Sunteți pe pagina 1din 68

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA „ HENRI COANDA”

TIMISOARA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU GASTRITA


ACUTA

Coordonator: Absolvent:
Dr. POPA IOANA MARINESCU (BURUNTIA) ELENA

Timişoara 2011
Motto

“Nici cea mai gravă boală nu este întotdeauna fără speranţă şi nici cea mai uşoară nu este
lipsită de pericole sau surprize neplăcute.”

2
Cuprins
Capitolul I. Noţiuni de anatomie si fiziologie a aparatului digestiv
1.1.ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV……………………………....9
1.1.1. Cavitatea bucală…………………………………………………….10
1.1.2.. Faringele…………………………………………………………...13
1.1.3. Esofagul…………………………………………………………….13
1.1.4. Stomacul…………………………………………………………....14
1.1.5. Intestinul subţire……………………………………………………17
1.1.6. Intestinul gros……………………………………………................17
1.1.7. Glandele anexe ale tubului digestiv………………………………...18
Capitolul II. Patologia stomacului. Gastritele.
2.1.GASTRITELE ACUTE……………………………………………… ..23
2.1.1.Gastrita acuta simpla(prin ingestie)………………………………....26
2.1.2.Gastrita acută corozivă……………………………………………....28
2.1.3.Gastrita acută alergică…………………………………………….....30
2.1.4.Gastrita acută flegmonoasă (supurată)……………………………....30
2.1.5.Gastritele micotice………………………………………………......31
Capitolul III. Noţiuni de îngrijire
3.1.DEFINITIA NURSINGULUI………………………………………..…32
3.2.NEVOILE FUNDAMENTALE……………………………………….. 33
Capitolul IV. Planuri de îngrijire.
4.1.Metode şi mijloace de lucru………………………………………..........36
4.2. Studiu de caz
4.2.1 Cazul nr.1…………………………………………………………....39
4.2.2 Cazul nr.2…………………………………………………………....47
4.2.3 Cazul nr.3……………………………………………………............53
Concluzii..........................................................................................................................
Bibliografie……………………………………………………….................................58

3
MOTIVATIA LUCRARII

De secole, doctorii au realizat că se întâmplă frecvent ca diverse patologii să afecteze


tractul digestiv, determinând simptome precum durere, greţuri, vărsături, diaree, constipaţie sau
meteorism.
Când simptomatologia devine serioasă şi afectează calitatea vieţii, pacientul în cauză se
va adresa medicului. În timpurile moderne, medicii care îngrijesc aceşti pacienţi caută diverse
afecţiuni organice: metabolice, neoplazice sau infecţioase. De multe ori, doctorii nu detectează
însă nici o patologie organică şi, atunci prin excludere, încadrează afecţiunea pacientului în
grupul larg al tulburărilor funcţionale gastrointestinale. Definiţia acestei entităţi extrem de diverse
cuprinde o combinaţie variabilă de simptome gastrointestinale neexplicate de nici o patologie
organică sau biochimică.
Abia în ultimele decade, bolile funcţionale digestive au devenit larg acceptate ca un
diagnostic demn de atenţia clinicianului şi a cercetătorului şi aceasta s-a întâmplat nu datorită
prevalenţei lor ridicate în populaţie şi în practica gastroenterologică, ci mai degrabă schimbărilor
recente la nivel conceptual. Deşi aceste afecţiuni au fost prezente de-a lungul întregii istorii
umane, lipsa unei patologii identificabile a amânat o perioadă lung definirea şi încadrarea
acestora în patologia medicii moderne, aşa cum a fost dezvoltată în ultimele sute de ani. Primul
raport publicat despre o boală funcţională digestivă datează de aproape două secole (1818), dar
ulterior, articolele au fost sporadice până la jumătatea secolului al XX-lea, care a fost momentul
iniţierii cercetării ştiinţifice sistematice a acestor patologii. În ultimele decenii, această tendinţă
de cercetare şi publicare a crescut exponenţial, ajungând ca în noul mileniu să existe numere
întregi din reviste majore dedicate exclusive afecţiunilor funcţionale digestive (Gastroenterology
April 2006).
Apariţia noilor metode de investigaţie a fiziologiei şi fiziopatologiei gastrointestinale
(barostat, manometrie ambulatorie, rezonanţă magnetică, tomografie prin emisie de pozitroni,
teste respiratorii cu izotopi neradioactivi), dezvoltarea metodelor de studiu epidemiologic (studii
populaţionale, analiza factorială) şi de evaluare clinică (chestionare de simptome, criterii de
clasificare bazate pe simptome) a permis acumularea unei cantităţi impresionante de informaţii în
acest domeniu în ultimi 20 de ani.
În plus, acest interes general apărut în ultimele două decenii se datorează şi schimbărilor

4
intervenite la nivel conceptual în întreaga patologie umană. Astfel, până în anii 80, toată medicina
vestică se baza pe Modelul Biomedical care presupune identificarea unei anomalii structurale sau
funcţionale la nivelul unui organ sau ţesut care să aibă o corelaţie lineară şi cauzală cu afecţiunea
sau percepţia patologică a pacientului. Această supoziţie a fost susţinută de dezvoltarea
fenomenală a informaţiilor histopatologice şi molecular acumulate în cursul secolului al XX-lea
care păreau să ofere
răspunsuri la multe din ”neînţelesurile” existente de secole. Pe de altă parte, utilizarea doar a
acestui model ne oferă o abordare distorsionată a afecţiunilor gastroenterologice, deoarece trebuie
ţinut cont că doar circa 10% din patologia evaluată de un clinician este explicată de o afecţiune
specifică şi gastroenterologii sunt în mod sigur familiari cu corelaţia slabă dintre aspectele
endoscopice vizualizate şi simptomatologia pacientului. Chiar şi în cazul pacienţilor cu boli
organice serioase (cancer, ulcer), există variaţii interindividuale majore în manifestările şi
comportamentul pacientului.
În acest context, patologia funcţională gastrointestinală a necesitat o abordare
multifactorială şi multidisciplinară care încearcă să elucideze, acum, la început de mileniu III o
parte din întrebările rămase fără răspuns în decursul celui de-al doilea mileniu. La momentul
actual, sunt studiate extensiv şi considerate elemente esenţiale în fiziopatologia afecţiunilor
funcţionale digestive: tulburările de motilitate ale tractului gastro-intestinal, hipersenzitivitatea
viscerală, modificările inflamatorii la nivelul mucoasei sau plexurilor nervoase, interacţiunile la
nivelul axei creier-tub digestiv (Brain-Gut Axis) şi factorii psihosociali.
Motilitatea digestivă reprezintă un domeniu de mare interes în cercetarea actuală a patologiei
funcţionale, deoarece este implicată în multiple mecanisme care sunt modificate în cadrul acestor
afecţiuni cum ar fi: activitatea mioelectrică, tonusul, activitatea contractilă, complianţa şi
tranzitul. În plus, este binecunoscut că multe dintre
simptomele digestive precum vărsăturile, diareea, durerile abdominale acute sau incontinenţa
sunt generate de tulburări motorii gastrointestinale.
Am ales ca tema pentru Lucrarea de Diploma “GASTRITA” pentru ca in ultimul deceniu
s-a dovedit prin numeroase statistici efectuate ca incidenta acestei boli cat si in general a bolilor
gastro-intestinale a crescut vertiginos in rândul populaţiei. Am observat ca in etiopatogenia
Gastritelor un rol important îl ocupa alimentaţia inadecvata si nerespectarea unui regim igieno-
dietetic echilibrat. Un rol important in prevenirea acestei boli îl reprezintă educaţia sanitara

5
referitor la respectarea regulilor de igiena,regim alimentar echilibrat,prevenirea si tratarea
precoce a infecţiilor intercurente. De asemenea, un rol important îl are informarea permanenta
referitoare la noile metode terapeutice ale gastritelor cat si preocuparea de a fi la curent cu
apariţiile unor noi medicamente pentru tratarea principalelor simptome,fiind nnecesar un flux
continuu de informaţii. Acest studiu m-a ajutat sa aprofundez cauzele apariţiei acestei boli cat si
modalităţile de prevenire si tratare.
În final, doresc să mulţumesc Profesorului Dr.TUCULANU DANIEL care m-a coordonat
şi mi-a acordat încredere şi timp în realizarea acestei licente. Consider o mare şansă ocazia de a
lucra alături de un profesionist, de la care am învăţat că numai prin munca şi perseverenţă
determină satisfacţia profesională pe care nu o poate contesta nimeni.

6
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI DIGESTIV

1.1.Anatomia aparatului digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din organe care, prin funcţia lor principală - digestia,
prelucrează substanţele alimentare si le incorporează in organism,eliminând in exterior produsele
reziduale. Aparatul digestiv se prezintă ca un tub cu segmente de forme si dimensiuni
variabile,care începe la orificiul bucal si se termina la orificiul anal, străbătând corpul de la
extremitatea cefalica la cea caudala,fapt care justifica denumirea de tub digestiv. Segmentele
tubului digestiv sunt următoarele:
- cavitatea bucala
- faringele
- esofagul
- stomacul
- intestinul subţire
- colonul
- rectul
Dintre acestea cavitatea bucala, faringele si partea iniţiala esofagului sunt situate in
extremitatea cefalica a corpului: porţiunea din esofag care străbate toracele (mediastinul
posterior) constituie segmental toracic al tubului digestiv.
Celelalte segmente sunt situate in cavitatea abdominala si pelvină adaptându-si in cursul
dezvoltării lungimea lor comparativ foarte mare la capacitatea acestei cavităţi .
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt următoarele: - glandele salivare-anexe ale cavităţii
bucale - ficatul si pancreasul situate in cavitatea abdominala, anexate intestinului

1.1.1.Cavitatea bucala.

Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi.
Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji,
anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa

7
bucala.in cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe
maxilar
si, respectiv, pe mandibula.
Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului
alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia
receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.
Constituie primul segment al tubului digestiv.
Este o regiune anatomica complexa care desăvârşeşte funcţii multiple:
- digestiva
- respiratorie
- fonatoare-mimica si limbajul articulat
- funcţii psihice caracteristice omului
Cavitatea bucala comunica cu mediul exterior printr-un orificiu anterior–gura, iar
posterior cu faringele, prin istmul faringian.
Arcadele alveolo-dentare împart cavitatea bucala in doua compartimente:
- vestibulul bucal-delimitat in afara de buze si obraji
- inăuntru delimitat de arcadele alveolo-dentare
- cavitatea bucala propriu-zisa cuprinsa intre arcadele alveolo-dentare si istmul faringian .
Limba este un organ musculo-membranos mobil, situat in cavitatea bucala, unde ocupa o
mare parte din planşeul bucal. Limba este situata posterior, prezinta pe fata superioara niste
formatiuni numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind
situate spre radacina limbii si formand „V"-ul lingual. in cavitatea bucala glandele salivare,
parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva.
Ea are funcţii multiple:
- este un organ digestiv,cu rol in masticaţie, deglutiţie,si supt(la sugari)
- este un organ gustativ si intervine in limbajul articulat.
Dinţii sunt organe dure, de culoare albă, fixate in alveole, cu rol mecanic in digestia
bucală - ei sfarmă si triturează alimentele. Dintii sunt in numar de 32: 8 incisivi, 4 canini, 8
premolari si 12 molari. Împreuna cu muşchii masticatori si articulaţia temporo-mandibulară
participa la alcătuirea aparatului masticator al cavitaţii bucale.
Glandele anexe ale cavităţii bucale (glandele salivare), participa in procesul de digestie

8
prin produsul lor de secreţie - saliva.
După volumul lor se împart in:
- glande salivare mici care se găsesc răspândite in pereţii cavităţii bucale, in mucoasa, in limba
- glandele palatine, labiale, linguale,molare
- glande salivare mari
- glanda submandibulara Dupa dimensiune este a doua glanda salivara mare,
- glanda sublinguala este o glandă salivară, ce se află sub limbă. Aceasta este cea mai mică dintre
cele 3 glande salivare importante. Omul are 2 glande sublinguale situate sub limbă.
- glanda parotida reprezintă cea mai mare glandă salivară, având o greutate de până la 30 g
secretă saliva în cavitatea bucală. Saliva produsă de parotidă are un caracter slab bazic.
Aproximativ 80 % a tumorilor glandelor salivare apar la glanda parotidă. Majoritatea
tumorilor însă sunt de natură benignă, fiind cauzate cel mai des de expunere la radiaţii şi fumat.
Adenoma pleomorfică este cea mai deasă formă benignă (aproximativ 90 %), fiind cel mai des
întâlnită la femei. Altă formă benignă este Tumoarea Warthin, întâlnită mai ales la bărbaţi.
Tumorile maligne sunt ceva mai rare, cea mai deasă formă fiind carcinoma mucoepidermoidă.
Unica cale pentru a determina dacă o tumoare este malignă este prin intermediul biopsiei.
Tratarea lor se face prin extirparea chirurgicală a glandei, precum şi prin terapie cu radiaţii.
Glandele salivare mici se prezinta ca niste noduli ovoizi raspanditi sub mucoasa cavitatii
bucale. Ele poarta numele regiunii in care se gasesc in acest fel: glande labiale (pe buze), glande
bucale si molare la nivelul obrajilor, glande palatine care se gasesc la nivelul palatului dur si la
nivelul calului palatin, glande linguale lalimba.
Glandele salivare mari sunt 3 perechi: glande parotide, submandibulare, si sublinguale.
După aspectul si compoziţia chimică a salivei pe care o secretă, glandele salivare se împart in:
- glande seroase (parotida)
- glande mucoase (palatine,linguale posterioare)
- glande mixte

1.1.2. Faringele.

Este un organ:
- musculo-membranos

9
- vertebral si reprezintă zona de intersecţie a celor doua cai de import a materiei
- respiratoare si digestiva intercalându-se intre segmentele respiratoare nazal si laringian si intre
segmentele digestive bucal si esofagian.

