Sunteți pe pagina 1din 59

ARGUMENT

Stenoza pilorică, una dintre bolile „mileniului 3“, este mult mai frecvent întâlnită în
practica pediatrică decât s-a crezut până în prezent. Se prezintă o incursiune scurtă în
anatomia şi fiziologia aparatului digestiv, şi în istoria naturală a bolii pentru a explora,
identifica şi explica mecanismele patogenice care stau la baza dezvoltării stenozei pilorice.
În urgenţă, stenoza pilorică poate avea ca simptom dominant durerile epigastrice sau
vărsăturile.
Durerile sunt continui, exacerbate postalimentar, însoţite de balonări postprandiale, eructaţii
frecvente şi zgomotoase, slăbire în greutate.
Vărsăturile la început sunt rare, abundente, cu conţinut alimentar (uneori fetide, cu alimente
ingerate cu o zi înainte).Bolnavul işi provoacă adesea vărsătura pentru a-şi calma durerea.
Pe măsură ce stenoza progresează, vărsăturile devin spontane, mai frecvente, putând duce la
deshidratare şi tulburări electrolitice.
Examenul obiectiv poate evidenţia bombarea regiunii epigastrice, unde peristaltice vizibile pe
peretele abdominal (spontane sau provocate prin excitarea mecanică a regiunii, clapotaj) pe
nemancate.

1
Particularităţi clinice legate de substrat
Ulcerul gastric (cu localizare în vecinătatea pilorului) şi duodenal constituie cauza cea mai
frecventă a stenozei pilorice.

Fig. 1- Stenoza pilorică

Stenoza pilorică a adultului este una dintre complicaţiile ulcerului gastroduodenal. Din punct
de vedere etiopatogenic, este de 2 feluri:
1) funcţională sau incompletă – edemul periulceros, împreună cu spasmul reflex al
musculaturii netede realizează o obstrucţie reversibilă a lumenului.
Tonusul gastric crescut încearcă să învingă obstacolele prin aşa-zise „unde de luptă”.
2) organică sau completă – strictura cicatriceală transformă ireversibil leziunea, iar stomacul
se dilată, pierzându-şi treptat peristaltica până la stadiul de asistolie gastrică.
Stenoza organică poate fi precedata de insuficieţă evacuatorie funcţională (prin spasm, edem
şi infiltraţie).
Ulcerul gastric se poate complica cu stenoza mediogastrică, cu simptomatologie similară cu a
stenozei pilorice.
Anamneza releva, în antecedentele bolnavului, durerile epigastrice ritmate de alimentaţie şi
periodice.

2
În cancerul gastric, complicat cu stenoza pilorică, vărsăturile pot avea conţinut sangvinolent
(cu aspect de drojdie de cafea).
Debutul relativ recent, vărsta peste 40 ani, durerile nesistematizate, progresive, alterarea stării
generale, slăbirea în greutate, orientează diagnosticul clinic.
Cauze mai rare: tumori benigne ale stomacului, compresiuni extrinseci, procese cicatriciale
(postoperatorii, după gastrite corosive, după procese inflamatorii de vecinătate), anomalii
congenitale.
Conduita de urgenţă
Stenoza pilorică reprezintă o stare de urgentă şi necesită internare în situaţiile în care
vărsăturile sunt abundente şi duc la tulburări hidroelectrolitice, stare de şoc, insuficienţă
renală acută.Internarea poate fi impusă şi de intensitatea mare a durerilor, care pot să pună
probleme dificile de diagnostic diferenţial.
Atunci când vărsăturile sunt rare şi durerile mai puţin intense, se pot administra antispastice,
alcaline, pansamente gastrice.
Explorările (mai ales examenul radiologic) se pot face ambulator şi în funcţie de rezultatele
acestora, se recomandă internarea în vederea intervenţiei chirurgicale.

3
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE STENOZA PILORICĂ

1.1. Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a aparatului digestiv


1.1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv
Sistemul digestiv cuprinde ansamblul organelor care asigură digestia. Organele conţinute în
abdomen sunt învelite de peritoneu.
Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente: gură, o parte a faringelui, esofag,
stomac, intestinul subţire şi colon.

Fig. 2- Aparatul digestiv uman

4
Gura este porţiunea iniţiala a aparatului digestiv, alcătuită din organe şi diverse ţesuturi.
Superior este limitată de bolta palatină, inferior de planşeul bucal, lateral de obraji, anterior de
buze şi posterior se continuă cu faringele. Cavitatea bucală este căptuşită cu mucoasa
bucală.În cavitatea bucală se află cele două arcade dentare, superioară şi inferioară, situate pe
maxilar şi respectiv, pe mandibulă.
Limba, organ muscular situat posterior, prezintă pe faţa superioară nişte formaţiuni numite
papile.
Funcţiile pe care le îndeplineşte aparatul bucal sunt: funcţia de masticaţie pentru formarea
bolului alimentar, începutul digestiei glucidelor sub acţiunea ptialinei salivare, funcţia de
fonaţie, funcţia receptoare, funcţia de apărare şi funcţia fizionomică.
Faringele este un organ care aparţine atât aparatului digestiv, cât şi aparatului respirator. El se
află situat în partea posterioară a cavităţii bucale şi se continuă cu esofagul. Căptuşit cu o
mucoasă, este bogat în ţesut limfoid.În faringe se găsesc amigdalele palatine, amigdala
faringiană pe peretele posterior şi amigdala linguala la radacina limbii, legate între ele prin
numeroase vase limfatice, formand astfel inelul limfatic Waldeyer.
Funcţiile faringelui sunt: funcţia de conducere a bolului alimentar către esofag şi funcţia de
apărare împotriva infecţiilor, care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe cale respiratorie.

Fig. 3- Pilor stenozat

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legătura între faringe şi
stomac. El începe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) în dreptul cartilajului cricoid, şi se

5
termină în dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 - 32 cm şi are un calibru
care variaza între 10 şi 22 mm. Are trei strâmtori fiziologice: strâmtoarea cricoidiană,
strâmtoarea de la nivelul încrucişării cu artera aortă şi cea de la nivelul cardiei. Esofagul este
situat în mediastinul posterior, venind în contact cu formaţiunile situate aici. Datorită acestei
situaţi, afecţiunile esofagului se pot răsfrânge asupra organelor cu care vine în contact, iar pe
de altă parte, leziunile acestora pot provoca suferinţe esofagiene.
Ca structură, esofagul este alcătuit din trei straturi: la interior se află mucoasa, cu un epiteliu
pavimentos stratificat; urmează tunica mijlocie, care este musculară şi are două straturi unul
intern cu fibre circulare şi unul extern, cu fibre longitudinale; tunica externă este formată din
ţesutul conjunctiv lax, care se continuă cu ţesutul de susţinere mediastinal.
Fiziologic, esofagul reprezintă un organ menit să facă legătura dintre faringe şi stomac. Prin
reflexul de deglutiţie, bolul alimentar trece din faringe în esofag; prin coordonare nervoasă,
musculatura formează unde contractile care împing bolul spre cardia; sfincterul cardiei se
desface, împiedicând şi refluarea conţinutului gastric în esofag. Se acceptă existenţa a două
zone anatomice prevăzute cu activitate sfincteriană: una situată la joncţiunea faringo-
esofagiana şi alta, în vecinătatea inelului hiatal, la limita dintre esofagul propriu-zis şi
vestibulul gastro-esofagian.
Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat între esofag
şi intestinul subţire. Forma lui este asemănătoare cu a unei pere, cu vârful uşor îndoit şi
îndreptat în sus: la examenul radiologic apare sub forma literei „J" sau a unui cârlig. Forma
lui este variabila în funcţie de: conţinut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui
abdominal, poziţia individului şi volumul organelor vecine.
Stomacul începe de la orificiul cardia, care face legatura între esofag şi stomac; porţiunea
situată deasupra cardiei şi care este adaptată cupolei diafragmatice, se numeşte marea
tuberozitate (fomix sau fundus); segmentul vertical este corpul stomacului, care se continuă
cu mica tuberozitate şi apoi cu antrul piloric şi se termină cu orificiul piloric. Între cardia şi
pilor se află două margini : marginea externă sau marea curbură şi marginea internă sau mica
curbură.
Structural, stomacul este alcătuit din patru pături: la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasă, iar la exterior este învelit de seroasa peritoneală. Mucoasa este
alcătuită dintr-un epiteliu cilindric, care secretă mucus, şi respective din glandele stomacului:
glandele fundice, secretoare de acid clorhidric şi pepsina, glandele pilorice şi celulele
mucipare, ambele secretoare de mucus. Musculoasa este formată dintr-un strat intern cu fibre

6
dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare şi un strat extern cu fibre longitudinale.
Stratul circular, la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeşte alimentele şi, datorită funcţiei sale motorii,
le frământă, le amestecă cu sucul gastric şi apoi le evacuează în duoden. Mucusul gastric are
un rol protector de prim-ordin, apărând mucoasa de acţiunea sucului gastric.
Secreţia gastrică este declanşată mai întâi printr-un mecanism reflex-nervos, apoi prin
mecanisme neuro-chimice cu punct de plecare în mucoasa gastrică (faza gastric), cu secretie
de gastrina şi intestinul subţire (faza intestinală).
Intestinul subţire începe la pilor şi se termină la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei
segmente: duoden, jejun şi ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru
porţiuni,: prima porţiune, bulbul duodenal, urmează imediat după pilor şi este uşor mobilă;
porţiunea a doua, descendentă, este situată în dreapta coloanei vertebrale şi în ea se varsă
secreţia biliară şi cea pancreatică; porţiunea a treia este orizontală, iar porţiunea a patra este
ascendentă şi se continuă cu jejunul, formând unghiul duodeno-jejunal. Structural, duodenul
este alcătuit din patru straturi: mucoasă, submucoasă, musculoasă, (cu fibre musculare
circulare şi longitudinale) şi seroasa peritoneală, care îl acoperă numai pe faţa anterioară.
Fiziologic, duodenul are două funcţii principale: motorie şi secretorie. Motilitatea duodenală
împinge chimul alimentar foarte repede în jejun (în câteva secunde). Secreţia duodenală
elaborează secretina (cu rol în stimularea pancreasului şi a intestinului), enterokinaza (care
transformă tripsinogenul în tripsină) şi mucus. La nivelul duodenului începe să se amestece
chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila şi sucul pancreatic.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic şi umple cea mai mare parte a cavităţii peritoneale. Este
alcătuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa şi seroasa. Spre deosebire de
duoden, seroasa înveleste întreaga circumferinţa a jejuno-ileonului.
Mucoasa formează cute circulare (valvule conivente) şi nenumărate vilozităţi intestinale,
realizând o suprafaţa enormă, cu mare rol în absorbţia intestinală. În porţiunea terminală a
ileonului se găsesc numeroşi foliculi limfatici, formând plăcile Payer. Fiziologic, jejuno-
ileonul are trei funcţii: motorie, secretorie şi de absorbţie. Funcţia motorie este reprezentată de
mişcările pendulare, cu rol de framântare şi amestecare a conţinutului intestinal, şi de
mişcările peristaltice, cu rol de propulsare a chimului intestinal. Funcţia secretorie se
manifestă prin elaborarea unor fermenţi: pepsina şi nucleo-tidaza, cu rol în digerarea
proteinelor şi a acizilor nucleici; lipaza intestinală, cu rol în scindarea grăsimilor neutre;
dizaharidele (maltaza, izomaltaza, zaharaza, lactaza), cu rol în digerarea glucidelor până la
monozaharide.

