Sunteți pe pagina 1din 48

SCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU
PERITONITA ACUTA

Absolvent:

TIMIŞOARA
2011
CUPRINS

CAPITOLUL I

Peritonita acuta

CAPITOLUL II

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu peritonita acuta

CAPITOLUL III

Îngrijirea bolnavilor cu peritonita acuta

BIBLIOGRAFIE

MOTTO:
“ VIAŢA, ACEST DAR PREŢIOS,
DUMNEZEIESC ESTE DESEORI CU
ADEVĂRAT NUMAI ÎN MÂINILE ASISTENTEI.
‘’

FLORENCE NIGHTINGALE.

CAPITOLUL I
PERITONITA ACUTĂ
Peritoneul este o seroasă foarte întinsă, în raporturi cu toate organele
abdominale, cu o vastă reţea de vase sanguine, limfatice şi seruri, căreia i se conferă
roluri fiziologice şi fiziopatologice foarte importante.
Peritoneul intervine în procesele de apărare ale organismului, reacţionează
printr-o exsudaţie abundentă, producere de fibră şi anticorpi care tind să limiteze
infecţiile.
Datorită poziţiei sale în plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafaţă
interoceptivă, la cei mai variaţi excitanţi, ceea ce explică tulburările reflexe locale la
distanţă şi generale, care apar în îmbolnăvirile acestei seroase.

DEFINIŢIE
Prin peritonită se înţelege inflamaţia peritoneului urmată de dezvoltarea unui
sindrom patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita.

CLASIFICARE
I. După faza evolutivă – deosebim două feluri de peritonită:
a. peritonita acută
b. peritonita cronică
II. După localizare:
- peritonite apendiculare
- peritonite biliare
- peritonite urinare
- peritonite enterale (intestinale), etc.
III. După modul de a se produce:
- peritonită localizată (circumscrisă)
- peritonită generalizată
Deosebim două feluri de peritonită acută:
- peritonită acută localizată
- peritonită acută generalizată
a. Peritonită acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare existente în
cavitatea abdominală reuşesc să localizeze procesul infecţios în regiunea în care el
a apărut.
De exemplu: peritonita localizată de origine apendiculară (cunoscută şi sub
numele de plastron) sau bloc apendicular, peritonită localizată de origine
colecistică (plastrom colecistic), peritonită localizată din regiunea pelvină
(pelviperitonită).
b. Peritonita acută difuză (generalizată) este acea formă prin care se înţelege un
sindrom infecţios complex, abdominal, determinat de pătrunderea în cavitatea
peritonială a unor germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută.

ETIOLOGIE
Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai
multe căi:
1. Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia
(eventualitatea cea mai frecventă)
Apare în:
- ulcerul gastric sau duodenal perforat
- apendicită acută gangrenoasă perforată
- colecistită acută perforată
- ulceraţii şi perforaţii intestinale de diferite cauze
- gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc.
2. Prin perforarea unui organ cavitar, datorită unui traumatism care nu a
deschis peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este
cunoscut sub denumirea de traumatism abdominal închis.
3. Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe,
glonte, schije, etc.) care deschide peretele abdomenului, lăsând ca
peritoneul să fie expus unei infecţii cu germeni din afară.
În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se
produce şi prin revărsarea conţinutului septic pe care îl conţine organul
respectiv în cavitatea peritoneală. Acest tip de leziune se numeşte
traumatism abdominal deschis.
4. Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început
localizat şi apoi generalizat.
Dintre acestea exemplificăm:
- apendicita acută localizată, care abcedează şi se deschide în
cavitatea abdominală.
- Pelviperitonita acută localizată la început, dar care apoi se deschide
în cavitatea mare a peritoneului.
5. Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenului şi
evoluţia lui pe peritoneu la persoana care se află într-o stare septică).
6. Pe cale genitală la femei:
Constituţia specială a zonei genitale feminine este de aşa natură încât
face ca vaginul să comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului
trompelor cu cavitatea peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare
creează bariere împotriva infecţiilor, permite uneori transmiterea unei infecţii
din vagin (gonococică sau de altă natură) la peritoneu.
Aceasta poate apărea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra
infecţiilor, după primele contacte sexuale, dacă în timpul acestor contacte li s-a
transmis un germene patogen (genococ, cocobacil, de obicei) sau după
efectuarea unor manevre septice ale cavităţii uterine (în scop avortic,
diagnostic sau terapeutic).

Mecanismul de producere al peritonitei

Din lupta dintre germenii patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare a


organismului, existente în ţesutul reticuloendotelial de pe suprafaţa peritoneului şi a
marelui epeplon, rezultă lichidul purulent care caracterizează peritonita. Acest lichid
conţine mari cantităţi de toxine eliberate de către germenii patogeni.
Toxinele irită pe de o parte peritoneul, determinând o reacţie peritonială dureroasă
şi pe de altă parte, intră prin resorbţie în circulaţie determinând fenomenele toxice
caractristice peritonitei. Germenii patogeni se înmulţesc, se răspândesc şi în restul
cavităţii peritoneale creând peritonita generalizată.

Fiziopatologie

Peritonita acută difuză rezultă din reacţia locală a peritoneului şi a viscerelor


abdominale şi cea generală a întregului organism la acţiunea agresivă a germenilor
microbieni şi a unor produşi în peritoneu.
a. Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de:
- flora microbiană cu calităţile sale de virulenţă, viteza de înmulţire, putere
necrozată, toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii
anaerobi.
- produşi biologici: lichid gastric, bilă, suc intestinal, suc pancreatic, lichid
colic.
b. Reacţiile peritoneului sunt de tip inflamator:
- secreţia seroleucocitară purulentă în prima fază însoţită de edem,
hiperemie şi infiltraţie edemoasă a tuturor viscerelor, epiploanelor şi
mezourilor, secundar inflamaţiei peretelui intestinal apare ileusul dinamic.
- exudat muco-septic în a doua fază, care are tendinţa să închisteze secreţia
purulentă din peritoneu în diverse loje: aderenţele fibrinoase realizează
uneori o veritabilă ocluzie mecanică.
c. Şocul toxico-septic reprezintă o componentă importantă în evoluţia şi
prognosticul peritonitelor.
Factorii de gravitate în peritonită acută difuză sunt: terenul biologic al
bolnavului, boala cauzală, agresivitatea florei microbiene şi a produşilor
pătrunşi în peritoneu, timpul scurs de la debutul peritonitei, starea de şoc
toxico-septic.

