FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI
CLUJ- NAPOCA

SITUAŢII FINANCIARE CONSOLIDATE.

Particularizare în vederea calculării Disclosure Index

Masteranzi:

BAN Raluca-Felicia, MCAC

BLĂJAN Loredana Andra, MCAC
BODEA Andreea Laura, MCAC
DAMIAN Maria Ionela, EXCA
CUC Beniam Filon, MCAC

2010
 SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE

1. INTRODUCERE

Având în vedere fenomenul globalizării, noțiunea de grup și implicit cea a situațiilor financiare
consolidate a devenit un subiect din ce în ce mai discutat. Marile companii au căutat să se dezvolte
atât pe plan național, cât și dincolo de granițele țării de origine, să cucerească noi piețe și astfel să
devină recunoscute la nivel internațional.

Desigur că și pentru a fi tranzacționate pe diferite burse de valori, companiile trebuie să

îndeplinească anumite criterii, acestea fiind mult mai ușor de atins prin intermediul unui grup, în
care, până la urmă, activele, datoriile și rezultatele obținute de mai multe companii, controlate de o
entitate mamă sunt privite ca un tot unitar.

Nu de puține ori s-au înregistrat cazuri în care, tocmai pentru a crește valoarea întreprinderii și a
acțiunilor acesteea, s-au recurs la diverse practici care îi duceau în eroare pe utilizatorii informației
contabile. Situațiile financiare privite separat pot „arăta„ mult mai bine decât sunt, de fapt, în
realitate, prin înglobarea unor operațiuni care au loc în cadrul grupului. Însă, prin intermediul
situațiilor financiare consolidate aceste operațiuni sunt eliminate, asigurându-se astfel o transparență
mai mare.

Opinia publică a fost zguduită la începutul mileniului de dramaticele scandaluri financiare în care
au fost implicaţi adevaraţi coloşi ai economiei mondiale de atunci precum Enron, WorldCom,
Parmalat ş.a. Cert este faptul că interpretarea eronată şi aplicarea defectuoasă, cu sau fără intenţie, a
prevederilor standardelor au dus la prezentarea unor situaţii financiare care erau departe de a
reflecta poziţia financiară a companiilor în cauză. Masivele fraude contabile au expus slăbiciunea
guvernanţei corporative la nivel global, a sistemelor de control şi audit şi a mecanismelor de
raportare financiară.

Procesul de armonizare contabilă și accentul pus din ce în ce mai des pe importanța aplicării
standardelor internaționale de contabilitate, precum și a prezentării informației contabile în perfectă
concordanță cu ceea ce ea reflectă de fapt, sunt răspunsuri ale organismelor de reglementare în
cursa globalizării și a controlului prezentarii informațiilor în cadrul situațiilor financiare. Astfel,
organismele de reglementare internaţionale s-au mobilizat în încercarea de a oferi actorilor vieţii
economice un pachet format din ghiduri, legi, reglementări şi standarde cât mai eficiente, cu rol de
pivot în cadrul guvernanţei corporative și a prezentării informațiilor contabile.

Rămâne de văzut gradul în care noile reglemetări şi/sau schimbările în modul de aplicare al celor
curente, vor preveni apariţia unor cazuri similare de eșec corporativ și fraudă precum cele amintite
anterior şi dacă se vor vedea ajustări ale comportamentului celor ce ar trebui să fie paznicii lumii
economice. Ritmul în care realităţile economice se dezvoltă obligă asumarea unor măsuri care să
ţină pasul cu aceste evoluţii. Astfel, s-au luat o serie de măsuri de prevenire și control a practicilor
frauduloase, în special ale celor ce implică mecanisme de inginerie financiară prin intermediul
tehnicilor de consolidare, a contabilității grupurilor de entități și a entităților cu scop special.

Amendamentele recent apărute reprezentând paşi în direcţia bună și toată tevatura din jurul
scandalurilor mult mediatizate vor apropia tot mai mult opinia publică, în general, de ceasul necesar
realismului financiar.

2
2. METODOLOGIA CERCETĂRII

Prin metodologie se întelege ansamblul metodelor de cercetare folosite într-o știință sau, pur și
simplu, știința efectuării cercetării. Etimologia cuvântului ne conduce către cuvintele grecești
metodos (drum, cale) și logos (știință).

Metoda, în cazul științelor socio-umane, reprezintă modul de cercetare, sistemul de reguli și

principii de cunoaștere a realității sociale. Cercetarea se bazează pe testarea ipotezelor printr-un
empirism logic, o abordare pozitivistă, fiind utlizate metode cantitative, calitative, statistice, dar și
metoda inductivă sau deductivă. Aceste metode se delimitează după mai multe criterii în funcție de
obiectivul urmărit (Hutu, 2001:47).

Un pas important pe parcursul cercetării este evaluarea. Activitatea de evaluare a cercetării are rolul
de a se constitui într-o atitudine critică în receptarea rezultatelor, prevenindu-se improvizația, dar și
denaturarea adevărului. Evaluarea cadrului teoretic și metodologic se realizează pe baza
următoarelor etape care vizează atât cadrul teoretic, dar și cel metodologic (Harrison, 1994):
definirea corespunzătoare a conceptelor sau fundamentarea științifică a acestora, operaționalizarea
conceptelor astfel încât să pună în evidență aspecte relevante, formularea unor ipoteze care să
constituie un model explicativ și coerent, determinarea importanței și activității temei de cercetare,
alegerea metodelor și a tehnicilor de cercetare în acord cu specificul domeniului studiat și cu
obiectivele urmărite, elaborarea instrumentelor de lucru în acord cu conținutul temei și cu definirea
operațională a conceptelor și adecvarea instrumentelor de cercetare la caracteristicile fenomenului/
procesului studiat.

Pe parcursul prezentei lucrări am recurs la diferite metode, tocmai pentru a ne atinge obiectivul
urmărit, și anume, verificarea gradului în care informațiile prezentate în situațiile financiare ale unor
companii sunt în concordanță cu standardele internaționale de contabilitate, precum și a factorilor
care le influențează.

