai proftrnde,
pasitrnllcsau h,tcruriJcdupi care tinjim slnNcAliuze escnfialeqi ci specianoasiril isr daklreaze
in nrari:parle erislenta ra pacitai lii nmanede a iuhi. Aeeasll e6teo p irre exlraorditrarii;doar
o iubire pnternici * nryt.riaabsolrrtAde a salvaeopih.rliubit - poatr:dei.crminaun pArinte
*{'si anrtlczeinstinctul de clnservate" (1)anielCcrlemrn, lntt:ligcntatmoti.onir/ri,Etii|rrra Curtea
\ t c h e . I l u c u r e q t rf ,0 0 5 , p . 2 9 ) ,
224 I CONSTANTINSAGVASTRT]

avansatr de ceilalti se eonstrui.esr: stro.l.tgiileproprii pe care fiecare le


utilizeaz*in limpuJ dezbaterilr:rr
publice.Reiinlind dn:pt criterii de orcline
doarelemente./e esentialeaie unei strategii (teza+ mijloacelede proba)si
ctLitudinilepasi&jle(acord+ dezacord)in iegdturacu ele,putem sAidentiliciim
patnr strategiiposibiledeinvc,calgi asnnratdeparlicipanli inlr-r.rdczbafere,
dup6 unnifoare sistematizareschematici:

Probe {-.)
Acord Dezacord

Tezd(l)
Acord Strategii de Strategiide
atgumentaredirecto ar€tumentare
alternatiud
Dezacord Strategii de Strategii de
argunentqreinuersd. cantraargumenlare

ConslalAmcd averude-afacecu palrrr strategii posibilde asumatin dispntele


cu ceiialfi: strategii d.eargumentaredirectd, sh.ategiide argunentare alter-
natiua, strategii de argumentnre inuersdsi strategii de contrargumentare.
Desprefiecaredintre ele cAtevaexnlicaiiisi citeva observalii.
Strategiile de orgumentare riirecta sunt aceleaiu care existi
acordulexplicit al utilizatorului sau receptoruh-ri atit in legatura cn teza
supusariiscutieicAt 9i in legrituracu rnijloacelede probAcar.csunt acluse
in sprijinui ei. Ne dim seamaci strategiilede argu.ntentare directasunt, in
fapl, slslineri pecareparticipantiiia o dezbatere public{ le asumain prit inta
probelorcare se aduc in favoareaunei tezc"Este motiwl pentru care,in
modnormal.intr-o aslfeldestrategieclominante sunt tehnicilede sustinere.
aciici aceletipuri de'rationamente carc arata ca teza este o propozitie
adevarata.Argumentiiriledirectesunt fie celeinitiate de c6lrc un locrrtor
in legaturi cu un punct de vedere(teza)pe care il avanseazi in cadml
dezhalerilorpublice,fie celeasumatede c,itre interlocrrtoride ra cei care
ie"an iniliat si le'au avansatin virt,rea temeiuribr pe care ei le-au gaslt,
ca fiind foarteputernice,in oriceeazlnai putelnir:edecit alte pr.rnctede veclert:
avansatesi probelecarele sustin.A-.adar.avemdc-alacecrro slratcgiede
argumentaredir'ecii in doua cazr"rri: cAndeu propun o tezd $i aducprohe
cu care o sustin sarreand eu asum teza gi probeleceJuilali pentru cA le
rot-tsideradecvutesi purernice,Prin mmare. si argumentari:ar:r:luilalt,daci
o asum'esieargumenlareameadirecti, p* c$reo pot utiliz:r r.rlteliorsi m6
pol baza in dispr.rfele cu ceilalti, i' acesi drirrurrn6 car, rrelcare asuma
PU8I'ICI I
AR'A OTZBATERILOR 22'

argumetltareadirectd a celuilalt gi pe care o folosesleapoi in relatiile dis'