SIMPTOMATOLOGIE

Au fost descrise:
a. Semne funcţionale
- Durerea este primul semn care apare într-o peritonită acută. Trebuie
precizate: modalitatea de debut (brutală sau nu), sediu (localizată sau
difuză), evoluţia, iradierea, paroxismele. Toate aceste elemente au
importanţă în diagnosticul etiologic al peritonitei. Durerea este de obicei
brutală, în perforaţie. Poate fi iniţial localizată, difuzând într-o etapă
ulterioară, sau poate fi de la început difuză. Ea poate fi continuă şi stabilă
sau cu exacerbări paroxistice. Poate iradia în locuri diferite (hipogastru, de
sac Douglos, umăr, regiunea scapulară) de intensitate diferită, de la lovitura
de pumnal a inundaţiei peritoniale până la formele atenuate.
- Vărsăturile frecvente sau biliare – pot contribui, atunci când sunt
abundente la dezhidratarea bolnavului.
- Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze produs iniţial
prin ileus dinamic reflex, ulterior poate ţine de supraadăugarea unei ocluzii
mecanice. În peritonitele hipertoxice se poate întâlni diareea.
- Sughiţul întâlnit inconstant, este expresia iritaţiei diafragmului, a stazei
gastrice şi a stării toxice.
b. Semnele fizice abdominale sunt fără valoare pentru precizarea
diagnosticului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui abdominal,
care se poate pune în evidenţă prin:
Inspecţia abdomenului care arată:
- imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.
- respiraţia este superficială, mai frecventă de tip toracic superior.
Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului
fizic şi relevă:
- contractarea abdominală reprezintă creşterea tonusului
musculaturii pereţilor, secundar peritonitei. Peretele abdominal nu
se lasă deloc deprimat prin apăsare, manevra fiind extrem de
dureroasă.
- apăsarea musculară este un semn mai precoce al peritonitelor.
Peretele abdominal cu tonus normal se lasă iniţial deprimat pentru
ca bolnavul să simtă durerea şi să contracteze peretele.
- durere la decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după o
apăsare progresivă (semnul Blumberg).
- Hiperestezia cutanată – constă în producerea unei senzaţii
particulare dureroase atunci când se palpează tegumentele
peretelui abdominal în zona organului afectat.
Percuţia abdomenului poate arăta:
- percuţia dureroasă a abdomenului - “semnul clopoţelului”
(Mandel)
- dispariţia matităţii hepatice (semne de pneumoperitoneu)
Ascultaţia abdomenului pune în evidenţă o linişte absolută (semn
de pareză intestinală).
Tuşeul rectal şi tuşeul vaginal provoacă o durere vie la apăsarea
fundului de sac Douglas (ţipătul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului
care certifică prezenţa revărsatului peritonial.
c. Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativă asupra stării
generale a bolnavului care poate prezenta:
- Creşterea temperaturii – 38,5˚C- 39˚C care poate lipsi în primele
ore.
- Pulsul – poate fi normal sau accelerat concordat cu creşterea
termică. Lipsa de concordanţă dintre puls şi temperatură constituie
un indice preţios de apreciere a gravităţii unei peritonite.
- Tensiunea arterială – iniţial normală, scade până când se instalează
starea de şoc.
- Starea generală: Bolnavul este palid, şi adesea îi este caracteristic
“faciesul suferind”, agitat, transpirat, înspăimântat – cunoscut sub
numele de facis peritoneal.
Facisului peritoneal îi sunt caracteristice şi următoarele: ochii
încercănaţi, înfundaţi în orbite, lucioşi, anxioşi, lenze arse, tegumente
teroase (pământii).
d. Examene paraclinice
1. Examen de laborator
- amilaza şi lipaza sunt moderat crescute în general
- glicemia creşte în acidoza diabetică şi în pancreatită
- ureea creşte în stări de dezhidratare
- leucocitoza este frecvent întâlnită şi prezintă uneori valori mari
- anemia obişnuită
- electroencefalograma este necesară pentru eliminarea
diagnosticului de infarct miocardic.
2. Examenul radiologic pe gol poate evidenţia pneumoperitoneulsub
formă de imagini clare, semilunare, situate sub diafragmă, imagini
hidroaerice în ocluzia intestinală, calculi biliari sau urinari
radioopaci, umbra unui abces sau a unei mase tumorale.
Pentru diagnostic sunt utile şi puncţia abdominală precum şi
peritoneoscopia. Se puncţionează în zona mată şi dacă se extrage
lichid se confirmă peritonită (în mod normal nu se extrage lichid
din cavitatea peritoneală).
Puncţia abdominală sau paracenteza – reprezintă traversarea peretelui
abdominal şi pătrunderea în cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar.
Se face în scop explorator şi terapeutic.
Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei:
- masă acoperită cu un câmp steril
- casoletă cu câmpuri sterile
- casoletă cu mănuşi sterile
- casoletă cu trocar gros cu diam. de 3-4 mm
- muşama şi traversă sub bolnav
- un vas gradat pentru colectarea lichidului
- un cearşaf împăturit în trei, aşezat în regiunea lombară, pentru
bandajarea abdomenului în timp şi după evacuarea lichidului
- tăviţă renală
- seringi de 2-5 ml sterile
- ace
- soluţie pentru dezinfecţia locului de elecţie (alcool, tinctură de iod,
alcool iodat)
- novocaină pentru anestezie locală
- casoletă mică cu comprese sterile
- două eprubete sterile (astupate) etichetate
- substanţe necesare pentru reacţia RIVALTA
- ace de siguranţă
- catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare când bolnavul
prezintă tulburări de micţiune.
Întregul instrumentar se pregăteşte pe o măsuţă acoperită cu un câmp steril şi se
aduce în cameră numai în ultimul moment pentru a nu cauza stări de nelinişte
bolnavului. Masa cu instrumente se aşează cât mai aproape de bolnav.
Puncţia se realizează la patul bolnavului după ce a protejat patul cu un paravan.
Înainte de puncţie bolnavul va fi poziţionat în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat.

Rolul asistentei în timpul puncţiei

Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru


laborator (după ce medicul retrage mandrenul) examen citologic, determinarea
cantitativă de albumină.
- se aplică tubul de cauciuc în prelungirea canulei şi se colectează lichidulo acistic
în recipientul pregătit pentru acesta
- se observă starea generală a bolnavului şi se măsoară pulsul şi respiraţia
- dacă apar complicaţii se anunţă imediat medicul
- partea superioară a abdomenului se badijonează cu cearşaful împăturit (pentru ca
deprimarea cavităţii abdominale să se facă brusc) şi se strânge progresiv
- se supraveghează viteza de evacuare (nu trebuie să fie mai mare de un litru la 15
min). La prima paracenteză se evacuează numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se
evacuează în timp de 1-2 ore
- se schimbă poziţia bolnavului, în diferite direcţii (dacă în timpul evacuării
scurgerea se opreşte brusc)
- se introduce mendrenul neascuţit în trocar (când orificiul acestuia se acoperă cu o
ansă intestinală sau flacoane de fibrină)
- se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod după ce medicul extrage trocarul
- se aplică un pansament steril
- se strânge cearşaful în jurul abdomenului şi se fixează cu ace de siguranţă

Îngrijirea bolnavului după puncţie

- se asigură în cameră temperatura optimă şi linişte pentru bolnav


- bandajul împrejurul abdomenului se menţine timp de 5-6 ore
- bolnavul va fi supravegheat 24 de ore şi se anunţă imediat medicul la orice
suspiciune
- pansamentul plăgii se face în condiţii de asepsie perfectă
- se serveşte bolnavul şi se alimentează la pat în tot timpul repaosului
- substanţele analeptice se administrează la indicaţia medicului

Accidente

În urma vasodilataţiei excesive prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale


bolnavul poate face colaps. În acest caz medicul va întrerupe puncţia şi se vor
administra bolnavului substanţe analeptice.
- se poate instala o hemoragie internă.

Pregătirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncţie pentru laborator

Lichidul recoltat în eprubete sterile sau pe medii de cultură se aşează în termostat


sau se aduc la laborator împreună cu încă 100-200 ml pentru diferite determinări de
laborator cerute de medic în buletinul de recoltare (examen citologic prin centrifugare,
determinarea calitativă de albumină, etc.). Restul lichidului se determină volumetric.
Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificând conţinutul lichidului,
numele bolnavului, salonul şi secţia, data recoltării.
Se transportă imediat la laborator evitând suprainfectarea produsului.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

Acesta se face cu:


a. Afecţiuni medicale cu simptomatologie abdominală
- colică renală
- colică hepatică
- ulcer în puseu evolutiv
- infarctul miocardic
- pneumopatii bazale
b. Afecţiuni chirurgicale
- ocluzii intestinale
- pancreatită acută
- infarctul enteromezentric
- sarcina extrauterină ruptă

TRATAMENTUL PERITONITELOR

Peritonita acută este o urgenţă chirurgicală. Netratate 99% din peritonitele acute au
un prognostic nefast.
Tratamentul în peritonită acută trebuie să fie: precoce, complex, adecvat şi susţinut.

Tratamentul chirurgical are ca obiective:


1. Suprimarea sursei (cauzei peritonitei)
2. Tratarea peritonitei prin spălarea minuţioasă a peritoneului cu ser fiziologic şi
drenaj eficient al spaţiilor de închistrare posibile în peritoneu.