Așadar, pornind de la titlul lucrării, observăm că domeniul principal de interes îl constituie situațiile
financiare consolidate.

Am recurs, în primul rând, la o teoretizare a acestui concept. Prin intermediul literaturii de

specialitate existente am prezentat o scurtă caracterizare a acestui concept de situații financiare
consolidate, amintind, totodată, și standardele emise de IASB, tocmai pentru o mai bună înțelegere
și întocmire în practică a situațiilor consolidate. Desigur, având în vedere caracterul limitativ al
lucrării, am ales ca dintre cele cinci standarde aflate în vigoare la ora actuală, să încercăm o mai
bună înțelegere și transpunere în practică a doar două dintre ele:

 IAS 27 ” ”Situații financiare consolidate și separate”

 IAS 28 ”Contabilitatea investițiilor în întreprinderile asociate”

În al doliea rând, am transpus aceste concepte teoretice în practică, urmărind modul în care
entitatea-mamă întocmește situațiile financiare consolidate.

Având în vedere că, întrega lucrare e concepută, de fapt, pentru a determina Disclosure index (Di)
pentru informațiile prezentate în situațiile financiare consolidate, și pentru a-l determina trebuia să

3
urmărim în ce măsură cerințele IAS au fost respectate, am ales ca din cele două standarde amintite
și din informațiile pe care acestea le impun companiilor să le prezinte, următoarele1:

 IAS 27:
1. Definirea noțiunii de control – condiție a consolidării;
2. Enumerarea, în situațiile financiare consolidate, a filialelor importante;
3. Tratamentul contabil al tranzacțiilor intragrup (eliminarea acestora);
4. Motivele pentru care o filială nu a fost consolidată;
5. Menționarea datei de raportare financiară a filialelor consolidate, în cazul în care au o altă
dată de raportare financiară față de cea a societății mamă.

 IAS 28:
1. Definirea noțiunii de influență semnificativă – condiție a asocierii între întreprinderi;
2. Aplicarea metodei punerii în echivalență;
3. Explicații pentru folosirea altei metode decât punerea în echivalență;
4. Modul de recunoaștere al câștigurilor sau pierderilor.

După ce am indentificat sau nu aceste informații în cadrul situațiilor financiare am determinat

elementul urmărit, Disclosure index, pe baza următoarei formule:
m

d i
DI  i 1
n
, unde DI  0,1
d
i 1
i

D I = indicele prezentării informațiilor,

d i = 1 dacă informațiile au fost furnizate și 0 în caz contrar,
m = numărul de elemente prezentate efectiv,
n = numărul maxim de elemente posibile a fi prezentate

În vederea determinării Di pentru toate companiile selectate am utilizat programul Microsoft Excel,
și am avut astfel o evidență exactă a informațiilor care au fost prezentate, precum și a celor care au
fost omise sau care nu au putut fi aplicabile (n/a). Am încadrat informații și ca fiind neaplicabile,
tocmai pentru a nu denatura Di și a afirma că un grup nu au prezentat informații, care nici nu puteau
fi prezentate.

Grupurile incluse în studiu au fost selectate de pe cinci burse care aparțin U.E, din primul indice al
bursei, și anume:
 Bursa din Austria2 - indicele ATX;
 Bursa din Budapesta3 - indicele BUX;
 Bursa din Italia4 - indicele FTSE MIB
 Bursa din Germania5 - indicele DAX30;
 Bursa din Londra6 - indicele FTSE100;

1
Informațiile au fost selectate, din cele prevăzute de standarde, cu ajutorul site-urilor
http://www.iasplus.com/standard/ias27.htm , repectiv http://www.iasplus.com/standard/ias28.htm
2
www.wienerborse.at
3
www.bse.hu
4
www.borsaitaliana.it
5
www.deutsche-borse.com
6
www.londonstockexchange.com

4
Bursele au fost selectate pe baza unui raport FESE7 pe 2009, raport în care cele cinci burse au
înregistrat cele mai mari cifre de afaceri, bursa londoneză situându-se chiar pe primul loc8. Am avut
în vedere raportul pe anul 2009, deoarece și situațiile financiare ale grupurilor au fost ale ultimului
exercițiu financiar, adică tot pe anul 2009. Entităţile selectate de pe bursele amintite, precum şi
prelucrarea datelor apar la anexa 1.

În urma determinării indicelui de prezentare al informațiilor, am încercat să identificăm factorii care

ar fi putut sa-l influnțeze. Am avut în vedere, așadar, cifra de afaceri a grupului, tipul auditorului,
țara de origine a grupului (a companiei-mamă), precum și sectorul de activitate al grupului.
Grupurile listate pe bursa londoneză, respectiv cea maghiară aveau cifra de afaceri exprimată în lire
sterline (GBP), respectiv forinți (HUF), însă acestea au fost convertite în moneda euro (EUR), la
cursul BNR din data de 31.12.2009, data în care au fost întocmite situațiile financiare. Când ne-am
referit la tipul auditorului am urmărit dacă grupul e auditat de un auditor din BIG4 sau de un altul.
Firmele de audit din BIG4 sunt:
 Delloite Touche Tohmatsu (Statele Unite ale Americii);
 PricewaterhouseCoopers (Marea Britanie);
 Ernst&Young (Marea Britanie);
 KPMG (Olanda)

Pentru a determina legătura dintre acești factori, considerați independenți, și Di, considerat factor
dependent, am recurs la programul statistic SPSS.

3. SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE

3.1 Noțiuni introductive privind situațiile finaciare consolidate

Deosebirile dintre situațiile financiare consolidate și cele individuale derivă în esență din sfera de
cuprindere a entității care face obiectul raportării. Astfel, dacă în cazul situațiilor financiare
individuale entitatea raportoare constă într-o singură întreprindere cu personalitate juridică, cu
acționarii/asociații ei, situațiile financiare consolidate raportează informații despre un grup de
întreprinderi, având fiecare personalitate juridică, însă unite prin diverse legături financiare, sau
contractuale și aflate sub controlul unei societăți dominante (Muller, 2010:39).