c*isive proprii poate, desigur, $a interyinA asupra ei: poate sA. rilfineze
dil punctul de vederc;rl cxprimdrii mai adecvaie,poate sA o clarit'ict in
punctelecare par a fi mai putin intelesesi clare, poate sa o nmpljfice pe
iinia augmentarii mijloaeelorde prnba,poatesa o reorganizezedin punctul
de uedereai efectului de ordine sau impaclului asupra celuilah. De altfel,
in nrultiplelc situatii in care ne fol(rsimde argumentirile celorlalti,
intervenitn cel mai ildeseape una sau alta dintre clirectiileenuntate tocmai
pentxu{:aun instrurnent discursiv,chiar si imprumutal, trebnie sa poarte,
intr-un fel, anrprenta personalit*tii ceiui cnre 11foloseste.
intrebarea care s-ar putea pune in acestpunct esteurmdtoarea:De
ceesle necesarca, iDtr.-odezbaterepublici, s6 ne insusim puncfele de vedere
ale celorlalti?Rasptrnsulpare relativ sitnpiri: petltrtr ci, in legaturir eu un
pnnr:l.ile 1p{spg;qv;tttsot,rispunsurilc sunt, in general,linlitatc' De obicei
se contureaza doui solulii dominatrtc, mai rar trei sau patrtr, la care
participan[ii se raliazA -qicautA probe pentru a le sustine sau respinge in
iuncliade pr"rnctul{e vederela carefiecarea aderat.Fi;esle,inlr-o dezbatere
pubiici, fiecaresusiin&lor al unui p nct de vedercsau altul vine cu probele
saleilrlividualizale. acestea$e selecteaziin cAmpll dczhaterii pAnric;ind
ranliln cAlcvacareconstituienueleulsustineriipunctului dc vedere$i caleva
raf{1collsriluie nui:]eul sustinerii punci,u]uide vedere npus (deci, nucleul
respingeriipunctului de vedereiniljal). llar:aplobeleadusede unul sau allul
d.irriri:participanti nu se regAsescpAndla urmA in unll sau altul dinfle aceste
cdnrpuriopnseale suslinerii (clirrmriti'.'ede forln, pertinenti, condilionare
etc.)^nu inslamni ci po'.esoriilor pirr?isesc cimptrl dtl luptii, ci doar cd ast:mf,
acelepnncte de vedere gi probe care sau dovedit n1al adecvnlesustincrii.
Asadar, inlr-o dezbatere puhlicri, strategiile de argumentare directi se
rniliaza si sc imLrogiitese co:rtinuu de cdtr.eparticipanti in func[ie de ceea
ce se dovede$tea fi mai adecvalpentru i'deplinirea scopuluiinterrcntiilor
discursive. Ilustrarea pe care o prezentim in continuarc coustttrtie o
secvcnti discursivAminir:iali de argumentaredirectd:

Inculpatula $ivArsit*irna (/iindcoJ {1) Inculpatula fostdepistat


carei'sepunein sarcinA }a loculfapteiin rnomentul
savArsirii;
(2) AmPrenielede Pe corPitl
victimei aPartin incrrlPatului;
(3) Arma crimei a fo:t ghsiti ia
domieiliui incrrlPatului'

Str::tr:gi;:tie argumetrtare direcli pusi in joc se bazeazi pe a tehnicd d'e


sustinere{un rationa:lent de tip panencla"Strtntns, tin care probe}e(1)' (2)'
enunturi adevirate care antreneazi in mod lecesar teza
{3) sr.rntcernsideraNe
226 I CONSTANTIN
SALAVASTRU
ca un enunt adevArat)gi pe un ansamhiu d^eprobe
care, Iiecare in partc,
areo anumitAfort. de susfinerea tezei:u pr'l,a
bazali y: un /i.ryrl,carr:este
leme tl neces{rr al tezei(n,mai rtacainrtividuiestela *,eul faptei pnur*
osAr''iirqeasca)
(*oba l), o probdbazatirpe *u
al tezei{dacdsunt amprenrereinculpaiu}*i i"it,care esteterneiulsuficient
" p.'*rpui
vicrimer,:rtuncisunr
destule pentru a sus{ine ca el este auforu.tfbptei), o probi bazat!
_motive
pe un o6lecl,care se conslituie,qi
ea, intr-.n temeisuficiental tezei(.acA
arma.c*meie descoperitdla incurpat,atunci mai
rnLrltca sigur cii at o n,rtr.,rr
faltei). sunt tre\ prohetre *"tuat;i
.domeniur la sustinereatezei
{,,Inculpatul:r sivirgit crima carei sepunein "ur" "onc*raDesigur,
sarcind..).
uneidezbaterijuridice de acestfel, un marlor po^t" in spatiul
r,"ni cu nr.,iprobe,astfei
incAt argumentarea directi sAarale clemaniera
urmatoare:

Inculpatui a sivirsit uima (tindc&)


{1) Inculpatul a fost depistat
r:arei se pune in sarcinA la'locutiJp*i in momentul
s a v ir si r i i :
(2) Amprentelede pe corpul
victimei apartin incr"rlpatului;
(l) Arnra crimei a fost gisiti la
domiciliulinculpatului;
(4) htculpatul aueanwlte motiue
de a serdzbunayrcuir:tirnd;
(i) Inmlpatul esteo persoand
ctt un ,emperantentextrem
de impttsiu.
straiegiade argumentar:e directi de caream pomenitinitial s.a imbogelit
cu dorrilnoi probec]erktnzeniursubbctiuirdtii,ial.,
.t .,n.ao.a nu pot constirrri
1t:l,tlT"iul.":cesar,fuoli sasavirscsti
o mimd eiixrasi armotivesdo faci)
gr nrcrtemeiul s*ficient ar tezei(1rofisn nu sdvirgepti
o crima chiar dac*
,:t]lo..anrcnr
impulsiv),
corotrorarr:
cucetelair,e
:::::l mijioace
a. prrl, pJ
lntregl careaspre o soi,rie care vizeazi sustinerearezei ca o pnporiti"
adevarate.
Strateg.i"ile de argumentare altcrnath;ri
constitr.rieo reut:liekt o
algumentaredirectd'cara.a lbst propu.sA de r.rninte'roc.tcr oarccar.e
care rereptorrrr nu este de :rco.d rlin punctur si crr
de uederear rnijtaacerr:rie
probo're:r'rlc.'siderii cii teza,a.vansatA
estr:un punct rie veriererc.zo'ahir
d.arcarl nu a fost probatsulicientdc cetre;;;;
i-a avansar.in conse-
e.intd,schinrbilrileper:areccl .rru prnprrr.
n rr**_"O* alternativi kr ar.lucc
in const;r'uctia
ai'gr^unentdriiai.o.i. p*.*in o'pit* i".*ur,{ prrvesc,rc,ar
probatorie dnr nu rezaca atare.earcramine si in c<ln.sr,ructiir *c:o
a.s.lms!.!krti'ii
PiJBLICf :
ARTADE:/BA''IIRILOR 227

dlrectd
aifernativa un enun! considerat adevdrai. Daca avem algumentarea
pmpuuade un participant ia o dezbaterepublicA de trp electr:ral:

de
CandidatulX esteo persioalla(fiindc:d)(1) A schirnbaimulte locuri
celputin discutabilAce nu mcriti rnuncApAni in Prezent;
r:aprimal al orasului'.. (2) Sevorbesteci ar fi fost
si ilr a.l*asA
persoanade sPrijin a
securitatii;
(3) Iiste in relafii tensjonaie
cu vccini: din blocul
in carelocuiegte;

tezernu
sepoatelesneconstatacd mijloacelede proba adusein suslinerea
peutru
,unt ni.i temeiurinece$afesi cu atat mai putin temeiuri sltiictenfe
probeleaduse
a puteasrtsti:releza sLrpusitlisculici.Chiai'daci' la rigoare'
nu
o o.r*arr* relevantdpentru sustinereatezei,e clar cii nunrai ru ele
"u urrul dintre
,* pnut* realiza o sust,inereputel'nici. in masura in care
participantii1adezbatere X si considerdcd al,irrnatra
cunoa;tepr]canclirlattl]
aceasti
cuprinie in tez& e$te una adevdrata,e mai mult ca sigur cii
consicieratiea sa nu eesprijini nici pe departepe pxobeleinvrrratein argu'
menhrcadirecti,ci Pealtele:

CanclidatrriX esteo pi:Lsoani(fiindca)(1) Nu are exlrerrrntiidc


ce1pnlin clisculnbilice nu mcriti conducere, drrpAcrrrn
sa fie aieasaca primar al oraSuiui..- rezultAdin locurilede
rnunci undea fost
incadrat;
(2) A fost Persoandde sPrijin
duPi cnm rezulta din
decizia n r . .' . ;
(3) A fost condamnatPentru
faPte elenaiurA Penala,cf'
seltintei nr"' ";