7
Funcţia de absorbţie se exercită pe o foarte mare suprafaţă, datorită vilozităţilor intestinale.
Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb şi apa, sărurile minerale şi vitaminele.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el începe de la valva ileo-cecală şi
se termină cu anusul. Se distinge de intestinul subţire prin volumul lui mult mai mare şi prin
cele trei benzi musculare longitudinale. Lungimea lui variază între 1,5 şi 3 metri. Intestinul
gros este împărţit în următoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers,
colonul descendent, colonul sigmoid şi rectul.
Cecul este situat în fosa iliacă dreaptă; legătura dintre ileon şi cec se realizează prin sfincterul
ileo-cecal (formaţiune musculară). Pe partea internă a cecului se află apendicele, a cărui
poziţie este variabilă. Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat în flancul drept şi continuă cecul, urcând vertical până la faţa
inferioară a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continuă cu colonul
transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu. Colonul transvers se
întinde de la unghiul hepatic până la unghiul splenic (unghiul stâng) şi este situat orizontal sau
în forma literei „V".
Colonul descendent este situat în flancul stâng şi se întinde de la unghiul splenic până la
nivelul crestei iliace, unde se continuă prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, în continuarea precedentului, situat în fosa iliacă stângă şi în pelvis, are
forma unui „S" şi se întinde până la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este porţiunea terminală: se întinde de la unghiul recto-sigmoidian până la anus şi este
situat în pelvis. Rectul comunică cu exteriorul prin canalul anal, care continuă ampula rectală.
Structural, intestinul gros este alcătuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si
seroasa. Mucoasa este foarte bogată în celule mucipare: musculoasa se caracterizează prin
cele trei benzi musculare longitudinale şi prin benzile transversale, care alcătuiesc haustrele
intestinului gros.
Fiziologic, intestinul gros are funcţii de motricitate, secreţie şi absorbţie. Motricitatea asigură
progresia bolului fecal prin contracţii peristaltice, segmentare, şi prin contracţii masive. Bolul
fecal se adună în sigmoid; trecerea materiilor fecale în rect duce la expulzarea lor prin actul
fiziologic al defecaţiei.
Secreţia intestinului gros se rezumă la mucus. Funcţia de absorbţie este mai redusă şi se
exercită, mai ales, la nivelul cecului şi colonului ascendent; se absorb apa, sărurile,
vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substaţe medicamentoase si apa,
acestea ajungând în vena cavă inferioară.
Un rol extrem de important în fiziologie şi în patologie il joaca flora intestinala.

8
1.2. Prezentarea teoretică a stenozei pilorice
1. Definiţie
Stenoza pilorică este boala în care peretele pilorului se îngroaşă şi lumenul său se subţiază progresiv,
îngreunând trecerea mâncării dinspre stomac spre intestin.

Fig. 4 - Imaginea ecografică a stomacului şi evidenţierea stenozei


Pilorul permite o joncţiune între stomac şi partea de început a intestinului. El controlează trecerea
bolului alimentar cu ajutorul unui inel din muşchi care îl înconjoară. Când acest inel este relaxat,
pilorul este deschis, iar când se contractă pilorul se închide.
2. Etiologie
a. Teoria malformaţiei - susţine ca nou-născutul se naşte cu tumoră pilorică. Această tumoră s-ar
datora unei întârzieri în maturarea plexului nervos mienteric; nu se manifestă clinic de la
naştere deoarece prin canalul piloric îngustat alimentele (laptele) trec încă în duoden. Treptat, la
nivelul pilorului, în urma "sindromului de luptă stomac-pilor" apare edemul mucoasei, care
obstruează complet lumenul, iar copilul regurgitează laptele ingerat la toate mesele.
Studii recente de microscopie electronică au infirmat parţial această teorie, găsind pe lângă celulele
ganglionare mici, imature, diminuate ca număr, şi celule ganglionare normale la anumiţi copii cu
stenoză hipertrofică congenitală de pilor.
b. Teoria spasmului hipertrofiat pretinde că musculatura pilorică s-ar hipertrofia prin hiperfuncţie;
acţiunea hipergastrinei care există la aceşti copii în perioada neonatală ar produce tulburări motorii
înrudite cu spasmul musculaturii; de asemenea Lynn sugerează că la anumiţi copii laptele trecând
prin pilor ar crea un spasm piloric, edem mucos şi submucos care determină obstrucţia.
Explicaţiile acestea trunchiate nu sunt convingătoare, în ultima perioadă de timp (1990-l997),
9
spasmul piloric se explică astfel: nervul g este nerv dilatator, iar simpaticul constrinctor al
musculaturii pilorice; pentru ca astfel să se menţină un echilibru intervine acţiunea plexului nervos
interstiţial Ramon Y. Cajal.
Ganglionii vegetativi ai acestui plex se formează dintr-o proteină numită C. Kit . Absenţa acesteia din
structura peretelui musculaturii pilorului, atrage după sine absenţa acestui plex. De aici dezechilibrul
în activitatea acestor nervi, dând ca urmare instalarea spasmului piloric.
Un alt autor - Price - susţine că spasmul apare ca urmare a unei hipersecreţii de adrenalină.
c. Teoria endocrină - diverse disfuncţii ale glandelor suprarenale (discorticisme după Cervera) pot
determina apariţia stenozei hipertrofice de pilor.
d. Factorul ereditar caută să explice apariţia stenozei hipertrofice de pilor. Incidenţa acestui factor
este extrem de redusă (11-2%) când în ascendenţa, sau în aceeaşi familie sunt doi copii cu stenoză
hipertrofică de pilor.
Multitudinea acestor teorii demonstrează că nici una singură nu poate explica hipertrofia musculaturii
pilorice.
Noi, pe baza cazuisticii clinicii, cu copii operaţi la 2-3 zile după naştere, considerăm teoria
malformaţiei ca singura cu suport ştiinţific.
Din punct de vedere anatomo-patologic, pilorul este mărit în dimensiuni, cât o măslină, prună etc,
este dur la palpare; pe suprafaţa sa prezintă o vascularizaţie evidentă din artera pilorică (partea de
sus) şi arterele epiploice (în partea de jos); pe linia mediană prezintă o zonă "albă" avasculară.
Pe secţiune musculatura pilorului este îngroşată, atinge uneori dimensiuni de 1,5 cm.
În lumenul pilorului mucoasa este plicaturată, edemaţiată. Sunt cazuri în care întâlnim malformaţii
asociate: meningocel, fisură labială, malformaţii ano-rectale, picior strâmb.
3. Patogenie
 Macroscopic:

- pilor de dimensiunea unei măsline, culoare mai deschisă faţă de stomac şi duoden;
- pe suprafaţa sa prezintă: o vascularizaţie evidentă din artera pilorică şi arterele epiploice;
- pe linia mediană prezintă o zonă „albă”, avasculară.
- consistenţa pilorului este dură;
- pe secţiune longitudinală: musculatura pilorului este îngroşată, atingând uneori 1,5 cm (normal < 1
mm);
- în lumenul pilorului mucoasa este plicaturată, edemaţiată;

 Malformaţii asociate
- meningocel;

10
- fisura labială;
- malformaţii ano-rectale;
- picior strâmb congenital
4. Diagnostic clinic
Varsătura apare în jurul vârstei de 14-21 de zile. Este albă (laptele pe care l-a ingerat), în jet,
exploziv datorită contracţiei puternice a musculaturii stomacului. Se produce imediat după
masă sau la 10-l5 minute odată cu unda de contracţie gastrică. Varsă tot ce a ingerat. Apoi,
copilul este agitat din cauza foamei. Cu timpul, vărsăturile apar tardiv, la 30-40 minute după
masă, nu mai sunt proiectate la distanţă deoarece musculatura stomacului a "obosit\", devine
hipotonică. Vărsătura este cantitativ mai mare, deoarece la alimente se adaugă şi secreţia
gastrică, plus alimente de la masa precedentă.
Uneori, vărsătura conţine şi striuri de sânge provenite prin refracţia capilarelor din mucoasa
gastrică, ce se edemaţiază, congestionează.
Concomitent cu vărsăturile, copilul stagnează, apoi scade în greutate. Urinile devin
hipercrome, concentrate datorită scăderii volumului de apă din organism. Scaunele sunt rare.
La examenul fizic constatăm că ţesuturile moi sunt reduse, pliul cutanat (de pe abdomen, faţ
a internă a coapselor) este leneş. La examenul abdomenului, în epigastru, observăm o
bombare, contur de stomac, care dispare după ce sugarul varsă.
Metodele paraclinice care ne ajută să precizăm diagnosticul sunt:
- examenul radiologic cu substanţa de contrast ne arată:
a) semne de certitudine: canal piloric filiform, alungit, situat central (spre deosebire de
duplicaţia de pilor, unde este situat excentric, împins de duplicaţie).
b) semne de probabilitate:
- stază gastrică mare, plus stagnarea substanţei de contrast peste 24 de ore, chiar dacă sugarul
a vărsat;
- unde gastrice puternice pe marea şi mica curbură în regiunea antrală.
De un real ajutor şi mai puţin nociv ca radiografia în punerea diagnosticului este
ultrasonografia.
5. Diagnostic paraclinic
- Forme precoce, cu manifestare din primele zile de la naştere prin vărsătură în jet, explozive.
- Formele comune, clasice - cu debut în a 15-20 a zi.
- Forme cu debut tardiv - la 2-3 luni au aceleasi manifestări: vărsături alimentare, cantitativ
reduse; sugarul stagnează în greutate.
- Canalul piloric este îngustat, iar substanţa de contrast se evacuează în 12-24 de ore.
Anatomo-patologic - intraoperator

11
Pericolul perforaţiei mucoasei la nivelul fundului de sac duodenal este mai mare. ,
- Forme hemoragice, rare, cauzate de leziuni ale mucoasei gastrice, datorate "luptei" pentru
învingerea obstacolului piloric, la care se adaugă avitaminoza K.
- Sindromul Roviralta - vărsăturile cauzate de stenoza congenitală de pilor sunt asociate cu
malpoziţiile cardio-tuberozitare.
6. Diagnostic diferenţial
Diagnosticul pozitiv de stenoză hipertrofică de pilor se pune pe seama semnelor clinice,
examen fizic al bolnavului, examen radiologic şi ecografie.
Diagnosticul difereţial se face cu: regurgitaţii, greşeli de alimentaţie, intoleranţă la anumite
forme de lapte, spasmul piloric, diafragmnul piloric incomplet, cu duplicaţia de pilor, cu
sindromul Debre-Fibije (din hiperplazia de suprarenala), de stenozele duodenale incomplete
(diafragm, forme extrinseci), cu malpoziţiile cardio-tuberozitare, hernia hiatală (vărsături
roşiatice).
Evoluţia spontană în formele grave, determină exitusul prin tulburări hidro-electrolitice grave,
denutriţie, bronhopneumonie de aspiraţie. În formele uşoare la care se efectuează şi un
tratament igienico-dietetic şi medicamentos adecvat, copilul se vindecă.
7. Evoluţie. Prognostic
- fără tratament:
- vărsăturile frecvente deshidratează sugarul , apare pierderea în greutate;
- când scăderea în greutate a ajuns la 20-25% curba ponderală devine staţionară;
- faţa: „mască de bătrân”, dispariţia bulei Bichat;
- exitus prin tulburări hidro-electrolitice grave, tetanie, denutriţie, bronhopneumonie de
aspiraţie.
- cu tratament medicamentos – foarte rar vindecare în formele uşoare;
- cu tratament chirurgical – evoluţie favorabilă la majoritatea pacienţilor;
- dezvoltarea staturo-ponderală a sugarilor operaţi va fi ulterior normală;
- mortalitatea este sub 0,5%.
- În forme mai uşoare cu tratament medicamentos copilul se vindecă, oliva pilorică se
ramoleşte şi apoi dispare prin maturarea inervaţiei intramurale.
8. Tratament a) igieno-dietetic b) medical (cu indicaţii şi contraindicaţii pentru medicaţia
specifică afecţiunii ) c) chirurgical
Tratamentul iniţial este medicamentos şi constă din administrarea de antispastice (atropina,
bela-dona), ingerare de lapte în cantitate redusă, dar alimentare frecventă. După vărsături, se
fac spălături gastrice. Se completează cantitatea de lichide prin perfuzii endovenoase cu

12
glucoză, ser fiziologic, vitamina K.
Dacă în 1-2 săptămâni nu se obţine nici un rezultat, copilul poate fi operat. La copii care nu au
fost trataţi corepunzător în preoperator, trebuie pe cât posibil reechilibraţi hidric, electrolitic
conform iono-gramei. Se administrează glucoză 10% 75-l00 ml/ corp/zi, clorură de Na, K,
vitamina K (datorită hipo-protrombinemiei). Trebuie uneori administrate antibiotice în cazul
in care au bronhopneumonie de aspiraţie. Spălătura gastrică cu ser fiziologic şi lăsarea pe loc
a sondei de aspiraţie sunt obligatorii.
Tehnica operatorie