Prin intermediul IFRS se stabilesc criteriile pe baza cărora se întocmesc una din cele 3 tipuri de
situații financiare: situații financiare consolidate, situații financiare individuale9, respectiv situații
financiare separate10. Cele mai importante diferențe existente între aceste situații constau în
tratamentul contabil aplicat filialelor (subsidiaries), entităților asociate (associates) și asocierilor în
participație (joint ventures). E în interesul entității raportoare să stabilească care tip de situații
financiare se impune a fi pregătit.

7
Federation of European Securities Exchange
8
Raport disponibil pe http://www.fese.be/en/?inc=art&id=81 .
9
Situațiile financiare individuale sunt acele situații financiare prezentate de o entitate care nu are filiale, entități asociate
sau asocieri în participație sau de o entiate care nu are filiale, dar are asociați și/sau asocieri în participație și fie nu a
îndeplinit criteriile pentru întocmirea doar a situațiilor financiare separate sau îndeplinește acele criterii dar alege să
întocmească situații financiare individuale (KPMG, 2005/6).
10
Situațiile financiare separate pot fi întocmite în completarea situațiilor financiare consolidate ori individuale (KPMG,
2005/6:19).

5
 Figura 1. Stabilirea tipului de situație financiară de întocmit

Investiție în entitate
NU asociată sau asociere NU
Investiție în filială?
în participație?

DA DA

Se aplică criteriile
Se aplică criteriile privind scutirea de la
privind scutirea de la aplicarea IAS 28
aplicarea IAS 27 ?
și/sau IAS 31?

NU DA (opțional) DA (opțional) NU

Se întocmesc situații Opțional Se pot întocmi situații Opțional Se întocmesc situații

financiare consolidate financiare separate financiare individuale

(sursa: KPMG, 2005/6:16)

Așa cum reiese și din titlu, tema abordată de noi e reprezentată de situațiile financiare consolidate,
subiect ce va fi tratat în cele ce urmează.

Elementul esențial pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate îl reprezintă existența unui
grup. Făcând referire la acest concept, de-a lungul timpului, grupul a fost definit de mai mulți
autori. În literatura românească Tiron-Tudor definește grupul ca fiind o entitate economică formată
dintr-un ansamblu de societăți, fiecare cu personalitate juridică proprie, unite dintre ele prin diverse
legături, în virtutea cărora una dintre ele deține unitatea deciziei și exercită o influență sau un
control asupra celorlalte, dominându-le (Tiron-Tudor, 2000:18). La nivel internațional, IASB
definește grupul ca fiind o societate-mamă și toate filialele ei11. Prin societate-mamă înțelegem o
entiate care are una sau mai multe filiale în timp ce filiala poate fi definită ca fiind o entitate
controlată de o alta, denumită societate-mamă (IAS 27.4).

Hove face disticție între grupurile simple și grupurile complexe (Hove, 2006:5). Astfel, grupul
simplu e format din compania-mamă și o filială, entitatea mamă exercitând un control mai mare de
50% asupra filialei și prin urmare având posibilitatea să guverneze politicile financiare și
operaționale ale filialei. Grupul complex cuprinde mai mult de 2 companii, entitatea-mamă având
controlul asupra unei filiale, care la rândul ei deține control într-o altă filială.

Având în vedere existența unui grup și modul în care acesta se formează, trebuie să ne oprim atenția
și asupra conceptului de control, deoarece așa cum afirmă și Muller, în jurul controlului gravitează
obiectivul identificării situației în care o societate trebuie să includă activele, datoriile și rezultatele
unei alte societăți în situațiile sale consolidate (Muller, 2010:43).

11
Informație preluată de pe site-ul http://www.iasplus.com/standard/ias27.htm .

6
Prin intermediul IAS 27, control e definit ca fiind puterea de a guverna politicile financiare și
operaționale ale unei entități astfel încât să se obțină beneficii de pe urma activității acesteea din
urmă (IAS 27.4). Vorbim în acest caz de control exclusiv de fapt, în timp ce atunci când se
presupune că o entitate deține mai mult de jumătate (50%) din drepturile de vot ale unei societăți ne
referim la un control exclusiv de drept (Feleagă&Malciu, 2002).

Atunci când o entitate deține un număr semnificativ de voturi (între 20% și 50%) în adunarea unei
alte entități, numită întreprindere asociată, având puterea de a participa, însă nu și de a controla, la
deciziile privind politica financiară și operațională a respectivei entități, se numește influență
notabilă sau semnificativă (Muller, 2010:45).

IASB a emis mai multe norme privind situațiile consolidate, iar în prezent sunt în vigoare
următoarele norme:
 IAS 27 ”Situații financiare consolidate și separate”
 IAS 28 ”Contabilitatea investițiilor în întreprinderile asociate”
 IAS 31 ”Rapotarea financiară a intereselor în asociere în participație”
 IFRS 3 ”Combinări de întreprinderi”
 SIC 12 ”Consolidare-entități cu scop special”

3.2 Prezentarea situațiilor financiare consolidate

Potrivit IAS 27 o entiate-mamă e obligată să prezinte situații financiare consolidate, situații care să
includă și filialele pe care le deține. Există însă și excepții, când aceste situații pot fi întocmite sau
nu, rămânând la latitudinea entității raportoare (IAS 27.10):

 societatea-mamă este, la rândul ei, în totalitate sau parțial, o filială a unei alte entități, iar
proprietarii săi, inclusiv cei care, în alte condiții, nu au drept de vot, au fost informați și nu
au fost împotriva faptului ca societatea-mamă să nu prezinte situații financiare consolidate;
 instrumentele de datorie și de capitaluri proprii ale societății-mamă nu sunt tranzacționate pe
o piață publică (o bursă de valori națională sau străină sau o piață nereglementată – OTC –,
inclusiv piețele locale și regionale);
 societatea-mamă nu a depus, și nici nu este pe cale să depună, situațiile sale financiare la o
comisie pentru valori mobiliare sau alt organism de reglementare, în scopul emiterii oricărui
tip de instrumente pe o piață publică;
 o societate-mamă finală sau intermediară a societății-mamă întocmește situații financiare
consolidate disponibile pentru uzul public, în conformitate cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară.