propunAtorrrla
Constat&mct, in aceastauitimA inlerventie tliscrtrsrva.
pisuat teza(punctultle vedere)avansalide celcarea propusat gtrtrtt'nlrrea
,tirecta,dar a schimbatcnmplclbazaprobatoric'Avemde"afacecu o sltuleglc
el"orgrr,reotorut allenwtiua,construiiaprintr'o tehnicade srrs{inere(acelaFi
ponu)ido-punrn s). fundatA pe o proba bazati pe uoloare(experienlaeste
in...ocataca o valoare care-conditioneaza indeplinireasarcinilor din fiqa
posruluirevendicat)qi pe doul pro]:econffetizatein /cple, fiecalefapt iuvocat
fiind spriiinit
ifaptul de a fi persoanade eprijin 9i faptnl de a fi condarnnaL)
?.28 i CONSTAN1NSALAVASTRU

pe docufti.ente.conriiderateelementedecisebitde puternice in actul de pro-


bare a unei teze.
Stratcgiile de argumentare alter:rativ6 nu sunt respingeri ale tezel:r
sau ale punctelorde vedereavan$atede catre interlocutori.ci mai clsgrabe
reorganiz{ri si regandiri fundamentalein privinla mij}oacelortl* probare.
Din nr:eslpunct dc vedere.arnputeasi spunemci argunrentiril* alternative
sunt imbogAtirileceie mar radicale ale argumeniiirilor directe propusede
ceilalti participanti la dezbaterileprrblieesi de care uni sau al[ri dintre
intcrloculori nu sunl rnultumiti. Aici nu mai e vorba, ca in cazui argu.
rnentarilor directe despre care am vorbit, de faptul cA fiecare mili ailaugd
cevala argumentareainitiala ca si rnijlocde probApentru a int*ri probarJa,
ci de fapl"ulci unul sau irltul dintrc participantidA la o partc aproapetot
cea fost rnijlocde probain argumcnlareadirecti si aducemijloacedr probi
noi,total diferite, eare,in viziunear.rouluipropunAtor,srrstinmuit mai bine
teza.l"ird indorali, si in legdtur.1cu argumeltareaalternntiva spirir.ulcritic
al celorlaltiseva manil'estadin plin. dar da<:iiea treceacestt€st al evaluarik.rr
critice,atunci devineerargumentarealtemativa asumatdde ceilalii in calit{te
de argurnentaredilecfi.
Strategiile d.eargumenta.re inuersd ristoarni situatia de ja cele
anterioare:mijloacelede probi sunt pistrate {fiind considerateca adecvale
si rezrirrabile)dar uu ca sii sustirrfrtezainitiala, ci una difr:riti de aceasta
{de obicei eontrari), iiindc[ acela care propune argumenlarea inversii
consideraci probelear sustinemai bine *ceastadin irnna teza.in esenrir
Lor,,strategiile de argumentareinversAsunt prcdominanl respingerr:desi
mijloaceiede proba au fost propuseinifial peniru a sustine pr"rncr.lde vcrlcre
avansat,analizaatentAaratAc6, mai riegrabAeie il resping,oricum ii sr-rnt.
in cel nai fericit caz, indifcrente, ceeace nu e normal intr-o actiune de
probare.Motiv pentru care 5i strategiile de argumentare inversa pot Ii
eonsideratercac{ii aleinterlocutorilorla argumentareadirecti propu.sA de
unui dinlre participantii Ia dezbatercapublicir,cu specificaiiaca o a-ctfe,] de
reacfiee generali. in acest. caz,de celalaltelemental constructieidiscursive
de tip argument'ativ:teza.rjaca e sAdiscutamaspectelesemnalatcin tenneli
de rationament.am putea sA atrag*m atentiaci, in cazul argunienfarilor
inverse, din prcmise rezulti o alia conr:luziedeciit .*a p. c^.e ele sunl
capabilesA o intemeiezelDac* avem afgumentarea:

X estebun pentru meseria(fiindca) {1) Are o capacitatemarede


deadmin'istrator
de bancd concentrare asupradetaliilor;
(2) Are disponibilitrre pentru
a lucracrrtinerii;
{3} Areo bunApregdtirein domeniul
relat.iilorir:terumirne:
i4) Are un bun antrenamentin
eomunicarea nublica.
PUBLICE
ARlA DTZSAIERILOI? 229

finete aceastAatgu'
C* r:onsl:rl.aeccia care analizeazt mai atent si mai t:rt
chiar nicio legituri
mrntr.e? Ca, fara a prrleaspunece probeleadusenu au
esenliale pentru
a, ,l"r**nri*de ailministrator clebancA'ele Drt sunt chiar
(careitrdeplinersteacesle
ua"nuri neser.ie. astfei inr:.il si-l recomandepe X
poate afirtna cu l{}ati con-
critcrril pcntrtl un asifel de poci. Din contra, se
;;;"; ci rii' probele atlministrate rezrlta cu desluld claritale adevd*rl
X'lai degraba argu'
tezci pe care propunillorul argumcntfir'ri o snsfine'
merrlareaar ardta astfel:
de
X estebun pentm meseria (fiindca) (1) Are o caPacitatenrare
de relationist concentrareasuPra detaliilor;
(2) fu'e disPonibililatc Perllru
a lucra cu oamenii;
(3) ,\re o brrni Pregitire in
domeniul relaliilor infenrmane;
(4) Are un bun antrenament in
conunicarea Prrblicd;

teza 'X este


intrucAt probele(0 -- (4) suslin cu evident mai multa tirie
e'stebun
irrn f*nt.u *ur"riu clerelationisf' dec{t teza propusriinitial: "X
A dortasecvenlane pune iu fala
fontru t.u*ria de adnrinistralortlebanca".
unei strotegiide argu'mendare inver*ain raport cu argumentareadirectA
pr*r."ttin';"itia l. da se bazeazdpe o tehnicatle suslinerecare angajeazi
dounmijloar:cile prohade domeniul.subiectivitatji la ',capacilatea
{rel'eriD{a
rle concentrare"9r cea pril'ind ,,rlisptlnibililatea"' ambele trasirturi ale
subiectivitaliipersoanei X) gi doui mijloacedeprobdbazatepe iapte {"buna
ptolatit.", prJbabil rczuliatir dinlr-o nbsr:rvaliesau dintr-un document';
pt'rsoanei
lnnir",nunr*nt"f in eomunicareapublica"identificatdin observarca
in cauzi).
se
Ain putea cretle ca argumentlrile inverse sunt $atuitiii $i cd jn
regA$esc nnevoiein relatiile lc comunicare i:r goneralsi tnai cu seami
cu ccilalti
deibateriiepublirr:.Cineesteatdt clsinabil in rela-tiil"disctrrsi'e
inciit sdalgunronieze, cteiapt' alkeva dccii.ceeaceanunlAil rnodexplicit?
sau{reacare
Nici pe deparienu secouiirmdsublit:iersalegatade-graturlatc
llxisii rnar
irruocacorr.t"rrl episodica] utiliznrii unor astl'eide strategii'
in dinamica'
muiteaspectecareircbuic subliniateaici Primular fi acelacd'
rhiar Lumultuimultora din relaliilec0municationale dinlrc indivizi nu nrai
cotrslructii
esie posibil de urmhrit de cAtre locutor toatc dctaliile unei
discursi.vc pecaleo punel.l indenrinaceiorhlti,dernulteori spontaueitatea
p. t"t- *.ifli o,,cauli" cu acribicil punepc individ in siluatia de a fi mlr
co'ciliantcu ca6nrlstri mt,ai ralionaiitffii. Advcrsar,lpi'dcstc 'siinttr.'ine
-
ori til, cite ori eslr:cnprbil -* li ei in vAlioareadiscutriltri sa rlescopt:rt'
anolnali:.r. i* lrcsl lnggle&i,eonstruies,te si arunCdpe piatri algLlnlcrrtAl'eit
U3O r CONSTANTIN
SALAVASTRU

inversaca <:forniiirtie resprngerca arplmentarlririirectemai permisivepe


earca propus-ointrrlucutomi sir. I n strategieaici care.prirr cfccttlle drr
ineditli chiarsenzatic]nal (e,oarecum senzalionalsA-tipropuisAargttmentr:zi
eeva si sA ar8umerltezi,de fapt. altceva,nu?), poate avea o inflrrenti
hotAritoarcdaciiun anurnifcontextestcfavorabj.l. A1dniieaaspecfpc cale
vrem sA-lgubliniernin legdturacu prezentl stralegiilorde argrtmentare
irrversdtrimite la utiliearea \ar ta interuentiediscursiuade tip ironic peutru
a.crear.rncfectde intelegeresi receptareinverse(opuse)in raport cu expiiciiul
cotllinut ln teza gi probeleargrrment&riilIn delinitiv' itr a:'gument'are a:

E bun pentru primarie fiindcd'are in sengearla furatului

avem insinuala, in realitate, argumentareainvers6:

E bun pentru pugcdriefiindcd are in s6ngearta furatului

pe care receptorulesteinvitat s-odescopercsingur din propuneroaironiea


ia careesteinvitat sAia parte.in tiezbaterilepublice,mai aiesin anurtrite
domenii,astfe]de prezentediscursivesunt curenle,fiindcdele art utl el'ect
mai mare chrardecit discursuriledirecte.
Strettegiile de contraargum.entare instanliaei cea de'a patra
situatietlin celeposibileale uneirapr:ridriatiludinaiea receploruluiln tezil
si probelecare i se prezinti intr-o situatiede argumetrtarc.Strategiiledr
conrraargumenlare se pun in migcarein interionl ltnti dezbateriplhlice
pentru molivul cd autorul lor nu cste de acordnici cu teza susfinutd de
preopinentsi nici cu probelecare sunt adusein sprijinul acesteiteze
Dcduccm de aici cd sfrategiile de contraargunlentarosunt reacfii de
respingere a unuia saualluia dintre participantiin legAturAcn algumentarea
directricarei se propune,respingere cesementineatit in legAturacn teza"
c^t 6uen rnijloaceleei deprobare.Daci, inir-o dezbalere publici, unui tlintre
participanliavanseazA urmitoarea secventA discr'rrsivA:

Prim*ria s-a preocupatdc (fiindca) (1)A discutatcu asocia{iile


soiulionareaprol:lemei privind protecfiaanimalelor;
ciinilnr vagnbonziin orasul... (2)r\ fircutun inventarprivind
numArulciinilor vagabonzi;
(3)A ariusll cunostintr
cetfitenilorposibilitateade a lua in
ingrijire asllel de animalelhrfl
si.APin;
(4)A popularizatin cartiere
initittrvele cetiitenilorsi alc
asocintiilorPrivindr:iinir
vagabonzi;

?
:

t;
PUBLICTi
ARTADEZUAIERII.OIi 23I

tcz'ci
ea conslituie un fragment dintr-o strategie do argumentarr''rhrr'ct'1a
-primiria s-aprerrcr-ipat. dc solutionareaproblemeic6inilor vagahrinzi".I"ari
in,l,,iala, liirid prnpusn intr-o dezbaterepublici Ja care sunt ptezert[i mai
m u l ti p a r t i c i p r t t : tfii,r ' c a r cv a i n t ' e rltt s a t ' ; r l t l e z et r i t i c a r g t r m r ' n t a r ecan l ' e
poate
i s,: propune de c[tre reprezentantul auioritAtii lot:ale'dupri {:um se
propuse
lesneconstata.Ce va conslatain urma exarnenuluicritic?Ci probele
propozitie
nu i.onstituie nici pe rleparte temeiul suiicient in traza caruia o
( n n s l i l r l i cu n
p l e f u r nt c z uc n l r n t l i t i s A f i p r ' U n s i c l , , r aatd, i : v i l a t i . l ) e c c n r t
temei? Pentru simplul motiv cA pxrbeie avansat'elru ilcoper*
conreptu.ide ,,r'ezolvare"pe care ii invoci teza. Prima reactie a celui care
"**^*r,*u,
primiriei si
I'acr,rri.'lu^rea a.gumentf,rii clirectcpropusede rcpreze.tanttr)
care consta[eca !::cUeleinvocatenu sustin teza este aceeade a cdnta' el
() -
insrtsi,pr<-ibe mai conch:dente.Daci le va gasi, atunci vtr coustrui Qrgu
men.ir.r(alk:n&tiu(11aargumenlareadirecti propttsi' teza mentinindu-se
gisi insi' va
in dezbatereca un punct tle vedere adevirat. Daci nu 1eva
constatach teza nu poate fi sustinuta ca r)propozilieadevdratl. {li:nsecinta
acr:_ctci cunstatiri va fi convingereasa ci fcza cste o propctzitiefalsi. Pentru
cnre
a-i convingeqi pe ceilalti de acestlucru, va trebui sii aducd argumente
ia rutpi,rgaidera cd tt:za esteo propozitje.deviratd si, norm;li, si -su-ctirli
falsitatca ei. in mori norma), ast1olde probe invocatesunt oprtsecelor care
prin
arr *rrslinul teza initiali (o tezri si contradictoriaei nu pot li suslinute
astt'(}l:
aceleasirnijloacede probi). Propunereasa argumsntativi va aldla

