Sunteți pe pagina 1din 11
FRANZ BARDON PRACTICA EVOCARII M A G I C E Calea adevdratului d i s

FRANZ BARDON

PRACTICA EVOCARII MAGICE

Calea adevdratului discipol Un curs complet de instruire in magia planetard

Evocarea fiinlelor spirituale din sferele planetare ale sistemului nostru solar

Traducere de Dan Mihdescu

Editura Trinity

CUPRINS Prefa!6 9 prerali ra edilia in ri'ua.o'ini ::.:::::::.::::::.::: 11 lntroducere 15

CUPRINS

Prefa!6

9

prerali ra edilia in ri'ua.o'ini ::.:::::::.::::::.:::

11

lntroducere

15

PARTEA I MAGIA

Capitolul 1: Magia

capitorur 2: Ajutoarere

Capitolul 3: Cercul Magic

Capitolul 4: Triunghiul

;;;;;;.:.:.:::::: :::::::::::::

magic

Capitolul 5: Cidelnifa magici Capitolul6: Oglinda magic5

Capitolul 7: Lampa magici

Capitolul 8: Bagheta magic5

Punctul 1:incircarea Baghetei Magice cu Voinfa

cu Atribute 9i Calitdfi

sau Prana

Punctul 2:incSrcarea

Punctul 3: incircarea baghetei magice cu magnetism, biomagnetism

Punctul 4: incdrcarea cu Elementele Punctul 5: incSrcarea cu Principiul Akashic

Punctul 5:lncircarea cu

Fluidul Luminos

Capitolul 9: Sabia magicS, pumnalul

Capitolul L0: Coroana, bereta sau banderola de Mag Capitolul 11: Roba magicd

Capitolul

Capitolul

magic

Ai

tridentul magic

(Br6ul)

12: Centura

Magici

13: Ajutoare Magice Adilionale

Capitolul 14: Pentaclul sau Sigiliul

Capitolul 15: Cartea Secreti a Formulelor

Capitolul 15:1n sfera fiin1elor

Capitolul 17: Avantajele gi dezavantajele

Capitolul t8: Spiritus Familiaris

Capitolul 19: Evocarea magic5

magiei de evocare

sau Spiritele Servitoare

Capitolul20: Practica EvocSriiMagice

PARTEA A II.A IERARHIA

Capitolul

Capitolul 2: Unele din

1: Fiinlele celor patru elemente

inteligentele originale ale zonei ce inconjoari

PimAntul

19

2s

27

35

40

47

50

52

60

63

63

67

69

70

71

76

79

81

82

84

88

94

L23

I47

152

163

186

199

FRANZ BARDON c a p i t o l u l 3: cei 360 de

FRANZ BARDON

capitolul 3: cei 360 de conducitori ai zonei ce inconjoard pimAntul

Cei 30 de conducdtori ai primului semn zodiacal: Berbec Cei 30 de conducitori ai celui de-al doilea semn zodiacal: Taur Cei 30 de conducdtori ai celui de-al treilea semn zodiacal: Gemeni

Cei 30 de conducitori ai celui de-al patrulea semn zodiacal: Rac

Cei 30 de conducitori ai celui de-al cincilea semn zodiacal: 1eu Cei 30 de conducdtori ai celui de-al qaselea semn zodiacal: Fecioard Cei 30 de conducdtori ai celui de-al gaptelea semn zodiacal: Balan|d Cei 30 de conducdtori ai celui de-al optulea semn zodiacal: Scorpion

Cei 30 de conducitori ai celui de-al nouilea semn zodiacal: Sigetdtor

Cei 30 de conducdtori ai celui de-al zecelea semn zodiacal: Capricorn

cei 30 de conducdtori ai celui de-al unsprezecelea semn zodiacal: Virsdtor

cei 30 de conducdtori ai celui

de-al doudsprezecelea semn zodiacal: pegti

Capitolul 4: lnteligenlele Sferei 1unare

Capitolul 5: Cele 72 de genii ale Zonei Mercuriene

Capitolul 6: lnteligenlele

Sferei lui Venus

Capitolul 7: Geniile Sferei Solare

Capitolul 8: lnteligenlele Sferei lui Marte

Capitolul 9: Geniile

Capitolul 10: Sfera lui Saturn

Capitolul

Capitolul 12: Contactul cu fiinlele, geniile

Sferei luiJupiter

l.l.: Sferele lui Uranus gi Pluto

gi

sferelor prin cilStorie

arhi-inteligenlele tuturor

mentalS

Capitolul

13: Arta magieitalismanice

Epi1og

PARTEAA III-A

206

207

216

226

237

246

252

264

275

296

294

304

313

327

341

376

3g4

394

396

404

409

410

419

427

S rcnlrlr coNDUCArozuLoR INTELIGENTELoR

GENnLOR $r FilNTELOR

Simbolismul celei de-a doua cdrli de Tarot

431

PARTEA I Mecn

PARTEA I

Mecn

C.tptrorur I M,tcn Magia este cea maiinalti c u n o a g t e

C.tptrorur I

M,tcn

Magia este cea maiinalti cunoagtere gi cea maiinalti gtiinld

care existi oriunde pe planeta noastrS. Ea ne invald nu doar legile metafizice, ci gi legile metapsihice care existd gi care se aplicd in

toate planurile. Din timpuri strdvechi, cea mai inaltd cunoagtere a fost intotdeauna cunoscutd ca ,,magie". Totugi, ea era accesibili

numai anumitor cercuri ale societilii, ale cdror membri erau pre- dominant inallii preoli gi cei mai puternici demnitari. Magii au fost considerali fntotdeauna ca fiind cei mai inalfi iniliafi. Ei cunoSteau adevdratele invigdturi, dar fineau aceste invildturi secrete cu toate mijloacele la dispozilia lor. Ei cunogteau cu exactitate sinteza

propriei lor religii precum gi a tuturor celorlalte religii. in schimb, toati cunoagterea religioasi oferiti publicului larg era pur sim-

bolic6. Numai dupd multe secole au fost dezviluite publicului

c6teva bucSlele din adevirata cunoagtere. gi totugi, Tnci se ascun-

dea foarte mult gi putem inlelege de ce, intruc6t majoritatea

oamenilor nu erau educali ?n magie potrivit legilor divine. EiTnfe-

legeau numai c6teva bucdlele din aceastd ?nalti cunoagtere gi

numai dintr-un punct de vedere individual. Ca rezultat, ei puteau

da mai departe aceasti cunoagtere numai dintr-un punct de

vedere inadecvat gi unilateral. De aceea, cunoagterea magiei a

rimas, firi exagerare, secreti pAni in ziua de azi. inlelegerea ade-

viratelor legi magice depinde de maturitatea spirituald gi magici a individului. Pentru a ajunge la maturitatea necesari pentru aceasti

incercare, o anumitS educalie prealabilS este absolut necesard.

Prin urmare, cititorul ar trebui sd inleleagd acum de ce trebuie si fi

finalizat cu succes invilSturile pentru prima carte de Tarot din

lnifiere in Hermetism, p6ni la Pasul al Vlll-lea inclusiv, dacd se

agteapti si reugeascd in magia maiinaltS. lar acest lucru inseamni

19

FRANZ BARDON ca studentul s i f i f i n a l i z

FRANZ BARDON

ca studentul si fi finalizat Pasul Vlll nu doar teoretic, ci gi in

practici in fiecare aspect menlionat in volumul int6i.

Nu existi miracole ca atare gi nici lucruri care pot fi conside- rate supranaturale. Aceasti opinie este impirtSgiti de ralionaligtii

educali gi de aceia care nu pot sE ?nfeleagd aceste tipuri de int6m-

pl5ri. Magia este cunoagterea care ne invali aplicaliile practice ale

legilor; de la cele inferioare ale naturii pdni la cele superioare ale

spiritului. Oricine doregte si invele legile magiei trebuie int6i sd

invele totul despre efectele legilor inferioare ale naturii inainte sd

poati intelege legile care urmeazi gi apoi, in timp, va putea

progresa p6n5 la inlelegerea celor maiinalte legi.

in funclie de c6t de departe a avansat cititorul in acest

moment al dezvoltirii sale gi de ce legi studiazd in prezent, pentru

o vedere de ansamblu el poate impdrti acum cunoagterea magici

in aceste trei categorii:

L. Mogia inferioard. Magia inferioard se ocupd de legile

naturii, diferitele lor efecte, unde gi cum se aplici fiecare

gi cum pot fi controlate. Magia inferioari este cunoscuti

ca Magia Naturii.

2. Magio intermediord. Magia intermediard se ocupd de

legile universale din fiinla uman5, microcosmosul, efec-

tele lor; cum gi unde se aplicd gi cum pot fi controlate.

3. Mogia superioord. Magia superioari cuprinde legile

universale din macrocosmos, din intregul univers, efectele

lor, cum gi unde se aplicd gi cum pot fi controlate in intre- gulmacrocosmos.

in lniliere in Hermetism, am melionat de c6teva ori ci puterile

gi legile dintre magia inferioarS, intermediard gi superioari sunt

PRACTICA EVOCARII M A G I C E intr-un context analog. Am descris in detaliu

PRACTICA EVOCARII MAGICE

intr-un context analog. Am descris in detaliu in aceasti a doua

carte aceste puterigi efectele lol unde gi cum se aplicS.

Cunoagterea magicd poate fi comparati cu un sistem de inv515mAnt, unde magia inferioarS, magia naturii, este materia pentru gcoala elementar5, magia intermediard, magia microcos-

mosului este materia pentru gcoala primard gi magia superioarS,

magia macrocosmosului, este materia pentru liceu.

Potrivit Tdbli,telor lui Hermes, axioma universali care se aplici

magiei este urmitoarea: ,,Precum este sus, aga este gi jos" gi vice

versa. Prin urmare, nu putem vorbi cu adevirat de magie infe- rioarS, intermediari gi superioar5, pentru ci in realitate existi o

singuri ,,magie" gi nivelul de maturitate al magicianului determini

gradul siu de dezvoltare. Acesta determini c6t de mult a progresat in cunoagterea sa magic5.

Legile universale rimin mereu aceleagi, indiferent daci sunt

aplicate sau privite cu intenlii bune sau rele. Modul in care o lege

se aplicd depinde de caracterul gi de intentiile individului. Dacd magicianul igi folosegte puterile pentru scopuri bune, atunci el

practicd magia ,,a1b6". Daci insi urmire5te scopuri malefice, atunci

practici magia ,,neagr6".lndiferent daci activit5lile sale sunt bune

sau rele - legile care se aplicd rim3n mereu aceleagi.

Ar trebui sd fie clar pentru cititorul rezonabil ci in realitate

nu existd nici magie albi nici neagrS. Aceste concepte au fost

aduse in uzul comun de citre secte mistice 5i religioase pentru a putea acuza ca fiind un magician negru orice persoand care nu le

impirtigea credinlele sau care nu convenea intereselor lor. Voi

oferi cititorului o comparalie potriviti dintr-un punct de vedere

universal. De exemplu, nu ar fi complet ilogic sd considerim

noaptea ca fiind rea gi ziua ca fiind bunS? Una nu poate exista firi

2L

FRANZ BARDON
FRANZ BARDON

cealalte gi ambii poli au trebuit si apard atuci c6nd macrocosmosul

gi microcosmosul au fost create, pentru a le putea distinge una de

cealaltS.

Dumnezeu, Creatorul universal nu a creat nimic impur sau

malefic. Totu5i, asta nu inseamni ci un om artrebuisd faci gi bine

gi riu. Contrastul existi dintr-un motiv: ca fiinlele umane sd poati

atinge miiestria gi sd invele si distingi adevirul de opusul siu. Un

adevirat magician nu va subestima niciodati negativul gi nici nu il

va ocoli. Un adevirat magician va acorda intotdeauna negativului locul care ii este rezervat gi prin urmare, negativul trebui si ii fie la

fel de folositor ca gi pozitivul. De aceea un magician nu consideri

puterile negative ca fiind rele. El nu privegte binele gi rdul dintr-un

punct de vedere religios, ci dintr-un punct de vedere universal.

Magia este deseori confundati cu vrSjitoria. La acest punct,

voi explica pe scurt diferenla dintre magie givrdjitorie. Un adevirat

magician se bazeazi complet pe legile universale; el cunoagte

cauza gi efectul lor gi lucreazS congtiincios cu aceste puteri, in timp

ce vrijitorul se folosegte de puteri despre a ciror origine nu gtie nimic, degi gtie ci un lucru sau altul se va int6mpla daci pune in migcare o putere sau alta. Dar el nu are nicio idee despre contextul

acestor lucruri, pentru cd-i lipsegte cunoagterea legilor univerasle,

a efectelor lor gi cum se dezvolti gi unde au int6ietate, pentru ci

un vrijitor nu posedd maturitatea necesarS.

in schimb, un magician adevirat, cineva care nu doregte si

se coboare la nivelul de vrdjitor, nu s-ar angaja niciodati intr-o

acliune pAni c6nd nu inlelege pe deplin ceea ce face. Chiar gi un

vrijitor poate sd foloseascd gtiinlele secrete gi sd facd un lucru sau

altul cu intenlii bune sau rele. in acest caz, este irelevant dacd

22

PRACTICA EVOCARII M A G I C E folosegte puteri pozitive sau negative, pentru c

PRACTICA EVOCARII MAGICE

folosegte puteri pozitive sau negative, pentru ci aceasta nu-l

indreptSlegte si se considere un magician.

Pe de alti arte, un garlatan este o persoani care incearci si-i

ingele pe allii gi, prin urmare, nu poate fi considerat nici magician, nici vrdjitor. in limbajul comun, o astfel de persoani este numiti

escroc. $arlatanilor le place si se laude cu inalta lor cunoagtere

magicS, pe care desigur nu o posedd gi le place si se invdluie in

mister, dar numai pentru a-gi ascunde ignoranfa.

Acegtia sunt oamenii din cauza cirora adevdrata cunoagtere

magici-este atAt de distorsionatd gi riu-vdzuti. Un adevdrat

magician nu se identifici prin comportamentul misterios sau

splendoare exterioard; dinpotrivS, el este modest gi se strdduiegte

intotdeauna si ajute omenirea gi si explice cunoa$tearea magici

oamenilor maturi. Pentru a nu defiima aceasti cunoa$tere sf6nt5,

este de inleles de ce un magician nu va incredinla niciunul dintre

Mistere unei persoane imature. Un adevirat magician nu-gi va

ardta niciodati cunoagterea magici prin aspectul exterior. Un

adevirat magician nu poate fi distins de cetdleanul obignuit,

pentru cd se adapteazd fiecirei persoane, fiecdrei ocazii gi fiecirei

situalii. Autoritatea sa magicd este interioari gi, prin urmare, nu

este necesar si striluceasci in exterior.

Mai existi o varialie a magiei care este deseori confundati

cu adevdrata magie, dar de fapt nu are absolut nimic de-a face cu

magia. Este vorba de aga-numita arti a prestidigitatorilor sau ilu-

zionigtilor. Prin dexteritatea gi pic5lirea simlurilor oamenilor,

iluzionistul mimeazd unele fenomene pe care un adevirat magi-

cian le produce cu ajutorul legilor universale. Faptul cd ace5ti pres-

tidigitatori gi iluzionigti folosesc cuv6ntul ,,mag\e" pentru trucurile

23

PRACTICA EVOCARII M A G I C E Ceplrorur 2 A;uronnELE M A G T

PRACTICA EVOCARII MAGICE

Ceplrorur 2

A;uronnELE MAGTcE

Degi un adevirat magician poate ob;ine orice prin puterile

sale, pe care le-a dob6ndit pe parcursul dezvoltSrii sale magice fdri

niciun alt ajutor ca rezultat al maturitilii sale spirituale, este

alegerea sa sd se foloseascd extensiv de magia ceremonial5 gi de

toate ajutoarele care-i aparlin.

Magia ceremoniali oferi avantajul cd, atunci c6nd este folositi continuu gi frecvent pentru una gi aceeagi operaliune,

efectele sunt produse fdri ca persoana s5-gi mai foloseasci pute- rile. Cu ajutorul diferitelor ajutoare, magia ceremoniald permite

magicianului s5-5ifaci lucrul cu puterile oculte mai ugor.

Toate ajutoarele magice, fiecare instrument magic, sunt practic ajutoare mnemonice care ajuti congtiinla magicianului. C6nd cineva

igi indreaptd atenfia cdtre un anumit instrument, acest lucru

declangeazi in congtiinta sa abilitatea sau puterea simbolizati de acel instrument. Odati ce un magician ia un instrument sau altulin

m6ni in timpul evocdrii, el imediat intri in contact cu ceea ce acel instrument simbolizeazi SiiSi atinge scopul fdri prea mare efort.

De exemplu, o bagheti magici simbolizeazi voinla absoluti a

magicianului. Dacd un magician line in m6nd bagheta magici,

folosind-o el imediat stabilegte contactul prin voinla sa cu spiritul pe

care doregte s5-l evoce. Acest lucru se aplicd gi tuturor celorlalte ajutoare magice, pentru cd ele simbolizeazd puteri spirituale, legi gi atribute.

Daci un magician decide sd foloseascd magia ceremoniald,

atunci trebuie si dedice o mare atenlie instrumentelor sale

magice. El trebuie si le trateze cu o veneralie aproape religioasi,

25

FRANZ BARDON
FRANZ BARDON

pentru c5, cu cdt le trateazi cu mai multi griji gi le m6nuiegte cu

mai multi atenfie, cu at6t mai eficiente vor fi. lnstrumentele

magice sunt la acelagi nivel ca gi obiectele sacre gi ele servesc

scopului de a stabili atmosfera de templu necesard pentru magia

ceremonial5. c6nd magicianul folosegte instrumentele magice, el

trebuie sd fie intr-o stare de complet abandon. Dac6 un instrument magic ar fi folosit, chiar gi o singuri datd, pentru orice scop altul dec6t cel destinat, atunci acel instrument ar inceta imediat sd mai fie eficace din punct de vedere magic gi va fi pentru totdeauna inutil pentru scopulsdu original.

intrucdt toate ajutoarele magice aduc un sentiment special

de respect in orice magican, ele trebuiesc ascunse de privirea oricirei persoane neiniliate pentru a evita orice profanare. prin urmare, inainte ca un magician si ia un instrument in m6nd, el

trebuie sd parcurgi un proces interior de curdgare, fie ci e vorba

de rugdciune sau de o meditalie potriviti. Er nu ar trebui sub nicio

formi si atingd un instrument magic dacd nu este in starea de

spirit potriviti care este absolut necesari pentru o asemenea

ceremonie. un magician trebuie s6 fie intotdeauna congtient

de faptul ci orice ajutoare magice sau instrumente magice simbo- lizeazi cele mai sfinte legi gi trebuie, prin urmare, si fie folosite in acelagi mod in care ar fi tratate relicvele sacre. lnstrumentele vor

produce cu adevdrat efecte magice numai?n mAinile unui magician

care ia in considerare foarte atent toate aceste lucruri.

Respectand cu atenlie sfaturile oferrite aici in privinla

atitudinii gi pregitirii instumentelor magice, magicianul invocd ?n

interiorul sdu o stare extrem de puternici de manifestare a

credinfei, voinlei 5i a tuturor atributelor legii. Ficand acestea, eligi

mdregte autoritatea magicd in mod considerabil gi prin urmare, igi

exerciti influenla necesari asupra unei fiinte sau puteri astfel inc6t

rezultatele dorite sau efectele sunt cu adevSrat realizate.