Sunteți pe pagina 1din 5

Subcarpatii Curburii

Asezare
 Sunt situati in partea central – sud-estica a tarii, constituind sectorul de mijloc al Subcarpatilor
romanesti.

Limite
 Valea Trotusului (N), care ii separa de Subcarpatii Moldovei
 Valea Dambovitei (V), ce ii separa de Subcarpatii Getici si Podisul Getic.
 in partea de sud, sud-est si est se invecineaza cu Campia Romana, limita fiind conventionala,
contactul dintre cele doua unitati geografice facandu-se printr-un glacis cuaternar.
 Contactul cu zona montana (grupa Bucegi si Carpatii de Curbura) se realizeaza prin intermediul
unor depresiuni submontane situate pe vaile raurilor, la iesirea acestora din munti.

Geneza
 Sub raport paleogeografic, Subcarpatii Curburii reprezinta o uniate relativ tanara a pamantului
romanesc. Evolutia lor este strans legata de evolutia Carpatilor Romaniei.
 Subcarpatii Curburii s-au format in timpul ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine din timpul
erei Neozoice (Neogen). Acestea au cutat si au inaltat formatiunile sedimentare acumulate in
geosinclinalul de la marinea Carpatilor Orientali.
 Cutarea depozitelor a avut loc in faze diferite: Stirica (sfarsitul Badenianului), Moldavica (Sarmatian)
si Valahica (sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului).
 Actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare a definitivat infatisarea actuala a reliefului.

Litologia
 In litologia acestei unitati predomina rocile sedimentare friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri . Se
gasesc si cute diapire.

Caractere generale
 cel mai inalt deal este Magura Odobesti (996 m) , iar cel mai mic este Bucovelul (406 m); in
depresiuni altitudinile oscileaza intre 200-500 m;
 sunt cei mai complecsi subcarpati, reprezentand un sector de tranzitie intre campie si munti;
in exterior se limiteaza direct cu campia (ceilalti cu dealuri);
 unele caractere geologice si de relief ii apropie de Carpati: structura cutata cu pinteni carpatici,
altitudini generale mai mari (700-1000m) si o varietate de relief, cu un numar mare de depresiuni,
dar relieful lor se aseamana cu cel al dealurilor prin rocile friabile ce-i alcatuiesc;
 este cel mai complex sector subcarpatic, cuprinzand doua siruri de depresiuni (subcarpatice sau
„interne” in vecinatatea muntilor si intracolinare spre periferie), despartite printr-o mediana de culmi
cu structura de cute diapire. Spre exterior urmeaza dealuri inalte;
 complexitatea sectorului creste pe alocuri, prin patrunderea unor pinteni montani (Pintenul
Ivanetu, 1021 m, ce patrunde dinspre M-tii Vrancei si Pintenul Homorâciu, patrunzand dinspre M-tii
Buzaului). Ei sunt alcatuiti din roci tari, intrerupand oarecum paralelismul dealurilor si depresiunilor
cu zona montana;
 tectonica mai complexa, comparativ cu celelalte doua unitati subcarpatice, aceasta ca o conditie
a pozitiei lor fata de microplaca Marii Negre, precum si a tectonismului mult mai accentuat in zona
Carpatilor Curburii;
 resursele de tip lagunar, in primul rand sarea, urmare a plasticitatii sale, a determinat formarea
cutelor de tip diapir, foarte bine puse in evidenta la Slanic si in alte locuri, acestea contribuind, de
asemenea la complicarea structurii unitatii prin deranjarea evidenta a formatiunilor pliocene si
cuaternare;
 inaltarea cu app. 1000 m a Carpatilor la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, in anumite
limite si a Subcarpatilor, a avut consecinte foarte importante in modelarea reliefului, vaile