Tratamentul medical constă în:


- antibioterapie generală
- reechilibrarea hidroelectrică, acido-bazică, nutritivă
- tratarea şocului toxico-septic
- menţinerea funcţiilor vitale cât mai aproape de parametrii fiziologici
Măsurile terapeutice se pot grupa în:
a. Măsuri specifice
b. Măsuri nespecifice

a. Măsurile terapeutice specifice:


1. Intervenţie chirurgicală obligatorie (excepţie făcând peritonitele
primare). Ea trebuie făcută de urgenţă iar tehnica şi tactica operatorie
să fie cea mai puţin şocantă dar eficace.
Intervenţia chirurgicală trebuie să realizeze cel puţin suprimarea
sursei (închiderea perforaţiei, îndepărtarea apendicelui, a trompei
uterine gangrenate, etc.)
2. Drenajul cavităţii peritoneale, mai precis în zonele de elcţie unde se
dezvoltă abcesele. Exteriorizarea drenurilor se face la distanţă de
plaga operatorie unde declivitatea asigură cea mai bună evacuare
Dacă intervenţia chirurgicală şi drenajul sunt factori esenţiali
specifici ai tratamentului peritonitei, succesul final şi prognosticul depid
de stricteţea cu care sunt aplicate propunerile generale.
b. Măsuri terapeutice generale:
1. Reapos la pat – poziţie semiaşezândă.
2. Aspiraţie nazo-gastrică, se instituie din primele momente de la
suspiciunea unei peritonite. Prin această măsură se evită vărsătura şi
posibilitatea aspiraţiei traheo-bronşice.
3. Reechilibrarea hidroelectrolitică este componenta terapeutică majoră.
Cantităţile de apă şi electroliţi ce trebuiesc administrate se stabilesc în
funcţie de tensiunea arterială, presiunea venoasă centrală, ionogramă,
hematocrit, semne clinice obiective.
Ele se administrează pe cale intravenoasă prin cateterizarea unei
vene mari.
Se administrează:
- ser fiziologic 2007-3000 ml, cu un aport de 18-27 g NaCl
- glucoză 5-10% (cu insulină 5U la 250 ml) având un aport
caloric 2007-3000 ml.
- NaCl, KCl în soluţii molare, în funcţie de ionograma serică
- Reechilibrarea circulatorie (volemică) se face pe lângă
soluţiile hidroelectrice, cu plasmă sau sânge. În caz de
urgenţă vitală se întrebuinţează vasopresoare (adrenalină,
noadrenalină 1-4 mg în soluţii macromoleculare Dextran 70,
Rheomatex 1000-1500 ml).
- HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2007 mg, în
perfuzie, ameliorează rezultatele reechilibrării circulatorii.
4. Ameliorarea condiţiilor respiratorii se obţine prin oxigeno-terapie.
5. Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde antibiotice cu
spectru larg, pe cât posibil exacte pe antibiograma secreţiei purulente
peritoneale. Se administrează în perfuzii, i.m. şi eventual în peritoneu:
Penicilină 10-15 ml/24 ore postoperator, asociate cu alte antibiotice –
Kanamicina, Cloramfenicol
6. Prevenirea şi tratarea oligoanuriei constă în reechilibrarea circulatorie
şi hidroionică, după un oarecare grad de rehidratare prin diureză
osmotică (glucoză 20%)
7. Corectarea acidozei metabolice cu soluţii molare de NaHCO 3 1000-
2007 ml/24 ore. Este preferat pentru acţiunea sa intracelulară soluţia
THAM.

CAPITOLUL II
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ

Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor


Îngrijirea bolnavilor înainte de intervenţia chirurgicală, în scopul pregătirii lor,
variază în raport cu motivul pentru care se face intervenţia, cu starea generală a
bolnavului, precum şi cu timpul avut la dispoziţie până în momentul operaţiei.
Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţia
chirurgicală constă în:
Pregătirea psihică a bolnavului – bolnavul este încurajat cu atenţie şi solicitudine,
se suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte. Se va
reduce starea de anxietate prin informaţii primare privind intervenţiile chirurgicale.
- bolnavului i se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu
ambiant plăcut
- întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică,
normalizarea proteinemiei, vitaminizare şi la nevoie alimentare specială
- stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului
- golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului: stomac,
vagin, vezica urinară, etc. şi toaleta bolnavului
- pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie. Înainte
de intervenţii chirurgicale ei trebuie să fie feriţi de traume psihice.
Majoritatea dintre ei sunt obsedaţi de frica intervenţiei, ceea ce duce la
scăderea organismului faţă de şocul operator.
Este bine ca bolnavul nou să fie plasat într-un salon unde sunt internaţi bolnavi cu
aceleaşi afecţiuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra operaţiei care-l interesează.
Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să-şi formeze convingerea că este îngrijit
şi se găseşte în siguranţă, ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere
intervenţia.
În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a
organismului asistenta are sarcina de a executa recoltări pentru examenul complet,
hemograma completă, reacţia VDRL, determinarea TC, TS şi grupa sanguină, de a
măsura TA şi de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. La cererea
medicului se vor pregăti bolnavii pentru probe funcţionale ale aparatului circulator şi
respirator.
Dacă perioada preoperatorie este mai lungă, asistenta va putea observa modul de
reacţie a organismului faţă de diferite medicamente sau alimente, depistând stări
alergice faţă de alergenii medicamentoşi sau alimentari. Dacă intervenţia se execută
pe neaşteptate în funţie de urgenţa ei se va renunţa la o parte din explorările enunţate
mai sus.
În seara zilei premergătoare intervenţiei, bolnavii nu vor consuma alimente ci
numai cantităţi mici de lichide. Dacă intervenţia chirurgicală va avea loc pe stomac se
vor efectua spălături gastrice. Golirea intestinului, clisma, se face în funcţie de
afecţiune – clisma evacuatorie seara şi eliminatorie cu 3-4 ore înainte de intervenţie.
Înainte de intervenţie bolnavul îşi goleşte vezica urinară iar dacă acest lucru nu este
posibil, se va efectua un sondaj vezical. Bolnavul va fi îmbăiat cu o zi înainte de
intervenţie, iar dacă starea bolnavului contraindică baia, toaleta se va rezuma la
spălarea minuţioasă a zonei ce va fi supusă intervenţiei. Se va acorda o deosebită
atenţie îndepărtării urmelor de murdărie din ombilicul bolnavului, toaleta
locoregională a zonei de operat prin epilare, dezinfecţie şi punerea câmpurilor sterile.
Administrarea medicaţiei preanastezice indicate de medicul anestezist:
- se va administra un hipnotic opiaceu (Morfină, Miaglin) sau barbiturice
(Fenobarbital).

Îngrijirea bolnavilor după intervenţia chirurgicală (intraabdominală)


Îngrijirile din această perioadă variază în funcţie de narcoză, starea generală a
bolnavului, complicaţiile şi accidentele postoperatorii.
Pregătirea salonului şi a patului:
Încă din timpul operaţiei se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului.
Temperatura din cameră va fi de 18-20 grade C.
Patul va fi prevăzut cu lenjerie curată, muşama, traversă, eventual colaci de
cauciuc şi se încălzeşte patul cu termofoare electrice sau sticle de apă caldă, care se
vor îndepărta din pat la sosirea bolnavului. Lângă patul bolnavulu se pregăteşte sursa
de oxigen, seringi, aparate de perfuzat, substanţe medicamentoase, punga cu gheaţă,
tăviţă renală, bazinet, etc.

Transportul bolnavului
De la sala de operaţie în salon transportul bolnavului se face cu targa sau cu
căruciorul. Bolnavul va fi învelit cu grijă. O atenţie deosebită necesită aşezarea
bolnavului în pat în poziţia corespunzătoare, restabilirea şi menţinerea echilibrului
bioligic al organismului şi îngrijirile speciale în cazul apariţiei complicaţiilor. În prima
zi bolnavul va fi aşezat în poziţie de decubit dorsal, fără pernă sub cap. Aceasta
asigură relaxarea musculaturii abdominale şi deci micşorează durerea locală. Începând
din ziua a doua după intervenţie se vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni
staza venoasă şi a uşura circulaţia de întoarcere. Mişcările vor fi însoţite de exerciţii
de respiraţie.