Fig. 5- Tehnica operatorie a stenozei


Unicul tratament este cel chirurgical, căci stenoza nu se reduce spontan. Principiul de
intervenţie constă în extinderea pilorului ceea ce se numeşte piloroplastie. Chirurgul nu atinge
partea interioară a pilorului ci numai muşchiul care îl înconjoară. După operaţie, alimentaţia
poate fi reluată la câteva ore, dar prudent.Trebuie administrate doze mici, multiplicarea
numărului de mese la trei ore. Copilul poate să regurgiteze după operaţie, timp de câteva zile,
ceea ce este normal.
- Anestezie generală, de preferat IOT cu Halotan.
- Incizia poate fi longitudinală de 5-7 cm pe linia mediană în epigastru, sau transversală sub
rebordul costal drept, imediat în afara liniei mediane sau supraombilicală în omega.
Preferăm prima incizie, prin simplitatea execuţiei şi absenţa oricărei complicaţii, deoarece
incizia este foarte mică.
- Se pătrunde în cavitatea peritoneală. Se evidenţiază oliva pilorică. Se practică pilorotomia
extra-mucoasă prin incizia seroasei şi parţial a musculaturii pilorului în zona avasculară. Spre
duoden incizia coboară până la vena pilorică. Apoi cu o pensă curba sau o foarfecă boantă

13
îndepărtăm cele două margini ale tranşei musculare, în aşa fel să răz-buzeze mucoasa.
Accidentul care se poate produce este perforaţia mucoasei pilorului spre duoden, unde
mucoasa prezintă un fund de sac.
Leziunea mucoasei se obsevă relativ uşor prin exteriorizarea în plagă a câtorva bule de aer
spontan, sau prin împingerea aerului din stomac spre duoden. Perforaţia se sutureză cu 1-2
fire de nylon, iar peste ea se aduce un lambou triunghiular din muşchiul piloric (artificiu
Lamson). În caz de perforaţie se lasă sonda nasogastrică 3-4 zile şi se aspiră secreţia, nu se
alimentează per os, ci endovenos, se administrează antibiotice şi se observă de mai multe ori
pe zi abdomenul sugarului - în caz de apariţie a peritonitei, abdomenul se meteorizează, apare
temperatura, cresc leucocitele.Îngrijirile în postoperator ale sugarului la care nu s-a produs
perforaţia sunt: - plasarea în incubator încălzit, oxigenat, culcat în decubit lateral de teama de
a nu vărsa şi aspira, se administrează glucoză 5-l0 % - 75-l00 ml/kg corp/zi + vitamina K.
Alimentaţia poate fi reluată după 6-8 ore de la intervenţie şi constă în administrare per os, din
2 în 2 ore, a câte 2-3 linguriţe de ceai. În prima zi postoperator se administrează, tot din 2 în 2
ore câte 2-3 lingurite de ceai + 2-3 linguriţe de lapte. Din a doua zi postoperator, sugarul poate
fi pus la sân sau i se administrează câte 30-40 ml lapte la fiecare masă. După 3-4 zile, curba
ponderală creşte, în ziua a Vl-a postoperator se scot firele. Mortalitatea este în jur de 0,5-l%
datorită bronhopneumoniei, sau perforaţiei mucoasei pilorice.
Dezvoltarea staturo-ponderală a sugarilor operaţi pentru stenoza hipertrofică congenitală de
pilor poate fi în viitor normală.
Tot operator, în ultimii 5-6 ani, stenoza hipertrofică de pilor se rezolvă prin celioscopie, cu
rezultate foarte bune.

CAP.II. INGRIJIRI GENERALE

14
 Supravegherea pacientului din momentul internării până la externare şi efectuarea tehnicilor
impuse de afecţiune
2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL
Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului, el se
desparte de mediul său obişnuit şi în stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit să
recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Această situaţie împreună cu boala îi creează anumite stări emotive, de care personalul
care primeşte bolnavul în spital trebuie să ţină seama menajându-l cât mai mult.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul, şi de aceea este necesar ca
bolnavul să fie cât mai bine primit.
Internarea în spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul de familie.
Bolnavul adus la spital va fi dezbrăcat şi examinat în cabinetul de consultaţii al
serviciului de primire, el va fi examinat la internare de medicul de gardă.
În acest scop el va culege datele anamnezice de la bolnavul sau de la martor, date pe
care le va trece în foaia de observaţie a bolnavului.
2.2 ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE SPITALIZARE
Scopul spitalizării bolnavului în majoritatea cazurilor este vindecarea.
Pentru a realiza acest lucru trebuie create condiţii prielnice necesare ridicării forţei de
apărare şi regenerare a organismului şi scoaterea lui de sub eventualele influenţe nocive ale
mediului înconjurător.
Funcţiile întregului organism sunt controlate şi dirijate de scoarţa cerebrală. Excitaţiile
din mediul înconjurător, pot acţiona asupra SNC, atât prin numărul cât şi prin calitatea lor,
ceea ce duce la suprasolicitarea şi epuizarea celulelor corticale.
Bolnavii infecţioşi trebuie spitalizaţi în saloane mici de 2-4 paturi, în condiţii de
perfectă curăţenie, cuprinzând numai mobilierul strict necesar. Saloanele trebuie să fie
luminoase şi cu o ventilaţie ireproşabilă, pentru a se putea realiza o aeraţie permanentă.
Patul trebuie să asigure bolnavului o odihnă perfectă.
Se vor înlătura toţi excitanţii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte
negative asupra sistemului nervos.
Personalul secţiei trebuie să evite discuţiile în saloane şi pe coridoarele secţiei.
Convorbirile vor fi duse cu voci scăzute, dar în aşa fel încât ca să audă şi bolnavul, căci i se
deşteaptă bănuiala că i se ascunde gravitatea bolii sale.

15
Asistenta verifică în mod repetat dacă tegumentele bolnavului sunt transpirate, va
asigura lenjerie curată şi uscată de corp şi de pat, va efectua toaleta parţială a bolnavului, va
schimba lenjeria ori de câte ori este nevoie, va urmări în permaenţă mucoasa bucală (care se
deshidratează repede) se asigură igiena cavităţii bucale.
Asistenta verifică dacă bolnavul a mâncat.

2.3. ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE A BOLNAVILOR


Igiena corporală a bolnavilor se începe de la internare, când este îmbrăcat şi la nevoie
deparazitat. Ea rămâne însă şi pe mai departe în atenţia asistentei constituind unul dintre
factorii esenţiali ai vindecării.
Neglijarea igienei corporale scade capacitatea funcţională a pielei şi reduce
posibilitatea de apărare şi regenerare a organismului.
Bolnavii obişnuiţi cu igiena corporală se spală singuri sau pretind de la personal
spălarea corpului, toaleta cavităţii bucale, întreţinerea părului, schimbarea lenjeriei de noapte
cu lenjerie proaspătă de zi.
Baia pe regiuni se efectuează ori de câte ori este nevoie în cazul bolnavilor imobilizaţi
la pat.
Baia generală la cadă se efectuează de 1-2 ori pe săptămână.
Baia se efectuează începând cu spălarea extremităţilor, cefalice, apoi trunchi, membre
superioare, membre inferioare, regiunea perineală cu organe genitale.
Îndepărtarea celulelor moarte se efectuează după înmuierea cu apă şi săpun.
După clătirea finală, se va efectua spălatul dinţilor, apoi tăierea unghiilor, uscarea prin
tamponare a conductului auditiv extern.
Întrucât prezenta lucrare de diplomă descrie îngrijirea copiilor cu convulsii febrile este
necesar să menţionăm că oaleta copiilor este făcută de mamă sau de asistenta medicală.

2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE


TEMPERATURA
Termometrul maximal utilizat în medicină este gradat după scala Celsius de la 34,5-
42oC. Termometrele în uz sunt ţinute în soluţii dezinfectante de bromocet sau clorură 2%,
soluţia dezinfectantă trebuie schimbată zilnic.

16
Măsurarea temperaturii cu termometrul maximal obişnuit se face în cavităţile închise
sau semiînchise, pentru a o obţine pe cea mai apropiată de cea centrală.
Astfel temperatura se poate măsura în axilă, în plica inghinală, în gură, dar măsurători
mai precise se obţin totuşi numai în rect şi în vagin, valoarea lor este de 0,5 o C mai mare decât
temperatura axilară.
Temperatura se măsoară de 2 ori/zi - dimineaţa şi seara, valoarea obţinută se notează cu
culoarea albastră în foaia de temperatură a bolnavului respectiv.
Nou născut şi copil mic: 36,1o - 37,8o.

PULSUL
Este o destindere ritmică care poate fi palpată (apăsând uşor arterele pe suprafeţele
dure osoase, sub forma unei zvâcnituri uşoare ritmice, pulsabilă de unde numele de puls.
Pulsul poate fi măsurat la oricare arteră accesibilă, care poate fi comprimată pe un
plan osos (radială, temporală, carotidă, humerală, femurală, pedioasă).
La măsurarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic cel puţin 5-10
minute înainte de numărare, întrucât un efort, o emoţie oarecare în timpul sau înaintea
pulsului (modifică rezultatul), se va face cu vârful degetului index, mediu şi inelar de la mâna
dreaptă.
La puls trebuie urmărit volumul sau amplitudinea, tensiunea pulsului, celeritatea.
Pulsul se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie întrerupt în
foaia de temperatură a bolnavului respectiv.
În funcţie de vârstă, pulsul variază în felul următor:
- la nou născut :130-140 bătăi/min;
- la copil mic:100-120 bătăi/minut;
- la 10 ani: 90 -100 bătăi/minut;
- la 20 ani: 60 - 80 bătăi/minut;
- la 60 ani în sus: 72 - 84 bătăi/munit.

RESPIRAŢIA

17
Respiraţia reprezintă nevoia funcţiei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurător, necesar pentru procesul de oxigenare din organism şi de a elimina CO2, rezultat
din arderile celulare.
Frecvenţa respiratorie reprezintă numărul de respiraţie pe minut, influenţează vârsta şi
sexul.
Respiraţia se măsoară în special dimineaţa, înainte ca pacientul să se trezească.
Deasupra cutiei toracice, se aşează zona plantară a mâinii în decurs de un minut se numără
inspiraţiile acestuia.
Tipuri de respiraţii:
- costal superior la femei;
- costal inferior la bărbaţi;
- de tip abdominal la copii.
Respiraţia se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu valoarea albastru
întrerupt, în foaia de temperatură.
-la nou născut: 30-50 respiraţii/minut;
-la 2 ani:25-35 respiraţii/minut;
-la 12 ani:15-25 respiraţii/minut;
-la adult:16-18 respiraţii/minut;
-vârstnic:15-25 respiraţii/minut.
TENSIUNEA ARTERIALÃ
Tensiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali, constituie tensiunea
arterială (T.A.). Valoarea este determinată, de forţa de contracţie a inimii (care asigură
propulsarea sângelui în arborele arterial), de rezistenţa întâmpinată de sânge, rezistenţa
determinată de elasticitatea şi calibrul sistemului muscular şi de vâscozitatea sângelui.
Pentru determinarea T.A., bolnavul va fi aşezat în poziţie culcat sau semişezând într-
un fotoliu rezemându-şi braţele.
Pentru înregistrarea T.A. se foloseşte TENSIOMETRUL.
Tensiunea arterială se măsoară zilnic, valoarea obţinută se notează cu culoarea roşie în
Foaia de temperatură.
- 1-3 ani : T. max. 75-90, iar T. min. 50-60 mmHg;
- 4-11 ani: T. max. 90-110, iar T. min 60-65 mmHg;
- 12-18 ani T. max. 100-120, iar T. min 60-65 mmHg;
- adult T. max. 115-140, iar T.min. 75-90 mmHg
peste 50 de ani T. max. 150/90 mmHg.

18
DIUREZA
Diureza are scopul de a elimina din organism substanţele inutile provenite din
metabolismul intermediar protidic, acumulate în sânge, devin toxice pentru organism.
Eliminarea acestor substanţe se face în soluţie apoasă şi împreună cu ele părăsesc organismul
şi sărurile minerale precum şi o serie de alte substanţe de catabolism, de care organismul nu
mai are nevoie.
Micţiunea - act fiziologic, conştient de eliminare a urinei.
Culoarea - galben deschis;
Mirosul - amoniacal.
pH : 4,5 -5,7 uşor acid.
Sensibile: 1010 - 1025 la 15oC.
Cantitatea: - la nou născut :30-300 ml/24 h;
- la copii:500-1200 ml/24 h;
- adulţi :1200-1400 ml/24 h;
- până la 1800/24 h.
Aspect: clar. Diureza se notează în Foaia de temperatură.

SCAUNUL
Reprezintă resturile alimentare expuse procesului digestiei eliminate din organism prin
actul de defecaţie.
Defecaţia: eliminarea materiilor fecale prin anus;
Frecvenţa: nou născut 1-2 scaune/zi;
adult 1/zi sau 1/2 zile.
Consistenţa: omogenă;
Culoarea: brună;
Mirosul: fecaloid;
Orarul: ritmic la aceeaşi oră a zilei de regulă, dimineaţa.
Cantitatea zilnică: 150-200 g. Se notează în Foaia de temperatură.