Prrrnarranu s-a pfeocupar(fiindca) {1) Nu a construit adiPosturi


a problemei
de solutionnre specialcin care si inchidri
ciinilor vagabonzi ciinii vagabonzi;
(2) Nu a colaboratcu organele
sanitar-veterinare in vederea
sterilizirii cAinilorvagabonzi;
(3) Cu toale discufiile6i populari'
zirile fAcutetot mai mulli ciini
-seregisescpe strrizisi in parcuri;
(4)Tot mai mulfi cetAlenirccianle
ci au fost atacatide cAini
vagabonziin orag'

Ea este 0 contraerguftrentare in raport cu argumentareadirecta iniliah.


deoareee teza ultirnei argument{ri estenegat'ttcontratli.clorie a tezei argu-
mentarii directe,iar probelepusein joc sullt completdiferite tle ccleitritrale
atit r:agrad de inteu:eierecit si ca nivel de pertinenlAiu raport cu lloua
tezi. Strategiaduconlraargu mentarela carea refuls interlocutorul in cadrul
dezbaleriipulrlir:eimaginatesnteriors0batear.ipc o tchnicatkrr(rtpingcre
{morlulinferentialtollrndo"tollens)careangajeazd o probi baznlapeun iapt
}33 ' (:ONSTANTIN
SAIAVASTRU

{,,nua constnritadipostrfi..." ester_rn fapt ce poate{i oricandI'erillcat),o


aita ce invoci un exemplu(,nu a colaboralcu orf,anelesanitar-vet.errinare
in vederea stcrilizArii.,."con-stituie,
in opiniaceluicereirroduc.argurnenlarca
cel putin, una din multele ilustratii pcsibileci primdria nrr :r {icut nirnic
penlm solutionareaproblemeir:iinilor vagabonzi),a treia care prolxraz*prin
intermedrulunui rationament(.,dacd discutisi popularizezi,ar trebul snnu
mai fie cAinivagal',onzi pe strdzi;dar existdciini vagabonzipr: strazi;deci:
discutiilesi pr:pularizarea nu suntmdsuridesolulir:nnre a probiemeicAinilor
vagabonzi").in slArsit, a patra probii se concretizeazrlintr-o inductir
anrplificaioare(,Tot rnai multi cet&tenircclarni cArru fost atacati de clrini
vagabonzi').In general,farmeculdezbaterilorpr-rblice, atunci cind sunf,
reusite, este dai de aceasli confruntarepermanenti intrc argnmentAli
directesi conlraartrprmenlAri, conlruntarecapnbila,de cele nrai rnrrlieori,
si aduc6la lumind ndevArrrlin legiturA cu puncteiede vedereavan$atesi
sustinutcde perticipanti.
Sd atragematentia asupraunui fapt care ni se parc'important in
manifestiile coRcreteale strategiilorde contraargumentare. in general,
alunci cind sunt prezentatesi analizatcastfel de strategii, ilustrririle si
disculiilese duc avAnd in aternticcu dcosebiretehnicile rationalr:de
rcspingerea unei tez€ in baeaunor probecarese opun celor ce srrstin teza
initiala. Traieclulstrict ralional estesi rAmAne,intr-adev6r.acesta:sActutiim
consecinae falseale tezei,sa convingeminierlocutoruIrle falsitatcaacesi:or
rnnsecinteqi, in acestcaz.tezaesteconsideratri in nrodnecesalo propozitic
faisa{deciesterespinsd).Dar dezbaterea publicnnu poatefi imaginatAniei
pr:departeca o denonstrafienatematiri sarrlogici in care lucnrrile sa se
petreaci slrict de manieraaratat6 mai sus.Ea esteun dialogviu, in care
intervin si numeroasealte ingredientecare nu tin strict de parcursul
cnnstrdngitoral rationalilntii {chiardac:1 nu sepot sustragetotal acesk,ia).
Asa incat,de mr"rlte,ri,in subfext,contfaargumentrlrile se realizeazaprin
proceduridiscursiv-retorice demareefectceau carezultat,uneori,respingeri
mai brutaledecAtcelerealizafeI:ecalcarationalititii. DouAilustrdri vrern
si aducernin acest punct; c/azio si roriia. in secventaurmAtoareclin
Caragiaie;