Îngrijirea bolnavului în perioada postoperatorie


În perioada postnarcotică, până la revenirea completă a cunoştinţei bolnavului,
acesta va fi supravegheat. El nu poate fi lăsat singur căci după narcoză pot să apară
complicaţii, cum ar fi: cădere înapoi a limbii, tulburări de respiraţie, de circulaţie,
asfixie, etc.
Câteodată bolnavul prezintă numai greţuri şi face eforturi pentru a voma, alteori
elimină conţinutul stomacal: suc gastric, bilă, eventual mucozităţi faringiene. Funcţiile
scoarţei cerebrale nefiind încă restabilite, bolnavul se poate scula, poate intra în
agitaţie, încearcă să-şi desfacă pansamentul, etc.
Supravegerea bolnavului în primele zile după intervenţie
În perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor şi
aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind în stare să semnaleze singur modificările
survenite în starea lui.
Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmăril aspectul general al
bolnavului: culoarea feţei, a tegumentelor şi mucoaselor, indică de multe ori apariţia
unor complicaţii postoperatorii. Ea va supraveghea şi întreţine în perfectă stare de
curăţenie pielea, prin băi parţiale, ferind însă regiunea pansată de orice presiune
exercitată asupra regiunilor predispuse şi activând circulaţia prin metode cunoscute.
Temperatura – se măsoară de cel puţin de 2 ori pe zi iar la indicaţia medicului ori
de câte ori este nevoie. În primele zile după intervenţie se întâlnesc des stări
subfebrile, febra poate surveni şi după anestezia rahidiană. Persistenţa febrei sau
ridicarea ei treptat indică de cele mai multe ori o complicaţie în evoluţia
postoperatorie (infecţie, pneumonie, supuraţia hematomului, etc.). Creşterea
temperaturii în aceste cazuri este însoţită şi de alte fenomene care permit interpretarea
justă a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatorii locale, tuse, junghiuri,
etc.).
Aparatul cardiovascular – asistenta va măsura şi nota pulsul de mai multe ori pe zi.
În această perioadă pulsul este uşor crescut dar curând după intervenţie revine la
normal. Modificările de puls pot semnala apariţia complicaţiilor; la bolnavii slăbiţi şi
la intervenţiile mai grele pulsul revine mai greu la normal.
Aparatul respirator – se supraveghează tipul, frecvenţa, amplitudinea respiratorie.
Respiraţia poate fi îngreunată de un pansament abdominal prea strâns. În caz de
dipnee sau respiraţie superficială se va anunţa imediat medicul şi se va administra
oxigen şi medicaţia adecvată.
Aparatul excretor – în primele ore după intervenţie, bolnavul, în general nu
urinează. După 6-12 ore se va solicita bolnavului să-şi golească vezica urinar. Urina
din primele 24 ore se colectează notând caracterele ei macroscopice, se vor urmări
mai departe frecvenţa şi caracterul micţiunilor. De multe ori în urma intervenţiilor
chirurgicale se instalează o retenţie urinară. Dacă bolnavul nu poate urina spontan se
va face un sondaj vezical.
Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul
vărsăturilor. Va urmări dacă bolnavul are sughiţuri, semne de iritaţie peritonială.
Asistenta trebuie să supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor bucale, abdomenul
bolnavului. Ea va urmări cu atenţie restabilirea funcţiei tubului digestiv. În general
funcţiile digestive se restabilec în a doua zi după intervenţie şi se manifestă prin
eliminări spontane de gaze. Primul scaun spontan are loc în a treia zi de după operaţie.
Frecvenţa şi caracterul scaunului se notează în foaia de observaţie a bolnavului.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus în salon din sala de operaţie se examinează
pansamentul. Dacă s-a lărgit sau s-a deplasat, el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă
fără a se deplasa cel pus în sala de operaţie. Se contorlează de mai multe ori pe zi dacă
plaga nu sângerează, dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină, etc. În cazul
pansamentelor compresive se verifică circulaţia sanguină a regiunilor subadiacente
sau învecinate. Dacă mai jos de regiunea lezată apar edeme sau tegumentele vor fi
cianozate se va lărgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza
tulburărilor de circulaţie. Dacă pansamentul rămâne uscat ele se va scoate în a 6-7-a
zi, când se scot şi firele de sutură.
Dacă bolnavul are febră, se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plagă
supuroasă, se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervale
fixate de medic. Cu ocazia schimbării pansamentului se va lucra cu grijă şi blândeţe
pentru a evita provocarea inutilă de durere.
Rehidratarea şi alimentarea bolnavului
Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide în cantitate
suficientă pe cale parenterală sau dacă este poibil per os, după indicaţia medicului.
Calea fiziologică este cea bucală. Dacă bolnavul nu varsă se pot administra apă
minerală, ceai de lămâie, suc de fructe în cantităţi mici şi repetate, câte o lingură la
10-15 minute. Dacă bolnavul prezintă vărsături nu se permite ingerarea lichidelor,
senzaţia de sete va fi atenuată prin ştergerea buzelor şi a limbii cu tifon umed sau prin
clătirea cavităţii bucale cu apă. Nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte, pentru
că acestea fermentează şi produc balonări. Regimul alimentar va fi prescris ţinând
seama de afecţiunea de bază pentru care s-a executat intervenţia, precum şi de
eventualele boli supraadăugate, acestea necesitând un regim alimentar aparte.
Combaterea durerilor postoperatorii şi ridicarea moralului bolnavului
Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de măsuri ţinând seama de
factorii care au provocat-o.
Astfel se recurge la:
- liniştirea bolnavului
- aşezarea lui în poziţie de menajare a părţilor dureroase
- utilizarea agenţilor mecanici şi fizici, tratament medicamentos calmant.
Liniştirea bolnavului are o importanţă foarte mare în primele zile. Îngrijirea atentă,
serioasă, supravegherea permanentă, lămurirea bolnavului asupra modului de evoluţie
şi de reducere a durerilor în perioada postoperatorie, vor avea efect pozitiv asupra
stării sale.
Mobilizarea bolnavului trebuie făcută cât mai curând posibil. În urma mişcărilor
circulaţia sanguină devine mai activă, peristaltismul intestinal şi funcţia excretoare se
îmbunătăţesc, schimburile nutritive sunt mai active, ventilaţia pulmonară se
intensifică şi se pune în evidenţă întreaga musculatură.
Dacă bolnavul nu se poate ridica se începe mobilizarea lui în pat. Bolnavul îşi va
mişca membrele inferioare, îşi va schimba poziţia în pat şi se vor efectua exerciţii de
respiraţie. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaţii tardive ca:
trombozele venoase, pneumoniile hipostatice, escarele, etc.
După laparoscopie, la uni bolnavi slăbiţi, subnutriţi sau în urma unui efort spontan
ca: vărsătura, tusea, strănut, sughiţ, organele abdominale pot să se eviscereze prin
plaga operatorie desfăcută în urma efortului. Evisceraţii pot să se producă până la
sfârşitul primei săptămâni de intervenţie. Pentru prevenirea ei, asistenta va sfătui
bolnavul ca în timpul efortului să comprime uşor cu palmele plaga operatorie
diminuând astfel contracţia spontană a musculaturii abdominale. Dacă bolnavul acuză
semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul plăgii imediat după efort cu
senzaţia că s-a rupt ceva iar pansamentul va fi îmbibat cu secreţii serosanghinolente,
în acest caz se anunţă imediat medicul pentru a lua măsuri de urgenţă.
Pregătirea conştiincioasă a bolnavului pentru intervenţia şi îngrijirea lui atentă
după operaţie previne majoritatea complicaţiilor postoperatorii.
CAPITOLUL III

ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ

CAZ CLINIC NR. 1


CULEGEREA DATELOR

R.M. în vârstă de 35 ani, sex masculin, este adus la serviciul de urgenţă cu


salvarea, acuzând faptul că în mod brusc a apărut o durere violentă sub formă de
arsură cu localizare în epigastru şi deseori iradieri în spate. Bolnavul este cunoscut ca
consumator de băuturi alcoolice şi a fost internat în repetate rânduri în spital, cu
diagnosticul de ulcer gastroduodenal.
Bolnavul, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, el ia o poziţie
antologică, cu mâinile în regiunea epigastrică. El perzintă un facies anxios, ochi
încercănaţi, paloare, transpiraţie, extremităţi reci.
La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul
respiraţiei.
La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.
Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.
Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament.
Antecedente:
- heredocolaterale nesemnificative
- personale – bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrită.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
7-03-2011 1. Respiraţie superficială cauzată de - Înlăturarea dispneei, - Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie Pacientul prezintă o uşoară
durere manifestată prin dispnee - Asigurarea unei respiraţii semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. ameliorare
normale în timp - Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
- Pacientul să prezinte un - Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
ritm respirator regulat în - Oxigenoterapie
timp de 24 ore - Nu se administrează morfină.
2. Circulaţie modificată, cauzată de - Pacientul să prezinte o - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie Pacientul prezintă o uşoară
durere, manifestată prin puls rapid şi circulaţie adecvată pulsul, TA, respiraţia ameliorare şi este echilibrat
slab, tensiune arterială scăzută, stare - Pulsul, TA să aibă valori - Poziţionare, asigurarea repaosului absoult psihic
de anxietate, nelinişte normale în timp de 24 de - Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
ore
- Să fie echilibrat psihic
3. Oprirea tranzitului intestinal, - pacientul să prezinte un - I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică, Tranzitul intestinal este oprit.
modificarea integrităţii tubului tranzit intestinal în limitele sondă de gaze
digestiv, manifestată prin constipaţie. fiziologice timp de 2 zile. - Pacientul este invitat să îşi golească vezica
- Pacientul să prezinte un urinară
scaun normal calitativ şi - Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru
cantitativ. operaţie.

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
4. Deshidratare cauzată de procesul - Pacientul să fie echilibrat - Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. Pacientul este reechilibrat
infecţios, manifestată prin greţuri, hidroelectric - I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi hidroelectric şi volemic.
vărsături, febră. - Pacientul să aibă o stare volemică.
de bine, de confort fizic - Poziţionare corectă.
fără greţuri, vărsături în - Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează
timp de 24h produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi
clătească gura.
- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în
foaia de observaţie.
- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor
pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori
este nevoie.
5. Incapacitate de a se îngriji singur, - Se va pregăti pacientul din - Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi - Tegumentele sunt curate
cauzată de dureri mari, manifestată punct de vedere fizic şi săpun. - Pacientului i s-a realizat o
prin astenie, oboseală. psihic. - Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital bună pregătire preoperatorie
- I se va explica necesitatea - Regiunea unde urmează să se efectueze fizică şi psihică
actului operator intervenţia chirurgicală este spălată, rasă, degresată,
- Pregătirea pacientului dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril.
pentru operaţie.
- Pregătirea câmpului
operator în timp de 24h.
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
6. Frica de operaţie, cauzată de - Pregătirea preoperatorie - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie - pacientul este calm ca
dureri, manifestată prin stres, stare - Administrarea medicaţiei funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză. urmare a instalării efectului
de nelinişte, agitaţie. preanastezice - Se efectuează testarea la anastezice (xilină), medicamentului.
- Transportul la sala de testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii
operaţie. alergice.
- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează
la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este
transportat la sala de operaţie.
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
8-03-2011 1. Modificarea amplitudinii respiraţiei - Supravegherea ritmului - Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură - Frecvenţa respiratorie 17
9-03-2011 cauzată de anestezie manifestată prin respirator. adecvată. resp/min.
dispnee. - Combaterea dispneei în 6- - Oxigenoterapie - Puls puţin accelerat.
12 ore.
2. Incapacitatea de a se mişca datorită - Transportarea bolnavului - Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon - Pacientul acuză o slăbire
efectuării anestezicului şi operaţiei cu targa de la sala de protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în a organismului şi senzaţia
manifstată prin ameţeli, somnolenţă. operaţie în salon şi poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat de ameţeală la ridicare.
instalarea lui în pat. continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea
pungilor ori de câte ori este nevoie.
- După 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
să se ridice în poziţie semiaşezândă.
3. Durere acută cauzată de intervenţia - Pacientul să prezinte o - Efectuarea psiho terapiei. Uşoară ameliorare a
chirurgicală manifestată prin nelinişte, stare de bună dispoziţie fără - Calmarea durerii prin administrare de calmante durerilor.
agitaţie. dureri. - Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
- Să-şi recapete încrederea cameră aerisită, temperatură adecvată.
în forţele proprii timp de 3- Schimbarea poziţiei ori de câte ori este
4 zile.
- Să beneficieze de un
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
Somn odihnitor în timp de nevoie, pentru a evita apariţia escarelor.
24 ore.
- Calmarea durerii
13-03-2011 4. Dificultate de a se alimenta şi - Pacientul trebuie să fie - Alimentarea pacientului pe cale parenterală în - Pacientul este echilibrat
15-03-2011 hidrata datorită intervenţiei echilibrat hidroelectrolitic primele 3 zile după operaţie. nutriţional, nu prezintă
chirurgicale manifestată de durere. şi volemic. - Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie semne de deshidratare.
- Să prezinte o stare de lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe
bine, fără greţuri şi strecurate, apoi, în următoarele zile, piure de
vărsături, în 24 ore. cartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.
- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,
greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.
16-03-2011 5. Dificultate de a se mişca, cauzată - Pacientul să aibă o postură - Ajută pacientul în funcţie de starea generală. - Pacientul prezintă
19-03-2011 de durere, manifestată prin ameţeli, adecvată - Efectuarea toaletei pe regiuni respectându-i tegumente şi mucoase
pierderea achilibrului - Să aibă tonusul muscular pudoarea. integre.
şi forţa musculară păstrată - Supravegherea zilnică a plăgii şi
- Să prezinte mobilitate tuburilor de dren.

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
normală. - Schimbarea pansamentului în cazul când acesta se
- Pacientul să nu prezinte murdăreşte cu secreţii, sânge, etc.
complicaţii ca escare de - Ajută pacientul să-şi schimbe lenjeria de corp.
decubit, etc.
7. Dificultate de a elimina, cauzată de - Reechilibrare - Pacientul este invitat să urineze spontan. - Sondajul vezical s-a
deshidratare, manifestată prin hidroelectrolitică şi - Se va servi pacientul cu bazinet, ploscă. făcut fără probleme.
oligoanurie diaforeză. volemică a organismului în - Administrarea de ceaiuri, compoturi, sucuri.
5-7 zile - La indicaţia medicului se administrează medicaţie
- Să-şi recapete controlul diuretică.
sfincterelor. - Asigurarea igienei locale riguroasă după fiecare
- Să fie echilibrat psihic. eliminare.
- Să aibă o stare de bine - Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.
fizic şi psihic.
8. Anxietate cauzată de necunoaşterea - Pacientul să beneficieze - Amplasează pacientul în salon în funcţie de starea
prognosticului bolii, manifestată prin de un mediu de siguranţă, sa de afecţiune.
îngrijorare, teamă. fără accidente şi infecţii. - Informează şi stabileşte împreună cu pacientul
- Să fie echilibrat psihic. planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a
rezistenţei organismului.
- Educă pacientul pentru profilaxia secundară a
bolii: evitarea stresului, a alimentaţiei iritante
pentru stomac, renunţarea la obiceiuri dăunătoare.
INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator
07-03-2011 Ht = 49% Examen sumar de urină:
Hb = 23 g% pH – acid
VSH= 10-15 mm/h D – 1008
L = 10500 mm3 sediment rare celule
Uree = 44 g 1 – 2 L/cm
Glicemie = 127 mg% H – absent
08-03-2011 Ionograma: albumină, glucoză – absent
Na+ = 123 m Eq/l
K+ = 3,5 m Eq/l
Cl* = 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%

07-03-2011 Alte intervenţii:


EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între
ficat şi diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonară fără modificări.
07-03-2011 Test la penicilină – negativ
Test la xilină – negativ