Conform IAS 27, procedurile de consolidare preusupun combinarea situaţiilor financiare ale
entităţii-mamă şi cele ale filialelor ei element cu element, prin însumarea tuturor elementelor
similare de active, datorii, capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli. Pentru ca situaţiile financiare
consolidate să prezinte informaţii financiare despre grup ca o singură entitate economică, se parcurg
etapele:

 Valoarea contabilă a investiţiei făcută de societatea-mamă în fiecare filială şi partea

societăţii-mamă din capitalul propriu al fiecărei filiale sunt eliminate ( a se vedea IFRS 3,
descrie tratamentul contabil al fondului comercial rezultat);
 Se identifică interesele minoritare în profitul sau pierderea filialelor consilidate pentru
perioada în care se face raportarea; şi

7
  Interesele minoritare în activele nete ale filialelor consolidate sunt identificate separat de
capitalurile proprii ale acţionarilor societăţii-mamă (IAS 27.18).

Pentru contabilizarea investiţiilor în asociaţi se aplică standardul IAS 28 Investiţii în entităţile

asociate. Totuşi, acest standard nu se aplică investiţiilor în entităţile asociate deţinute de:

 Organizaţii cu capital de risc şi

 Fonduri mutuale, fonduri închise de investiţii şi entităţi similare, inclusiv fonduri de
asigurare cu componentă de investiţii

care sunt recunoscute la valoarea justă prin profit sau pierdere conform IFRS 9 Instrumente
financiare sau IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. O entitate ar trebui să
evalueze aceste investiţii la valoare justă prin recunoaşterea modificărilor valorii juste în profit sau
pierdere, conform IFRS 9 (IAS 28.1).
Potrivit IAS 28, o investiţie într-o entitate asociată ar trebui contabilizată prin metoda punerii în
echivalenţă (eng. equity method) cu excepţia cazurilor când:

 Investiţia este clasificată drept deţinută în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5 Active
imobilizate deţinute în vederea vânzării sau activităţi întrerupte;
 Se aplică excepţia de la punctul 10 al IAS 27, care permite unei societăţi-mamă, care deţine
şi o investiţie într-o entitate asociată, să nu prezinte situaţii financiare consolidate (IAS
28.13).

Pe baza metodei punerii în echivalenţă, investiţia într-o entitate asociată este iniţial recunoscută la
cost, iar valoarea contabilă este majorată sau redusă, pentru a recunoaşte cota investitorului din
profitul sau pierderea entităţii în care acesta a investit după data dobândirii. Cota investitorului din
profitul sau pierderea entităţii în care s-a investit este recunoscută în pierderea sau profitul
investitorului. Distribuirile primite de la entitatea în care s-a investit reduc valoarea contabilă a
investiţiei. Ajustările valorii contabile pot fi, de asemenea, necesare în cazul modificării interesului
proporţional al investitorului în entitatea în care acesta a investit, derivate din modificări ale
capitalurilor proprii ale entităţii în care s-a investit, care nu au fost recunoscute în pierderea sau
profitul entităţii în care s-a investit. Astfel de modificări le includ pe cele care rezultă din
reevaluarea imobilizărilor corporale şi din diferenţele de curs valutar. Partea investitorului din
aceste modificări este recunoscută direct în capitalurile proprii ale investitorului (IAS 28.11).

3.3 Stadiul actual al cunoaşterii

Sinteză a literaturii de specialitate în domeniul raportărilor financiare consolidate

Realizarea unei recenzii a stadiului cunoaşterii până la momentul de debut al unei cercetări
reprezintă o premisă absolut necesară pentru atingerea obiectivului principal al unui studiu,
respectiv acela de a crea valoare adaugată cunoaşterii ştiinţifice din aria de cercetare vizată
(Mustaţă, 2008:17).
Realizând o analiză cantitativă a literaturii contabile internaţionale în aria problematicii situaţiilor
financiare consolidate, Muller (2010:25) structurează cercetările ştiinţifice din domeniul studiat în
patru perioade de timp:

 Perioada premergătoare emiterii primei reglementări privind situaţiile financiare contabile la

nivel internaţional (ARB 51 în 1959) – se caracterizează prin lipsa unei legislaţii în
domeniul raportărilor financiare atât în SUA cât şi pe plan internaţional. Activitatea de

8
 cercetare din această perioadă are un caracter restrâns, tratând din punct de vedere teoretic
diverse aspecte legate de tehnica de consolidare sau aspecte generale privind situaţiile de
grup;
 Perioada 1959-1982 cuprinde intervalul de timp dintre emiterea ARB 51 şi până la apariţia
Directivei a VII-a în UE. În această perioadă au apărut şi alte reglementări în SUA (APB 16
Combinări de întreprinderi şi APB 18 Metoda punerii în echivalenţă), precum şi primul
standard internaţional de contabilitate (IAS 3 Situaţii financiare consolidate) privind
situaţiile financiare consolidate. În planul cercetării contabile aferente raportărilor financiare
consolidate se impune curentul normativist, diferiţii autori urmărind, mai degrabă, să ofere
soluţii şi să facă recomandări. În marea lor majoritate, studiile din această perioadă au
caracter descriptiv-conceptual, cercetările empirice făcându-şi apariţia doar înspre finalul
perioadei;
 În perioada 1983-2001 are loc emiterea Directivei a VII-a şi transpunerea ei în legislaţiile
naţionale ale ţărilor membre UE, precum şi emiterea altor standarde internaţionale de
contabilitate (IAS 22 Combinări de întreprinderi, IAS 27 Situaţii financiare consolidate,
IAS 31 Interese În asocierile în participaţie). Din punct de vedere al cercetării contabile,
această perioadă se caracterizează prin trecerea de la curentul normativist la cel pozitivist. În
prima parte a acestui interval de timp se constată o preocupare pentru teme precum: fondul
comercial, perimetrul consolidării sau reglementarea consolidării conturilor în Europa prin
Directiva a VII-a. În a doua jumătate se constată o creştere semnificativă a interesului
cercetătorilor pentru problematica situaţiilor financiare consolidate.
 Perioada 2002-2009 se caracterizează prin revizuirea reglementărilor contabile privind
situaţiile financiare consolidate la nivel internaţional, european şi nord-american. De
asemenea, în 2002 are loc emiterea Regulamentului 1606/2001 privind aplicarea IAS/IFRS
în UE începând cu 2005. Literatura contabilă aferentă problematicii studiate se
caracterizează printr-o cercetare pozitivistă, cu o orientare preponderent empirică. Tot în
această perioadă îsi fac apariţia şi în românia cercetări referitoare la raportările financiare
consolidate.