,;Iupin Dumitra che(ttrmdndo uorb6,tntcput*):Iaca,nigtepapr.rgii,


..
nrstescarta-acirtapll hArtje!Ii Etimnoi!I{dnanca pe datnrie,}:eape
veresie.lrag lumc'ape sfoaracrrpisicherliruri...si.srrarn...sc
gitcs,:
frumos9i umbla dupd nevestele oamenilorsa le faci cu ochiui.[.".].
Ipingescr-r:
Nu se ia dupatoate,jupin Dumitmche;dupii cum e'si
femeia;dacAtrage la ei cu coadaochiuhrisi lace fasoane,vczi binel
bagabontii ;rtit astt,alrti'
(Uamgiale,A noaptefurturn&so,,in:.Teatru, Etlitura Albatros.
Bucuiesti,198b.p. B);
PUBLICE I
ARTAOEZBAT€RILOR 233

gasimo olrt:ie c.areare tocmairoiul de a respingede n manierd delicati


Justinr:rilepe cari: unul dintre celedoui personajele propune'Aluzia sc
corrcretizeazd in replir:a celui de-al rloilea personal:,'" dupa ctllll c $t
femeia..." eale resprngetezaprimului personaj,conformcdnria:,,bagabon!ii
se iau rlupi nevestele oamenilor..,",0 interesantidez.batere a
e]er:toralri
fosr din ll{} septembrie200{ dinfe (ieorgcw.3ush si JcrhnF.Kerry,
"ceeala prezitlential*rlti
din 2004.Contratpermanenide Kerrl' pe idecir
candidat,i
cd invazialrakullri a fost o eroaredin partcaadministratieiIlush. acesta
din rrrmAii atrageatenlia lui Kerry ci el insuqi,in fazainit'iala,a sustinub
rAzboirrldin Irak, 9i-9iineheiecontraatacrd cu o replicade toata ispravtr:

,,singurullucrtr in care adversarulmeuda dovadade eonsecvent6


cste locmai inconsecventaluil

ceeaceesteo ironie fin|la adresalui Kerry, din carepubiicul esteconstr6::s


uaint*l"*gt.n trebuie,in fapt, si respingAncuzatiilelui Kerry pentru simplui
mol,ivc6 a suslinut si el cceace a suslinut Bushl

5. Aplicalie: dezbaterea Kennedy-Nixon


Ne pmpunem si exemplificim citeva instanlieri ale slrategiilor
utilizatein <iezbateriie publicepe cazulprimeidezbaleripubiicetelevizale
intre canrlidatiila presJin{a StatelorlJnite:dezbaterca di' 26 septenrbrie
ittoOlCtr;.ogo,illiirois)dintreJohn.l'.Kennecly qi liichard M'Nixnn Motivul
unei asemeieaal:geri, clincolode persr:rnalitaiea deosebitaa candidat'ilor
(amhiiau rAmasin istoriaamericanidreptprepedintidesprecares'a vorlrit
accst
cu dcosebire), fine $i de laptul ca a fostpriDradezbalcretelevizaif,de
gen.tlar si tle situatia cd a fost investigakidestulde insist'eniin analizele
ir.* *-",, ficut asupraca:npaniilorpreziden{iale din StateleUnite (Kraus'
(deqi'
19??).Evident,nu putem analizain acestspatiuintreagadezbatere
sArecunoastem. ar fi intere,:anlde urni.rrit firul argumentilriipe o duratA
mai iungi detimp), moliv pentrucarene vomopri la aloculiunilededeschi-
dereale celordoi candidati.
Tema dezbaterii,anun{atA de moderaiorulIlorvard K'Smith' se
referAla probiemelepoliticii interne a Statelor Unite. Intervcntia de
dcschiderea candidatuluiJohn F.Kennedyse bazcazSpe o n-ircrlcgic dr
e&rguntetr
cotrl.t tarr, l'avorizatiintr-r,rnf*l de teraapo)iticiiinterne.in con'
ditiilein careaceaslaera fdcutain ultil|ii ani deadministralialiisenho}'er
{dineareconlracanditlatulsdu,RichardM.Nixon,faceaparle in calitatede
vlreprcleclinle). A;a incil ideeapc careseaxeszainferventiade deschidere
a ]r-riXennedvesteaceeade a ariia 0i ieza: