2.

1 Prezentarea constitutiv functionala a aparatului

2.1.1 Definitia elementului de proces

Aparatele de tip coloana sunt aparate tehnologice cilindrice, verticale, in interiorul carora
sunt echipate cu dizpozitive conforme proceselor tehnologice de transfer (de masa, mai recent si
de caldura) in care sunt implicate, iar la exterior cu echipamente si dispozitive de acces,
supraveghere tehnica si montare , care sunt asigurate la actiuni exterioare (climatice, eoliene,
seismice etc.) prin structuri de rezistenta autoportante, in sistem ghidat sau mixte. Elementul de
proces – sunt reprezentate de aparatele de tip coloana
Pentru asigurarea timpul de contact intre faze, necesar realizarii procesului tehnologic urmarit,
coloana trebuie sa fie dimensionata cu o anumita inaltime si un anumit diametru interior
tehnologic. Din punctul de vedere constructiv, aparatele de tip coloana se caracterizeaza - de cele
mai multe ori - printr-un siplex dimensional , fiind relevate subansambluri ce vor fi abordate
ulterior:

 Subsistemul coloanei propiu-zise ( corpul coloanei –CC)

 Subsistemul de rezemare (piciorul de rezemare / suportul coloanei-SC)
 Subsistemul amenajarilor -echipamentelor- interioare( conforme produselor tehnologice de
tranfer de masa si/sau de caldura – AI)
 Subsistemul amenajarlor –echipamentelor- exterioare (AE )
 Subsistemul mediului tehnologic (sau de lucru- MT )
 Subsistemul conexiunilor exterioare ale aparatului( incluzand, in principal, conductele-
CONEX)
 Subsistemul de asigurare la actiuni exterioare a aparatului sau subsistemul de protectie
(climatice, eoliene sau seismice-SP)
 Subsistemul fundatiei din beton armat (circulare sau inelare- SF)
 Subsistemul terenului de fundatie(TF)
 Subsistemul actiunilor exterioare climatice (C), eoliene (V) si seismice (S) notate cu
ACEX.

2.1.2 Schema de principiu a aparaturii

Partile componente ale aparatului
 1 - nivelul terenului amenajat (betonat);
 2 - mantaua cilindrica;
 3si 4 - fundul/capacul inferior/superior;
 5 - fundatia din beton armat;
 6 - pici 12312b19m orul cilindric sau fusta suportului de rezemare;
 7 - inelul de reazem pe fundatie;
 8a - contrainelul dispozitivului de ancorare;
 8b - nervurile (placile radiale, guseele) de consolidare si rigidizare;
 9 - suruburile de ancorare in fundatie;
 10a - conducta de fund pentru aerisire si termometu;

1
 11 - gura de vizitare fasra capac (Dn ≥ 450 pentru acces in spatiu de rezemare;
 12 - amenajari interioare (s-a redat varianta amenajarii cu talere-sita → 12,a, deversoare
interioare →12,b si preaplin → 12,c);
 13 - inele de sustinere a talerelor, confectionate din profiluri metalice corniere cu aripi
egale sa inegale, haftuite sau sudate etans la peretele metalic al coloanei;
 14 - suruburile cu capac cican pentru fixarea talerelor pe inelele 13;
 15 - sistemul constructiv termoizolant al coloanei, care, de regula, se realizeaza din saltele
de vata minerala sau de sticla, fixate prin cleme sudate pe manta si prin intermediul unor
inele de rezemare ale instalatiei de sustinere) pe care se rezeama, liber, panourile
termoizolante; piciorul coloanei nu se izoleaza termic, in schimb, din motive de securitate
tehnnica, se betoneaza antifoc cu un strat de beton cu grosimea de s = 20 . 40 mm, aplicat
pe rabit;

2
  16 - protectia anticlimatica, etansa fata de mediul inconjurator, realizata din tabla
galvanizata imbinataprin falturi; in instalatiile petrochimice moderne, din motive
ergonometrice, protectia anticlimatioca este vopsita in culori pastel, in prezentexistand
chiar tentativa de standardizare a culorilor;
 17 - gurile de vizitare (GV), practicate decalat sau dupa o elice cilindrica, la 3 . 4 (5 . 6)
talere si inaltimea unui stat de om (1,2 . 2.0 m);
 18 - racordurile conductelor care pot fi: de fund (pentru conductele 10a, b, c), de varf
(pentru conductele (prizele) laterale;
 20 - conducta de varf sau priza de varf (de regula, preia faza de vapori); la diametre
tehnologice interioare mari, se utilizeaza doua-trei prize de varf;
 21 a,b,c - podestele de tip sector, circulare si, respectiv, de varf (platforme de varf);
 22 a,b,c - scarile de acces la un podset la altul, inclinate, pisica (cand sunt la inaltime - de
lungime) de peste 2 000 mm
 au cos de protectie), respectiv elicoidale (la coloanele de fractionare sub vacum, de regula,
la coloanele cu dioametre mari); scarile inclinate si elicoidale au balustrade, cu inaltimea h
= 1200 mm, fiind prevazute cu mana curenta;
 23 - platforme de odihna (se prevad in cazul in care scarile au lungimi mari intre doua
podeste);
 24 - sistemul de ridicare, cu scripete sau macara pisica (de tip monorai);
 25 - circulatia celor doua faze aflate in procesul de tranfer de masa (25 a - traseul
vaporilor, 25 b - traseul lichidului);
 26 - terenul de fundare.

2.1.3 Clasificarea echipamentelor de tip coloana

a)Criteriul functiei tehnologice dominante

Functia tehnologica dominanta a aparatelor de tip coloana in realizarea produselor de

transfer de masa intre doua faze(vapori- lichid, lichid - lichid sau solid – gaze).
In industria chimica si petrochimica moderna, exista tendinta extinderii conceptiei
structurale de dispunere pe verticala, in coloana, a subansamblurilor si elementelor componente
ale instalatiilor destinate si altor procese fizico- chimice decat cele de transfer de masa, cum este
in domeniul peoceselor de transfer de caldura.
Aplicarea acestei conceptii structurale se soldeaza cu realizarea unor structuri compacte,
suple, estetice si, totodata, conduce la obtinerea unor economii de spatiu - in plan orinzontal -
considerabile.
Amplasarea pe verticala a maselor, implica insa si unele masuri suplimentare de protectie a
structurii de rezistenta la actiuni climatice, eoliene si seismice, fata de o instalatie similara clasica.

b)Criteriul modului de realizare a contactului intre faze

In general, in aparate de tip coloana pentru procese de tranfer de masa, un mediu tehnologic,
in faza lichida sau solida, se deplaseaza de sus in jos sub actiunea gravitatiei, respectiv sub
actiunea unui grup motor-rector cu palete, iar cel de-al doilea mediu tehnologic, implicat in
procesul de transfer de masa, aflat in faza de vapori (gaz) sau lichida, se deplaseaza de jos in sus,

3
sub influienta presiunii. Amenajarile interioare au drept scop crearea si marirea la maximum a
suprafetei de contact intre faze.

Din acest punct de vedere, coloanele pot fi realizate in trei alternative:

 coloanele la care spatiul tehnologic este compartimentat pe inaltime (coloane cu talere,

coloanele cu rafturi, coloanele cu elemente rotative )
 coloanele la care spatiul tehnologic este umplut cu corpuri de umplere, peste care curge sau
se pulverizeaza lichidul supus prelucrarii( coloane cu umplutura)
 coloane la care spatiul tehnologic este amenajat cu elemente tubulare(coloane cu elemente
tubulare, utilizate fie numai pentru procese de transfer chimic, fie pentru procese de tranfer
de masa insotite sau neinsotite de transfer de caldura)

Asadar, diferenta esentiala dintre aceste tipuri de coloane consta in modul de realizare a
contactului intre faze: in mod discret la coloanele de talere si continuu, la care cu umplutura,
respectiv cu elementele tubulare.
Factorii de care trebuie tinut seama in alegerea tipului de coloana pot fi grupati astfel:

 caracteristicile sistemului: sisteme care spumega, sisteme care contin solide sau
slamuri, sisteme corozive, sisteme cu degajari de caldura, sisteme cu functionare discontinua,
sisteme cu volum mare, sisteme termolabile, componenti cu puncte de fierbere apropiate, sisteme
vascoase;
 factori hidrodinamici: faza dispersata, debitele de curgere, eficacitatea, retinerea de
lichid, caderea de presiune
 caracteristicile constructive: curatarea coloanei, greutatea coloanei, conexiuni
laterale, costul coloanei, dimensiunile fizice.

2.1.4. Aparate de tip coloana cu contact discret intre faze

Acestea sunt aparate la care spatiul tehnologic este compartimentat pe inaltime, cu ajutorul
unor dispozitive speciale care realizeaza contactul intre faze in mod discret (in trepte), denumirea
coloanelor fiind data de tipul amenajarilor interioare utilizate in acest scop.

1. . Coloanele cu talere

Coloanele cu talere acopera peste 80% din aparatele de tip coloana, utilizate in industria
chimica si petrochimica, fiind implicate in procesele de extractie, distilare si rectificare, in
separarea amestecurilor de gaze, in absortie, adsorbtie si comprimare, in reactii in sistem
eterogen gaze-lichid si lichid lichid etc.

Tipul de coloana
Coloana cu Colana cu
Grupele factorilor de influinta impusi
umplutura talere
(CU) (CT)
Sistemele care spumega x -
Sistemele care contin solide sau slamuri - x
Caracteristicle
Sistemele corozive x -
sistemului
Sisteme cu degajari de caldura - x
Functionareadiscontinua - x

4
 Sistemele cu volum mare - x
Sistemele temolabile x -
Componentii cu puncte de fierbere apropiate x -
Sisteme vascoase x -
Faza dispersata x -
Sisteme cu debite de curgere mari - x
Factorii
Eficacitatea - x
hidrodinamici
Retinerea de lichid - x
Sisteme cu cadere de preziune impusa mica x -
Curatarea coloanei - x
Greutatea coloanei - x
Conexiunile laterale - x
Caracteristicile
Costul coloanei cu diametre mai mari de 1250
constructive - x
mm
Spatiul limitat (impus) pe inaltime x -
Suprafata construibila - x

1 - coloana de rectificare;
2 - deflegmatorul;
3 - condensatorul;
4 - schimbatorul de caldura;
5 - vasul de receptie a distilatului;
6 - vasul de receptie a rezidului

Amenajarile interioare reprezinta echipamentele ce au drept scop crearea si majorarea la

maximum a suprafetei de contact intre fazele implicate in procesul de transfer de masa, prin
discretizarea spatiului din interiorul coloanei intr-un numar de n + 1 compartimente, daca n este
numarul talerelor.
In functie de configuratia amenajarilor interioare, la coloanele cu talere, circulatia lichidului si a
vaporilor se poate realiza in contracurent ,in echicurent sau in curent incrucisat mixt.
Prin urmare, coloanele cu talere se subimpart in doua categorii:
 coloanele cu deversoare (curgerea lichidului de la un taler la celalt se face prin deversor)
 coloane fara deversoare(curgerea lichidului se face prin aceleasi deschideri prin care
circula vaporii)

5
 Coloanele cu talere cu deversoare se fabrica in mai multe variante, in functie de forma
constructiva a talerului: talerele - sita, talerele cu clopote, talerele cu supape, talerele cu elemente
in forma de S sau uniflux, talerele cu placa etc.
Coloanele fara deversoare se contruiesc cu talere plate cu perforatii circulare sau
longitudinale, cu talere ondulate perforate, sau se fabrica asemanator prin ansamblare din benzi,
bare sau tevi. In acest ultim caz, talerul nu poate fi utilizat la efectuarea simultana a proceselor de
transfer de caldura si de substanta.

Coloana atmosferica (de rectificare) cu trei
sectii. Schita constructiva, figura 1.
Caracteristici tehnice:
temperatura maxima = 285 oC;
presiunea maxima = 0,5 bar;
Constituita din:
1 - racordul Dn 200 (vapori);
2 - gura de vizitare Dn 450;
3 - fundul ellipsoidal;
4 - suportul de rezemare (fusta);
5 - corpul (mantaua cilindrica);
6 - racordul Dn 80 (intrare abur);
7 - talerul de rectificare;
8 - racordul Dn 150 (iesire distilat);
9 - racordul de intrare a produsului.
Coloana de distilare sub vacuum, figura 2.
Caracteristici tehnice:
to = 400oC; p = 35 mm Hg;
Constituita din:
1 - fundul semisferic;
2 - gura de vizitare Dn 450;
3 - distribuitorul;
4 - racordul Dn 50;
5 - talerul de rectificare;
6 - racordul Dn 100 (iesire reflux);
7 - aparatoarea;
8 - racordul Dn 150 (intrare abur);
9 - racordul Dn 80 si Pn 64 pentru regulatorul
de nivel;
10 - gura de acces - diametrul = 500;
11 - suportul de rezemare (piciorul);
12 - racoedul Dn 150 (iesire gudron);
13 - fundul corpului inferior;
14 - corpul inferior;
15 - talerul de rectificare;
16 - racordarea sferica;
17 - racordul Dn 450 (intrare maetrie prima);
18 - corpul superior;
19 - racordul Dn 80 (intrare reflux);
20 - racordul Dn 700 (iesire vapori).

6
Figura 1. Coloana atmosferica (de rectificare) cu trei sectii. Schita c-tiva

7
Figura 2.Coloana de distilare sub vacuum

8
Tipuri de talere utilizate:

 Talere - sita:

Aceste talere sunt fabricate din table perforate (din otel, cupru etc.) cu orificii frezate sau
stantate sau din bare de ori benzi de otel asamblate.
 aria suprafetei libere (active) a talerului-sita Sr, este apreciata prin simplexul:
 φ = Sr/So = 0,1 . 0,2- pentru fluidele care formeaza spuma,
 φ = 0,25 . 0,30,- pentru fluidele care nu spumeaza
 So- s-a notat aria suprafetei interioare a coloanei, corespunzatoare diametrului
interior tehnologic Dit.
 Simplexul Sr/So sa fie φ = 8 . 15%.

Distanta dintre talerele cu site orizontale, H, este uzual cuprinsa intre

200 - 600 mm in functie de diametrul interior tehnologic al coloanei, Dit si de cerinta de finete a
operatiei de transfer de masa impusa procesului tehnologic.
Calculul inaltimii h1este corelat, in cazul general al coloanelor fara deversor, cu regim de
functionare al coloanei, posibil in urmatoarele patru alternative:
 regim de taler umed (ABC), corespunzator vitezelor mici ale vaporilor (gazului);
 regim de barbotare (CD) ce se formeaza pe masura ce viteza vaporilor creste in
circumstantele cresterii rezistentei hidraulice a talerului;
 regim de emulsionare (DE), caracterizat prin disparitia aproape totala a stratului
de lichid in favoarea spumei in interiorul careia au loc miscari turbionare;
 regim de valuri (EP), corespunzator vitezelor mari ale vaporilor ce strabat
stratul de lichid si spuma, formandu-se efectul val.

a)Talerele-sita fara deversor au avantajul ca simplifica constructia talerului si permit utilizarea

intregii sale suprafete la procesul de tranfer de substanta. In conseciinta, viteza vaporilor in
sectiunea libera (Wo, in m/s) si debitul unei asemenea coloane sunt de 1,5 . 3,0 ori mai mari decat
au unei coloane cu talere cu clopote, pentru acelasi numar de talere (n) si acelasi diametru interior
tehnologic (Dit). Datorita acestor performante, talerele-sita fara deversor, sunt utilizate atat la
coloanele care lucreaza la presiune atmosferica cat si sub vacum.

Coloana cu talere-sita ondulate:

a - sectiunea longitudinala;
b - detaliu de taler cu fante lungite (vedere din
a);
1 - talerul ondulat cu "ondulatii" sinusoidale;
2 - peretele metalic al corpului colonei;
3 - fatele lungite:
l1, l2 - dimensiunile fantelor (l1 = 3 - 8 mm;
l2 = 60 - 200 mm).

b) Talere-sita cu deversoare se fabrica in variantele:

9
- cu deversor la interior (sunt cele mai raspandite);
- cu deversor la exterior (sunt aplicate in cazul coloanelor din fonta pentru prelucrarea
suspensiilor).

La coloanele cu deversoare lichidul curge pe talerul superior prin tubul deversor, parcurge
suprafata talerului, trece peste prag deversor care mentine o anumita inaltime de lichid pe taler
merge - prin tubul deversor - pe talerul inferior. Tubul deversor imersat in lichid in lichidul de pe
talerul inferior, formand o inchidere hidraulica, astfel impiedicandu-se trecerea vaporilor (gazelor)
de la un taler la altul.

Talere sita:
a - fara deversor; b - cu deversor;
1 - talerul-sita plat cu orificii; 2 - tubul deversor; 3- orificiile circulare.

c) Talerele-sita verticale:
-cu deversoare inclinate respectiv
-cu deversoare orizontale
Lichidul curge - sub forma unei pelicule subtiri - pe talerul sita vertical, iar faza de vapori
(gaz) trece prin orificiile talerului-sita, realizandu-se transferul de masa, ca urmare a
barbotarii vaporilor (gazului) in masa de lichid. Lichidul acumulat in deversor trece prin
orificiile talerului si uda peretele talerului pe partea opusa, corespunzator camerei de lucru
inferioare. Prin schimbarea cu 180o a directiei vaporilor (gazului), picaturile de lichid
antrenate sunt separate in fiecare camera de lucru.

 Talere cu clopote:

Aceste talere echipeaza peste 40% dintre aparatele de tip coloana, amplasate pe platforme
chimice si petrochimice din tara, remarcandu-se prin eficacitatea si flexibiliatea lor in utilizare.
In principiu, talerele cu clopote functioneaza, ca si talere-sita cu deversoare la exterior,
circulatia lichidului de la un taler la altul facandu-se prin deversor. Clopotele reprezinta
elementele principale ale talerului.Ele se deosebesc prin forma, dimensiuni, mod de asamblare,
material si procedeu de executie.

10
 Coloana cu talere-sita
cu deversoare exterioare:

1 - talerul superior;
2 - deversoare amplasate la exterior.
2 - orificiile (perforatiile) talerelor
3–
4–
5–
7 - peretele metalic al corpului coloanei;
L - lichidul; V - vaporii;

Schita constructiv-functionala a unei coloane cu clopote:

1 - talerul superior propiuzis (de tipul placa tubulara

perforata cu orificii consolidate);
2 - tubul deversor interior; 3 - clopotul demontabil, alcatuit
din: 3,a - niplul (stutul) 3,b - capacul, 3,c - fantele sau
zimtii; 4 - talerul inferior; 5 - preaplinul (pragul deversor);
6 - inchiderea hidraulica; 7 - peretele metalic al corpului
coloanei; 8 - sistemul de rezemare, asamblare si etansare a
amenajarilor interioare; 9 - sistemul de fixare a clopotului;
L - lichidul; V - vaporii; S - spuma;
lo - distanta dintre talere; H, hl, hd - aceleasi semnificatii.

Tipuri de capace pentru clopote:

a - circulare, cu zimti; b - circulare, cu fante; c - lungite (tunel); d - dreptunghiulare;
e - hexagonale

2.2. Calculul mecanic de predimensionare

2.2.1. Generalitati

11
 In timpul functionarii, coloana prin componenta sa, este solicitata la urmatoarele tipuri de
incarcari:
a) Incarcari masice (greutatea proprie a coloanei, greutatea stratului de izolatie , greutatea
aparaturii de masura , greutatea echipamentului auxiliar- de ex. Scara de pisica, podest de
varf, podest de acces, greutate sistem de rezemare. -)
b) Solicitari date de presiunea hidrostatica interioara sau de lucru
c) Solicitari termice: temperatura
d) Solicitari speciale :seismice ,eoliana
Pentru buna functionare a echipamentului structura de rezistenta trebuie sa aiba capacitate
portanta – adica caracteristicile fizico-mecanice ale materialului metalic si alte marimi
fizico-mecanice sa fie mai mari decat solicitarile cumulate.

O prima etapa in calculul predimensionarii o reprezinta alegerea materialelor tehnice.

Alegerea lor sa face in functie de temperatura de lucru. Cea de-a doua etapa presupune
determinarea grosimii de perete necesare. Majorarea grosimilor de perete (smaj) si alegerea
standardizata a grosimilor de perete ( sSREN).
Trebuie respectata urmatoarea conditie:
Snec<smaj<sSREN

In cadrul etapei de predimensionare singurele solicitari care se iau in calcul sunt presiunea
hidrostatica si temperatura

12