1.1.3.Esofagul.

Este un segment tubular digestiv situat intre faringe si stomac.


Limita sa superioara, care continua faringele, corespunde marginii inferioare a
cartilajului cricoid si vertebrei C6.
Limita inferioara se găseşte la nivelul cardiei, orificiu prin care esofagul comunica cu
stomacul.
Esofagul străbate trei regiuni topografice:
- gatul
- toracele
- abdomenul.
In raport cu aceste regiuni i se descriu 3 porţiuni:
- esofagul cervical (se întinde de la limita sa superioara pana la orificiul superior al
toracelui)
- esofagul toracal (tine de la apertura toracica superioara pana la diafragm; el străbate
mediastinul posterior)
- esofagul abdominal ( de la diafragm pana la cardia, având o lungime de câţiva
centimetri)
Esofagul are o lungime de 25 cm, aceasta dimensiune fiind variabila cu vârsta si cu tipul
constituţional.
Esofagul transporta mâncarea în stomac prin contracţii asemănătoare unor unde.
Procesul de înghiţire a alimentelor, care poarta numele de deglutiţie, se realizează prin
mecanisme de control voluntare si involuntare.
Prin mestecarea alimentelor şi amestecul acestora cu saliva se realizează bolul alimentar, care e
transportat apoi în faringe, şi apoi, prin contracţia faringelui bolul alimentar trece în esofag.
În continuare, procesul de deglutiţie se realizează involuntar, prin contracţii involuntare,
coordonate, ale muşchilor netezi din tunica musculară a esofagului. Sfincterele esofagiene

10
superior şi inferior se deschid, numai în momentul trecerii bolului alimentar în mod normal. În
rest, sfincterul esofagian superior previne trecerea conţinutului din esofag în faringe (refluxul
esofagofaringian), iar sfincterul esofagian inferior previne trecerea conţinutului din stomac în
esofag (refluxul gastroesofagian).
Procesul de digestie începe de fapt în gură, unde mâncarea este amestecată cu saliva, care
conţine un ‘lubrefiant’ pentru a uşura transportul mâncării şi enzime care digeră parţial hrana.

1.1.4.Stomacul.

De asemenea stomacul are: - două feţe (anterioară şi posterioară)


- două margini (dreapta sau mica curbură şi stânga sau marea curbură)
- două orificii (superior şi inferior).
Orificiul superior numit cardia face comunicarea dintre stomac şi esofag, iar cel inferior
face comunicarea dintre stomac si duoden.
Structura stomacului
De la exterior spre interior, stomacul cuprinde:
- o tunică seroasă - o tunica musculoasă
- submucoasă-mucoasă.
Tunica seroasă
Tunica seroasă (stratul extern al peretelui gastric) este formată din peritoneul visceral,
care formează la nivelul curburilor, formaţiunile peritoneale care leagă stomacul de organele
învecinate respectiv ligamentul gastrohepatic , gastrosplenic gastrocolic şi gastrofrenic.
Tunica musculară
Este formată din fibre musculare netede, dispuse în trei straturi:
- extern
- mijlociu
- intern.
Stratul extern este constituit din fibre aşezate longitudinal şi este bine dezvoltat în
regiunea pilorică unde fibrele lui contribuie la formarea sfincterului piloric. Stratul mijlociu este
alcătuit din fibre dispuse circular şi se îngroaşă la nivelul pilorului unde formează sfincterul
piloric Stratul intern este format din fibre musculare dispuse oblic şi este prezent numai în

11
porţiunea verticală a stomacului.
Tunica submucoasă
Este constituită din ţesut conjunctiv lax, în care se găsesc vase sanguine şi limfatice
precum şi plexuri nervoase vegetative.
Tunica mucoasă
Aceasta înveleşte suprafaţa internă şi formează la nivelul corpului cute longitudinale iar la
nivelul centrului cute transversale.
La nivelul micii curburi, mucoasa este lipsită de cute şi această zonă se numeşte şeaua
gastrică.
Tunica mucoasă are o culoare roz când stomacul este plin şi alba-mata când acesta este
gol.
Mucoasa gastrică este alcătuita din epiteliu cilindric şi din glandele stomacului.
Epiteliul mucoasei gastrice secretă mucus, este de tip cilindric unistratificat, şi începe la
nivelul cardiei unde limita dintre acesta şi epiteliul pavimentos stratificat
al mucoasei esofagiene este netă, fără zona de tranziţie.
Aparatul secretor al mucoasei gastrice este format din:
- glandele cardiei
- glandele pilorului
- glande ale corpului şi fundului stomacului
Glandele cardiei, situate în vecinătatea cardiei sunt tubuloase, ramificate şi cu secreţie
mucoasă.
Glandele pilorice sunt anacide, mai rare, mai scurte şi foarte ramificate. Se găsesc în
regiunea antropilorică mai multe pe mica curbură. Aceste glande secretă un mucus, deosebit din
punct de vedere chimic de mucusul secretat de celelalte celule epiteliale.
Glandele corpului şi ale fundului (proprii, principale) au drept caracteristici:
- celule principale care secretă pepsinogen
- celule marginale care secretă acid clorhidric
- celule accesorii care secretă mucus.
Vascularizaţia si inervaţia
Pereţii stomacului primesc sânge prin ramuri plecate din două arcade arteriale:
- o arcadă situată pe mica curbură este formată din anastomoza dintre artera gastrica stângă

12
(ramura din artera celiacă) şi artera gastrică dreaptă (ramura din artera hepatică)
- a doua arcadă se afla pe marea curbură şi este formată prin anastomoza dintre artera gastro-
epiploică dreaptă (ramura din artera gastro-duodenală)
Fundul stomacului este irigat de arterele scurte, ramuri ale arterei splenice.
Venele varsă sângele direct sau indirect în vena portă.
Limfaticele duc limfa prin câteva staţii ganglionare şi o varsă în ultima instanţa în
cisterna chyli, de unde trece mai departe în canalul toracic.
Inervaţia stomacului este realizată prin ramuri parasimpatice provenite din nervul vag şi ramuri
simpatice din plexul celiac.
În pereţii stomacului aceste fibre formează două plexuri: unul în submucoasă (Meissner)şi
altul în tunica musculară - plexul mienteric (Auerbach), situat între stratul de fibrecirculare şi
longitudinale.

1.1.5. Intestinul subţire

Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi constituie organul cel mai important al
procesului de digestie, prin funcţia sa motorie, secretoare si mai ales prin funcţia de absorbţie.
Se găseşte în prelungirea stomacului şi are două porţiuni:
- prima - duodenul - este în cea mai mare parte fixată la peretele posterior al abdomenului,
- a doua - intestinul mezenterial (jejuno - ileonul) în continuarea duodenului este mobilă şi are o
lungime mult mai mare .
Glandele mucoasei intestinului subţire sunt de doua feluri:
- glandele Lieberkuhn, distribuite in tot tactul intestinal de la duodenala rect
- glandele Brunner pe care le întâlnim numai la mucoasa duodenala.

1.1.6.. Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digestiv, caracterizat din punct de vedere funcţional printr-
o fiziologie mai puţin complexa, care se rezuma la o funcţie motorie importantă şi o funcţie
digestivă.
Se găseşte în continuarea intestinului subţire şi este divizat în următoarele segmente:

13
- cecul cu apendicele
- colonul ascendent
- colonul transvers
- colonul descendent
- colonul ilio-pelvin (sigmoidul)
- rectul

Rectul
Este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului digestiv si este diferenţiat pentru
funcţia de rezervor si de organ excretor, funcţie pentru care este prevăzut cu un sistem de
suspensie (muşchii ridicători anali) si un sistem de contenţie (sfincterii anali).
Este situat in partea posterioară a bazinului. in loja rectală.

1.1.7. Glandele anexe ale tubului digestiv

Pancreasul
Este o glanda anexata duodenului, cu care are strânse conexiuni anatomice si
funcţionale.
Are o forma alungita, asemănătoare unui echer, cu axul mare orizontal. I se
descriu următoarele porţiuni:
- capul pancreasului
- corpul pancreasului
- coada pancreasului
Intre cap si corp se găseşte o porţiune mai îngustă - gatul (colul).
Pancreasul este o glandă cu secreţie mixtă: exocrină si endocrină.
Elementele celulare ale parenchimului exocrin secretă profermenţii digestivi (tripsina,
steapsina etc.), iar ţesutul endocrin reprezentat de insulele Langerhans secretă hormonul insulina
cu rol in metabolismul glucidelor.

Ficatul
Este o glandă anexă a tubului digestiv si reprezintă glanda cea mai voluminoasa a

14
organismului, atât in perioadele de dezvoltare embrionară si fetală, cat si la adult. El îndeplineşte
funţii multiple si complexe, cu rol important in procesele metabolice ale organismului.
Are o greutate medie de 1500 grame, este de consistentă elastică, iar dimensiunile cale
sunt variabile in raport cu vârsta.
Ficatul este aşezat in etajul abdominal supramezocolic, unde ocupa loja hepatica
delimitata in sus de diafragm iar in jos de viscerele abdominale.
I se descriu doua fete:
- una superioara convexa, in raport cu diafragm
- una inferioara - plana - fata viscerala
Secreţia biliara a ficatului este continua insa evacuarea ei in intestin este ritmata de
perioade digestive.
In perioadele dintre digestii bila este depozitată in vezicula biliara, unde se concentrează
de aproape 20 de ori prin absorbţia apei si a sărurilor anorganice.

Vezica biliară
Este un organ cavitar ovoid, cu o lungime medie de 8 cm. Si o grosime de 3 - 4 cm..
Aceste dimensiuni variază cu starea de umplere sau golire a veziculei.
I se descriu următoarele porţiuni:
- un fund
- un corp
- un gat
Canalul hepato-coledoc
Cuprinde doua segmente:
- canalul hepatic: care ia naştere din cele doua trunchiuri biliare de origine, unul drept si unul
stâng care ies din ficat la nivelul hilului si care tine pana la confluenta cu canalul cistic
- canalul coledoc - reprezentata de segmentul de sub confluenta cu cisticul, pana la
deschiderea in duoden.

1.2. Fiziologia aparatului digestiv. Digestia.

Funcţiile aparatului digestiv constau in transfomarea alimentelor in aşa fel incat sa poată

15
fi asimilate de organism.
Aceste transformări se realizează de-a lungul tubului digestiv, prin acţiunea sucurilor
digestive, alimentele astfel transformate, sunt absorbite in sânge si limfa la nivelul peretelui
acestuia.
Digestia fizica a alimentelor consta in înmuierea diluarea acestora prin amestecarea cu
diferite sucuri digestive, după care sunt fărâmiţate si dizolvate substanţele solide.
Măcinarea alimentelor ajuta la o mai buna îmbibare a lor cu sucuri digestive si deci la
digestia chimica, care consta intr-o simplificare a moleculelor substanţelor alimentare.
Toate aceste transformări fizice si chimice sunt realizate prin acţiunea sucurilor digestive
produse de secreţii ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia.
In aceasta transformare sucurile digestive acţionează prin componentele lor in special apa
si fermenţii digestivi (proteaze, amilaze si lipaze).
Digestia nu se face dintr-o data, ci treptat, pe măsura înaintării alimentelor din cavitatea
bucala spre intestin.
Alimentele ingerate sunt digerate inca din cavitatea bucala, prin transformări mecanice si
chimice, sub acţiunea salivei.
Secreţia salivara este in funcţie de natura fizica si chimica a alimentelor care influenta
asupra reglării activităţii glandelor salivare.
Datorita mucinei care se găseşte in saliva, particulele alimentare sunt strânse la un loc si
formează bolul alimentar, care este înghiţit in trei timpi (bucal, faringian si esofagian).
Bolul alimentar, ajungând in stomac, este mişcat si frământat prin contracţiile stomacului,
înlesnind impregnarea lui cu suc gastric.
Pentru frământarea alimentelor in timpul digestiei, stomacul face doua feluri de muscari:
circumferinţa stomacului)
1 peristaltice (făcute de musculatura circulara, care se micşorează si măreşte
2 peristaltice (făcute de muşchii longitudinali si oblici, care au ca rezultat
exercitarea unei presiuni asupra conţinutului stomacului)
Mişcările gastrice au o importanta nu numai pentru amestecarea si conducerea
conţinutului intestitial ci si pentru absorbţia intestinala (trecerea substanţelor alimentare cu
moleculele simplificate, nespecifici -nutritionale prin pereţi tactului digestiv, pentru a pătrunde in
sânge si limfa).

16
Pe măsura ce chimul intestinal înaintează spre extremitatea inferioara a intestinului
subţire, sunt absorbite din el toate nutrimentele.
La extremitatea inferioara, in conţinutul intestinului subţire rămân numai substanţe
nedigerabile, care sunt împinse prin orificiu ieleo-cecal in intestinul gros.Aici se produc atât
transformări chimice, cat si transformări fizice.
Prin musculatura sa, intestinul gros provoacă o frământare a resturilor digestive si o
împingere a lor de la vulva ileocecala spre rect.
In acest timp se produce o puternica absorbţie a apei prin mucoasa intestinala ceea ce face
ca consistenta resturilor alimentare sa crească, pe măsura ce acestea sunt împinse spre
anus.Ajungerea materiilor fecale in rect determina o senzaţie speciala care provoacă, pe cale
voluntara, eliminarea fecalelor din rect, act care poarta numele de defecaţie.In timpul acestei
acţiuni de amestecare, alimentele se îmbiba cu suc gastric, care are rolul principal in digestia
gastrica.
Sucul gastric este rezultatul secreţiei tuturor glandelor din mucoasa stomacala. El se
prezint ca un lichid incolor, cu reacţie acida, avan un pH de 0,8 - 1,5.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice este alcătuit din substanţe anorganice (apa,
acid clorhidric, săruri minerale) si substanţe organice (fermenţi -pepsina, labferment si lipaza
gastrica si mucina).
Secreţia sucului gastric nu este permanenta si uniforma. Ea se reglează pe cale reflexa si
pe cale umorala.
Digestia intestinala
Desavarseste transformarea alimentelor, dând produsele finale ale digestiei, care sunt
substanţe absorbabile si asimilabile.
In intestinul subţire, chimul venit din stomac intra sub acţiunea unui amestec format din
trei :
1 sucul pancreatic
2 bila
2 sucul intestinal
Prin duoden, chimul stomacal trece foarte repede, insa in jejuno - ileon el ramane câteva ore. In
acest timp, alimentele se îmbiba cu sucuri digestive.
In amestecarea alimentelor cu diferite sucuri si in progresarea lor spre intestinul gros,

17
rolul principal îl joaca mişcările intestinului subţire, care sunt foarte complicate si se prezint sub
mai multe forme.
Prin musculatura sa, intestinul gros provoacă o frământare a resturiilor digestive si o
impingere a lor de la valvula ileocecala spre rect.
In acest timp se produce o puternica absorbtie a apei prin mucoasa intestinala, ceea ce
face ca consistenta resturilor alimentare sa creasca, pe masura ce acestea sunt impinse spre anus.
Ajungerea materiilor fecale in rect determina o senzaţie speciala care provoacă, pe cale
voluntara, eliminarea fecalelor din rect, act care poarta numele de defecaţie.

18
CAPITOLUL II
GASTRITELE

Etiopatogenie
- factori infecţioşi: virali, bacterieni (toxiinfecţii alimentare, gastroenterocolite infecţioase),
micotici (Candida)
- factori chimici: exogeni (medicamente, alcool, substanţe toxice, comdimente) si endogeni
(uremie, acidocetoza)
- factori fizici: iradiere, factori calorici
- factori mecanici: masticaţie insuficienta, mese abundente, tahifagia
- factori alergici: sensibilizări la unele alimente, medicamente
- factori nutriţionali: carente proteice, vitaminice, de fier
- factori imuni: anemii pernicioase.
Durerile sunt accentuate de mesele copioase sau de alimentele excitante, cum ar fi cafeaua,
alcoolul, substanţele grase sau acre, prajelile.
Gastrite acute au o evoluţie tranzitorie având histologic un infiltrat inflamator de tip acut.
Gastrită acută este cauzată frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii-
gastrită postconsum de AINS), de abuzul de băuturi alcoolice, mese copioase, condimentelor sau
alimentelor dificil de digerat. Gastritele acute pot fi clasificate în: gastrită acută simplă, corozivă
şi alergica.
O complicaţie severă a oricărei forme de gastrită este reprezentată de hemoragia de la
nivelul mucoasei gastrice, manifestările clinice fiind diferite în funcţie de cantitatea sângelui
pierdut de la uşoară anemie, la scaune melenice şi şoc hemoragic.
În cazul unei gastrite acute hiperacide tratamentul se bazează pe: antiacide, antisecretorii
(ranitidina, famotidina, omeprazolul), pansamente gastrice.
Dacă există Helicobacter pilory în mucoasă gastrică tratamentul se bazează pe antibiotice.

SFATURI ALIMENTARE ÎN CAZ DE GASTRITĂ


1 Respectarea unui regim corect de viaţă, lucru şi odihnă.
2 Alimentaţia regulată (de 4-5 ori /zi la ore fixe). Evitarea abuzului de condimente, grăsimi,
bucate fierbinţi sau reci, picante şi preparate la grătar, băuturi alcoolice.

19
3 Excluderea alimentării în condiţii nesatisfăcătoare in vibraţii, zgomot, condiţii nocive.
4 Eliminaţi zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici Renunţaţi definitiv la alcool!
5 Evitaţi gustul dulce, picant, acru sau amar puternic care poate declanşa brusc o criză de
gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensă produce o secreţie puternică de
sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat în perioada de primăvară şi apar
binecunoscutele arsuri.
6 Medicină tradiţională indiană, ayurveda, promovează consumul câtorva alimente care
calmează durerile de stomac şi reduc senzaţia de arsură. Aceste alimente sunt: smântâna, iaurtul,
laptele dulce şi untul clarifiat. Untul clarifiat se obţine din untul din comerţ, care este încălzit într-
o cratiţă la foc mic până se încinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, până când devine
limpede, moment în care este luat de pe foc şi este turnat într-un alt vas, fără sedimentele de pe
fundul cratitei.
7 Este recomandat să recurgeţi la alimente uşoare, bine fierte, lichide.
8 Consumaţi supe cremă din rădăcinoase (ţelină, pătrunjel, morcov, păstârnac) şi piureurile,
care vor fi gătite fără ulei şi condimentate cu sare în cantităţi moderate.
9 Beţi un pahar de apă în care s-a dizolvat 1 linguriţă de argilă
10 Se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.
11 Se recomandă post de 1-3 zile, timp în care se bea ceai din scoarţă de mesteacăn, flori de
tei, urzică, leuştean, cimbru, salvie, cimbrişor, maghiran.

Clasificarea gastritelor :
Din punct de vedere al evolutiei clinice, gastritele se impart in doua categori:
- acute
- cronice.
Din punct de vedere etiopatogenic, pot fi:
- primitive
- secundare.

2.1 Gastritele acute

Definitie

20
Gastritele acute sunt afectiuni inflamatori ale stomacului care apar datorita unor agresiuni
ocazionale aspra mucoasei gastrice.
Gastrita acuta este cea mai obisnuita forma a gastritelor acute si apare in urma
consumului de alcool in cantitati mari, dupa mese copioase, condimente sau mese grele (ciuperci,
moluste, grasimi)
Clasificare:
Gastritele acute pot fi:
- gastrita acuta simpla
- gastrita acuta coroziva
- gastrita acuta alergica
- gastrita acuta flegmonoasa
- gastrita acuta hemoragica
- gastrita acuta medicamentoasa

2.1.1. Gastrita acuta simpla (prin ingestie).

Este cea mai obişnuita forma a gastritelor acute si apare in urma consumului de alcool in
cantitati mari, dupa mese copioase, condimente sau mese grele (ciuperci, moluşte, grăsimi).
Boala se instalează de obicei brusc, curând după masa si se manifesta prin:
- dureri in epigastru, cu senzatie de plenitudine,
- varsaturi la inceput alimentare si apoi bilioase. Tranzitul intestinal poate fi
nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Semne generate:
- astenie,
- cefalee
- stare de indispozitie,
- inapetenta si chiar repulsie pentru mancare.
Examenul sucului gastric
- eructatii insotite de gust neplacut,
- greturi,
- cefalee,

21
Examenul obiectiv
- bolnavul este slabit,
- cu pielea uscata si palida
- abdomenul este dureros la palparea in epigastru.
- cateodata apare si un herpes labial.
- limba este saburala,
Examenul sucului gastric
- arata o mare cantitate de mucus,
- gradul de aciditate este variabil.
La examenul radiologic :
- se constata mult lichid de hipersecretie,
- peristaltism exagerat sau hipotonie gastrica,
- spasm piloric.
Diagnosticul pozitiv
Se bazează pe datele clinice, ţinând seama de apariţia brusca a simptomelor curând după cauza
provocatoare, la care se adăuga investigaţiile paraclinice.
Diagnosticul diferenţial
Se face cu gastritele acute din stările septice sau din bolile infecţioase, cu o colecistopatie
acuta, o apendicita acuta, colicile biliare, vărsăturile de natura central-nervoasa, cu începutul unui
ulcer gastroduodenal, cu a sarcina in primele saptamani.
Evoluţie
Gastrita acuta simpla durează 2 -5 zile, mergând spre vindecare. Cele
neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Tratament
Profllactic:
- consta in evitarea cauzelor care provoacă boala
Curativ:
Cel mai important este regimul dietetic.
In primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, muşeţel, tei si supe de
zarzavat strecurate; după 2 zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, făinoase, lichide
nu prea dulci, mere rase. In funcţie de evoluţie, se pot da lactate, oua fierte, carne slaba,budinci.

22
Durerile se vor calma prin administrare de antialgice (algocalmin injectabil), antispastice
(atropina, Papaverina) sau prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate.
In caz de vărsături - antiemetice - Torecan.
In deshidratare - perfuzii endovenoase cu soluţii clorurate si glucozate.
Uneori terapie mucoprotectoare cu pansamente gastrice (Alcucol, Magnesia-
Usta,Carbonat

2.1.2. Gastrita acuta coroziva.

Definiţie
Gastrita acuta coroziva este o afecţiune inflamatori acuta a stomacului care apare in
intoxicaţia accidentala sau voluntara cu acizi puternici (acid acetic glacial, acid sulfuric, acid
clorhidric, etc.) sau cu baze puternice (soda caustica, amoniac) si mai rar cu săruri ale metalelor
grele.
Simptomatologie
Imediat după digestie apar dureri insuportabile la nivelul cavitaţii bucale (leziuni
ulceroase), de-a lungul esofagului (disfagie absoluta) si in epigastru.
Datorita imposibilităţii deglutiţiei, bolnavul prezintă sialoree abundenta, vărsături
hemoragice, colaps-coma.
In intoxicaţiile cu sublimat apar diareea hemoragica si insuficienta renala. In faza tardiva
a bolii se pot produce stenoze antrale datorita leziunilor necrotice prepilorice.
Evoluţia
Depinde de toxic, de cantitatea ingerata si de complicative apărute (perforaţie gastrica,
gastrita flegmonoasa).
Tratamentul
Constituie o urgenta si se instituie imediat după ingestia substanţei, daca este posibil, prin
recurgere la spălătura gastrica.
După câteva ore spălătura gastrica este contraindicata datorita riscului de perforatie. Se
incearca neutralizarea toxicului prin administrarea de solutii cu rol de antidot: bicarbonate, solutii
slab acide.
Terapie antialgica si antisoc; protectie antiinfectioasa cu antibiotice; pansamente gastrice

23
si anestezice de contact.
Alimentatia orala fiind un timp imposibila se va recurge la clisme alimentare si
alimentatie parentala.
In cazuri usoare sau cand stadiul bolii permite, se administreaza lapte, supe de zarzavat,
oua moi; treptat se va trece la piureuri, frisca, smantana, piscoruri, perisoare fierte in aburi.
Dupa cateva saptamani se va ajunge la o alimentatie obisnuita.
Stricturile reziduale pot fi combatute prin cortizonice (HHC, Prednison).
In faza tardiva Structurile esofagiene si gastrice se rezolva prin dilatatii sau chirurgie.
In gastritele hemoragice: transfuzie de sânge, spălaturi gastrice cu soluţie clorurosodica,
izotonica, alcaline. Cimetidina, in cazuri extreme de intervenţie chirurgicala.

2.1.3 Gastrita acuta alergica

Definiţie
Gastrita acuta alergica este o afecţiune inflamatori a stomacului provocata totdeauna de un
alergen, de obicei alimentar: lapte, raci, peste, ou, etc.
Simptomatologie
Tabloul clinic este violent, un debut brusc care se instalează imediat după ingerarea
alergenului:
- dureri epigastrice violente,
- greţuri,
- varsaturi ,
- anxietate.
Diagnosticul pozitiv
Este inlesnit de recidivele bolii care apar ori de cate ori bolnavul consuma un aliment
anume, care-i provoaca alergia.
Tratament
- corectarea tulburarilor hidroelectrolitice provocate de varsaturi (solutie glucozata
si closodiaca izotonica in perfuzie);
- antihistaminice - Romergan, Feniramin, Nilfan.
Deseori apar pe tegumente placi urticariene, iar la examenul sangelui se constata

24
2.1.4. Gastrita acuta flegmonoasa (supurata).

Definitie:
Gastrita acuta flegmonoasa este o afectiune inflamatorie supurata a stomacului, este cea
mai rar intalnita si cea mai grava, survine in legatura leziuni ale mucoasei gastrice (corpi straini,
interventie chirurgicala pe stomac) sau in legatura cu infectii generale sau de vecinatate.
Simptomatologie
- dureri epigastrice violente,
- varsaturi,
- frisoane,
- febra,
- stare toxica,
- prostatie
Tratament:
- antibioterapie masiva parenteral (penicilina G);
- interventie chirurgicala cu drenajul abceselor.

2.1.5 Gastritele micotice.


Gastrita micotica este o afectiune a stomacului cauzata de ciuperci de genul Candida aparute
datorita abuzului de antibiotice si corticoizi.
Simptomatologie
Bolnavii pot prezenta:
- dureri epigastrice înainte sau după mese,
- pirozis,
- greţuri, vărsături.
Complicaţii
- extinderea infecţiei si in restul tubului digestiv.
Tratamentul
Se face cu antifunige (Stamicin).
In cazuri rare, la originea gastritelor micotice se pot întâlni specii si din alte genuri de fungi
(Geotrichun, Actinonyces)

25
CAPITOLUL III
NOTIUNI DE NURSING

3.1. Definitia nursing-ului

Nursingul, cunoscut ca una din cele mai vechi profesii din lume, a apărut din dorinţa
oamenilor de a-i ajuta şi îngriji pe cei bolnavi şi suferinzi.
Cu trecerea vremii nursingul a parcurs diferite etape de dezvoltare. Apărut în antichitate sub
forma practicilor arhaice, el a ajuns în prezent o adevărată tehnică a îngrijirii – o artă.
Evoluţia nursingului a fost determinată de creşterea nevoilor umane, atât din punct de
vedere al promovării sănătaţii, prevenirii înbolnăvirilor, îngrijirii celor bolnavi somatic, mental, al
persoanelor handicapate, cât şi din punct de vedere al personalului sanitar care efectuează aceste
îngrijiri de bază.
Încă din perioada Evului Mediu, personalul feminin din spitale avea un rol esenţial. Aceste surori
erau călugăriţe, novice sau alte femei care se dedicau vieţii religioase ori oamenilor, relugi
monastice, fară a fi remunerate, fără a avea nici un alt avantaj economic. Istoria profesiunii de
îngrijire a bolnavului începe odată cu înfinţarea primei şcoli în anul 1860 de către Florence
Nightingale.
Ea declara:
„Nursingul este o artă. Deci necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, ca orice
pictor sau sculptor. Ce e mai mult: să ai de-a face cu pânza, de pictură sau cu marmura, faţă
de a avea de-a face cu organismul viu – templul duhului lui Dumnezeu.”
De la înfiinţarea Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali în anul 1899 şi până în prezent
obiectivul său iniţial a rămas neschimbat şi se poate rezuma astfel: Nursing-ul, ca parte integrantă
a sistemului de asistenţă socială, cuprinde ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi îngrijirea
bolnavilor fizic, psihic (mental), şi a celor infirmi (handicapaţi) de toate vârstele, în toate formele
de asistenţa socială şi aşezări comunitare. În cadrul acestei noţiuni mai largi de asistenţă socială,
fenomenele ce privesc în special nursele sunt reacţii individuale, familiale şi de grup. La
problemele actuale sau potenţiale de sănatate, aceste reacţii umane cuprind o sferă mai largă, de
la reacţii de restabilire a sănătăţii, pâna la o fază individuală a bolii, a dezvoltării politicii în

26
promovarea pe o perioadă îndelungată a sănătăţii populaţiei (ocrotirii). Din „Dezvoltarea Nursei
– Generaliste” (Raport la o reuniune O.M.S., Copenhaga 1990).
Definiţia Nursing-ului după O.M.S. şi I.C.N. (Consiliul Naţional al Asistenţilor):
„Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii
cuprinzând:promovarea sănătăţi ,prevenirea bolii,îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental,
psihic, handicapaţi) de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezări comunitare şi în toate
formele de asistenţă socială”.
"Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare, sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a
promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea
necesara pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai
curand posibbil"A.M este o "mama profesionista" ce actioneaza conform nevoilor copilului si
trebuie adesea sa indeplineasca sarcini cat mai diverse.
Responsabilitatile ei constau in:
- promovarea sanatatii;
- prevenirea imbolnavirilor;
- restaurarea sanatatii;
- inlaturarea suferintei.
Procesul de ingrijire
Este o metoda organizata si sistematica,care permite acordarea de ingrijiri individualizate.
Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
1. Culegerea datelor, ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra
obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale;
2. Analiza si interpretarea datelor, ne permite stabilirea "diagnosticului de ingrijire";
3. Planificarea ingrijirilor, determinarea obiectivelor de atins si stabilirea mijloacelor pentru
rezolvarea obiectivelor;
4. Realizarea interventiilor;
5. Evaluarea: consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia starii
pacientului si eventual daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor.
In procesul de ingrijire, asistenta va tine seama de nevoile fundamentale ale individului.
O nevoie fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine

27
in apararea fizica si mentala.

3.2. Nevoile fundamentale

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:


1 .A respira.
2. A se alimenta si hidrata.
3. Aelimina.
4. A se misca si a avea o buna postura.
5. A dormi si a se odihni.
6. A se imbraca si dezbraca.
7. A mentine temperatura corpului in limite normale.
8. A mentine tegumentele curate si integre.
9. A evita pericolele.
10. A comunica.
11. A actiona dupa credintele si valorile sale.
12. A se realiza.
13. A se recrea.
14. A invata.
Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane şi anume:
o dimensiune biologică (biofiziologică)
o dimensiune psihologică
o dimensiune sociologică
o dimensiune culturală
o dimensiune spirituală

28
Capitolul IV

PLANURI DE INGRIJIRE

4.1.Metode şi mijloace de lucru:

Pentru a stabili planul de îngrijire a pacientului cu gastrita acuta am recurs la


următoarele metode de muncă şi anume: comunicarea verbală cu pacientul şi cu personalul din
secţie; interviul structurat; culegerea datelor utilizând grila pentru culegerea datelor, ce cuprinde:
date fixe, date variabile, anamneza celor 14 nevoi fundamentale; observaţia; culegerea datelor are
un rol important pentru că este un proces continuu de culegere a informaţiilor, care începe la
internare şi se desfăşoară pe tot parcursul îngrijirilor, prin observaţii, interviu, consultarea
pacientului, studiul foii de observaţie.
4.2.Studii de caz:
4.2.1 CAZUL 1
Plan de îngrijire
IDENTIFICARE

INFORMATI MEDICALE:
DATE FIXE
Numele:C.
Prenumele:P.
Varsta: 71 ani
Ocupatia: PENSIONAR
Stare civila: Vaduv
Nationalitatea: Romana
Domiciliul:in Timisoara STR. GEORGE FOTINO, Nr. 22
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE H.D.S

29
INFORMATI MEDICALE:
Motivul internari:Pacientul in vârsta de 71 de ani, declara ca in urma cu o zi a prezentat
dureri in epigastru, melena, astenie, de asemenea a constatat o paloare accentuata a tegumentelor,
ameţeli, transpiraţii.
Se prezintă la camera de garda a Spitalului Clinic, unde este internat stabilindu-i-se diagnosticul
de H.D.S.
a)Antecedente heredo -colaterale :Mama sa a suferit de diabet zaharat.
b)Conditii de viata si munca: Pacientul si-a efectuat activitatile in conditii
corespunzatoare;
c)Comportamente(fumat,alcool,etc.): . In urma discutiilor cu bolnavul acesta afirma ca
este pensionar, fumator, bautor de cafea. Vaduv, are 3 copii, locuieste in Timisoara, este o fire
agitata, energica.
d)Antecedente personale,fiziologice si patologice: A mai fost internat in spital in anul 2001
cu diagnosticul de angina pectorala de efort agravata, iar in decembrie 2009 cu H.D.S.
Respecta regimul alimentar prescris de medic la externare, regim la care a renuntat de
aproximativ 2 luni si jumatate dupa moartea sotiei.
Treptat constata usoare dureri epigastrice in special dupa mese mai condimentate, dureri
pe care le trateaza cu indiferenta.
De circa 3 zile durerile au devenit tot mai intense, capata un caracter continuu, ceea ce il
determina sa se adreseze medicului.
In urma investigatiilor efectuate i se stabileste diagnosticul de H.D.S.- GASTRITA
ACUTA HEMORAGICA.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE (P.E.S)
1.Acomodare ineficace la conditiile de spital data de anxietate manifestata prin neliniste si
temeri
Obiective:
Pacientul sa se acomodeze si sa accepte conditiile de spital.
Interventii
- asigur o igiena a mediului si a patului.
- fac o psihoterapie adecvata.
- explic regulamentul de ordine interioara.

30
- conduc pacientul la salon unde ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti.
- creez un mediu ambiant adecvat cu luminozitate si temperatura normala, o atmosfera de calm si
liniste
- asigur un pat comod si lenjerie curata
- port o discutie cu pacientul referitoare la necesitatea de a fi tratat intr-un mediu spitalicesc
- in primele ore de la internare stau langa pacient supraveghindu-l pentru a-i castiga increderea
- ii explic pe larg regulile intraspitalicesti demonstrandu-i ca nu sunt greu de acceptat
Evaluare:
Pacientul coopereaza bine. Accepta mai greu regulamentul de ordine interioara.
2. Dispnee.
Alterarea ritmului cardiac datorita gastritei hemoragice manifestata prin hipotensiune, tahipnee,
tahicardie.
Obiective:
Mentinerea functiilor vitale in parametri normali
Recoltarea sangelui pentru examene de laborator
Interventii:
- verific zilnic functiile vitale, efectuez tehnicile indicate in masurarea functiilor vitale, notez
valorile in foaia de observatie.
- pregatesc materialele si instrumentele necesare masurarii functiilor vitale (termometru,
tensiometru, creion, pix cu pasta albastra si rosie, carnetel, foaia de observatie.
Data 05.03.2010: Valorile obtinute: Valori Normale:
T = 37° C 36° C -37° C
P = 100/min 80/min -90/min
R = 24/min 18/min
Data 06.03.2010 TA = 110/60mmHg
T = 38,5°C
P = 80/min

Data 07-08-2010 T = 37,5°C


R = 18/min
P = 80/min
TA = 110/70mmHg

31
- pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea masurarii functiilor vitale
- efectuez tehnicile indicate in masurarea temperaturii, respiratiei, pulsului, T.A.
- notez in carnetelul propriu si in foaia de observatie valorile gasite
- am pregatit psihic si fizic bolnavul explicandu-i necesitatea si inofensivitatea investigatiilor -am
pregatit materialele necesare pentru recoltarea sangelui:
Pentru tehnica de recoltare am folosit urmatoarele:
-tava medicala, seringi si ace de unica folosinta,
-alcool, tampoane de vata,
-comprese sterile, leucoplast, perna tare,
-recipiente sterile, anticoagulant, manusi sterile;
Am efectuat tehnica recoltand la indicatia medicului sange pentru: hemoleucograma,
hematocrit,ionograma; pentru recoltarea scaunului:plosca si recoltare pentru materiile fecale in
care am recoltat cateva fragmente de scaun(5g)
Evaluare:
Pacientul este cooperant, accepta tehnicile de recoltare, fiind convins ca acestea se fac in
scopul vindecarii lui cat mai rapide
4. Eliminare inadecvata (varsaturi, scaun, transpiratii reci) data de gastrita manifestata prin
hematemeza si melena.
Obiective:
Oprirea sangerarii si asigurarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic
Interventii:
- sa efectuez hemostaza;
- sa institui tratamentul indicat de medic si sa pregatesc materialele necesare administrarii lui
- sa linistesc bolnavul; sa ingrijesc mucoasele dupa varsatura si scaun.
- am sustinut pacientul in timpul varsaturilor, am curatat gura bolnavului cu capul asezat intr-o
parte, fara sa deplsez bolnavul;
- am aplicat punga cu gheata in regiunea epigastrica
- am asigurat repaos digestiv privind orice ingestie de alimente pe cale naturala; - am pregatit
materialele necesare si am administrat la indicatia medicului: vitamina K 1 f. a 1 ml i.v vitamina
C 500 l f. a 5ml i.v. adrenostazin 1 f.a 5ml i.v. gluconat de Ca 1 f. a 10ml i.v.
- la indicatia medicului am instituit o perfuzie cu glucoza 500ml. 5%

32
- sa asigur igiena tegumentelor anterior pregatindu-mi toate materialele necesare si efectuand
pregatirea psihica a bolnavului;
- am schimbat lenjeria de corp a bolnavului, mentinandu-i tegumentele uscate, cu minimum de
efort a pacientului;
- am urmarit faciesul bolnavului si culoarea tegumentelor
- am urmarit manifestarile: anxietate, cefalee, vertij;
- am recoltat sange, prin inteparea pulpei degetului dupa o prealabila dezinfectie cu alcool pentru
grup sanguin si Rh;
- am pregatit materialele necesare pentru transfuzia de sange;
- am facut punctia venoasa si am instituit 500ml sange izogrup, Rh la indicatia medicului intr-un
ritm de 20pic/min
- am pregatit materialele necesare pentru administrarea perfuziei in vederea hidratarii si
alimentarii parenterale;
- am convins pacientul de necesitatea tehnicii;
Reginul alimentar:
- am alimentat pacientul pe cale naturala astfel;
- ziua IV si V: 20-30ml/h ceai amar;
- ziua VI: am crescut cantitatea de ceai adaugand supa de zarzavat strecurata;
- ziua VII: am adaugat carne fiarta de pui + o felie de paine prajita si putina branza de vaci;
- am urmarit eliminarile pe toate caile facand bilantul zilnic ingestie-excretie;
- am pregatit urmatoarele materiale necesare: tava medicala , sonda duodenala sterile, musama,
manusi de cauciuc sterile, seringa de 20 ml sterile.
-am informat pacientul despre testul tolerantei digestive, se merge concomitent cu alimentarea
parenterala.
Evaluare:
Pacientul respecta regimul alimentar impus. Tranzitul este normal.
Pacientul accepta tehnica fiind convins ca este spre bunul mers al vindecarii lui.
5. Disconfort abdominal manifestat prin durere epigastrica.
Obiective:
Sa se suprime durerea
Interventii:

33
- invat pacientul cum sa-si controleze durerea
- invat pacientul cum sa-si comprime stomacul cu palma
- sa asigur o pozitie in care durerea sa fie diminuata
- administrez un antialgic la indicatia medicului
Evaluare:
Pacientul resimte calmarea durerii
6. Alterarea tegumentelor si mucoaselor data de dificultate in efectuarea unor ingrijiri igienice
manifestata prin roseata.
Obiective:
Sa ajut sa-si mentina tegumentele si mucoasele curate; Sa asigur bolnavului lenjerie
curata.
- am asigurat o temperatura de 22°C a camerei si 37°C a apei;
- am pregatit toate materialele si instrumentele necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni;
- am incheiat toaleta cu masaj al membrelor inferioare si superioare pentru a putea preveni
atrofierea musculaturii si complicatii circulatorii;
- am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cate ori s-a impus, in primele zile post internare cu
minim de efort din partea bolnavului.
Evaluare:
Pacientul este cooperant, se arata incantat de idea de a-i ingriji cineva tegumentele si
mucoasele atata timp cat el nu poate realiza singur acest lucru; Dupa toaleta generala se arata mai
multumit si declara ca somnul ii este mai linistit, mai odihnitor. Pacientul este sfatuit sa si faca
singur toaleta.
Pacientul increzator accepta ideea de a colabora permanent in vederea satisfacerii
nevoilor.
7.Anxietatea datorata prelungirii spitalizarii determinata de complicatie, recunoasterea
prognosticului bolii, grijii celor de acasa manifestata prin: agitatie, neliniste.
Dificultatea de a participa la activitati religioase data de boala.
Obiective:
Sa redau pacientului increderea in sine
Interventii:
- sa respecte si sa inteleaga regimul terapeutic impus; sa facilitez intalniri cu membrii familiei.

34
- incurajez pacientul sa-si exprime temerile, discut cu el adaptarea la conditiile impuse de siuatie
astfel incat sa-si castige increderea in propriile forte fizice si psihice;
- solicit pacientul sa puna intrebari in legatura cu eventualele neclaritati si dau raspunsuri pe
intelesul acestuia si la nivelul cunostintelor lui;
- determin membrii familiei sa viziteze zilnic pacientul;
- am administrat 1 tb. Diazepam, la indicatia medicului.
Evaluare:
Problema este satisfacuta de legatura zilnica cu familia, situatie ce usureaza mult starea de
tensiune.

35
Probleme de ingrijire (diagnostic Obiective Interventiile asistentei (actiuni de Evaluare
de nursing) nursing)
-acomodare ineficace la conditiile -Pacientul sa -asigura o igiena a mediului si a -pacientul coopereaza bine
de spital data de anxietate se patului -accepta mai greu regulamentul de ordine
manifestata prin neliniste si acomodeze si -fac o psihoterapie adecvata interioara
temere sa accepte -expilc regulamentul de ordine
conditiile de interioara
spital -conduc pacientul la salon si ii fac
cunostiinta cu ceilalti patienti
-creez un mediu ambiant adecvat cu
luminozitate si temperatura
normala,o atmosfera de calm si
liniste
-asigur un pat comod si lenjerie
curata
-port o discutie cu pacientul
referitoare la necesitatea de a fi
tratat intr-un mediu spitalicesc
-in primele ore de la internare stau
langa pacient supraveghindu-l
pentru a-i castiga increderea
-ii explic pe larg regulile
intraspitalicesti demonstrandu-i ca
nu sunt greu de acceptat
-dispnee -mentinerea -verific zilnic functiile
-alterarea ritmului cardiac functiilor vitale,efectuez tehnicile indicate in
datorita gastritei hemoragice vitale in masurarea functiilor vitale,notez
manifestata prin hipotensiune parametrii valorile in foaia de
,tahipnee,tahicardie normali observatie,pregatesc materialele si
-recoltarea instrumentele necesare masurarii
sangelui functiilor -pacientul este cooperant
pentru vitale(termometru,tensiometru,crei -accepta tehnicile de recoltare,este convins
examene de on,pix cu pasta albastra si ca acestea se fac in scopul vindecarii lui
laborator rosie,carnetel,foaie de observatie) cat mai repede
-pregatesc fizic si psihic pacientul
in vederea masurarii functiilor
vitale
-efectuez tehnicile indicate in
masurarea
temperaturii,respiratiei,pulsului,T.A
-notez in carnetelul propriu si in
foaia de observatie valorile gasite
-am pregatit fizic si psihic bolnavul
explicandu-i necesitatea si
inofensivitatea investigatiilor
-am pregatit materialele necesare
pentru recoltarea sangelui
-pentru tehnica de recoltare am
folosit:-tava medicala,seringi si ace
de unica folosinta,alcool,tampoane
de vata,recipiente sterile,comprese
sterile,leocoplast,perna
tare,anticoagulant,manusi sterile
-la indicatia medicului am recoltat
sange pentru
hemoleucograma,hematocrit,ionogr
ama
-pentru recoltarea scaunului am
folosit plosca si am recoltat materii
fecale (cateva fragmente de scaun
5gr)
Eliminareinadecvata -oprirea -sa efectuez hemostaza -pacientul respecta regimul alimentar
(varsaturi,scaun,transpiratii reci) sangerarii si -sa institui tratamentul indicat de impus
data de gastrita manifestata prin asigurarea medic si sa pregatesc materialele -tranzitul este normal
hematemeza si melena echilibrului necesare administrarii lui -pacientul accepta tehnica convins fiind de
hidroelectroli -sa linistesc bolnavul,sa ingrijesc bunul mers al vindecari lui
tic si mucoasele dupa varsatura si scaun
acidobazic -am sustinut pacientul in timpul
varsaturilor,am curatat gura
bolnavului cu capul asezat intr o
parte,fara sa-l deplasez
-am aplicat punga cu gheata in
regiunea epigastrica
-am asigurat repaus digestiv privind
orice ingestie de alimente pe cale
naturala
-am pregatit materialele necesare
-la indicatia medicului am
administrat vitamina K1 f a un 1ml
i.v. ,vitamina C 500 1 f a 5ml i.v.
,gluconat de calciu 1f a 10ml i.v.
-am instituit o perfuzie cu glucoza
5% a 500ml
-asigur igiena tegumentelor
pregatind anterior toate materialele
necesare si pregatind psihic si fizic
bolnavul
-am urmarit faciesul bolnavului si
culoarea tegumentelor
-am schimbat lenjeria de corp a
bolnavului,mentinandu-i
tegumentele uscate cu minim de
efort din partea pacientului
-am urmarit faciesul bolnavului si
culoarea tegumentelor,manifestari
de anxietate,cefalee,vertij
-am recoltat sange prin inteparea
pulpei degetului dupa o prealabila
dezinfectie cu alcool pentru grup
sanguin si Rh
-am pregatit materialele necesare
pentru transfuzia de sange
-am facut punctia venoasa si am
instituit 500ml de sange pentru
izogrup,Rh la indicatia medicului
intr-un ritm de 20 pic/min
-am pregatit materialele necesare
pentru administrarea perfuziei in
vederea hidratarii si alimentarii
parenterale
-am convins pacientul de
necesitatea tehnicii
-regimul alimentar consta in :-am
alimentat pacientul pe cale naturala
astfel ziua III si IV 20/30ml /h ceai
amar in ziua V am crescut
cantitatea de ceai adaugand supa de
zarzavat strecurata apoi in ziua VI
am adaugat carne fiarta de pui si o
felie de paine prajita,putina branza
de vaci
-am urmarit eliminarile pe toate
caile facand bilantul zilnic ingestie-
excretie
-am pregatit urmatoarele materiale
necesare : tava medicala,sonda
duodenala sterila,musama,manusi
de cauciuc sterile,seringa de 20ml
sterila
-am informat pacientul despre
testul tolerantei digestive,se merge
concomitent cu alimentarea
parinterala
-discomfort abdominal manifestat -sa se -invat pacientul cum sa-si -pacientul resimte calmarea durerii
prin durere epigastrica suprime controleze durerea
durerea -invat pacientul cum sa-si
comprime stomacul cu palma
-asigur o pozitie bolnavului in care
durerea sa fie diminuata
-administrez la indicatia medicului
un antialgic
-alterarea tegumentelor si -sa ajut sa isi -am asigurat o temperatura a -pacientul este cooperant,se arata incantat
mucoaselor data de dificultate in mentina camerei de 22 grade C a apei. de ideea de ideea de a-i ingriji cineva
efectuarea unor ingrijiri igienice tegumentele -am pregatit toate materialele si tegumentele si mucoasele atata timp cat el
manifestate prin roseata si mucoasele instrumentele necesare pentru nu poate realiza singur acest lucru
curate efectuarea toaletei pe regiuni -dupa toaleta generala se arata multumit si
-sa asigur -masaj al membrelor inferioare si declara ca somnul ii este mai linistit
bolnavului superioare pentru a putea preveni -pacientul este increzator accepta sa-si
lenjerie atrofierea musculaturii si faca el toaleta singur si colaboreaza
curata complicatii circulatorii permanent in vederea satisfacerii
-am schimbat lenjeria de pat si de nevoilor .
corp ori de cate ori s-a impus,in
primele zile de la internare a
bolnavului

-anxietate datorita prelungirii -sa redau -sa respecte si sa inteleaga -problema este satisfacuta de legatura
spitalizari determinata de pacientului regimulterapeutic impus,sa facilitez zilnica cu familia,situatie ce usureaza mult
complicatii,necunoasterea increderea in intalniri cu membrii familiei starea de agitatie(tensiune)
prognosticului boli,griji celor de sine -incurajez pacientul sa isi exprime
acasa manifestata prin temerile,discut cu el adaptarea la
agitatie,neliniste. conditiile impuse de situatie astfel
-dificultatea de a participa la incat sa-si castige increderea in
activitati religioase data de boala propriile forte fizice si psihice
-solicit pacientului sa puna intrebari
in legatura cu eventualele
neclaritati si dau raspunsuri pe
intelesul acestuia si la nivelul
cunostintelor lui
-determin membrii familiei sa
viziteze zilnic pacientul
-administrez la indicatia medicului
o tableta diazepam.

Probleme de Obiective Interventiile asistentei(actiuni de nursing) Evaluare


ingrijire(diagnostic de
nursing)
-acomodare ineficace -Pacientul sa -asigura o igiena a mediului si a patului -pacientul coopereaza
la conditiile de spital se acomodeze -fac o psihoterapie adecvata bine
data de anxietate si sa accepte -expilc regulamentul de ordine interioara -accepta mai greu
manifestata prin conditiile de -conduc pacientul la salon si ii fac cunostiinta cu ceilalti patienti regulamentul de ordine
neliniste si temere spital -creez un mediu ambiant adecvat cu luminozitate si temperatura interioara
normala,o atmosfera de calm si liniste
-asigur un pat comod si lenjerie curata
-port o discutie cu pacientul referitoare la necesitatea de a fi tratat
intr-un mediu spitalicesc
-in primele ore de la internare stau langa pacient supraveghindu-l
pentru a-i castiga increderea
-ii explic pe larg regulile intraspitalicesti demonstrandu-i ca nu sunt
greu de acceptat
-dispnee -mentinerea -verific zilnic functiile vitale,efectuez tehnicile indicate in masurarea
-alterarea ritmului functiilor functiilor vitale,notez valorile in foaia de observatie,pregatesc
cardiac datorita vitale in materialele si instrumentele necesare masurarii functiilor
gastritei hemoragice parametrii vitale(termometru,tensiometru,creion,pix cu pasta albastra si
manifestata prin normali rosie,carnetel,foaie de observatie)
hipotensiune -recoltarea -pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea masurarii functiilor
,tahipnee,tahicardie sangelui pentru vitale -pacientul este cooperant
examene de -efectuez tehnicile indicate in masurarea -accepta tehnicile de
laborator temperaturii,respiratiei,pulsului,T.A recoltare,este convins ca
-notez in carnetelul propriu si in foaia de observatie valorile gasite acestea se fac in scopul
-am pregatit fizic si psihic bolnavul explicandu-i necesitatea si vindecarii lui cat mai
inofensivitatea investigatiilor repede
-am pregatit materialele necesare pentru recoltarea sangelui
-pentru tehnica de recoltare am folosit:-tava medicala,seringi si ace
de unica folosinta,alcool,tampoane de vata,recipiente
sterile,comprese sterile,leocoplast,perna tare,anticoagulant,manusi
sterile
-la indicatia medicului am recoltat sange pentru
hemoleucograma,hematocrit,ionograma
-pentru recoltarea scaunului am folosit plosca si am recoltat materii
fecale (cateva fragmente de scaun 5gr)
Eliminare -oprirea -sa efectuez hemostaza -pacientul respecta
inadecvata(varsaturi,s sangerarii si -sa institui tratamentul indicat de medic si sa pregatesc materialele regimul alimentar impus
caun,transpiratii reci) asigurarea necesare administrarii lui -tranzitul este normal
data de gastrita echilibrului -sa linistesc bolnavul,sa ingrijesc mucoasele dupa varsatura si scaun -pacientul accepta
manifestata prin hidroelectroliti -am sustinut pacientul in timpul varsaturilor,am curatat gura tehnica convins fiind de
hematemeza si c si acidobazic bolnavului cu capul asezat intr o parte,fara sa-l deplasez bunul mers al vindecari
melena -am aplicat punga cu gheata in regiunea epigastrica lui
-am asigurat repaus digestiv privind orice ingestie de alimente pe
cale naturala
-am pregatit materialele necesare
-la indicatia medicului am administrat vitamina K1 f a un 1ml i.v.
,vitamina C 500 1 f a 5ml i.v. ,gluconat de calciu 1f a 10ml i.v.
-am instituit o perfuzie cu glucoza 5% a 500ml
-asigur igiena tegumentelor pregatind anterior toate materialele
necesare si pregatind psihic si fizic bolnavul
-am urmarit faciesul bolnavului si culoarea tegumentelor
-am schimbat lenjeria de corp a bolnavului,mentinandu-i
tegumentele uscate cu minim de efort din partea pacientului
-am urmarit faciesul bolnavului si culoarea tegumentelor,manifestari
de anxietate,cefalee,vertij
-am recoltat sange prin inteparea pulpei degetului dupa o prealabila
dezinfectie cu alcool pentru grup sanguin si Rh
-am pregatit materialele necesare pentru transfuzia de sange
-am facut punctia venoasa si am instituit 500ml de sange pentru
izogrup,Rh la indicatia medicului intr-un ritm de 20 pic/min
-am pregatit materialele necesare pentru administrarea perfuziei in
vederea hidratarii si alimentarii parenterale
-am convins pacientul de necesitatea tehnicii
-regimul alimentar consta in :-am alimentat pacientul pe cale
naturala
astfel ziua III si IV 20/30ml /h ceai amar in ziua V am crescut
cantitatea de ceai adaugand supa de zarzavat strecurata apoi in ziua
VI am adaugat carne fiarta de pui si o felie de paine prajita,putina
branza de vaci
-am urmarit eliminarile pe toate caile facand bilantul zilnic ingestie-
excretie
-am pregatit urmatoarele materiale necesare : tava medicala,sonda
duodenala sterila,musama,manusi de cauciuc sterile,seringa de 20ml
sterila
-am informat pacientul despre testul tolerantei digestive,se merge
concomitent cu alimentarea parinterala
-discomfort -sa se suprime -invat pacientul cum sa-si controleze durerea -pacientul resimte
abdominal manifestat durerea -invat pacientul cum sa-si comprime stomacul cu palma calmarea durerii
prin durere epigastrica -asigur o pozitie bolnavului in care durerea sa fie diminuata
-administrez la indicatia medicului un antialgic
-alterarea -sa ajut sa isi -am asigurat o temperatura a camerei de 22 grade C a apei. -pacientul este
tegumentelor si mentina -am pregatit toate materialele si instrumentele necesare pentru cooperant,se arata
mucoaselor data de tegumentele si efectuarea toaletei pe regiuni incantat de ideea de ideea
dificultate in mucoasele -masaj al membrelor inferioare si superioare pentru a putea preveni de a-i ingriji cineva
efectuarea unor curate atrofierea musculaturii si complicatii circulatorii tegumentele si mucoasele
ingrijiri igienice -sa asigur -am schimbat lenjeria de pat si de corp ori de cate ori s-a impus,in atata timp cat el nu poate
manifestate prin bolnavului primele zile de la internare a bolnavului realiza singur acest lucru
roseata lenjerie curata -dupa toaleta generala se
arata multumit si declara
ca somnul ii este mai
linistit
-pacientul este increzator
accepta sa-si faca el
toaleta singur si
colaboreaza permanent in
vederea satisfacerii
nevoilor .
-anxietate datorita -sa redau -sa respecte si sa inteleaga regimulterapeutic impus,sa facilitez -problema este
prelungirii spitalizari pacientului intalniri cu membrii familiei satisfacuta de legatura
determinata de increderea in -incurajez pacientul sa isi exprime temerile,discut cu el adaptarea la zilnica cu familia,situatie
complicatii,necunoast sine conditiile impuse de situatie astfel incat sa-si castige increderea in ce usureaza mult starea
erea prognosticului propriile forte fizice si psihice de agitatie(tensiune)
boli,griji celor de -solicit pacientului sa puna intrebari in legatura cu eventualele
acasa manifestata prin neclaritati si dau raspunsuri pe intelesul acestuia si la nivelul
agitatie,neliniste. cunostintelor lui
-dificultatea de a -determin membrii familiei sa viziteze zilnic pacientul
participa la activitati -administrez la indicatia medicului o tableta diazepam.
religioase data de
boala
EPICRIZA

Pacientul in varsta de 71 de ani, se interneaza la sectia Interne pentru: epigastralgii,


melena, ameteli, transpiratii, astenie, paloare accentuata a tegumentelor.
Se investigheaza clinic si paraclinic si i se stabileste diagnosticul de H.D.S. -GASTRITA
ACUTA HEMORAGICA.
In urma tratamentului cu hemostatice, antialgice, antiinflamatorii, pansamente gastrice si
regim alimentar de crutare gastrica evolutia a fost favorabila. Se externeaza dupa 14 zile de
spitalizare cu stare generala buna.
Recomandari:
- regim alimentar de crutare gastrica fara acrituri, tocaturi, prajeli, condimente, alcool, cafea,
- se recomanda 6-7 mese pe zi cu alimente usor digerabile: piureuri, produse lactate (branza de
vaci fara smantana)
- control clinic si radiologic peste 4 saptamani
- tratament cu Cimetidina 3x1 tb./zi; Carbamazepin 2tb./zi x 3
4.2.2 CAZUL 2
Plan de îngrijire
IDENTIFICARE

DATE FIXE
Numele: M.
Prenumele: R.
Varsta: 32 ani
Domiciliu: Timisoara
Ocupatia: PROFESOR
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE GASTRITA ACUTA
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE GASTRITA ACUTA
INFORMATI MEDICALE
Motivul interari: Pacientul in varsta de 32 de ani,declara ca in urma cu cateva ore, in urma
consumului unei mese bogata in condimente, a prezentat dureri epigastrice, ameteli, greturi,
urmate de varsaturi alimentare si apoi bilioase in cantitate mare.
Se prezinta la serviciul de urgente, este internat in sectia Interne si i se stabileste diagnosticul de
GASTRITA ACUTA (prin indigestie). In urma discutiilor cu pacientul
a)Antecedente heredo-colaterale : tata diabet zaharat , mama angina pectorala
b)Antecedente personale,fiziologice si patologice: am aflat ca acesta, a mai fost internat in
august 2004 si operat pentru apendicita acuta.
c)Comportamente(fumat,alcool,etc.)Este fumator de la 16 ani si consumator de cafea (in
medie 2/zi). Declara ca nu a mai avut probleme cu stomacul, afectiunea debutand brusc la cateva
ore dupa masa.
Pacientul neaga TBC.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE (P.E.S)
Dificultate in acomodarea la conditiile spitalicesti legata de anxietate manifestata prin neliniste si
temeri.
OBIECTIVE
Pacientul sa accepte conditiile de spital. Sa aiba incredere in personalul medical.
INTERVENTII
- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu;
- furnizez informatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate;
- am ajutat pacientul pentru a inlatura anxietatea;
- am asigurat un pat cu lenjerie curata si un mediu adecvat;
- am creat un climat de intelegere empatica de calm si securitate;
- respect tacerile si plangerile pacientului, permitandu-i astfel sa-si controleze emotiile;
- explic regulamentul de ordine interioara;
- in prima zi de internare vizitez mai des pacientul;
- ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti din salon.
Evaluare:
Pacientul se arata neincrezator in situtie. Se obisnuieste mai greu cu regulamentul de ordine
interioara.
Diagnostic de ingrijire
1. Disconfort abdominal.
Cauza: inflamarea mucoasei gastrice.
Manifestat prin: durere epigastrica imediat dupa mese.
2. Risc de dezechilibru hidroelectrolitic cauzat de greturile si varsaturile alimentare si biliare.
Obiective:
Pacientul sa nu mai prezinte durere gastrica in urmatoarele ore.
Pacientul sa nu mai prezinte greturi si varsaturi.
Interventii:
- la ora 12:00 in ziua internarii am administrat la indicatia medicului 1 f. Scobutil (2ml);
- in urmatoarele zile s-au administrat: la ora 6:00 1 tb. Scobutil per os; la ora 12:00 1 f.
papaverina i.m.
- am asigurat pacientului repaus absolut explicandu-i necesitatea pastrarii lui;
- i-am administrat: Ranitidina tb. 3/zi inainte de mesele principale.
- am pregatit materialele necesare pentru captarea varsaturilor si le-am prezentat medicului;
- am sustinut bolnavul in timpul varsaturilor;
- am servit bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura dupa varsatura;
- am linistit pacientul.
3. Dezechilibru hidroelectrolitic si acidobazic datorat varsaturilor postprandiale.
Obiective:
Pacientul sa fie echilibrat volemic si nutritional.
Interventiile nursei:
- am pregatit materialele si instrumentele necesare;
- am pregatit psihic pacientul explicandu-i necesitatea tehnicii;
- am pregatit fizic pacientul efectuandu-i tehnicile indicate;
- am recoltat sange prin punctie venoasa pentru:hemoleucograma, hematocrit, VSH, ionograma;
- am recoltat urina pentru sumar de urina;
- am recoltat scaun pentru: observarea hemoragiilor oculte; coproparazitologie.
- am pregatit materialele si instrumentele necesare in vederea masurarii functiilor vitale
( termometru, tensiometru, cronometru, pix rosu si albastru, foaia de observatie, carnetel);
- am supravegheat pulsul, T.A., temperatura, apetitul, semnele de deshidratare, scaunul si
greutatea corporala;
- am notat in foaia de observatie valorile gasite;
- am administrat lichide in cantitati mari pentru a echilibra pierderile: 3000ml/24h;
- am facut bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate;
- am administrat lichide pe cale naturala in cantitati mici si dese la temperatura camerei;
Evaluare:
Pacientul accepta tehnica cooperand. Valori gasite normale. Hb = 13,68g% 15+/ Ht = 3,7% 41+/
VSH = 13mm/h 10- sumar de urina: pigmenti biliari absenti, glucoza si albumina absente.
Pacientului ii este frica sa manance intrucat aceasta i-ar produce durerea postprandiala.
4. Refuzul de a se conforma tratamentelor dat de frica fata de mijloacele de investigatie
manifestat prin refuzul efectuarii examenului gastric baritat.
Obiective:
Pacientul sa accepte efectuarea examenului gastric baritat.
Interventiile nursei:
- am pregatit materialele necesare in vederea efectuarii examenului baritat (radioscopia gastrica),
formate din sulfat de bariu 150g, de 250ml, apa calda si rece, lingura de lemn;
- am pregatit suspensia de bariu: 150g sulfat de bariu, l-am amestecat cu putina apa calda pana la
obtinerea unei paste omogene, la care am adaugat 200ml apa rece amestecand cu lingura de lemn;
Pacientul a acceptat tehnica constientizand ca este un examen util pentru precizarea
diagnosticului si tratamentului bolii. in urma radioscopiei a reiesit:
- esofag normal;
- scleremfizem pulmonar;
- stomac alungit hipoton cu lichid de secretie abundent;
Evaluare:
Pacientul este hidratat 2500ml lichide/zi.
Urina eliminata in 24h= 1500ml.
Prezinta un scaun de consistenta normala.
Pacientul este echilibrat volemic.
Diagnostic de nursing
Dificultati de adaptare la regimul dietetic
Obiective:
Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ cu
respectarea restrictiilor
Interventiile nursei:
- am explicat pacientului dieta impusa in prima faza a bolii, alimente interzise in perioada
dureroasa.
-am adaugat supa de orez strecurata, preparate cu lapte, oua fierte moi, piure de legume.
- mesele trebuie sa fie mici si dese 5-7 mese pe zi; - am explicat pacientului ca in perioada
dureroasa trebuie sa respecte repaosul la pat 12-14 ore, sa evite eforturile; - am sfatuit bolnavul sa
renunte la fumat, sa nu consume alcool rafinat si cafea, apa minerala.
In urmatoarele 3 saptamani: - la regimul de mai sus se adauga: supe de orez strecurate prin sita,
perisoare de carne fierte in aburi, supe de cereale, paine alba uscata, piureuri de cartofi, fainoase
fierte, unele prajituri(ecler, biscuiti), carne de pasare fiarta si tocata in cantitati reduse, progresiv
crescute; - am recomandat bolnavului urmatoarele indicatii pe care sa le respecte: masticatia
prelungita, mesele sa fie 5-7 pe zi si la ore fixe, in cantitate mica.
Se vor evita alimentele nedorite de bolnav, iar alimentele se vor prepara cat mai simplu, mesele
sa fie luate in liniste, fara graba; renunta la fumat.
Evaluare:
Pacientul accepta continuarea regimului la domiciliu.
Problema(diagnostic de Obiective Interventiile asistentei Evaluare
ingrijire)
-dificultate in -pacientul sa -favorizez adaptarea pacientului la noul mediu -pacientul se arata

acomodare la conditiile accepte conditiile -furnizez informatii clare si deschise asupra ingrijirilor neancrezator in situatie

spitalicesti,anxietate de spital programate -se obisnuieste mai greu cu

manifestata prin –sa aiba incredere -ajut pacientul sa-si inlature anxietatea regulamentul de ordine

neliniste si temere in personalul -asigur un pat cu lenjerie curata si creez un climat de interioara

medical intelegere empatica de calm si securitate


-explic regulamentul de ordine interioara
-respect tacerile si plangerile pacientului permitandu-i sa-
si controleze emotiile
-in prima zi de internare vizitez mai des pacientul
-ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti din salon
-disconfort abdominal -pacientul sa nu mai -la ora 12.00 in ziua internarii am administrat la indicatia
-inflamarea mucoasei prezinte durere medicului 1f/Scobutil(2ml)
gastrice manifestata prin gastrica in -in urmatoarele zile s-au administrat la ora 6.oo o tableta
durere epigastrica urmatoarele ore Scobutil per os
imediat dupa mese -pacientul sa nu mai -la ora 12 o fiola Papaverina i.m.
-risc de dezechilibru prezinte greturi si -am asigurat pacientului
hidroelectrolitric cauzat varsaturi repaus absolut explicandu-inecesitatea
de greturi si varsaturi pastrarii lui
alimentare si biliare -i-am administrat Ranitidina 3tb/zi inainte de mesele
principale
-am pregatit materialele necesare pentru captarea
varsaturilor si le-am prezentat medicului
-am sustinut bolnavul in timpul varsaturilor
-am servit bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati
gura dupa varsatura
-am linistit pacientul
-dezechilibrul -pacientul sa fie -am pregatit materialele si instrumentele necesare -pacientul accepta tehnica
hidroelectrolitic si echilibrat volemic -am pregatit psihic pacientul explicandu-i necesitatea cooperand
acidobazic datorat si nutritional tehnicii -valorile gasite sunt
varsaturilor -am pregatit fizic pacientul efectuandu-i tehnicile normale-
postprandiale indicate Hb=13,68%
-am recoltat sange prin punctie venoasa pentru Ht=3,7%41+/
leucograma ‚hematocrit,VSH,ionograma VSH=13mm/h10
-am recoltat urina pentru sumar de urina -sumar de urina:pigmenti
-am recoltat scaun pentru observarea hemoragiilor oculte biliari absenti,glucoza si
,parazitologie albumina absente
-am pregatit materialele si instrumentele necesare in
vederea masurarii functiilor vitale (termometru,
tensiometru,cronometru,pix rosu si albastru,foaia de
observatie,carnetel)
-am supravegheat
pulsul,T.A,temperatura,apetitul,semnele de
deshidratare,scaunulsi greutatea corporala
-am notat in foaia de observatie valorile gasite
-am administrat lichide in cantitati mari pentru a
echilibra pierderile -3000ml/24h
-am facut bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele
eliminate
-am administrat lichide pe cale naturala in cantitati mici
si dese la temperatura camerei
-refuzul de a se -pacientul sa -am pregatit materialelenecesare in vederea efectuarii -pacientul a acceptat
conforma tratamentelor accepte efectuarea examenului gastric baritat(radioscopie gastrica),formate tehnica constientizand ca
-frica fata de mijloacele examenului gastric din sulfat de bariu 150g,250ml apa calda si rece,o lingura este un examen util pentru
de investigatie baritat de lemn precizarea diagnosticului si
manifestate prin refuzul -am pregatit suspensia de bariu:150g sulfat de bariu,l-am tratamentului bolii
efectuarii amestecat cu putina apa calda pana la obtinerea unei -in urma radioscopiei a
examenului gastric paste omogene,la care am adaugat 200ml apa rece reiesit: esofag
baritat amestecand cu lingura de lemn normal,scleremfizem
pulmonar,stomac alungit
hipoton cu lichid de
secretie abundent
-pacientul este hidratat
-pacientului ii este frica 2500ml/zi
sa manance intrucat -urina eliminata
aceasta i-ar produce =1500ml/24h
durere postprandiala -pacientul prezinta un
scaun de consistenta
normala
-pacientul este echilibrat
volemic
Dificultate de adaptare -asigurarea unei -am explicat pacientului dieta impusa in prima faza a -pacientul accepta
la regimul dietetic alimentatii bolii,alimente interzise in perioada dureroasa continuarea regimului la
corespunzatoare din -am adaugat supa de orez strecurata ,preparate cu domiciliu
punct de vedere lapte,oua fierte moi,piure de legume
calitativ si -mesele sa fie mici si dese 5-7 mese /zi
cantitativ cu -am explicat pacientului ca in perioada dureroasa trebuie
respectarea repaus la pat 12-14ore,sa evite eforturile
restrictiilor -am sfatuit bolnavul sa renunte la fumat,sa nu consume
alcool rafinat si cafea,apa minerala
-in urmatoarele trei saptamani la regimulde mai sus se
adauga supe de orez strecurat prin sita,perisoare de carne
fierte in aburi ,supe de cereale,paine de alba uscata,piure
de cartofi,fainoase fierte,unele
prajituri(ecler,biscuiti),carne de pasare fiarta si tocata in
cantitati reduse,progresiv crescute
-am recomandat bolnavului urmatoarele indicatii pe care
sa le respecte:masticatia prelungita,mesele sa fie 5-7/zi si
la ore fixe,in cantitate mica
-se vor evita alimentele nedorite de bolnav,iar alimentele
se vor prepara cat mai simplu,mesele sa fie luate in
liniste fara graba ,sa renunte la fumat
EPICRIZA

Pacient in varsta de 41de ani se interneaza in sectia Medicala pentru: dureri epigastrice de
intensitate mare, ameteli, greturi, varsaturi alimentare si bilioase in cantitate mare.
Se interogheaza clinic si paraclinic si i se stabileste diagnosticul de GASTRITA ACUTA
SIMPLA.
In urma tratamentului cu antialgice, antispastice,antivomitive, reechilibrare
hidroelectrolitica si regim alimentar de crutare gastrica evolutia a fost favorabila.
La externare se recomanda: - regim alimentar de crutare gastrica fara: acrituri, prajeli,
condimente, tutun, alcool,cafea -6-7 mese mici/zi cu alimente digerabile: piureuri, produse lactate
- control clinic si radiologic dupa 4 saptamani.
4.2.3 CAZUL 3
Plan de îngrijire
IDENTIFICARE
DATE FIXE
Numele: C
Prenumele: P
Varsta: 64 ani
Domiciliul: Timisoara
Ocupatia: PENSIONAR
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE INTOXICATIE CU NEMATOCTON
IAGNOSTICUL DE INTERNARE GASTRITA ACUTA OSTMEDICAMENTOASA dupa
tratament cu Nematocton
INFORMATI MEDICALE:
Motivul internarii: Pacientul in varsta de 64 ani, cu domiciliul in Timisoara, se prezinta
la Serviciul de garda al Spitalului Clinic CFR pe data de 16-05-2010 si declara ca in urma
efectuarii unui tratament cu Nematocton 3 × 2tb/zi, timp de 4 zile au aparut brusc dureri
abdominale difuze cu caracter colicativ, greturi, varsaturi alimentare, vertij, stare generala
alterata.
Este consultat de medicul de garda si trimis spre internare in sectia Gastroenterologie.
Din discutiile cu pacientul, acesta afirma ca in urma cu o saptamana a fost diagnosticat cu
ASCARIDOZA.I s-a recomandat tratament cu Nematocton 3 × 2 tb/zi timp de 4 zile,
ambulatoriu, dupa care acuza brusc o stare generala alterata cu greturi, varsaturi, dureri
abdominale difuze cu caracter colicativ.
A mai fost internat in spital in urma cu 2 ani pentru colecistita acuta, litiaza biliara si
operat.
Pacientul neaga lues, SIDA in familie,
a)Antecedente heredo -colaterale tatal decedat in urma cu 30 ani de TBC pulmonar.
b)Conditii de viata si munca: Pacientul si-a efectuat activitatile in conditii corespunzatoare
c)Comportamente(fumat,alcool,etc.): . In urma discutiilor cu bolnavul acesta afirma ca nu este
consumator de tutun, cafea, condimente si nu a mai avut probleme cu stomacul.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Acomodare ineficace la conditiile de spital legata de anxietate, manifestata prin neliniste
si temeri.
OBIECTIVE
Asigurarea unui climat propice insanatosirii pacientului
INTERVENTIILE NURSEI:
- am condus pacientul la salon unde i-am facut cunostinta cu ceilalti pacienti;
- sa asigur un climat care sa satisfaca pacientul; - sa asigur o igiena a mediului; - sa fac o
psihoterapie eficienta; - sa explic regulamentul de ordine interioara; - sa verific constantele
biologice.
- am asigurat un pat comod cu lenjerie curata, un salon luminos si bine aerisit;
- am furnizat informatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate;
- supraveghez pacientul mai des in primele ore de la internare pentru a-i castiga increderea.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Disconfort abdominal legat de durere epigastrica
Obiective:
Efectuarea investigatiilor paraclinice pentru stabilirea diagnosticului medical de certitudine.
Suprimarea manifetarilor de dependenta
Interventii:
Pacientul este rugat sa efectueze examenul gastric bariat.
- am pregatit materialele necesare in vederea efectuarii examenului bariat;
- am pregatit suspensia de bariu;
- am pregatit psihic bolnavul explicandu-i tehnica.
- am recoltat sange si materii fecale in vederea analizelor de laborator
Evaluare:
- accepta mai greu tehnicile in vederea recoltarii produselor biologice;
Interventiile nursei:
- am asigurat repausul fizic si psihic al pacientului 12 - 14 ore repaus la pat obligatoriu
postprandinal in perioada dureroasa;
- am sfatuit sa ia o pozitie antalgica cu coapsele flectate pe abdomen;
- am linistit pacientul si la indicatia medicului am administrat 1 f. Scobutil i.m.
Ranitidina 1 compr. a 150 mg × 2/zi((dimineata si seara).
- am educat pacientul ca trebuie sa evite fumatul explicandu-i nocivitatea lui pentru a-i diminua
stresul, temerile si emotiile, alimentele iritante
-sa conving pacientul sa-si exprime gandurile raspunzand la toate intrebarile referitoare la boala
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Alimentatie inadecvata din cauza disconfortului gastric
Obiective:
Asigurarea necesarului caloric respectand dieta
Interventii:
- am asigurat un climat de liniste, securitate si o buna aerisire a salonului;
- am convins pacientul ca semnele de anxietate au un caracter tranzitoriu, temporar; -la indicatia
medicului am administrat 1 comprimat ×2/zi Meprobamat; - incurajez pacientul sa-si exprime
temerile capatandu-i increderea.
- am asigurat dieta de protectie gastrica, individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii;
- am asigurat, la indicatia medicului, un regim normocaloric de protectie a mucoasei gastrice din
toate punctele de vedere;
- in perioada dureroasa am administrat lapte dulce diluat cu ceai gastric la interval de 2 ore, oua
fierte moi, smantana, putin unt proaspat, branzeturi nefermentate, fulgi de ovaz;
- alimentatia este repartizata in 5-7 mese pe zi;
- pe masura ce durerea s-a mai diminuat, am adaugat supe mucilaginoase, creme de lapte si
cartofi, piureuri moi, fainoase .
-carne slaba de vitel (fara supa), pasare, perisoare fierte in aburi;
- am stimulat apetitul pacientului printr-o prezentare estetica a alimentelor si crearea unei
ambiante placute in salon;
- am sfatuit pacientul sa respecte regimul alimentar impus;
- am urmarit zilnic bilantul hidric si greutatea corporala pe care am notat-o in foaia de observatie.
Evaluare:
Pacientul accepta regimul alimentar mai greu, si prezinta anxietate datorata necunoasterii bolii,
spitalizarii si situatiei personale, manifestata prin temeri si emotii.
Problema (diagnostic Obiective Interventiile asistentei Evaluare
de nursing)
-acomodare ineficace la -asigurarea unui -am condus pacientul la salon unde i-am facut cunostinta -am asigurat un pat comod cu
climat propice
conditiile de spital cu ceilalti pacienti lenjerie curata ,un salon luminos
insanatosirii
legata de anxietate pacientului -sa asigur un climat care sa satisfaca pacientul si bine aerisit
,manifestata prin -sa asigur igiena mediului -am furnizat informatii clare si
neliniste si temeri -sa fac psihoterapie eficienta deschise asupra ingrijirilor
-sa explic regulamentul de ordine interioara programate
-sa verific constantele biologice -am castigat increderea
pacientului
-disconfort abdominal -efectuarea -pacientul este rugat sa efectueze examenul gastric batitat -pacientul accepta mai greu
legat de durerea investigatiilor -pregatesc materialele necesare in vederea efectuarii tehnicile in vederea efectuarii
epigastrica paraclinice pentru examenului baritat examenului baritat si recoltarii
stabilirea -pregatesc psihic bolnavul explicandu-i tehnica produselor biologice
diagnosticului -recoltez sange si materii fecale in vederea analizelor de -am asigurat repausul psihic si
medical de laborator fizic al pacientului(12-14h)
certitudine -am sfatuit bolnavul sa ia o pozitie antalgica cu coapsele repaus la pat obligatoriu
-suprimarea flectate pe abdomen postprandial in perioada
manifestarilor de -am linistit pacientul dureroasa
dependenta -la indicatia medicului am administrat 1f Scobutil i.m.
Ranitidina 1comprimat a 150mg x 2 /zi (dimineata si seara)
-am educat pacientul sa-si exprime gandurile raspunzand la
toate intrebarile referitoare la boala
-alimentatie inadecvata -asigurarea -am asigurat dieta de protectie gastrica in functie de fazele -pacientul accepta mai greu
din cauza necesarului caloric evolutive ale bolii regimul alimentar
disconfortului gastric respectand dieta -am asigurat la indicatia medicului un regim normocaloric -prezinta anxietate datorata
de protectie a mucoasei gastrice din toate punctele de necunoasterii bolii ,spitalizarii si
vedere situatiei personala ,manifestate
-in perioada dureroasa am administrat lapte dulce diluat cu prin temeri si emotii
ceai gastric la interval de 2h ,oua fierte moi,smantana,putin
unt proaspat,branzeturi neferventate,fulgi de ovaz
-alimentatia este repartizata in 5-7 mese/zi
-pe masura ce durerea s-a mai diminuat, am adaugat supe
mucilaginoase,creme de lapte si cartofi,.piureuri moi,
fainoase
-carne slaba de vitel(fara supa),pasare,perisoare fierte pe
aburii
-am stimulat apetitul pacientului printr-o prezentare
estetica a alimentelor
-am sfatuit pacientul sa respecte regimul alimentar impus
-am urmarit zilnic bilantul hidric si greutatea corporala pe
care am notat-o in foaia de observatie
EPICRIZA

Pacientul in varsta de 64 de ani se interneaza in sectia Gastroenterologie, pentru greturi,


varsaturi, dureri abdominale difuze cu caracter colicativ, ameteli, stare generala alterata.
Se investigheaza clinic si paraclinic si i se stabileste diagnosticul de GASTRITA ACUTA
POSTMEDICAMENTOASA dupa tratament cu Nematocton.
In urma tratamentului cu antialgice, antiinflamatorii, reechilibrare hidroelectrolitica si
regim alimentar de crutare gastrica, evolutia a fost favorabila. Se externeaza cu recomandarile:
- regim alimentar de crutare gastrica fara: acrituri, tocaturi,prajeli, condimente, alcool, cafea;
- 6 - 7 mese mici/zi cu alimente usor digerabile: piureuri, supe de legume, supe de carne slaba,
produse lactate;
- control clinic si radiologic dupa 4 saptamani;
- eviatrea folosirii Nematoctonului.
CONCLUZII

In urma observării cazurilor de gastrita acuta am constatat că aplicarea planului de


îngrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, adaptat posibilităţilor din clinicile noastre, a
avut o eficienţă sporită bazată pe relaţia afectivă asistentă-pacient. Din această colaborare s-a
obţinut o menţinere ridicată a moralului care a avut rezultate benefice în terapia pacientului. Aflat
singur în acest cadru spitalicesc, lipsit de familie si mediul obişnuit, între persoane străine lui
afectivitatea oferită de asistentă a creat bazele unei legături pozitive, care a contribuit la
menţinerea unei încrederi permanente în cadrele medicale şi în eficienţa îngrijirilor şi a
tratamentului.
Un rol important în această perioadă este şi instruirea pacienţilor privind complicaţiile
majore ce pot surveni în cazul nerespectării regimului igieno-dietetic, impus la domiciliu.
Măsuri profilactice pentru a preveni recidivele :
Pentru gastrita profilaxia înseamnă suprimarea sau neutralizarea factorilor de risc:
bolnavul cu gastrita trebuie să îşi asigure 5-6 mese/zi, la ore regulate, în linişte;
sa evite condimentele si produsele iritante (muraturi, piper, usturoi, ceapă);
fumatul este total contraindicat ca de altfel si interzicerea băuturilor alcoolice şi a cafelei, nu
numai în fazele dureroase, ci şi în perioadele cu risc crescut de recidivă; stările de suprasolicitare
psihică, eforturi intense, conflictele şi enervările vor fi pe cât posibil evitate; programul de viaţă
trebuie să fie ordonat, respectarea orelor de odihnă.
In România numarul oamenilor infectaţi cu Helicobacter pylori creşte direct proporţional
cu vârsta. In jur de 20% dintre români sub vârsta de 40 de ani au această bacterie în timp ce
aceasta infectează aproximativ 50% dintre oamenii care au vârsta mai mare de 60 de ani. Cele
mai multe dintre peroanele infectate cu Helicobacter pylori nu se plâng niciodată din cauza
durerilor de stomac. Chimicalele din mediul înconjurător poluat pot dăuna mucoasei stomacului
cauzând gastrita. Dintre iritanţii comuni sunt incluşi alcoolul, ţigările, corticosteroizii, aspirina şi
antiinflamatorii nonsteroizi: ibuprofen şi inaporfen.
Această boală poate apărea la oamenii din toate categoriile de vârstă şi toate mediile
sociale, însă această boală este comună :fumătorilor , oamenilor care consumă alcool, celor care
au depăşit vârsta de 60 de ani, persoanelor care urmează un tratament cu corticosteroizi,
persoanelor pentru care ibuprofenul si aspirina sunt medicamente administrate pe perioade mai
îndelungate. Printre simptomele gastritei poate fi lipsa apetitului, balonarea, greaţa şi ameţeli care
uneori se sfârşesc prin vomă. In cazul în care o persoană suferă de gastrită cronică aceasta poate
voma cu sânge iar materia fecală este închisă la culoare. Acute sau cronice acestea sunt produse
de unii factori:chimici , fizici etc. Gastrita este o afecţiune cu patogenie foarte complexă şi cu o
serie de factori etiologici care pot face uneori ca diagnosticarea bolii în sine sa fie destul de
complicată şi anevoioasă. Prin gastrită se înţeleg de fapt toate afecţiunile inflamatorii ale
stomacului: infecţia cu Helicobacter pylori, infecţii gastrice virale şi parazitale, lezarea epitelială
indusa de administrarea cronică sau în doze mari a unor medicamente din clasa
antiinflamatoarelor nesteroidiene.
BIBLIOGRAFIE:

1. Corneliu BORUNDEL Manual de medicina interna


Editura ALL., I998
2. lon GHERMAN Boli digestive
Editura Medicala, 1981
3. Gheorghe MOGOS
Editura Stiintifica, 1974
4. Constantin NEGOITA Clinica medicala
5 V. Ranga, I. TEODORESCU Anatomia si fiziologia omului
Editura Medicala, 1970
6 Chiru FLORIAN
Editura Cison 2001
7 Chiru FLORIAN, Crin MARCEAN, Sorin SIMION "Urgentele medicale" vol. 1
Editura RCR Print 2003
8 Compendium de anatomie si fixiologie "Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav"
Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983