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC


Data Medicamentul Forma de Calea de Doza/ora
prezentare administrare
07-03-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
08-03-2011 Ser fiziologic Fl III Perfuzie iv 1000 ml/24h
Penicilină Fl 4 i.m. 1 mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 1 f/6h
Romergan F2 i.m. 1 f/12h
09-03-2011 Ser fiziologic Fl II Perfuzie iv 600 ml/24h
10-03-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
Penicilină F 4 mil i.m. 1mil/6h
Algocalmin F2 i.m. 2 f/24h
Romergan F2 i.m. 2 f/24h
Diazepam F2 i.m. 2 f/24h
Plegomazin F2 i.m. 2 f/24h
11-03-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
12-03-2011 Ser fiziologic F II Perfuzie iv 600 ml/24h
Penicilină F 4 mil i.m. 1mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 2 f/24h
Diazepam F2 i.m. 2 f/24h
13-03-2011 Penicilină Fl 2 mil i.m. 1mil/12h
14-03-2011 Algocalmin F4 i.m. 1 f/6h
Diazepam F2 i.m. 1 f/12h
Vit B1, B6 F1 i.m. 1 f/24h
Ca gluconic F1 i.m. 1 f/24h

EVALUARE FINALĂ
Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 7 martie 2011 cu dureri
violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi tratament. După efectuarea
investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită
cauzată de ulcer perforat.
Bolnavul este supus intervenţiilor chirurgicale, operaţia a evoluat în condiţii bune,
fără complicaţii. În timpul spitalizării el a primit:
- tratament medical (antibiotice, sedative)
- a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic
- regim alimentar pre şi post operator
- repaos la pat.
Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2011 vindecat, cu următoarele
recomandări:
- renunţarea la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun)
- evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
- evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente,
prăjeli, sosuri, cafea, conserve)
- respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi
dese (5-7 mese pe zi)
- evitarea eforturilor mari.

CAZ CLINIC NR. 2


CULEGEREA DATELOR

T.I. în vârstă de 40 ani, a fost internată pe data de 24-04-2011, în urma


loviturilor primite în zona abdominală. După aceste lovituri ea acuză dureri violente în
regiunea abdominală, hipogastru, neputând face nici un efort.
Bolnava, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, anxietate, stare generală
alterată.
La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul
respiraţiei.
La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul
Blumberg prezent.
La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.
Tuşeul rectal şi vaginal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac
Douglas.
Aici este internată pe secţia chirurgie în urma investigaţiilor făcute I se
stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţia intestinului şi este supusă
intervenţiei chirurgicale.
Antecedente:
- heredocolaterale nesemnificative
- personale –în copilărie a făcut rujeolă iar la vârsta de 28 de ani a ost
operată de apendicită. Naşteri 2 – avorturi 0.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
25-04-2011 1. Respiraţie superficială cauzată de - Înlăturarea dispneei, - Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie Pacientul prezintă o uşoară
durere manifestată prin dispnee - Asigurarea unei respiraţii semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte. ameliorare
normale în timp - Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
- Pacientul să prezinte un - Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
ritm respirator regulat în - Oxigenoterapie
timp de 24 ore - Nu se administrează morfină.
2. Circulaţie modificată, cauzată de - Pacientul să prezinte o - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie Pacientul prezintă o uşoară
durere, manifestată prin puls rapid şi circulaţie adecvată pulsul, TA, respiraţia ameliorare şi este echilibrat
slab, tensiune arterială scăzută, stare - Pulsul, TA să aibă valori - Poziţionare, asigurarea repaosului absoult psihic
de anxietate, nelinişte normale în timp de 24 de - Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
ore
- Să fie echilibrat psihic
3. Oprirea tranzitului intestinal, - pacientul să prezinte un - I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică, Tranzitul intestinal este
modificarea integrităţii tubului tranzit intestinal în limitele sondă de gaze oprit.
digestiv, manifestată prin constipaţie. fiziologice timp de 2 zile. - Pacientul este invitat să îşi golească vezica
- Pacientul să prezinte un urinară
scaun normal calitativ şi - Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru
cantitativ. operaţie.

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
4. Deshidratare cauzată de procesul - Pacientul să fie echilibrat - Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. Pacientul este reechilibrat
infecţios, manifestată prin greţuri, hidroelectric - I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi hidroelectric şi volemic.
vărsături, febră. - Pacientul să aibă o stare volemică.
de bine, de confort fizic - Poziţionare corectă.
fără greţuri, vărsături în - Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează
timp de 24h produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi
clătească gura.
- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în
foaia de observaţie.
- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor
pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori
este nevoie.
5. Incapacitate de a se îngriji singur, - Se va pregăti pacientul din - Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi - Tegumentele sunt curate
cauzată de dureri mari, manifestată punct de vedere fizic şi săpun. - Pacientului i s-a realizat o
prin astenie, oboseală. psihic. - Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital bună pregătire
- I se va explica necesitatea - Regiunea unde urmează să se efectueze preoperatorie fizică şi
actului operator intervenţia chirurgicală este spălată, rasă, degresată, psihică
- Pregătirea pacientului dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril.
pentru operaţie.
- Pregătirea câmpului
operator în timp de 24h.

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
6. Frica de operaţie, cauzată de - Pregătirea preoperatorie - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie - pacientul este calm ca
dureri, manifestată prin stres, stare - Administrarea medicaţiei funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză. urmare a instalării efectului
de nelinişte, agitaţie. preanastezice - Se efectuează testarea la anastezice (xilină), medicamentului.
- Transportul la sala de testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii
operaţie. alergice.
- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează
la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este
transportat la sala de operaţie.
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
25-04-2011 1. Incapacitatea de a se mişca datorită - Transportarea bolnavului - Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon - Pacientul acuză o slăbire a
efectuării anestezicului şi operaţiei cu targa de la sala de protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în organismului şi senzaţia de
manifstată prin ameţeli, somnolenţă. operaţie în salon şi poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat ameţeală la ridicare.
instalarea lui în pat. continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea
pungilor ori de câte ori este nevoie.
- După 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
să se ridice în poziţie semiaşezândă.
28-04-2011 2. Durere acută cauzată de intervenţia - Pacientul să prezinte o - Efectuarea psiho terapiei. Uşoară ameliorare a
chirurgicală manifestată prin nelinişte, stare de bună dispoziţie fără - Calmarea durerii prin administrare de calmante durerilor.
agitaţie. dureri în 24-48 ore - Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
- Să-şi recapete încrederea cameră aerisită, temperatură adecvată.
în forţele proprii timp de 2- Schimbarea poziţiei ori de câte ori este nevoie,
6 zile. pentru a evita apariţia escarelor.
- Calmarea durerii