1
adancindu-se puternic in cuvertura miopliocena, iar procesele de versant au devenit foarte
active. In acest fel vaile au transportat cantitati apreciabile de materiale aluvionare, ce au fost
depuse la limita cu campia, formand trepta glacisurilor marginale.
 geneza, litologia, pantele destul de accentuate si presiunea geodemografica au condus la
declansarea unor intense procese de versant, indeosebi eroziunea de adancime (ravene, ogase,
organisme torentiale), care au indepartat cuvertura de sol si chiar roca de pe suprafete intinse,
ajungandu-se pana la stadiul de pamanturi rele, cunoscute si sub numele de „badlanduri”.
 urmare a eroziunii ulterioare, cuvertura de pietrisuri piemontane a fost indepartata aproape in
intregime de pe latura interna (dinspre munte) a Subcarpatilor, unde au ajuns la suprafata
structurile cutate miocene, in timp ce pe latura externa (spre campie) aceasta se pastreaza pe
suprafete apreciabile;
 Relief structural - cutat
 se caracterizeaza prin extensiunea in largime a structurilor sinclinale si anticlinale
 vaile, au in general, caracter transversal, in concordanta cu orientarea initiala in cuvertura
piemontana, in acest fel aparand sectoare de ingustare in zonele de anticlinal si de largire in cele
de sinclinal, iar in conditiile de adaptare la structura o serie de vai urmaresc sinclinalele, unde
prezinta o directie longitudinala;
 vulcani noroiosi in Depr. Policiori;

Relieful
 In literatura geografica recenta (Geografia Romaniei, IV, 1992), Subcarpatii Curburii sunt divizati in
trei compartimente:
1. Subcarpatii Vrancei – intre Trotus si Slanicul Buzaului
2. Subcarpatii Buzaului – intre Slanicul Buzaului si Teleajen
3. Subcarpatii Prahovei – intre Telejen si Dambovita, acestia avand doua subdiviziuni:
a) Subcarpatii Teleajenului (intre Teleajen si Prahova);
b) Subcarpatii Ialomitei (intre Prahova si Dambovita)
Depresiunile submontane
o sunt prezente sub forma unui uluc aproape continuu la iesirea raurilor din spatiul montan
o altitudini de 400-500 m pe vaile principale si 600-700 m la nivelul interfluviilor.
o se remarca: Dep. Soveja pe valea Şuşiţei; Dep. Vrancea, situata pe Valea Putnei si a afluentilor sai
(Nãruja si Zãbala); Dep. Neculele pe Ramnicu Sarat, Dep. Lopatari (pe Slanic), Dep. Patarlage (pe
Buzau), Dep. Chiojd (intre Muntii Buzaului si Pintenul Ivanetu), Dep. Valenii de Munte (pe Teleajen),
Dep. Campina (pe Prahova).
Dealurile subcarpatice interne
o au o structura complexa (anticlinale si chiar sinclinale suspendate)
o Ousoru (753 m), Rãchitaş (917 m), Rãiuţ, Gurbãneasa (979 m), Bisoca (970 m), Dâlma (800 m),
Blidişel (819 m), Salcia (717 m), Ciolanu, la care se adauga Pintenul Ivanetu (1021 m).
Depresiunile externe (intracolinare)
o sunt mai putin extinse comparativ cu precedentele, ele fiind prezente de-a lungul vailor mai mari
o Vidra (pe Putna), Mera (pe Milcov), Dumitresti (pe Ramnicu Sarat), Policiori (intre Slanic si Buzau,
avand vulcani noroiosi), Nişcov (pe Nişcov), Podeni (pe Cricovul Sarat), Pucioasa (pe Ialomita).
Dealurile subcarpatice externe
o Zãbrãuţ, Magura Odobesti, (996 m), Dealul Deleanu (694 m), Blãjeni, Istriţa (749 m), Bucovel (406
m).

Clima
 este temperat-continentala
 Factorii care influenteaza clima:
 Pozitia geografica se resimt influente estice de ariditate (continentalism accentuat, ierni foarte
reci, veri fierbinti cu secete) si influente de tranzitie..
 Relieful, prin altitudine introduce modificari locale: scaderea temperaturilor si cresterea
precipitatiilor o data cu nivelul altimetric si apropierea de munte.
 Fragmentarea reliefului - depresiunile au un caracter de adapost, atit fata de circulatia vestica,
cit si fata de patrunderea Crivatului din nord-est; la inceputul primaverii se inregistreaza o
2
crestere a temperaturii, ca urmare a efectului de foehn, care patrunde in zona depresiunilor,
coborand de pe inaltimi.
 acest sector subcarpatic se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, caracterizat prin
temperaturi medii anuale de 6-10°C, precipitatiile de 600-800 mm/an si chiar peste 800mm/an in
dealurile inalte.
 Vantul caracteristic este cel estic, cu caracter stepic. In sezonul rece bate crivatul dinstre est sau
nord-est.

Apele
 Raurile coboara din Carpati si apartin grupei de sud (colectate de Dunare)
 Dambovita, la limita vestica, afluent al Argesului;
 Ialomita cu afluentii sai Cricovul Dulce, Prahova (cu Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat),
Sarata;
Raurile ce apartin grupei de est (colectate de Siret)
 Buzaul are ca afluenti pe Basca Mare si Basca Mica, Slanic si Câlnãu;
 Ramnicul Sarat
 Putna cu Zãbala, Milcov, Râmna;
 Trotusul la limita de nord.
 Apele raurilor au provenienta pluviala, se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a
continentalismului climatic. Se remarca o valoare mare a debitului solid, fenomenul fiind favorizat
de rocile friabile, de terenul in panta si de suprafetele intens despadurite.
 Apele statatoare sunt reprezentate prin lacurile de la Slanic si Teleaga, formate in masive de sare.
 Apele freatice sunt ape de mica adancime, lipsite de continuitate. La limita Subcarpatilor cu muntii
sunt adesea intens saraturate.

Vegetatia
 Factorii care influenteaza vegetatia:
 clima
 fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile
uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
 altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
 Asociatia vegetala predominanta este cea de padure
 etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din specii termofile: cer, garnita, stejar pedunculat, la partea
inferioara si gorun la partea superioara. Se adauga alte specii de foioase: carpen, ulm, tei.
 etajul de amestec stejar-fag se afla intre 500-700 m
 etajul fagului la peste 700 m
 Vegetatia azonala In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele) fie din etajul coniferelor (caprioara –Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare
varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, privighetoarea, pitigoiul, pitulicea,
pupaza.
 Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Sunt soluri argiloiluviale (cenusii si brun-roscate) numite argiluvisoluri
 Favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor de fag apar solurile brune si brune
acide de padure (cambisoluri)
 Pe dealurile cele mai inalte se intalnesc podzoluri (spodosoluri) .

3
 In depresiuni se dezvolta soluri hidromorfe (lacovisti), pe langa izvoarele sarate soluri halomorfe, iar
in lunci soluri aluvionare de lunca.
Populatia
 Prezenta depresiunilor, a zacamintelor subsolului si a conditiilor favorabile de mediu geografic, la
care s-au alaturat si posibilitatile foarte bune de adapostire a populatiei in perioadele vechi („tarile”),
au condus la o densitate ridicata a asezarilor si a populatiei in intreg arealul Subcarpatilor Curburii,
dar mai cu seama in compartimentul vestic.
 Populatia are o densitate medie ridicata (100-150 loc/kmp) cu valori mai mari in jurul oraselor
situate in exterior.

Asezarile
 Asezarile rurale sunt situate pe vai, terase, la confluente, la contactul depresiunilor cu muntele sau
cu dealurile subcarpatice si pe culmi.
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu:
 satul rasfirat, cu casele prinre gradini si vii
 satul adunat (in depresiuni)
 satul linear (in lungul vailor).
2. Dupa marime
 sate mijlocii (500-1000 loc)
 sate mari (1500-5000 loc).
3. Dupa functii majoritatea au profil:
 agricol - cresterea animalelor, pomicultura, viticultura
 petrolier
 industrial (Filipestii de Padure, Valea Calugareasca, Maneciu, Doicesti)
 forestiere
 tot mai mult se tinde spre functiuni economice complexe, indeosebi prin dezvoltarea
industriei mici si artizanale.
 Asezarile urbane
 Campina (25.000-50.000 loc), cu industrie complexa (rafinarea petrolului, reparatii de
utilaje petroliere, industria lemnului).
Orase sub 25.000 loc:
 Valenii de Munte, situat in Dep. Valeni, pe Teleajen
 Breaza (in bazinul Prahovei)
 Moreni (pe Cricovul Dulce); are activitati industriale legate exploatarea petrolului;
 Comarnic, Baicoi, Plopeni, Boldesti-Scaeni, Urlati dezvoltate pe seama exploatarilor de
petrol
 Fieni (cu industria cimentului)
 Pucioasa (cu tesatorii de in si canepa)
 Slanic, Odobesti si Panciu (centre viticole, la contactul cu campia)

Resursele
 Subcarpatii Curburii constituie o unitate geografica cu o larga gama de resurse ale solului.
 Padurile de foioase sunt foarte extinse. Lemnul lor este folosit in industria de prelucrare a
lemnului (la Gugesti - jud Vrancea).
 Pasunile si fanetele intretin cresterea bovinelor.
 Apa Ialomitei alimenteaza hidrocentrala de la Moroieni.
 Intre resursele subsolului sunt de retinut cele energetice:
 petrolul (Campina, Moreni, Bãicoi, Ţinţea, Gura Ocnitei, Boldeşti-Scãeni, Urlati, Mizil, Sãrata
Monteoru, Berca, Arbãnaşi, Beceni, Tisãu);
 gaze naturale (Moreni, Tisãu, Urlati).
 carbune (lignit). Gruparea Mãrgineanca, Aninoasa, Şotânga, Filipeştii de Padure, Ceptura
alimenteaza termocentrala de la Doicesti (jud. Dambovita).
 sare gema exploatata la Slanic, jud. Prahova.
4
 din albiile raurilor se exploateaza nisipuri si pietrisuri, utilizate la terasamente, ca balast.

Industria
 Industria energetica
 termocentralele de la Doicesti, Fieni, Gura Ocnitei.
 Industria constructoare de masini
 utilaj petrolier la Moreni si Campina
 utilaj minier la Filipestii de Padure
 Industria chimica
 are importante resurse proprii (sarea, extrasa la Slanic-Prahova, petrol, gaze asociate)
 anvelope la Floresti-Prahova (localitate componenta a orasului Baicoi)
 ingrasaminte fosfatice la Valea Calugareasca
 acid sulfuric la Campina
 cartoane si hartie la Boldesti-Scaeni
 Industria lemnului
 cherestea de rasinoase la Nehoiu, Maneciu
 cherestea de fag la Campina si Gugesti
 Industria materialelor de constructii
 ciment la Comarnic, Fieni
 azbociment (Fieni)
 var (Comarnic, Magura)
 caramizi refractare (Comarnic)
 ceramica pentru constructii (Pucioasa)
 sticla (Boldesti-Scaeni).
 Industria textila
 prelucrarea inului si a cinepii (la Pucioasa, Paulesti si Ploiesti)
 Industria alimentara
 vin (Focsani, Panciu, Odobesti, Cotesti, Valea Calugareasca)
 conserve de fructe (Valenii de Munte, Campina)

Agricultura
 Terenurile arabile sunt relativ restranse, fiind valorificate doar in depresiuni si pe versantii cu panta
mica (grau, porumb, orz, secara, cartof, sfecla de zahar, in si canepa). I
 n decursul timpului padurile au fost pe alocuri defrisate (ex. In Vrancea), ceea ce a deschis pe
povarnisuri calea eroziunii. Este zona in care s-au efectuat in ultimele decenii lucrari complexe de
combatere a eroziunii solului: terasari, plantari de pomi fructiferi si vita de vie, alaturi de aratul in
lungul curbelor de nivel.
 Viile cuprind suprafete mari in zonele: Focsani, Panciu, Odobesti, Jaristea, Valea Calugareasca,
Istrita, Mizil, Urlati etc.
 Se cresc indeosebi bovine si ovine.

Caile de comunicatie
 situate spre exterior, pe aliniamentul Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani si Ploiesti-Targoviste
 transversal, pe unele vai cum ar fi Valea Prahovei (Ploiesti-Valeni de Munte-Maneciu), Valea
Buzaului (Buzau-Nehoiu) si Valea Ialomitei (Targoviste-Pucioasa-Fieni);

Obiectivele turistice
 statiunile: Slanic-Prahova, Pucioasa
 vulcanii noroiosi

In Subcarpatii Curburii exista o diferentiere economico-geografica intre partea de vest (axata pe vaile
Teleajanului, Prahovei si Ialomitei), foarte industrializata si urbanizata, si de partea de est (la est de
Teleajen), mai rurala si agricola.