2.5. ALIMENTAREA BOLNAVULUI

19
Modul în care se face alimentarea bolnavilor depinde de natura bolii de care acesta
suferă precum şi de starea generală a acestuia.
Alimentaţia se face în trei feluri:
- alimentaţia ACTIVÃ, când bolnavul mănâncă singur;
- alimentaţia PASIVÃ, când starea generală a bolnavului nu îi permite să se alimenteze
singur şi deci, trebuie să fie ajutat;
- alimentaţia ARTIFICIALÃ, când alimentaţia trebuie introdusă în organism, prin
mijloace artificiale.
În general, în bolile care împiedică pătrunderea bolului alimentar din cavitatea bucală
în stomac, alimentaţia artificială poate fi efectuată:
- prin sondă gastrică sau intestinală;
- prin clisme alimentare;
- prin fistulă stomacală;
- pe cale parenterală: - subcutanat;
- intramuscular.
- sau în perfuzii subcutanate.
Alimentaţia bolnavului urmăreşte:
- să acopere cheltuielile energetice de bază ale organismului;
- să asigure aportul de melamine şi săruri minerale necesare desfăşurării normale a
metabolismului.
- să favorizeze condiţiile prielnice procesului de vindecare cruţând organele
îmbolnăvite şi asigurând un aport de substanţe necesare organismului.
- să prevină o evoluţie nefavorabilă în cazul unei îmbolnăviri latente;
- să împiedice transformarea bolilor acute în cronice;
- să împiedice apariţia recidivelor;
- să consolideze rezultatele terapeutice obţinute prin alte metode de tratament.
Regimul dietetic al bolnavului trebuie astfel ales încât să satisfacă atât necesităţile
cantitative cât şi pe cele calitative ale organismului.
În cazul copiilor cu convulsii febrile dieta va fi largă nutritivă şi fără restricţii
deosebite, Totuşi, în faza iniţială se prescrie o dietă lichidă şi semisolidă.

2.6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

20
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substanţe utilizate în scopul de a preveni, de a ameliora sau a
vindeca bolile. Ele sunt extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din substanţe
minerale. Acţiunea lor asupra organismului depinde în primul rând de structura lor chimică,
dar o importanţă aproape tot atât de mare o au şi doza administrată, precum şi calea de
administrare.
Administrarea medicamentelor se face pe mai multe căi, dintre care, cele mai
importante sunt:
- calea digestivă (internă);
- calea externă;
- calea parenterală.
Alte căi de administrare a medicamentelor:
- calea conjunctivă;
- calea vaginală;
- calea rectală.
Reguli generale de administrare a medicamentelor
 -respectarea medicamentelor prescrise;
 -identificarea medicamentelor prescrise;
 -verificarea - calităţii medicamentelor administrate;
 -respectarea căii de administrare;
 -respectarea dozelor prescrise;
 -respectarea orarului de administrare;
 -respectarea somnului bolnavului;
 -cruţarea combinării medicamentelor;
 -administrarea medicamentelor deschise în ce condiţii acestea pot fi administrate;
 -respectarea succesivă de administrare a medicamentelor;
 -luarea medicamentelor în prezenţa asistentei;
 -servirea bolnavului;
 -lămurirea bolnavului asupra medicamentului prescris;
 -raportarea medicului a greşelilor de administrare a medicamentelor.

Asistenta trebuie să cunoască:

21
- medicamentele după aspect exterior şi proprietăţile fizice;
- dozele terapeutice;
- calea obişnuită de administrare;
- modul de administrare cu artificii şi manopere ce pot fi utilizate pentru a
masca gustul sau mirosul unor medicamente;
- incompatibilitatea medicamentelor;
- modul de păstrare a medicamentelor;
- efectele ce se aşteaptă de la medicamente;
- timpul după care se realizează efectul;
- efectele secundare ale medicamentelor;
2.7. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA RECOLTAREA DE
PRODUSE BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE
Pregătirea zilnică a bolnavului
- se încadrează în munca de educaţie şi de liniştire, pe care asistenta medicală o duce
cu bolnavul în momentul primirii lui în secţie;
- atitudinea asistentei medicale trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta;
În preajma examenului de orice natură, asistenta medicală va lămuri pacientul asupra
caracterului inofensiv al examenului;
- asupra eficacităţii şi necesităţii lui, căutând să reducă, la maximum durerile care
eventual vor fi provocate prin unele manevre simple;
- bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare pentru că aşa va pierde încrederea în
personalul de îngrijire;
- se va ţine seama de simţul pudic al pacientului.
1. Recoltarea şi examenul urinei
Pentru examenul fizic, urina trebuie recoltată timp de 24 de ore.
În cursul examenului fizic, se descrie: cantitatea, culoarea, mirosul şi densitatea.
Pentru examenul chimic: se trimite urina colecţionată din timp de 24 de ore, sau
numai urina proaspătă de dimineaţă, care este cea mai concentrată.
Pentru un examen curent - se trimite 100-150 ml, din care se va determina şi
densitatea şi se va examina şi sedimentul de urină.
2.Recoltarea sângelui venos pentru examinãri hematologice se face pe substanţe
anticoagulante de preferinţă uscată.
Recoltarea se face prin puncţie venoasă.
Ca anticoagulante se folosesc:

22
- Heparină, în cantitate de 0,1-0,2 mg/ml sânge;
- Citrat de sodiu, în soluţie izotonică de 3,8%
Pentru determinarea V.S.H :
- se recoltează 1,6 ml de sânge, prin puncţie venoasă, în condiţii sterile pe 0,4 ml de
soluţie izotonică de citrat de sodiu (3,8%).
Pentru examinări biochimice şi enzimatice
- glicemia, lipemia, colesterina totală şi esterificată, proteinemia totală şi a funcţiilor
proteice, ureei, creatininei, acidului uric, ca şi probele de disproteinemie, se recoltează
dimineaţa pe nemâncate câte 5-6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă.
Recoltarea sângelui pentru examen serologic.
- recoltarea de sânge pentru această analiză se face fără substanţa anticoagulantă,
fiind nevoie numai de un ser sanguin.
În general, pentru o analiză se recoltează 5-10 ml sânge. De obicei reacţiile serologice
trebuie repetate cel puţin de 2 ori la intervale 7-10-14 zile sau şi mai multe pentru ca analizele
să se efectueze în diferite faze ale bolii: “PRIZE”.
Asistenta notează pe Foaia de temperatură a bolnavului data când s-a efectuat analiza
şi data pe care a fixat-o medicul pentru recoltarea prizei următoare de sânge.
2.8. TEHNICI IMPUSE DE AFECŢIUNE
EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A TUBULUI DIGESTIV
- se poate face prin ingerarea substaţei de contrast şi urmărirea acesteia sub ecranul
radiologic de-a lungul tubului digestiv
- studiul colonului se face prin irigoscopie
Tubajul gastric cu histalong

ETAPE DE TIMP DE EXECUŢIE


EXECUŢIE
Pregătirea - se pregăteşte materialul ca pentru tubaj
materialului - în plus hitamina, romergan, sau feniramin fiole
- seringi de 20 ml, 2 ml
- ace
- 8-10 eprubete
- taviţa renală
Pregătirea - asistenta va anunţa bolnavul că i se suspendă
bolnavului terapia medicamentoasă cu 24-48 ore înainte

23
de executarea ţesutului
- bolnavul trebuie să nu mănânce , bea şi fumeze
cu 12 ore înainte şi nici în dimineaţa
examinării
- se linişteşte şi se pregăteşte bolnavul
Introducerea sondei Asistenta va avea grijă ca sonda să ajungă în partea cea mai
declivă a stomacului (poate fi controlat radiologic)
- după introducerea sondei (45-50 cm) bolnavul
este aşezat în decubit lateral stâng
- la capătul distal al sondei se ataşează o seringă
de 20 ml
Extragerea sucului - se extrage toată cantitatea de suc gastric
gastric (lichidul de existentă în momentul respectiv în stomac ,
stază şi 4 eşantioane) acesta se colectează separat , se măsoară şi se
pe timp de 1 ora notează volumul
- se continuă apoi extragerea secreţiei gastrice
timp de 1 ora în felul următor: timp de 15 min
se colectează într-o eprubetă sau grup de
eprubete eşantionul I între 0-15 min
- este preferabil ca aspiraţiile de suc gastric să
fie din 3 în 3 minute sau continue
- în continuare se extrage sucul gastric extras se
colectează în a doua eprubetă, tot pe periada de
15 min (eşantionul II între 15 -30 min)
- apoi se injectează bolnavului i.m. un
antihistaminic de sinteză în doză de 50-100 mg
- acesta se administrează înainte cu 30 min de
administrarea Histaminei, pentru prevenirea
unor eventuale fenomene alergice
- se continuă aspiraţia sucului timp de 30 min,
probele fiind colectate în 2 eşantioane tot la 15
min interval respectiv eşantionul III ( între 30
-45 min) şi IV ( între 45-60 min)

24
Aceste 4 eşantioane care reprezintă cantitatea de secreţie gastrică spontană pe un
interval de 1 oră poartă denumirea de debit acid bazal (DAB) sau debit oral bazal (DOB) care
în condiţii normale este 60-80 ml.

Injectarea La terminarea extragerii bazale (timp de 1 oră) se injectează


Histaminei subcutan 0,5 mg Histamina, după care se continuă aspirarea
sucului gastric
Recoltarea sucului Timp de încă 1 oră se colectează secreţie gastrică în 4 probe
gastric după separate , la 15 min interval, obţinând încă 4 eşntioane de suc
administrarea de gastric
histamina

Aceste 4 probe reprezintă secreţia gastriă pe o perioadă de 1 oră şi poartă denumirea


de debit orar sercretor posthistamina (DOH) sau debit acid maximal (DAM) în condiţii
normale este 130-140 ml.
Sucul gastric recoltat în cele 8 eprubete se determină volumetric obligatoriu.

Extragerea sondei
Trimiterea probelor Toate cele 8 probe obţinute se trimit la laborator etichetate.
la laborator La laborator se dozează acidul clorhidric , rezultatele fiind
exprimate în mEq‰. VN = concentraţia de HCl atinge 40-60 Eq
‰.

Tubajul matinal a jeune


- dimineaţa pe nemâncate se introduce sonda Einhorn în stomac
- se aspiră conţinutul gastric şi se aruncă
- apoi timp de 1 oră va fi extrasă secreţia gastrică din 3 în 3 min şi va fi
repartizată în 4 eprubete, reprezentând secreţia din 15 în 15 min.

Tubajul gastric nocturn


- determinarea secreţiei acide bazale pe timpul nopţii
- bolnavul nu primeşte nici un aliment sau apă de la prânz, ora 13

25
- la ora 19 se introduce sonda Einhorn în stomac şi se extrage sucul gastric
din oră în oră până la 7 dimineaţa fără introducerea unui excitant al
secreţiei
- cele 12 eşantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului acid
- în mod normal între 23 şi 4 dimineaţa există o pauză secretorie de HCl
liber.

SONDAJUL GASTRIC
→ Scop:
~ Explorator:
o Recoltarea conţinutului gastric pentru determinarea chimismului gastric.
o Studiul funcţiei de evacuare a stomacului.
~ Terapeutic:
o Evacuarea conţinutului gastric.
o Introducerea unor substanţe cu scop terapeutic.
~ Hidratare şi alimentare artificială
→ Materiale necesare:
~ Muşama, aleză, şorţ de protecţie, prosop.
~ Sondă sterilă, pensă hemostatică. Seringi, eprubete. Tăviţă renală.
~ Pahar pentru proteza dentară. Pahar cu apă.
~ Pentru tubaj gastric → Se pregătesc materiale necesare pentru sondaj gastric la care se
adaugă histamină, romergan sau feniramin injectabil, seringi pentru injectare, seringi
de 20 cc pentru recoltare, ace sterile, 8-10 eprubete, hârtie indicatoare de pH, tăviţă
renală.
→ Pregătirea bolnavului:
~ Se suprimă medicaţia cu 24-48 ore înainte.
~ Bolnavul nu mănâncă şi nu bea, nu fumează cu 12 ore înaintea testului
~ Se pregăteşte psihic în vederea cooperării la tehnică. Se explică tehnica.
→ Introducerea sondei:
~ Se umezeşte sonda cu apă, bolnavul deschide gura şi respiră pe nas.
~ Se introduce sonda cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită.
Prin deglutiţie sonda pătrunde prin faringe, esofag în stomac. Se verifică poziţia sondei
prin aspirarea conţinutului gastric.

26
~ După introducerea sondei 45-50 cm şi fixarea ei cu leucoplast se aşează bolnavul în
decubit lateral stâng.
~ Se adaptează la capătul liber al sondei o seringă de 20 ml.
→ Extragerea sucului gastric → tubajul cu histamină:
~ Se extrage separat, toată cantitatea de suc gastric existentă în stomac în momentul
iniţial – lichid de stază (mucus, sânge roşu sau digerat, secreţie purulentă etc.) la care
se măsoară şi se notează volumul. Valoarea normală 20-80 ml. În stenoza pilorică
500-1000 ml. În hipersecreţia gastrică 100-300 ml.
~ Se continuă extragerea secreţiei gastrice timp de o oră – în patru eşantioane. Se aspiră
din 3 în 3 minute sau continuu -15 minute pentru fiecare eşantion.
~ După recoltarea primelor 2 eşantioane şi înainte cu 30 minute de injectarea histaminei
se administrează un antihistaminic i.m., Romergan sau Feniramin, cu scopul prevenirii
eventualelor fenomene alergice (hiperemia tegumentelor, tahicardie, cefalee, ameţeli).
~ După recoltarea primelor 4 eşantioane ce reprezintă cantitatea de secreţie gastrică
spontană pe un interval de 1 oră – debit acid bazal (DAB) sau debit orar bazal (DOB)
normal = cu 60-80 ml, se injectează histamina 0,5 mg s.c.
~ Se continuă extragerea sucului gastric din 3 în 3 minute sau continuu, din nou timp de
1 oră, 4 eşantioane câte unul la fiecare 15 minute.
~ Cele 4 eşantioane posthistamină reprezintă secreţia gastrică posthistaminică pe o
perioadă de 1 oră numită debit orar secretor (DOH) sau debit acid maximal (DAM) –
normal este de 130-150 ml.
~ La toate cele 8 prove recoltate se determină obligatoriu volumul şi aciditatea totală
exprimată în mEq‰. Normal HCl = 40-60 mEq‰.
→ Extragerea sondei se face după tehnica cunoscută.
~ Se pensează sonda după ce s-a introdus pe sondă o seringă cu aer şi se extrage cu
atenţie.
→ Incidente şi accidente:
~ Cefalee, ameţeli. Senzaţie de cald, gust amar sau metalic în gură.
~ Înroşirea tegumentelor şi mucoaselor, inclusiv mucoasa conjunctivală.
~ Tahicardie şi hipotensiune arterială, colaps. Tulburări respiratorii.
→ Observaţii:
~ Testul de stimulare cu histamină se face cu o doză mare – 0,04 mg histamină /kgcorp.
Normal se obţine HCl în concentraţia de 90-110 mEq‰.

27
~ Testele cu histalog şi pentagastrină au efecte secundare mult mai reduse şi nu necesită
medicaţie antihistaminică. Au efect stimulant mai mare, dar costul ridicat le limitează
utilizarea.
~ Explorarea secreţiei gastrice se poate face şi fără excitanţi prin determinarea debitului
acid bazal prin tubajul matinal à jeun sau prin colectarea secreţiei nocturne timp de 12
ore.
~ Tubajul matinal à jeun: Se extrage secreţia gastrică din 3 în 3 minute timp de 1 oră,
repartizat în 4 eşantioane.

ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU VĂRSĂTURI


- măsurile terapeutice se adresează bolii de bază
- asistenta medicală trebuie să urmărească şi să anunţe medicul simptomatologia care
premerge sau însoţeşte vărsăturile.

2.9. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN AMBULATORIU

Obiective Măsuri de realizat


- prevenirea deshidratării şi a altor - în cazurile grave primele măsuri trebuie
complicaţii instituite în ambulator
 asistenta medicală nu va părăsi
bolnavul în timpul vărsăturilor şi îl
va linişti psihic
 va ajuta bolnavul în timpul
vărsăturilor
 se va păstra produsul eliminat într-o
tăviţă renală pentru a-l arăta
medicului
 la indicaţia medicului va aplica
măsurile adresate bolii de bază şi va
institui o perfuzie cu ser fiziologic
 va administra medicamente pentru
combaterea simptomatologiei, de
preferinţă injectabil sau supozitoare
 pentru internare se pregăteşte

28
bolnavul în poziţie semişezândă
 se vor nota toate măsurile
terapeutice pe biletul de internare

2.10. INGRIJIRI ACORDATE ÎN SPITAL

Materiale necesare
 muşama
 travers
 tăviţă renală
 şervet pentru gură
 pahar cu apă pentru clătirea gurii
 tampoane
 material pentru perfuzie
 pentru spălătura gastrică
 pentru aspiraţie gastrică

OBIECTIVE MĂSURI DE REALIZARE


 îngrijirea bolnavului în timpul  bolnavii cu greţuri şi vărsături vor fi
vărsăturilor amplasaţi în camere aerisite
 vor fi izolaţi cu un paravan
 poziţie semişezând sau şezând
 dacă nu poate fi ridicat în pat va fi
aşezat în d.d. cu capul într-o parte
aproape de marginea patului
 se va proteja lenjeria cu muşama şi
traversă
 vor fi îndepărtate protezele dentare
 când apare vărsătura asistenta va
ţine ea însăşi cu o mână tăviţa
renală sub gură şi bărbie , iar cu
cealaltă va susţine fruntea
 pentru a atenua greţa , bolnavul va

29
fi sfătuit să inspire profund
 prevenirea unor incidente sau  plăgile operatorii se protejează prin
accidente compresiunea cu mâna în timpul
eforturilor de vărsătură
 la bolnavii inconştienţi vărsăturile
devin periculoase prin posibilitatea
de aspiraţie a conţinutului gastric
- pentru prevenire se va întoarce
capul bolnavului în partea
stângă
- la nevoie se va aspira
conţinutul sau se va face
aspiraţie continuă
 daca continutul a patruns in caile
respiratorii se va face imediat
aspiratie si se va aseza in pozitie de
drenaj postural (bolnavul sa fie
alungit pe un pat, cu picioarele
suprainaltate)
 daca vărsăturile sunt cauzate de
ingestia unor substanţe toxice sau
din cauza unei stenoze pilorice se
face spălătura gastrică
 ingrijirea bolnavilor după  se va îndepărta tăviţa renală
terminarea vărsăturilor folosită, dar se păstrează conţinutul
 se şterge gura bolnavului
 se aduce altă tăviţă renală curată
 i se dă un pahar cu apă pentru
clătirea gurii
 se aşează în repaus
 va fi liniştit psihic
 dacă e inconştient se vor îndepărta
toate resturile din gură şi faringe cu
tampoane curate

30
 aplicarea tratamentului  se vor pregăti medicamentele şi se
medicamentos vor adminstra la indicaţia medicului
medicamentele pentru combaterea
simptomatica a vărsăturilor
 aceste sunt
- plegomazin fiole 25 mg, im
- clordelazin drajeu 25 mg
- emetiral drajeu 5 mg
- torecan 1 fiola sc, im, iv sau dg
- regla fiole sau dg
- papaverina fiole sc, im, iv lent
5-10 min în glucoză
- atropina fiole 1 mg
- scobutil im, iv, comprimate,
supozitoare

 alimentaţia şi corectarea tulburărilor  se suspendă alimentaţia pe gură


hidroelectrolitice  pentru început se face parenteral cu
glucoza, aminoacizi, vitamine,
electroliţi
 bolnavii cu vărsături nu pot fi
alimentaţi prin sondă
 rehidratarea per os se va face treptat
cu cantităti mici de lichide reci cu
linguriţa, apă, apă minerală,
limonadă, sucuri de fructe cu cuburi
de ghiaţă
 reechilibrarea hidroelectrolitică se
face în funcţie de simptomatologie
si de rezultatele de laborator
 pentru început se instituie perfuzii
cu ser fiziologic
 recoltarea produselor biologice  se va recolta sânge pentru

31
examenele de laborator
- rezerva alcalină
- ionograma
- hematocrit
- uremie
 ele pun în evidenţă
- hemoconcentraţia
- hiposodemia
- hipocloremia
- hipopotasemia
- alcaloza metabolică
 la nevoie se recoltează şi vărsătura
 urmărirea funcţiilor vitale şi  se măsoară
vegetative - temperatura
- pulsul
- TA
 se observă vărsăturile
- numărul
- cantitatea
- aspectul
 se observă urina
- se urmăreşte cantitatea (poate apare
oliguria (micşorarea volumului
urinilor/24ore, mai puţin de 500 ml))
 se observă scaunul
- număr, aspect.

 OBSERVAŢIE asistenta va ţine o


strictă evidenţă a pierderilor de
lichide (prin vărsături, urină,
diaree) la care se adaugă
cantitatea de ~ 800-1500 ml
reprezentând pierderile prin

32
respirţie şi perspiraţie.

CAP. III .INGRIJIRI SPECIFICE

Prezentarea cazurilor de boală


CAZUL 1

Nume: D
Prenume: C
Vârsta: 7 ani
Sex: F
Religie: ortodox
Grup sanguin: A II
APP: nu are
Deficiențe senzoriale: nu prezintă
Alergii: nu are
Date variabile
T.A. : 90/60mm Hg
Puls: 95 bătăi/min.
Temperatura: 38,60 C
Respirație: 20 r/min, respirații fiziologice
Manifestări de dependență: febră, frison, vărsături, dureri abdominal, - scaune mai rare si
mai dure decat cele normale (constipatie) , balonări, borborisme, gaze, refuz alimentar și
hidric, urineaza mai putin decat normal, scade in greutate , are simptome de deshidratare
Diacnostic internare –stenoza pilorica

33
ZIUA I
DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
C DE ROL PROPRIU ŞI ROL DELEGAT
ÎNGRIJIRE
1.Alterarea Pacientul să -instalare în cameră curată, aerisită, temperatură 04.04. ora 9
stării de fie echilibrat abientală, dim. pacientul
nutriție prin nutrițional -protejarea patului cu mușama și aleză, în funcție de nu mănâncă
deficit datorită poziția pacientului nimic, plânge
dezechilibrulu -așează pacientul în poziția șemișezând, șezând sau în 04.04. ora 17
i metabolic decubit dorsal, cu capul într-o parte p.m. pacientul
manifestat -așează la îndemâna pacientului recipient curat-dacă servește cu
prin apare voma dificultate o
inapetență si -sprijină,încurazează și îl învață să respire profund în supă de
vărsături timpul vărsăturii zarzavat
-păstrarea cavității bucale curate 13.04
-oferă un pahar cu apă pentru clătirea cavității pacientul
-aplică tratamentul medicamentos: antispastice , prezintă stări
antiemetice de inapetență
-observarera aspectului, cantității și numărului dar este
vărsăturilor și trece datelor în F.O cooperant și
-aprecierea gradului de dezhidratare se alimentează
- aerisirea camerei la nevoie. 15.04.
-oprirea aportul de lichide și alimente. pacientul cere
-urmăresc ca pacientul sa fie echilibrat mâncare și se
hidroelectrolitic alimentează
singur, este
echilibrat
nutrițional
2.Constipaţie Realizarea -descoperirea și evaluarea factorilor favorizanți 04.04.
unui tranzit -evaluarea consistenței, frecvenței, mirosului, cantității pacientul
intestinal de materii fecale eliminate prezintă 4
normal -depistarea elementelor patologice din materii scaune
calitativ și fecale( sânge, puroi) diareice/zi,
cantitativ apoase

34
-evaluarea echilibrului ingesta-excreta, monitorizarea 12.04.
greutății, tegumentelor pacientul
-respectarea cu strictețe a regulilor de igienă și de prezintă 2
prevenire a transmiterii infecției scaune/zi
-recoltarea materiei fecale consistență
-educarea pacientului să mănânce în cantități mici, moale
frecvente 15.04.
-menținerea unei igiene riguroase perianale pacientul
-educarea pacientului să ceară asistență dacă prezintă 1
simptomele se agravează scaun/zi de
-administrarea de consistență
Debiridat 5 ml/3×zi, Smecta-săruri de rehidratare normală, stare
-examen coproparazitologic, coprocultura, generală
coprocitograma, antigene ameliorată
3.Alterea Menținerea -aerisește camera și asigură o temperatură optimă de -04.04.
temperaturii temperaturii 200C pacientul
corpului în limite -monitorizarea temperaturii la 4-6 ore plânge este
datorită normale și notarea sa în foaia de observație a pacientului neliniștit cu
viremiei -evaluarea stării de sănătate febră
manifestată -anunțarea medicului asupra oscilării temperaturii și moderată
prin febră eventualelor complicații (convulsii) -05.04 seara
moderată T= -administrarea de lichide în cantitate suplimentară în ora 6,30 starea
38,60 C funcție de pierderi pacientului se
-calculează bilanțul ingesta excreta ameliorează
-schimbarea hainelor și a lenjeriei de pat ori de câte 07.04 febra a
ori este nevoie scăzut
-administrare de antipiretice la nevoie T=37,50C
-diclofenac supozitoare 2mg/kg/zi
4.Predispoziți Pacientul să -asigură temperatura camerei 20-220C și a apei 37- 04.04.
e la alterarea prezinte 380C pacientul se
mucoasei tegumente și -efectuează toaleta pe regiuni, insistând în zona internează cu
anale datorită mucoase perianală emisii
constipatiei curate -protejează mucoasa anală cu unguient sau pudră multiple de
-protejează patul cu mușama și aleză scaune
-pune la dispoziție oliță în caz de copilul nu poate diareice. În
merge la toaletă urma
-schimbă copilul ori de câte ori este necesar îngrijirilor
-aerisește camera după fiecare emisie copilul nu a
-ia măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale suferit
-încurajează copilul privind pudoarea și situația modificări la
jenantă nivelul
-colaborarea cu familia și infirmiera mucoaselor
anale și nu a
devenit sursă

35
de infecție

36
ZIUA II
DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
C DE ROL PROPRIU ŞI ROL DELEGAT
ÎNGRIJIRE
1.Alterarea Pacientul să -instalare în cameră curată, aerisită, temperatură pacientul
stării de fie echilibrat abientală, servește cu
nutriție prin nutrițional -protejarea patului cu mușama și aleză, în funcție de dificultate o
deficit datorită poziția pacientului supă de
dezechilibrulu -așează pacientul în poziția șemișezând, șezând sau în zarzavat dar
i metabolic decubit dorsal, cu capul într-o parte dupa masa a
manifestat -așează la îndemâna pacientului recipient curat-dacă varsat iar
prin apare voma
inapetență si -sprijină,încurazează și îl învață să respire profund în
vărsături timpul vărsăturii
-păstrarea cavității bucale curate
-oferă un pahar cu apă pentru clătirea cavității
-aplică tratamentul medicamentos: antispastice ,
antiemetice
-observarera aspectului, cantității și numărului
vărsăturilor și trece datelor în F.O
-aprecierea gradului de dezhidratare
- aerisirea camerei la nevoie.
-oprirea aportul de lichide și alimente.
-urmăresc ca pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic

2.Constipaţie Realizarea -descoperirea și evaluarea factorilor favorizanți inca este


unui tranzit -evaluarea consistenței, frecvenței, mirosului, cantității constipat
intestinal de materii fecale eliminate
normal -depistarea elementelor patologice din materii
calitativ și fecale( sânge, puroi)
cantitativ

37
-evaluarea echilibrului ingesta-excreta, monitorizarea
greutății, tegumentelor
-respectarea cu strictețe a regulilor de igienă și de
prevenire a transmiterii infecției
-recoltarea materiei fecale
-educarea pacientului să mănânce în cantități mici,
frecvente
-menținerea unei igiene riguroase perianale
-educarea pacientului să ceară asistență dacă
simptomele se agravează
-administrarea de
Debiridat 5 ml/3×zi, Smecta-săruri de rehidratare
-examen coproparazitologic, coprocultura,
coprocitograma, antigene
3.Alterea Menținerea -aerisește camera și asigură o temperatură optimă de -04.04.
temperaturii temperaturii 200C pacientul
corpului în limite -monitorizarea temperaturii la 4-6 ore plânge este
datorită normale și notarea sa în foaia de observație a pacientului neliniștit cu
viremiei -evaluarea stării de sănătate febră
manifestată -anunțarea medicului asupra oscilării temperaturii și moderată
prin febră eventualelor complicații (convulsii)
moderată T= -administrarea de lichide în cantitate suplimentară în
38,60 C funcție de pierderi
-calculează bilanțul ingesta excreta
-schimbarea hainelor și a lenjeriei de pat ori de câte
ori este nevoie
-administrare de antipiretice la nevoie
-diclofenac supozitoare 2mg/kg/zi
4.Predispoziți Pacientul să -asigură temperatura camerei 20-220C și a apei 37- pacientul
e la alterarea prezinte 380C prezinta
mucoasei tegumente și -efectuează toaleta pe regiuni, insistând în zona tegumente si
anale datorită mucoase perianală mucoase
constipatiei curate -protejează mucoasa anală cu unguient sau pudră integre
-protejează patul cu mușama și aleză
-pune la dispoziție oliță în caz de copilul nu poate
merge la toaletă
-schimbă copilul ori de câte ori este necesar
-aerisește camera după fiecare emisie
-ia măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale
-încurajează copilul privind pudoarea și situația
jenantă
-colaborarea cu familia și infirmiera

38
ZIUA III
DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
C DE ROL PROPRIU SI ROL DELEGAT
ÎNGRIJIRE
1.Alterarea Pacientul să -instalare în cameră curată, aerisită, temperatură Nu mai varsa
stării de fie echilibrat abientală, asa des
nutriție prin nutrițional -protejarea patului cu mușama și aleză, în funcție de
deficit datorită poziția pacientului
dezechilibrulu -așează pacientul în poziția șemișezând, șezând sau în
i metabolic decubit dorsal, cu capul într-o parte
manifestat -așează la îndemâna pacientului recipient curat-dacă
prin apare voma
inapetență si -sprijină,încurazează și îl învață să respire profund în
vărsături timpul vărsăturii
-păstrarea cavității bucale curate
-oferă un pahar cu apă pentru clătirea cavității
-aplică tratamentul medicamentos: antispastice ,
antiemetice
-observarera aspectului, cantității și numărului
vărsăturilor și trece datelor în F.O
-aprecierea gradului de dezhidratare
- aerisirea camerei la nevoie.
-oprirea aportul de lichide și alimente.
-urmăresc ca pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic

2.Constipatie Realizarea -descoperirea și evaluarea factorilor favorizanți constipatia se


unui tranzit -evaluarea consistenței, frecvenței, mirosului, cantității amelioreaza
intestinal de materii fecale eliminate
normal -depistarea elementelor patologice din materii
calitativ și fecale( sânge, puroi)
cantitativ

39
-evaluarea echilibrului ingesta-excreta, monitorizarea
greutății, tegumentelor
-respectarea cu strictețe a regulilor de igienă și de
prevenire a transmiterii infecției
-recoltarea materiei fecale
-educarea pacientului să mănânce în cantități mici,
frecvente
-menținerea unei igiene riguroase perianale
-educarea pacientului să ceară asistență dacă
simptomele se agravează
-administrarea de
Debiridat 5 ml/3×zi, Smecta-săruri de rehidratare
-examen coproparazitologic, coprocultura,
coprocitograma, antigene
3.Alterea Menținerea -aerisește camera și asigură o temperatură optimă de temperatura
temperaturii temperaturii 200C este in limite
corpului în limite -monitorizarea temperaturii la 4-6 ore normale
datorită normale și notarea sa în foaia de observație a pacientului
viremiei -evaluarea stării de sănătate
manifestată -anunțarea medicului asupra oscilării temperaturii și
prin febră eventualelor complicații (convulsii)
moderată T= -administrarea de lichide în cantitate suplimentară în
38,60 C funcție de pierderi
-calculează bilanțul ingesta excreta
-schimbarea hainelor și a lenjeriei de pat ori de câte
ori este nevoie
-administrare de antipiretice la nevoie
-diclofenac supozitoare 2mg/kg/zi
4.Predispoziți Pacientul să -asigură temperatura camerei 20-220C și a apei 37- pacientul
e la alterarea prezinte 380C prezinta
mucoasei tegumente și -efectuează toaleta pe regiuni, insistând în zona tegumente si
anale datorită mucoase perianală mucoase
constipatiei curate -protejează mucoasa anală cu unguient sau pudră integre
-protejează patul cu mușama și aleză
-pune la dispoziție oliță în caz de copilul nu poate
merge la toaletă
-schimbă copilul ori de câte ori este necesar
-aerisește camera după fiecare emisie
-ia măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale
-încurajează copilul privind pudoarea și situația
jenantă
-colaborarea cu familia și infirmiera

40
ZIUA IV
DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
C DE ROL PROPRIU SI ROL DELEGAT
ÎNGRIJIRE
1.Alterarea Pacientul să -instalare în cameră curată, aerisită, temperatură Nu mai varsa
stării de fie echilibrat abientală, si nu mai
nutriție prin nutrițional -protejarea patului cu mușama și aleză, în funcție de prezinta risc
deficit datorită poziția pacientului de
dezechilibrulu -așează pacientul în poziția șemișezând, șezând sau în deshidratare
i metabolic decubit dorsal, cu capul într-o parte
manifestat -așează la îndemâna pacientului recipient curat-dacă
prin apare voma
inapetență si -sprijină,încurazează și îl învață să respire profund în
vărsături timpul vărsăturii
-păstrarea cavității bucale curate
-oferă un pahar cu apă pentru clătirea cavității
-observarera aspectului, cantității și numărului
vărsăturilor și trece datelor în F.O
-aprecierea gradului de dezhidratare
- aerisirea camerei la nevoie.
-oprirea aportul de lichide și alimente.
-urmăresc ca pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic

2.Constipatie Realizarea -descoperirea și evaluarea factorilor favorizanți constipatia se


unui tranzit -evaluarea consistenței, frecvenței, mirosului, cantității amelioreaza
intestinal de materii fecale eliminate
normal -depistarea elementelor patologice din materii
calitativ și fecale( sânge, puroi)
cantitativ -evaluarea echilibrului ingesta-excreta, monitorizarea
greutății, tegumentelor
-respectarea cu strictețe a regulilor de igienă și de
prevenire a transmiterii infecției
-recoltarea materiei fecale
-educarea pacientului să mănânce în cantități mici,
frecvente
-menținerea unei igiene riguroase perianale
-educarea pacientului să ceară asistență dacă
simptomele se agravează
-administrarea de
Debiridat 5 ml/3×zi, Smecta-săruri de rehidratare
-examen coproparazitologic, coprocultura,
coprocitograma, antigene

41
ZIUA V
DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
C DE ROL PROPRIU SI ROL DELEGAT
ÎNGRIJIRE
1.Alterarea Pacientul să -instalare în cameră curată, aerisită, temperatură Nu mai varsa
stării de fie echilibrat abientală, si nu mai
nutriție prin nutrițional -protejarea patului cu mușama și aleză, în funcție de prezinta risc
deficit datorită poziția pacientului de
dezechilibrulu -așează pacientul în poziția șemișezând, șezând sau în deshidratare
i metabolic decubit dorsal, cu capul într-o parte
manifestat -așează la îndemâna pacientului recipient curat-dacă
prin apare voma
inapetență si -sprijină,încurazează și îl învață să respire profund în
vărsături timpul vărsăturii
-păstrarea cavității bucale curate
-oferă un pahar cu apă pentru clătirea cavității
-observarera aspectului, cantității și numărului
vărsăturilor și trece datelor în F.O
-aprecierea gradului de dezhidratare
- aerisirea camerei la nevoie.
-oprirea aportul de lichide și alimente.
-urmăresc ca pacientul sa fie echilibrat
hidroelectrolitic

Deficit de -apartinatorul -explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si apartinatorul


cunostinte sa capete importanta ei în procesul de vindecare; asimileaza
medicale cunostinte -îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru cunostintele
medicale în recuperarea starii de sanatate; despre boala
termen de 24
ore si sa
prezinte
întelegerea
lor

EVALUARE

În urma interventiilor cu rol propriu si delegat: monitorizarea functiilor vitale si


vegetative, asigurarea unui climat corespunzator in salon, asigurarea unei alimentatii
adecvate, asigurarea unei igiene riguroase, prevenirea infectiilor nosocomiale, asigurarea unei
stari de bine fizic si psihic, pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari
paraclinice, administrarea tratamentului prescris de medic se decide externarea cu urmatoarele
recomandari:
- sa respecte cu strictete recomandarile date de medic in spital
- sa se prezinte la control in regim ambulator peste o luna

42
CAZUL 2

1.Culegerea datelor
Nume: R
Prenume: S
Grup sangvin A2
RH (+)
-nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase
Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vârsta de 8 ani
Informatii legate de boala
Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-durere abdominala;
-paloare;
Istoricul bolii:
Pacientul fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi,
varsaturi, paloare, durere abdominala.
Diagnostic de internare:
Suspect de stenoza pilorica se interneaza pentru investigatii si tratament
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-durere abdominala;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale

ZIUA I
Probleme Obiective INTERVENŢII Evaluare

Durerea intensă -pacientul sa -amplasez pacientul într-un salon -pacientul prezinta in


legată de prezinte disparitia luminat, linistit, fara factori perturbatori - continuare dureri

43
distensia durerii în câteva pe cât se poate de izolat, macar cu un
abdominala zile; paravan;
-acopar patul pacientului cu musama si
aleza;
-linistesc pacientul, comunicând
permanent cu el;
-asigur mediu securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul, frecventa,
consistenta;
-supraveghez durerile abdominale
-recoltez sânge analize de laborator
Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul fizic si psihic al Pacientul inca varsa
varsaturi o stare de comfort pacientului;
fizic în -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;
urmatoarele 5 zile -administrez tratamentul
si sa nu mai verse
in decurs de 24 h
Dificultate de a -pacientul sa fie -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prezinta semne de
se alimenta si echilibrat prin regim hidric 24-48 ore deshidratare
hidrata - risc de hidroelectrolitic -regim alimentar impus de boala
deshidratare în 24-48 ore; -supraveghez manifestarile de
deshidratare, aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului
Administrez la indicatia medicului
tratamentul
-calculez bilantul ingesta-excreta;

Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura corpului si notez în pacientul prezinta in


prezinte foaia de temperatura; continuare febra
temperatura -administrez tratament antiinfectios
corporala în recomandat de medic
limite normale în
1-2 zile
Anxietate -pacientul sa fie-sustin permanent pacientul, încurajându- pacientul este anxios
echilibrat psihicl;
în decurs de 3 -observ permanent starea pacientului si
zile; raportez meidcului orice modificare
aparuta în starea de sanatate a acestuia;
-încurajez pacientul sa-si exprime
temerile si ai dau exemple de cazuri care
s-au recuperat foarte repede
Vulnerabilitate -pacientul sa nu -respect masurile de prevenire a nu prezinta infectii
fata de pericole. devina sursa de infectiilor noscomiale;
Risc de infectie pentru -educ pacientul cu privire la masurile de
transmitere a alte persoane pe prevenire a infectiilor
infectiei toata durata
internarii
Dificultate de a -pacientul sa -asigur conditii de favorizare a somnului, pacientul nu reuseste sa

44
se odihni. doarma ore semiobscuritate; se odihneasca
suficiente de -rog ceilalti membri ai echipei de
somn si sa se îngrijire sa procedeze asemanator pentru
trezeasca odihnit a ajuta pacientul sa se odihneasca;
în decurs de 2-3 -la ora de vizita a pacientului de catre
zile medic, acesta din urma îl anunta ca în
ziua urmatoare va fi externat
-
Deficit de -pacientul sa -explic pacientului orice tehnica pacientul asimileaza
cunostinte capete cunostinte întreprinsa, scopul si importanta ei în cunostintele despre boala
medicale medicale în procesul de vindecare;
termen de 24 ore -îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l
si sa prezinte urmeze pentru recuperarea starii de
întelegerea lor sanatate;

ZIUA II
Probleme Obiective INTERVENŢII Evaluare

Durerea intensă -pacientul sa -amplasez pacientul într-un salon -pacientul prezinta in


legată de prezinte disparitia luminat, linistit, fara factori perturbatori - continuare dureri
distensia durerii în câteva pe cât se poate de izolat, macar cu un
abdominala zile; paravan;
-acopar patul pacientului cu musama si
aleza;
-linistesc pacientul, comunicând
permanent cu el;
-asigur mediu securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul, frecventa,
consistenta;
-supraveghez durerile abdominale
-recoltez sânge analize de laborator
Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul fizic si psihic al Pacientul inca varsa
varsaturi o stare de comfort pacientului;
fizic în -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;
urmatoarele 5 zile -administrez tratamentul
si sa nu mai verse
in decurs de 24 h
Dificultate de a -pacientul sa fie -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, pacientul este echilibrat
se alimenta si echilibrat prin regim hidric 24-48 ore hidroelectrolitic
hidrata - risc de hidroelectrolitic -regim alimentar impus de boala
deshidratare în 24-48 ore; -supraveghez manifestarile de
deshidratare, aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului
Administrez la indicatia medicului

45
tratamentul
-calculez bilantul ingesta-excreta;

Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura corpului si notez în pacientul prezinta in


prezinte foaia de temperatura; continuare febra
temperatura -administrez tratament antiinfectios
corporala în recomandat de medic
limite normale în
1-2 zile
Dificultate de a -pacientul sa -asigur conditii de favorizare a somnului, pacientul nu reuseste sa
se odihni. doarma ore semiobscuritate; se odihneasca
suficiente de -rog ceilalti membri ai echipei de
somn si sa se îngrijire sa procedeze asemanator pentru
trezeasca odihnit a ajuta pacientul sa se odihneasca;
în decurs de 2-3 -la ora de vizita a pacientului de catre
zile medic, acesta din urma îl anunta ca în
ziua urmatoare va fi externat
-
Deficit de -pacientul sa -explic pacientului orice tehnica pacientul asimileaza
cunostinte capete cunostinte întreprinsa, scopul si importanta ei în cunostintele noi despre
medicale medicale în procesul de vindecare; boala
termen de 24 ore -îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l
si sa prezinte urmeze pentru recuperarea starii de
întelegerea lor sanatate;

ZIUA III
Probleme Obiective INTERVENŢII Evaluare

Durerea intensă -pacientul sa -amplasez pacientul într-un salon -pacientul prezinta in


legată de prezinte disparitia luminat, linistit, fara factori perturbatori - continuare dureri
distensia durerii în câteva pe cât se poate de izolat, macar cu un
abdominala zile; paravan;
-acopar patul pacientului cu musama si
aleza;
-linistesc pacientul, comunicând
permanent cu el;
-asigur mediu securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul, frecventa,
consistenta;
-supraveghez durerile abdominale
-recoltez sânge analize de laborator
Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul fizic si psihic al Pacientul inca varsa

46
varsaturi o stare de comfort pacientului;
fizic în -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;
urmatoarele 5 zile -administrez tratamentul
si sa nu mai verse
in decurs de 24 h
Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura corpului si notez în pacientul prezinta in
prezinte foaia de temperatura; continuare febra
temperatura -administrez tratament antiinfectios
corporala în recomandat de medic
limite normale în
1-2 zile
Dificultate de a -pacientul sa -asigur conditii de favorizare a somnului, pacientul nu reuseste sa
se odihni. doarma ore semiobscuritate; se odihneasca
suficiente de -rog ceilalti membri ai echipei de
somn si sa se îngrijire sa procedeze asemanator pentru
trezeasca odihnit a ajuta pacientul sa se odihneasca;
în decurs de 2-3 -la ora de vizita a pacientului de catre
zile medic, acesta din urma îl anunta ca în
ziua urmatoare va fi externat

ZIUA IV
Probleme Obiective INTERVENŢII Evaluare

Durerea intensă -pacientul sa -amplasez pacientul într-un salon -pacientul nu mai


legată de prezinte disparitia luminat, linistit, fara factori perturbatori - prezinta dureri
distensia durerii în câteva pe cât se poate de izolat, macar cu un
abdominala zile; paravan;
-acopar patul pacientului cu musama si
aleza;
-linistesc pacientul, comunicând
permanent cu el;
-asigur mediu securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul, frecventa,
consistenta;
-supraveghez durerile abdominale
-recoltez sânge analize de laborator
Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul fizic si psihic al Pacientul nu mai varsa
varsaturi o stare de comfort pacientului;
fizic în -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;
urmatoarele 5 zile -administrez tratamentul
si sa nu mai verse
in decurs de 24 h
Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura corpului si notez în pacientul nu mai are
prezinte foaia de temperatura; febra
temperatura -administrez tratament antiinfectios
corporala în recomandat de medic
limite normale în
1-2 zile
Dificultate de a -pacientul sa -asigur conditii de favorizare a somnului, pacientul se odihneste
47
se odihni. doarma ore semiobscuritate;
suficiente de -rog ceilalti membri ai echipei de
somn si sa se îngrijire sa procedeze asemanator pentru
trezeasca odihnit a ajuta pacientul sa se odihneasca;
în decurs de 2-3 -la ora de vizita a pacientului de catre
zile medic, acesta din urma îl anunta ca în
ziua urmatoare va fi externat

ZIUA V
Probleme Obiective INTERVENŢII Evaluare

Durerea intensă -pacientul sa -amplasez pacientul într-un salon -pacientul nu mai


legată de prezinte disparitia luminat, linistit, fara factori perturbatori - prezinta dureri
distensia durerii în câteva pe cât se poate de izolat, macar cu un
abdominala zile; paravan;
-acopar patul pacientului cu musama si
aleza;
-linistesc pacientul, comunicând
permanent cu el;
-asigur mediu securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul, frecventa,
consistenta;
-supraveghez durerile abdominale
-recoltez sânge analize de laborator
Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul fizic si psihic al Pacientul nu mai varsa
varsaturi o stare de comfort pacientului;
fizic în -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;
urmatoarele 5 zile -administrez tratamentul
si sa nu mai verse
in decurs de 24 h
Dificultate de a -pacientul sa fie -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prezinta este echilibrat
se alimenta si echilibrat prin regim hidric 24-48 ore hidroelectrolitic
hidrata - risc de hidroelectrolitic -regim alimentar impus de boala
deshidratare în 24-48 ore; -supraveghez manifestarile de
deshidratare, aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului
Administrez la indicatia medicului
tratamentul
-calculez bilantul ingesta-excreta;
Dificultate de a -pacientul sa -asigur conditii de favorizare a somnului, pacientul se odihneste
se odihni. doarma ore semiobscuritate;
suficiente de -rog ceilalti membri ai echipei de
somn si sa se îngrijire sa procedeze asemanator pentru
trezeasca odihnit a ajuta pacientul sa se odihneasca;
în decurs de 2-3 -la ora de vizita a pacientului de catre
zile medic, acesta din urma îl anunta ca în
ziua urmatoare va fi externat

48
EVALUARE

Pacientul internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala,


paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
In urma interventiilor cu rol propriu si delegat: monitorizarea functiilor vitale si vegetative,
asigurarea unui climat corespunzator in salon, asigurarea unei alimentatii adecvate, asigurarea
unei igiene riguroase, prevenirea infectiilor nosocomiale, asigurarea unei stari de bine fizic si
psihic, pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari paraclinice, administrarea
tratamentului prescris de medic se decide externarea cu urmatoarele recomandari:
- sa evite consumul de alcool
- sa respecte cu strictete recomandarile date de medic in spital
- sa respecte regimul alimentar
- sa se prezinte la control in regim ambulator peste o luna

49
CAZUL 3

Pacient se interneaza cu urmatoarele simptome: intoleranta alimentara, greturi,


varsaturi alimentare,dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul
supraamezocolic, balonari, tranzit incetinit. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si anxietate.
Nu prezinta alergii.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 120/70 mm Hg, puls 80 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striatii hipocrome
Este internat pentru investigatii si tratament .Suspect de stenoza pilorica

ZIUA I
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Alimentatie Pacientul sa se Aerisesc bine salonul Pacientul inca
inadecvata datorita alimenteze sufficient inaintea fiecarei mese prezinta inapetenta
procesului inflamator in raport cu nevoile Fractionez necesarul
manifestat prin sale caloric in trei mese
inapetenta principale si dou
gustari.
Nu insist pentru a
consuma intreaga
cantitate de alimente.
Explorez gusturile si
obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez
pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in
mentinerea sanatatii.
Fac bilantul
alimentelor si
lichidelor ingerate si
excretate.