Scurtă descriere a cercetărilor anterioare ce privesc nivelul de conformitate cu cerinţele IFRS

al prezentărilor financiare

Cercetări cu privire la nivelul de conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate au

început să apară au început să apară în jurul anului 2000, arătând, la momentul respectiv, un grad
relativ înalt de non-conformitate (Cairns, 1999; El-Gazzar et al., 1999; Street et al., 1999; citat de
Fekete, 2008:296).

Studii ulterioare s-au axat pe studiul întreprinderilor listate pe mai multe burse de valori, încercând
să identifice dacă există diferenţe semnificative între companiile listate pe o bursă din SUA şi cele
care nu sunt cotate pe o astfel de bursă. Rezultatele au indicat un nivel general de conformitate mai
mare pentru companiile care erau listate şi pe o bursă din SUA (Glaum & Street, 2003 citat de Tiron
& Raţiu, 2010:187).

Stay & Gray (2002, citat de Fekete, Matiş & Lukacs, 2008) realizează un studiu mai cuprinzător, pe
un eşantion de 272 de companii internaţionale, analizând factori precum mărimea entităţii,
profitabilitatea, sectorul de activitate, notele explicative, tipul auditorulul, ţara de origine, pentru a
determina ce anume influenţează nivelul de conformitate cu IAS.
Studii mai recente ce privesc nivelul de conformitate al raportărilor financiare consolidate cu
IAS/IFRS sunt cele realizate de Fekete et al. (2008) şi Tiron & Raţiu (2010).

9
4. STUDIU EMPIRIC PRIVIND DISCLOSURE INDEX

4.1. Descrierea variabilelor

Variabila dependentă este indicele prezentărilor de informaţii (Di), a cărui metodă a determinare a
fost descrisă deja în cadrul acestei lucrări.
Vom încerca să explicăm variaţia acestui indice prin intermediul unor factori preluaţi din literatura
de specialitate în domeniu, şi anume:

 Mărimea entităţii, operaţionalizată prin intermediul logaritmului natural din cifra de afaceri,
deoarece am dorit să eliminăm într-o oarecare măsură efectele de mărime (eng. scale
effect), ce apar ca urmare a dispersiei foarte mari a cifrei de afaceri în cadrul eşantionului;
 Tipul auditorului (Tip auditor), variabilă dihotomă ce ia valoarea 1 dacă situaţiile financiare
consolidate sunt auditate de un cabinet de audit aparţinând Big4 şi 0, în caz contrar;
 Sectorul economic preponderent în care îşi desfăşoară activitatea grupul. Toate variabilele ce
reprezintă sectorul de activitate: instituţii financiare şi bănci, comerţ, servicii, industrial,
bunuri personale, chimic, IT şi telecomunicaţii, iau valoarea 1 dacă firma operează în
domeniul respectiv şi 0 în caz contrar;
 Ţara în care grupul îşi are sediul (Ungaria, Germania, Austria, UK, Italia) este de asemenea
o variabilă dihotomă.

Tabelul 1 Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

Disclosure index .869167 .1667570 50

Tip auditor .88 .328 50
LN din CA 14.54 2.581 50
Auto & Parts .12 .328 50
Financial Institutions & .20 .404 50
Banks
Trade .14 .351 50
Services .28 .454 50
Industrial Goods & Services .38 .490 50
Personal Goods .26 .443 50
Chemicals .12 .328 50
IT & Communications .10 .303 50
Ungaria .18 .388 50
Germania .20 .404 50
Austria .24 .431 50
UK .18 .388 50
Italia .10 .303 50

Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

Toate variabilele pe care dorim să le includem în modelul statistic sunt prezentate în tabelul de mai
sus şi descrise prin intermediul mediei şi a abaterii medii pătratice. De asemenea, tabelul ne indică
faptul că nu avem variabile omise.

10
Observăm, pe baza tabelului, că valoarea medie a Di este una destul de ridicată, şi anume 0.869167.
Di se abate în medie cu 0.1667570 de la valoarea medie. Eşantionul studiat este format din 50 de
companii.

Tabelul 2 Variables Entered/Removedb

Variables Variables
Model Entered Removed Method

1 Italia, Industrial . Enter

Goods &
Services, Auto &
Parts, Personal
Goods, Ungaria,
Services, Trade,
Tip auditor,
Chemicals, IT &
Communications,
Financial
Institutions &
Banks, UK,
Germania, LN din
CA, Austria

a. All requested variables entered.

b. Dependent Variable: Disclosure index
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul
statistic SPSS

Tabelul de mai sus cuprinde variabilele pe care dorim să le introducem în model, precizând că
variabila dependentă este indicele de prezentare a informaţiilor, Disclosure index. Corelaţiile dintre
variabilele precizate, realizate cu ajutorul tabelului pivot, apar la anexa 2.

4.2. Conceperea modelului

Forma generică a modelului ce cuprinde toţi factorii propuşi este următoarea:

DI = a1 + a2LN(CA) + a3Tip_aud + a4Auto + a5Financial + a6Trade + a7Services + a8Industrial +

a9PersGoods + a9Chemicals + a10ITC + a11Ungaria + a12Italia + a13Germania + a14Austria + a15UK
+ε
unde:
DI – indicele de prezentare a informaţiilor;
CA – cifra de afaceri;
Tip_aud – tipul de auditor;

Variabilele Auto (Auto & Parts), Financial (Financial Institutions & Banks), Trade, Services,
Industrial (Industrial Goods & Services), PersGoods (Personal Goods), Chemicals şi ITC (IT &
Communication) reprezintă sectorul de activitate şi iau valoarea 1 dacă entitatea operează
preponderent în sectorul respectiv şi 0 în caz contrar.