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
3. Dificultate de a se alimenta şi - Pacientul trebuie să fie - Alimentarea pacientului pe cale parenterală în - Pacientul este echilibrat
hidrata datorită intervenţiei echilibrat hidroelectrolitic primele 3 zile după operaţie. nutriţional, nu prezintă
chirurgicale manifestată de durere. şi volemic în 2-7 zile - Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie semne de deshidratare.
- Să prezinte o stare de lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe
bine, fără greţuri şi strecurate, apoi, în următoarele zile, piure de
vărsături, în 6-12 zile. cartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.
- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,
greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.
4. Dificultate de a se mişca, cauzată - Pacientul să aibă o postură - Ajută pacientul să îşi schimbe poziţia ori de câte - Pacientul prezintă o stare
de durere, manifestată prin ameţeli, adecvată ori este nevoie. de bine fizic şi psihic
pierderea achilibrului - Să aibă tonusul muscular - Ajută pacientul să se ridice din pat şi să se dea jos - Execută mişcări active şi
şi forţa musculară păstrată şi să facă mici plimbări pasive.
- Să prezinte mobilitate - Efectuează masaje zilnice la regiunile predispuse
normală escarelor, la nivelul membrelor inferioare, folosirea
- Pacientul să nu prezinte colacilor de cauciuc.
escare de decubit - Asigurarea lenjeriei, tegumentelor, a lenjeriei de
pat şi corp.
- Efectuarea exerciţiilor pasive şi active.
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
5. Incapacitate de a se îngriji singur, - Pacientul să prezinte
datorită intervenţiei chirurgicale, tegumentele şi mucoasele
manifestată prin poziţie neadecvată, curate.
durere. - Să-şi redobândească stima
de sine în 7-14 zile.
- Să prezinte o stare de
confort.
6. Modificările amplitudinii - Supravegherea ritmului - Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură Frecvenţa respiratorie = 17
respiraţiei, cauzată de anestezie respirator. adecvată. resp./min.
manifestată prin dispnee. - Combaterea dispneei în 4- - Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale, puls, Puls puţin accelerat
12 ore. respiraţie, TA. TA = 120-70 mm Hg
- Oxigenoterapie.
7. Dificultate de a elimina, cauzată de - Reechilibrare - Pacientul este invitat să urineze spontan. Pacientul nu mai prezintă
deshidratare, manifestată prin greţuri, hidroelectrolitică şi - Se va servi pacientul cu bazinet. greţuri, vărsături şi
vărsături. volemică a organismului în - Administrarea de ceaiuri diuretice, laxative. eliminarea scaunului şi a
2-48 ore. - La indicaţia medicului se administrează medicaţie urinei este în limite
- Să-şi recapete controlul diuretică şi se va face clismă. fiziologice.
sfincterelor în 2-3 zile. - Asigurarea igienei riguroase după fiecare
- Să aibă o stare de bine, eliminare.
fără vărsături, greţuri în 2-6 - Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.
ore.
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
8. Anxietate cauzată de necunoaşterea - Eliminarea anxietăţii şi - Furnizează pacientului cunoştinţele necesare Pacientul este echilibrat
prognosticului bolii, manifestată prin atragerea atenţiei asupra despre operaţie, despre complicaţiile care pot psihic.
îngrijorare, teamă. normeor de viaţă pe care apare, despre tratamentul de întreţinere şi despre
trebuie să le respecte în 1-2 alimentaţia pe care trebuie să o respecte.
săptămâni.
9. Risc de alterare a stării generale. - Pacientul să prezinte - Supravegherea pulsului, TA, diurezei Pacientul nu prezintă
Cauza: perforaţia colonului perioade de acalmie cât mai - Recoltarea produselor în vederea examenului de complicaţii sau semne de
manifestată prin deshidratare. lungi. laborator (sânge, materii fecale). deshidratare.
- Să nu prezinte manifestări - Supravegherea manifestărilor de deshidratare.
caracteristice
complicaţiilor.
10 Dificultate de a se odihni cauzată - Pacientul să prezinte un - Asigurarea unui climat corespunzător, camere Durerile s-au ameliorat iar
de durere, manifestată prin insomnie. somn odihnitor. aerisite, pat confortabil, temperatură adecvată. pacienta prezintă un somn
- Să nu prezinte dureri. - Administrarea tratamentului medicamentos odihnitor.
prescris de medic (sedativ – fenobarbital,
diazepam).
INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator
25-04-2011 Ht = 48% Examen sumar de urină:
Hb = 22 g% pH – acid
VSH= 8-10 mm/h D – 1010
L = 10700 mm3 Sediment rare celule
Uree = 45 g 2 – 3 L/cm
Glicemie = 110 mg% H – absent
Ionograma: Albumină – absent
Na+ = 124 m Eq/l
K+ = 3,7 m Eq/l
Cl+ = 3,5 m Eq/l
Cl- = 83-108 m Eq/l
Fibrinogen = 402 mg%
Amilazenia = 60-80 mg%
TS = 3’14”
TC = 6’30”

26-04-2011 Alte intervenţii:


EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol,
imagini hidroaerice.
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între
ficat şi diafragm
28-04-2011 Ht = 45%
Hb = 19%
L = 9500 mm3

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC


Data Medicamentul Forma de Calea de Doza/ora
prezentare administrare
15-04-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
16-04-2011 Ser fiziologic Fl III Perfuzie iv 1000 ml/24h
Penicilină Fl 8 i.m. 2 mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 1 f/24h
Decanofort FI Perfuzie iv 1 f/24h
Aparat perfuzie
17-04-2011 Ser fiziologic Fl II Perfuzie iv 1000 ml/24h
20-04-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
Penicilină F 4 mil i.m. 2mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 1f/6h
Vitamina B6 F2 i.m. 1f/6h
Aparat perfuzie
21-04-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
24-04-2011 Ser fiziologic F II Perfuzie iv 600 ml/24h
Penicilină F 4 mil i.m. 1mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 2 f/24h
Diazepam FI i.m. 2 f/24h
Kanamicină F2 i.m. 0,5/12h
21-04-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
24-04-2011 Ser fiziologic F II Perfuzie iv 600 ml/24h
Penicilină F 4 mil i.m. 1mil/6h
Algocalmin F4 i.m. 1 f/6h
Diazepam FI i.m. 1 f/24h
Kanamicină F2 i.m. 0,5/12h
29-04-2011 Ser fiziologic FI Perfuzie iv 300 ml
02-05-2011 Glucoză 10% FI Perfuzie iv 500 ml
Vitamina C FI i.m. 1 f/24h
Diazepam F1 i.m. 1 f/24h
Fenobarbital FI i.m.

EVALUARE FINALĂ
Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 10 aprilie 2011 cu dureri
violente în regiunea epigastrică.
Ea se internează pentru investigaţii şi tratament. După efectuarea investigaţiilor
împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de
perforaţie intestinală, şi este transportată pe secţia chirurgie unde urmează să fie supusă
intervenţiilor chirurgicale.
Bolnava a suportat bine operaţia, intervenţia chirurgicală a evoluat în condiţii bune,
fără complicaţii.
În timpul spitalizării ea a primit to sprijinul echipei medicale.
Ea a primit:
- tratament medical (antibiotice, sedative, calmante)
- a fost echilibrată hidroelectrolitic şi volemic
- regim alimentar pre şi post operator
- repaos la pat.
- alimentaţie parenterală.
Bolnava se externează pe data de 15 mai 2011 vindecată, cu următoarele
recomandări:
- evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
- evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente,
prăjeli, sosuri, cafea, conserve)
- respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi
dese (5-7 mese pe zi)
- evitarea efortului fizic, a stresului.

CAZ CLINIC NR. 3


CULEGEREA DATELOR

Pacienta M.S. în vârstă de 24 ani, este adusă la serviciul de urgenţă pe data


de 9 mai 2011, acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă care au apărut în plină
sănătate şi care iradiază în regiunea epigastrică. Cu două luni în urmă ea a mai prezentat
dureri dar care au fost suportabile şi din acestă cauză nu s-a prezentat la medic.
Pe lângă dureri ea mai prezintă greţuri, vărsături, stare generală alterată,
anxietate, cefalee, tulburări de tranzit manifestate prin constipaţie, fbră 38-38,5 grade C.
Semne obiective:
- durere la palparea fosei iliace drepte;
- semne de iritaţie peritoneală;
- semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui
abdominal;
- semnul Mandel (al clopoţelului – reprezintă durere vie la percuţia fosei
iliace drepte);
- apăsare şi contracţie musculară – abdomen de lemn;
- hiperestezie cutanată.
În urma investigaţiilor făcute, pacienta este transportată pe secţia de
chirurgie fiind supusă intervenţiei chirurgicale şi stabilindu-i-se diagnosticul de
peritonită acută dată de apendicită perorată.
Antecedente:
- personale: la vârsta de 10 ani a avut hepatită.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
9-05-2011 1. Disconfort abdominal din cauza - Ameliorarea durerilor - Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie d-d Pacientul prezintă o
procesului inflamator manifestat prin abdominale cu capul într-o parte. ameliorare a stării generale.
durere în fosa ilaică dreaptă şi - Să nu prezinte greţuri, - Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
greţuri, vărsături. vărsături. - Recoltează sânge pentru examenele de laborator.
- Să fie echilibrat - Pregătirea pacientului pentru intervenţia
hidroelectrolitic în 1-2 zile. chirurgicală.
1. Respiraţie superficială cauzată de - Înlăturarea dispneei, - Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie Pacientul prezintă o
durere manifestată prin dispnee - Asigurarea unei respiraţii semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte, cu respiraţie normală.
normale în timp de 24 ore. genunchii flexaţi.
- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
- Oxigenoterapie
2. Circulaţie modificată, cauzată de - Pacientul să prezinte o - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie Pacientul prezintă o
durere, manifestată prin puls rapid şi circulaţie adecvată pulsul, TA, respiraţia, diureza şi se anunţă medicul circulaţie normală, este
slab. - Pulsul, TA să aibă valori în cazul modificării valorice. echilibrat psihic.
normale în timp de 6-8 ore - Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale,
asupra gradului de effort pe care trebuie să-l
depună, asupra importanţei
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare

intrvenţiei chirurgicale.
- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
4. Risc de hipertermie cauzată de - Pacientul să prezinte - Administrarea tratamentului cu antibiotice la Pacientul nu este febril.
infecţie manifestată prin creşterea temperatură corporală în indicaţia medicului.
temperaturii peste 37 grade C. limitele normale în timp de - Folosirea mijloacelor antiinflamatorii
4-6 ore. nemedicamentoase, punga cu gheaţă.
- Recoltarea produselor pentru examen de laborator
(VSH, etc.)
5. Deshidratare cauzată de procesul - Pacientul să fie echilibrat - Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală. Pacientul este echilibrat
infecţios, manifestată prin vărsături. hidroelectric - I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi hidroelectric.
- Pacientul să aibă o stare volemică.
de confort fără greţuri şi - Prinderea unei vene şi instalarea unei perfuzii.
vărsături în timp de 8-12h
5. Incapacitate de a se îngriji singur, - Se va pregăti pacientul din -Pacientul este ajutat să facă baie în special în zona - Pacientului i s-a realizat o
datorată durerii, manifestată prin punct de vedere fizic şi care trebuie explorată. bună pregătire preoperatorie.
astenie, oboseală, stare generală psihic. - Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital
alterată. - Pregătirea pacientului - Transportă pacientul la sala de operaţie.
pentru operaţie. - Regiunea unde urmează să se efectueze
- Pregătirea câmpului intervenţia chirurgicală este spălată, rasă, degresată,
operator în timp de 24h. dezinfectată şi apoi acoperită cu un câmp steril.

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
6. Frica de operaţie, cauzată de - Pregătirea pacientului - Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie - Pacientului I s-a efectuat o
durere, manifestată prin stare de pentru operaţie puls, respiraţie şi diureză. bună pregătire preoperatorie.
nelinişte, agitaţie. - Pregătirea pacientului - Se efectuează testarea la anastezice (xilină)
pentru operaţie. - Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează
la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- efectuarea psihoterapiei.

PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR


Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
1. Incapacitatea de a se mişca datorită - Transportarea bolnavului - Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon - Pacientul acuză senzaţia de
efectuării anestezicului şi operaţiei cu targa de la sala de protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în ameţeală la ridicare şi o
manifstată prin ameţeli, somnolenţă. operaţie în salon şi poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat uşoară cefalee.
instalarea lui în pat. continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi racordarea lor
într-un recipient colector.
- După 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat să
se ridice în poziţie semiaşezândă sau şezând.
2. Dureri acute cauzate de intervenţia - Pacientul să prezinte o - Efectuarea psiho terapiei. Uşoară ameliorare a
chirurgicală manifestate prin nelinişte, stare de bine, fără dureri. - Calmarea durerii prin administrare de calmante la durerilor.
agitaţie. - Să-şi recapete încrederea indicaţia medicului.
în forţele proprii timp de 2- - Asigurarea unui climat corespunzător
3 zile. - Administrarea medicaţiei antiinfecţioase.
- Calmarea durerii
3. Dificultate de a se alimenta şi - Pacientul trebuie să fie - Alimentarea pacientului pe cale parenterală în - Pacientul este echilibrat
hidrata datorită intervenţiei echilibrat hidroelectrolitic. prima zi după operaţie. nutriţional, nu prezintă
chirurgicale manifestată de durere. - Să cunoască regimul - În a 2-a zi – alimentaţie lichidă, ceai neîndulcit, semne de deshidratare.
alimentar pe care trebuie supe strecurate.
să-l respecte - În a 3-a zi piure de cartofi, brânză de vaci, ouă
moi, compoturi.
Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluare
timp de 3-4 săptămâni. - În a 4-a zi dacă digestia, tolerează bine,
alimentaţie normală, însă vor fi excluse alimentele
care produc balonări.
4. Dificultate de a elimina, cauzată de - Pacientul să-şi recapete - Se va servi pacientul cu bazinet. Prezintă scaun normal.
intervenţia chirurgicală, manifestată controlul sfincterelor. - Administrarea de ceaiuri laxative. Absenţa vărsăturilor.
prin constipaţie, greţuri, vărsături. - Să aibă o stare de bine, - Respectarea regimului pentru prevenirea
fără greţuri şi vărsături. vărsăturilor.
- Asigurarea igienei după fiecare eliminare.
- Supravegherea scaunului în cantitate şi calitate.
5. Incapacitatea de a se îngriji singur - Pacientul să prezinte - Efectuarea toaletei parţiale a pacientului, Pacientul prezintă mucoase
cauzată de intervenţie chirurgicală mucoase şi tegumente respectându-I pudoarea. şi tegumente curate.
manifestată prin poziţie neadecvată, curate. - Schimbarea lenjeriei ori de câte ori se murdăreşte.
durere. - Să prezinte o stare de - Schimbarea pansamentului când acesta se
confort. murdăreşte.
- Supravegherea pansamentului şi tuburilor de dren.
8. Anxietate cauzată de necunoaşterea - Diminuarea anxietăţii - Furnizează pacientului cunoştinţele necesare Pacientul este echilibrat
prognosticului bolii, manifestată prin pacientului şi atragerea despre regimul de viaţă care trebuie să-l ducă. psihic.
îngrijorare, insomnii. atenţiei asupra normelor de - Evitarea eforturilor fizice prea mari.
viaţă pe care trebuie să le
respecte.
INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator
09-05-2011 Hemoleucograma Examen sumar de urină:
VSH = 10-23 mm/h pH – acid
Ht = 42% D – 1009
Hb = 13,7 g% sediment rare celule
L = 10800 mm3 epiteliale
Uree = 60 mg 2 – 3 L/cm
Glicemie = 130 mg% H – absent
Fibrinogen = 402 mg% Albumină – absent
Creatinina = 0,6-1,20 m%
TS = 3’17”
TC = 7’19”

10-05-2011 Ht = 43%
Hb = 15%
L = 10000 mm3
VSH = 3-17 mm/h
09-05-2011 Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol
- excursia diafragmului în sus
- imagini hidroaerice şi pneumoperitoneu
b. Radiografie pulmonară fără modificări.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC


Data Medicamentul Forma de Calea de Doza/ora
prezentare administrare
10-05-2011 Glucoză 10% Fl I Perfuzie iv 500 ml/24h
Ser fiziologic Fl III Perfuzie iv 300 ml/24h
Penicilină F4 i.m. 1 mil/6h
Algocalmin Fl 4 i.m. 1 f/24h
Diazepam F1 i.m. 1 f/24h
12-05-2011 Penicilină Fl 4 i.m. 2mil/6h
13-05-2011 Algocalmin Fl 4 i.m. 1 f/24h
Diazepam F1 i.m. 1 f/24h
14-05-2011 Penicilină F 4 mil i.m. 1mil/6h
15-05-2011 Kanamicină F1 i.m. 0,5/12h
Algocalmin F1 i.m. 1 f/6h
Diazepam F1 i.m. 1 f/6h

EVALUARE FINALĂ
Pacienta M.S. se prezintă la serviciul de urgenţă cu stare generală altertată,
dureri violente în fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături.
După investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă
intervenţiilor chirurgicale. Operaţia a decurs în condiţii bune, fără complicaţii. Pe toată
perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei medicale.
Ea a primit:
- tratament medical cu antibiotice, calmante, sedative
- a fost echilibrată hidroelectrolitic
- repaos la pat
- alimentaţie parenterală
Bolnava se externează pe data de 30 mai 2011 vindecată cu următoarele
recomandări:
- evitarea eforturilor fizice
- respectarea regimului de viaţă şi muncă
BIBLIOGRAFIE

CORNELIU BORUNDEL – Manual de medicină internă pentru cadre medii,


Bucureşti, 1994
D. VASILE, M. GRIGORIU – Chirurgie, Bucureşti, 1995
MIHAI MIHĂILESCU – Chirurgie – pentru cadrele medii, Bucureşti, 1979
GEORGETA BALTĂ – Tehnica îngrijirii bolnavului, Bucureşti, 1983