Eliminare inadecvata Pacientul sa nu mai Analizez cu pacientul Pacientul inca


50
datorita procesului prezinte varsaturi si si descopar care sunt prezinta varsaturi
inflamator manifestat semen de situatiile care
prin varsaturi, greturi deshidratare accentueaza senzatia
de varsaturi.
Constat daca acestea
sunt accentuate de
mirosuri
neplacute,aportul
alimentelor ingestia
de lichide in cantitate
mare.
Linistesc pacientul i n
timpul varsaturilor,o
ajut.
Fac bilantul lichidelor
ingerate si a celor
eliminate.
Invat pacientul sa
inspire profund.
Monitorizez functii
vitale si vegetative

Eliminare inadecvata Pacientul sa prezinte Monitorizez functii transit intestinal


datorita procesului transit intestinal vitale si vegetative. incetinit
inflamator manifestat normal Efectuez bilantul
prin transit intestinal ingesta excreta
incetinit Asigur alimente care
sa favorizeze
tranzintul intestinal
bogat in fibre
Asigur aport
sufficient de lichide

Alterarea modlui de Pacientul sa se Invat pacientul sa pacientul inca


somn datorita durerii odihneasca sufficient practice tehnici de prezinta durere nu se
manifestat prin cantitativ si calitativ relaxare, odihneste
insomnii in raport cu neoile exercitii respiratirii
sale cateva minute inainte
de culcare.
observ si notez
calitatea,orarul
somnului,gradul de
satisfacere a nevoii.

Durere abdminala Pacientul sa nu mai Evaluez pacientul inca


prezinte durere carecteristicile prezinta durere
durerii: localizare,
intensitate, frecventa,
factori care-i cresc

51
sau diminueaza
intensitatea
Deficit de cunostinte Pacientul sa Explorez nivelul de Pacientul a acumulat
despre boala datorita acumuleze noi cunostinte privind noi cunostinte despre
lipsei de informarii cunostinte boala,modul de boala
manifestat prin manifestare,masuri
cunostinte preventive si
insuficiente despre curative,modul de
bala participare la
interventii si la
procesul
derecuperare.
Identific manifestarile
de dependenta,
sursele lor de
dificultate,
interactiunile lor cu
alte nevoi.
Stimulez dorinta de
cunoastere.
Motivez importanta
acumularii de noi
cunostinte.
Verific daca pacientul
a inteles corect
mesajul transmis si
daca si-a insusit noile
cunostinte despre
boala

ZIUA II
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Alimentatie Pacientul sa se Aerisesc bine salonul Pacientul inca
inadecvata datorita alimenteze sufficient inaintea fiecarei mese prezinta inapetenta
procesului inflamator in raport cu nevoile Fractionez necesarul
manifestat prin sale caloric in trei mese
inapetenta principale si dou
gustari.
Nu insist pentru a
consuma intreaga
cantitate de alimente.
Explorez gusturile si
obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez
pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in
mentinerea sanatatii.

52
Fac bilantul
alimentelor si
lichidelor ingerate si
excretate.

Eliminare inadecvata Pacientul sa nu mai Analizez cu pacientul Pacientul inca


datorita procesului prezinte varsaturi si si descopar care sunt prezinta varsaturi
inflamator manifestat semen de situatiile care
prin varsaturi, greturi deshidratare accentueaza senzatia
de varsaturi.
Constat daca acestea
sunt accentuate de
mirosuri
neplacute,aportul
alimentelor ingestia
de lichide in cantitate
mare.
Linistesc pacientul i n
timpul varsaturilor,o
ajut.
Fac bilantul lichidelor
ingerate si a celor
eliminate.
Invat pacientul sa
inspire profund.
Monitorizez functii
vitale si vegetative

Eliminare inadecvata Pacientul sa prezinte Monitorizez functii Pacientul prezinta


datorita procesului transit intestinal vitale si vegetative. transit intestinal
inflamator manifestat normal Efectuez bilantul normal
prin transit intestinal ingesta excreta
incetinit Asigur alimente care
sa favorizeze
tranzintul intestinal
bogat in fibre
Asigur aport
sufficient de lichide

Alterarea modlui de Pacientul sa se Invat pacientul sa insomniile persista


somn datorita durerii odihneasca sufficient practice tehnici de
manifestat prin cantitativ si calitativ relaxare,
insomnii in raport cu neoile exercitii respiratirii
sale cateva minute inainte
de culcare.
observ si notez
calitatea,orarul
somnului,gradul de
satisfacere a nevoii.

53
Durere abdminala Pacientul sa nu mai Evaluez durerea se mai
prezinte durere carecteristicile amelioreaza
durerii: localizare,
intensitate, frecventa,
factori care-i cresc
sau diminueaza
intensitatea

ZIUA III
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Alimentatie Pacientul sa se Aerisesc bine salonul Pacientul inca
inadecvata datorita alimenteze sufficient inaintea fiecarei mese prezinta inapetenta
procesului inflamator in raport cu nevoile Fractionez necesarul
manifestat prin sale caloric in trei mese
inapetenta principale si dou
gustari.
Nu insist pentru a
consuma intreaga
cantitate de alimente.
Explorez gusturile si
obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez
pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in
mentinerea sanatatii.
Fac bilantul
alimentelor si
lichidelor ingerate si
excretate.

Eliminare inadecvata Pacientul sa nu mai Analizez cu pacientul Pacientul inca


datorita procesului prezinte varsaturi si si descopar care sunt prezinta varsaturi
inflamator manifestat semen de situatiile care
prin varsaturi, greturi deshidratare accentueaza senzatia
de varsaturi.
Constat daca acestea
sunt accentuate de
mirosuri
neplacute,aportul
alimentelor ingestia
de lichide in cantitate
mare.
Linistesc pacientul i n
timpul varsaturilor,o
ajut.
Fac bilantul lichidelor
ingerate si a celor

54
eliminate.
Invat pacientul sa
inspire profund.
Monitorizez functii
vitale si vegetative

Alterarea modlui de Pacientul sa se Invat pacientul sa Insomniile au


somn datorita durerii odihneasca sufficient practice tehnici de disparut pacienta se
manifestat prin cantitativ si calitativ relaxare, odihneste
insomnii in raport cu neoile exercitii respiratirii
sale cateva minute inainte
de culcare.
observ si notez
calitatea,orarul
somnului,gradul de
satisfacere a nevoii.

Durere abdminala Pacientul sa nu mai Evaluez durerea se mai


prezinte durere carecteristicile amelioreaza
durerii: localizare,
intensitate, frecventa,
factori care-i cresc
sau diminueaza
intensitatea

ZIUA IV
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Alimentatie Pacientul sa se Aerisesc bine salonul Pacientul se
inadecvata datorita alimenteze sufficient inaintea fiecarei mese alimenteaza
procesului inflamator in raport cu nevoile Fractionez necesarul corespunzator
manifestat prin sale caloric in trei mese
inapetenta principale si dou
gustari.
Nu insist pentru a
consuma intreaga
cantitate de alimente.
Explorez gusturile si
obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez
pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in
mentinerea sanatatii.
Fac bilantul
alimentelor si
lichidelor ingerate si
excretate.

Eliminare inadecvata Pacientul sa nu mai Analizez cu pacientul Pacientul nu mai

55
datorita procesului prezinte varsaturi si si descopar care sunt prezinta varsaturi
inflamator manifestat semen de situatiile care
prin varsaturi, greturi deshidratare accentueaza senzatia
de varsaturi.
Constat daca acestea
sunt accentuate de
mirosuri
neplacute,aportul
alimentelor ingestia
de lichide in cantitate
mare.
Linistesc pacientul i n
timpul varsaturilor,o
ajut.
Fac bilantul lichidelor
ingerate si a celor
eliminate.
Invat pacientul sa
inspire profund.
Monitorizez functii
vitale si vegetative

Durere abdminala Pacientul sa nu mai Evaluez durerea se mai


prezinte durere carecteristicile amelioreaza
durerii: localizare,
intensitate, frecventa,
factori care-i cresc
sau diminueaza
intensitatea

ZIUA V
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Alimentatie Pacientul sa se Aerisesc bine salonul Pacientul se
inadecvata datorita alimenteze inaintea fiecarei mese alimenteaza
procesului inflamator sufficient in raport Fractionez necesarul corespunzator
manifestat prin cu nevoile sale caloric in trei mese
inapetenta principale si dou
gustari.
Nu insist pentru a
consuma intreaga
cantitate de alimente.
Explorez gusturile si
obiceiurile alimentare
ale pacientei.
Constientizez
pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in
mentinerea sanatatii.
Fac bilantul

56
alimentelor si
lichidelor ingerate si
excretate.

Eliminare inadecvata Pacientul sa nu mai Analizez cu pacientul Pacientul nu mai


datorita procesului prezinte varsaturi si si descopar care sunt prezinta varsaturi
inflamator manifestat semen de situatiile care
prin varsaturi, greturi deshidratare accentueaza senzatia
de varsaturi.
Constat daca acestea
sunt accentuate de
mirosuri
neplacute,aportul
alimentelor ingestia de
lichide in cantitate
mare.
Linistesc pacientul i n
timpul varsaturilor,o
ajut.
Fac bilantul lichidelor
ingerate si a celor
eliminate.
Invat pacientul sa
inspire profund.
Monitorizez functii
vitale si vegetative

Durere abdminala Pacientul sa nu mai Evaluez carecteristicile durerea se mai


prezinte durere durerii: localizare, amelioreaza
intensitate, frecventa,
factori care-i cresc sau
diminueaza
intensitatea

RECOMANDĂRI:

Pacient se interneaza de urgenta cu urmatoarele manifestari de dependenta: intoleranta


alimentara, greturi, varsaturi alimentare,dureri abdominale difuze de intensitate crescuta,
balonari, tranzit incetinit.
În urma interventiilor cu rol propriu si delegat: monitorizarea functiilor vitale si vegetative,
asigurarea unui climat corespunzator in salon, asigurarea unei alimentatii adecvate, asigurarea
unei igiene riguroase, prevenirea infectiilor nosocomiale, asigurarea unei stari de bine fizic si
psihic, pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari paraclinice, administrarea
tratamentului prescris de medic se decide externarea cu urmatoarele recomandari:
- sa evite consumul de alcool
- sa respecte cu strictete recomandarile date de medic in spital
- sa respecte regimul alimentar
- sa se prezinte la control in regim ambulator peste o luna

57
58

CAP.IV. CONCLUZII
Concluzii generale

Stenoza pilorică, una dintre bolile „mileniului 3“, este mult mai frecvent întâlnită în
practica pediatrică decât s-a crezut până în prezent.
Stenoza pilorică este boala în care peretele pilorului se îngroaşă şi lumenul său se subţiază
progresiv, îngreunând trecerea mâncării dinspre stomac spre intestin.
Pilorul permite o joncţiune între stomac şi partea de început a intestinului. El controlează trecerea
bolului alimentar cu ajutorul unui inel din muschi care îl înconjoară. Când acest inel este relaxat, pilorul
este deschis, iar când se contractă pilorul se închide.
Nu se cunoaşte încă o cauză clară pentru stenoza pilorică. Evoluţia stenozei pilorice poate fi în
relaţie cu mai mulţi factori care includ terenul genetic, istoric familial (mai multe cazuri de
stenoză pilorică la mai multi membri ai aceleiaşi familii) de stenoză pilorică şi administrarea de
antibiotice ca eritromicina în primele 2 săptămâni de viaţă. Cu toate acestea majoritatea cazurilor
de stenoză pilorică nu au legătură cu administrarea de antibiotice. În trecut se credea că stenoza
pilorică este un defect prezent la naştere. Acum există dovezi ca ea apare după momentul
naşterii.
Stenoza pilorică este diagnosticată printr-un examen fizic, prin istoricul bolii (evoluţia bolii de la
debut până în prezent) şi simptome. Sunt utile pentru diagnostic ecografia abdominală şi
endoscopia digestivă superioară. Examenul fizic poate evidenţia la scurt timp după masă
mişcările stomacului (unde peristaltice) care încearcă să împingă mâncarea înspre duoden,
vărsături sau umflătură de forma unei măsline între stomac şi intestin. Este necesară examinarea
copilului pentru semne de deshidratare şi se pot efectua teste din sânge pentru a confirma sau
infirma prezenţa acesteia.
Singurul tratament pentru stenoza pilorică este cel chirurgical (pilorotomia). Odata corectată
această boală nu va mai recidiva.

58
59

BIBLIOGRAFIE
DR . ALBU ROXANA-MARIA - Anatomia si fiziologia umana, Editura Corint , Bucuresti
1996

DR. MARIA CUCURUZ - Curs de pediatrie, Editura Brumar 1998

DR. RANGA VIOREL - Anatomia si fiziologia umana, Editura Medicala,


Bucuresti 1970
http://mymed.ro/stenoza-pilorica.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aparat_digestiv
http://www.allodocteurs.fr/actualite-sante-la-stenose-du-pylore-la-maladie-des-nourrissons-
164.asp?1=1

59