11
Variabilele Ungaria, Italia, Germania, Austria şi UK se referă la ţara în care grupul îşi are sediul şi
sunt, de asemenea, variabile dihotome ce iau valoarea 1 dacă entitatea îşi are sediul în ţara
respectivă şi 0 în caz contrar.

4.3. Testarea modelului

Modelul expus mai sus se bazează pe următoarele ipoteze:

H1: Mărimea grupului influenţează nivelul de conformitate cu cerinţele IAS privind

prezentarea de informaţii în situaţiile financiare consolidate;

H2: Tipul de auditor influenţează nivelul de conformitate cu cerinţele IAS privind

prezentarea de informaţii în situaţiile financiare consolidate;

H3: Sectorul de activitate influenţează nivelul de conformitate cu cerinţele IAS privind

prezentarea de informaţii în situaţiile financiare consolidate;

H4: Ţara în care grupul îşi are sediul influenţează nivelul de conformitate cu cerinţele IAS
privind prezentarea de informaţii în situaţiile financiare consolidate.

Pentru verificarea ipotezelor emise şi pentru a determina dacă factorii selectaţi înfluenţează într-
adevăr mărimea DI, vom testa modelul propus cu ajutorul programului statistic SPSS.

Tabelul 3 Model Summary

Adjusted R Std. Error of the
Model R R Square Square Estimate
a
1 .532 .283 -.034 .1695385

a. Predictors: (Constant), Italia, Industrial Goods & Services, Auto &

Parts, Personal Goods, Ungaria, Services, Trade, Tip auditor,
Chemicals, IT & Communications, Financial Institutions & Banks, UK,
Germania, LN din CA, Austria
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic
SPSS
Analizând tabelul Model Summary am fi tentaţi să afirmăm faptul că DI depinde în proporţie de
28.3% de factorii selectaţi. Totuşi, dacă ne îndreptăm atenţia înspre testul ANOVA ce include
rezultatul testului de semnificaţie pentru R, observăm că Sig.= 0.577. Deoarece Sig. este mai mare
decât pragul de 0, decidem acceptarea ipotezei de nul şi respingem ipoteza unei relaţii semnificative
între DI şi factorii consideraţi în model.

Aşadar toate cele patru ipoteze considerate la debutul cercetării sunt respinse.

12
 Tabelul 4 ANOVAb
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
a
1 Regression .385 15 .026 .894 .577

Residual .977 34 .029

Total 1.363 49

a. Predictors: (Constant), Italia, Industrial Goods & Services, Auto & Parts, Personal Goods,
Ungaria, Services, Trade, Tip auditor, Chemicals, IT & Communications, Financial Institutions &
Banks, UK, Germania, LN din CA, Austria
b. Dependent Variable: Disclosure index
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS
Dacă Sig. ar fi fost sub pragul de 0.1, am fi decis respingerea ipotezei de nul, acceptarea ipotezei
existenţei unei relaţii semnificative între factorii aleşi şi indicele prezentării informaţiilor. În această
situaţie, pasul următor ar fi fost analiza tabelului ce cuprinde coeficienţii B şi selectarea acelor
variabile a căror coeficienţi sunt semnificativi.

Tabelul 5 Coefficientsa
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients

Model B Std. Error Beta t Sig.

1 (Constant) .608 .231 2.637 .013

Tip auditor -.109 .097 -.215 -1.127 .268

LN din CA .019 .014 .295 1.323 .195

Auto & Parts .036 .088 .072 .414 .682

Financial Institutions & .066 .077 .159 .856 .398

Banks

Trade .119 .090 .251 1.323 .195

Services .155 .067 .422 2.299 .028

Industrial Goods & Services -.014 .084 -.040 -.164 .871

Personal Goods -.077 .063 -.204 -1.223 .230

Chemicals -.027 .092 -.053 -.289 .774

IT & Communications -.209 .098 -.380 -2.140 .040

Ungaria .047 .110 .109 .427 .672

Germania .075 .103 .182 .729 .471

Austria .044 .104 .113 .419 .678

UK -.006 .100 -.013 -.055 .956

Italia .179 .115 .325 1.547 .131

a. Dependent Variable: Disclosure index

Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

13
Dacă Sig. aferent fiecărui coeficient este mai mic decât pragul de 0.1, atunci coeficienţii sunt
semnificativi şi variabilele aferente trebuie menţinute în model. În caz contrar, trebuie să eliminăm
din ecuaţie variabilele respective. Dacă am fi acceptat ipoteza existenţei unei relaţii semnificative
între DI şi factorii consideraţi, am fi inclus în model doar variabilele ITC şi Services, deoarece
pentru acestea Sig.<0.1.

Întrucât în cazul analizei regresionale ce a inclus toţi factorii consideraţi, am constatat că ipoteza
existenţei unei relaţii semnificative între DI şi variabilele dependente, am decis analiza separată a
influenţei fiecărui factor asupra indicelui de prezentărilor de informaţii. Rezultatele acestei analize
sunt sintetizate în cadrul tabelului următor:

Tabelul 6 Sinteza rezultatelor analizei regresionale separate a fiecărui factor considerat

Factor R square Sig.
Tip auditor 0.011 0.464
LN(CA) 0.025 0.273
Auto & Parts 0.004 0.681
Financial Institutions & Banks 0.003 0.72
Trade 0.002 0.74
Services 0.049 0.123
Industrial Goods & Services 0.002 0.743
Personal Goods 0.024 0.279
Chemicals 0.007 0.569
IT & Communications 0.03 0.229
Ungaria 0.001 0.854
Italia 0.013 0.436
Austria 0.00 0.916
Germania 0.002 0.736
UK 0.012 0.445
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

Aşa cum se poate observa şi pe baza tabelului de mai sus, concluzionăm că analiza eşantionului
considerat relevă faptul că niciunul dintre factorii consideraţi nu influenţează DI.

În cele din urmă am decis extinderea cercetărilor asupra unor subeşantioane deoarece am
considerat că există posibilitatea ca preluarea celor 50 de firme de pe 5 burse de valori din UE a dus
la eterogenitatea eşantionului. Aşadar am fragmentat eşantionul în funcţie de ţara de origine a
fiecărui grup şi am realizat analiza regresională pe fiecare din subeşantioanele formate astfel.

14
În cadrul subeşantionului format din companiile ce îsi au sediul în UK, am constatat o influenţă
semnificativă a factorilor consideraţi (cu excepţia variabilelor Tip auditor, Trade şi Financial, ce au
fost excluse din model) asupra DI.

Tabelul 7 Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

Disclosure index .809028 .2169196 8

LN din CA 12.88 3.482 8
Auto & Parts .00 .000 8
Services .25 .463 8
Industrial Goods & Services .13 .354 8
Personal Goods .13 .354 8
Chemicals .00 .000 8
IT & Communications .13 .354 8

a. Selecting only cases for which Tara_origine = 4

Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic
SPSS

Tabelul 8 Model Summary

R

Tara_origine = Adjusted R Std. Error of the

Model 4 R Square Square Estimate
a
1 .997 .994 .979 .0315673

a. Predictors: (Constant), IT & Communications, LN din CA, Personal Goods,

Services, Industrial Goods & Services
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

Tabelul 9 ANOVAb,c
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
a
1 Regression .327 5 .065 65.707 .015

Residual .002 2 .001

Total .329 7

a. Predictors: (Constant), IT & Communications, LN din CA, Personal Goods, Services, Industrial
Goods & Services
b. Dependent Variable: Disclosure index
c. Selecting only cases for which Tara_origine = 4
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

Analizând output-ul generat de SPSS, observăm că DI pentru grupurile ce au

sediul în UK este înfluenţat în proporţie de 97.9% de factorii mărimea entităţii şi
sector de activitate. În urma analizei ANOVA, constatăm că Sig.= 0.015 < 0.10,
ceea ce duce la acceptarea ipotezei conform căreia mărimea entităţii şi anumite
sectoare de activitate influenţează în mod semnificativ DI.

15
 Tabelul 10 Coefficientsa,b
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients

Model B Std. Error Beta t Sig.

1 (Constant) .028 .077 .368 .748

LN din CA .054 .005 .869 9.881 .010

Services .132 .031 .282 4.331 .049

Industrial Goods & Services .259 .052 .422 5.022 .037

Personal Goods .322 .038 .524 8.562 .013

IT & Communications -.178 .038 -.291 -4.744 .042

a. Dependent Variable: Disclosure index

b. Selecting only cases for which Tara_origine = 4
Sursa: prelucrările autorilor utilizând programul statistic SPSS

Aşadar, pentru grupurile originare din Regatul Unit, ecuaţia modelului se prezintă în felul
următor:

DI = 0.028 + 0.054LN(CA) + 0.132Services + 0.259Industrial + 0.322PersGoods – 0.178ITC + ε

CONCLUZII AFERENTE CERCETĂRII

Demersul ştiinţific pe care l-am parcurs a avut ca obiectiv final determinarea gradului în care
informațiile prezentate în situațiile financiare consolidate ale unor companii sunt în concordanță cu
standardele internaționale de contabilitate, precum și a factorilor care le influențează.
Pentru atingerea acestui obiectiv, am calculat indicele prezentărilor de informaţii pentru 50 de
companii selectate de pe burse de valori din Uniunea Europeană. Ulterior, pe baza literaturii de
specialitate în domeniu, am selectat patru factori (mărimea entităţii, tipul de auditor, sectorul de
activitate şi ţara de provenienţă) care ar putea avea influenţă asupra indicelui de prezentare a
informaţiilor.

În urma analizei regresionale, am determinat faptul că factorii incluşi în modelul considerat nu au

influenţă semnificativă asupra indicelui de prezentare a informaţiilor. Am continuat studiul prin
analiza separată e fiecărui factor, pentru a determina dacă vreunul dintre aceştia are influenţă asupra
Disclosure Index. Totuşi, nu s-a putut stabili o legătură între vreunul dintre factori şi indicele de
prezentare a informaţiilor. În cele din urmă am decis fragmentarea eşantionului în funcţie de ţara de
origine a întreprinderilor şi realizarea analizei regresionale pe fiecare subeşantion în parte. În urma
acestor analize, am determinat o puternică influenţă a variabilelor mărimea entităţii (exprimată sub

16
forma logaritmului natural din cifra de afaceri) şi sectorul de activitate, asupra indicelui de
prezentare a informaţiilor, pentru grupurile originare din Regatul Unit. Deşi, analiza statistică ne
indică faptul că DI este explicat în mare parte de factorii selectaţi, nu ne hazardăm în a face
presupuneri deoarece această analiză se bazează pe un subeşantion format din doar 8 unităţi
statistice. În perspectivă, propunem analiza acestor factori pe un eşantion mai mare de firme, pentru
a determina dacă modelul propus este viabil.

În concluzie, indicele de prezentare a informaţiilor poate furniza informaţii importante referitoare la

modul în care societăţile cotate pe bursele aparţinând Uniunii Europene îndeplinesc cerinţele
prevăzute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Fekete S., Cercetare conceptuală şi empirică privind raportările financiare din România şi
Ungaria, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2009.
2. Fekete S., Matiş D., Lukacs J., Factors Influencing the Extent of Corporate Compliance with
IFRS - The Case of Hungarian Listed Companies, 2008.
3. Feleagă N., Malciu L., Politici și opțiuni contabile. Fair accounting vs. Bad accounting,
Ed. Economică, București, 2002.
4. Hove M.R., Consolidated Financial Statements. An international perspective, Ed. Juta and
Co, 2006.
5. Hutu C.A., Metode de cercetare în studiile organizaţionale, Ed. Venus, Iaşi, 2001.
6. KPMG, Insights into IFRS, 2005/6.
7. Muller V.O, Situațiile financiare consolidate, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2010.
8. Mustaţă R., Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile – între necesitate şi
spontaneitate, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2008.
9. Tiron-Tudor A., Consolidarea conturilor, Ed. Tribuna Economică, București, 2000.
10. Tiron-Tudor A., Raţiu R.V., How transparent are companies listed on the bucharest stock
exchange when disclose them consolidated financial statements?, Oeconomica, 2010.
11. www.borsaitaliana.it
12. www.bse.hu
13. http://www.cursbnr.ro/convertor-valutar
14. www.deutsche-borse.com
15. http://www.fese.be/en/?inc=art&id=81
16. http://www.iasplus.com/standard/ias27.htm
17. http://www.iasplus.com/standard/ias28.htm
18. www.londonstockexchange.com
19. www.wienerborse.at

17
Anexa 1. Datele prelucrate pentru determinarea Disclosure Index

18
 Anexa 2. Correlations
Correlations

Financial

Institutions & Industrial Goods IT &

Disclosure index LN din CA Tip auditor Auto & Parts Banks Trade Services & Services Personal Goods Chemicals Communications Ungaria Germania Austria UK Italia

Pearson Correlation Disclosure index 1.000 .158 .106 .060 .052 .048 .221 -.048 -.156 .083 -.173 -.027 .049 .015 -.110 .113

LN din CA .158 1.000 .415 .187 .090 -.288 -.010 -.246 .089 .235 -.044 -.242 .481 -.027 -.201 -.175

Tip auditor .106 .415 1.000 .136 .185 .149 .093 -.345 .079 -.053 -.082 -.147 .185 -.081 -.147 .123

Auto & Parts .060 .187 .136 1.000 -.185 -.149 -.230 -.036 -.079 -.136 -.123 -.013 .277 -.208 -.173 .082

Financial Institutions & Banks .052 .090 .185 -.185 1.000 -.058 .022 -.391 -.068 -.031 .167 .026 .000 .070 .026 -.167

Trade .048 -.288 .149 -.149 -.058 1.000 .005 -.316 .155 -.149 .058 .111 -.202 -.227 .261 .058

Services .221 -.010 .093 -.230 .022 .005 1.000 -.029 -.167 .181 .386 .172 -.089 .171 -.060 -.208

Industrial Goods & Services -.048 -.246 -.345 -.036 -.391 -.316 -.029 1.000 -.088 .345 -.261 .169 -.082 .332 -.260 .014

Personal Goods -.156 .089 .079 -.079 -.068 .155 -.167 -.088 1.000 .062 -.046 -.040 .274 -.120 -.159 .106

Chemicals .083 .235 -.053 -.136 -.031 -.149 .181 .345 .062 1.000 -.123 .147 .123 .081 -.173 -.123

IT & Communications -.173 -.044 -.082 -.123 .167 .058 .386 -.261 -.046 -.123 1.000 .191 .000 -.031 .017 -.111

Ungaria -.027 -.242 -.147 -.013 .026 .111 .172 .169 -.040 .147 .191 1.000 -.234 -.263 -.220 -.156

Germania .049 .481 .185 .277 .000 -.202 -.089 -.082 .274 .123 .000 -.234 1.000 -.281 -.234 -.167

Austria .015 -.027 -.081 -.208 .070 -.227 .171 .332 -.120 .081 -.031 -.263 -.281 1.000 -.263 -.187

UK -.110 -.201 -.147 -.173 .026 .261 -.060 -.260 -.159 -.173 .017 -.220 -.234 -.263 1.000 -.156

Italia .113 -.175 .123 .082 -.167 .058 -.208 .014 .106 -.123 -.111 -.156 -.167 -.187 -.156 1.00

Sig. (1-tailed) Disclosure index . .137 .232 .340 .360 .370 .061 .371 .140 .284 .114 .427 .368 .458 .223 .218

LN din CA .137 . .001 .097 .267 .021 .473 .042 .270 .050 .380 .045 .000 .426 .081 .112

Tip auditor .232 .001 . .173 .100 .151 .260 .007 .294 .357 .286 .154 .100 .289 .154 .197

Auto & Parts .340 .097 .173 . .100 .151 .054 .403 .294 .173 .197 .465 .026 .074 .115 .286

19
 Financial Institutions & Banks .360 .267 .100 .100 . .345 .439 .002 .318 .416 .124 .429 .500 .314 .429 .124

Trade .370 .021 .151 .151 .345 . .486 .013 .141 .151 .345 .221 .080 .057 .034 .345

Services .061 .473 .260 .054 .439 .486 . .420 .124 .104 .003 .117 .269 .117 .339 .074

Industrial Goods & Services .371 .042 .007 .403 .002 .013 .420 . .271 .007 .034 .120 .285 .009 .034 .462

Personal Goods .140 .270 .294 .294 .318 .141 .124 .271 . .335 .377 .390 .027 .204 .135 .231

Chemicals .284 .050 .357 .173 .416 .151 .104 .007 .335 . .197 .154 .197 .289 .115 .197

IT & Communications .114 .380 .286 .197 .124 .345 .003 .034 .377 .197 . .092 .500 .415 .452 .221

Ungaria .427 .045 .154 .465 .429 .221 .117 .120 .390 .154 .092 . .051 .032 .063 .139

Germania .368 .000 .100 .026 .500 .080 .269 .285 .027 .197 .500 .051 . .024 .051 .124

Austria .458 .426 .289 .074 .314 .057 .117 .009 .204 .289 .415 .032 .024 . .032 .096

UK .223 .081 .154 .115 .429 .034 .339 .034 .135 .115 .452 .063 .051 .032 . .139

Italia .218 .112 .197 .286 .124 .345 .074 .462 .231 .197 .221 .139 .124 .096 .139 .

N Disclosure index 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

LN din CA 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Tip auditor 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Auto & Parts 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Financial Institutions & Banks 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Trade 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Services 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Industrial Goods & Services 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Personal Goods 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Chemicals 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

IT & Communications 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Ungaria 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Germania 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

20
Austria 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

UK 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Italia 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

21