CUPRINS

Tema proiectului
1.Verificarea stabilitatii taluzului (pag. 6)

2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin. (pag 11)

2.1 Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului. (pag 11)
2.2 Verificarea stabilitatii zidului si redimensionarea acestuia. (pag 12)
2.3 Armarea zidului de sprijin (pag 18)

3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare. (pag 23)
3.1. Predimensionare (pag 24)
3.2. Corectia lui pconv (pag 25)
3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale (pag 25)
3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii (pag 26)
3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor (pag 27)
3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta (pag 30)
3.7. Armarea fundatiei stalpului (pag 33)
3.8 Armarea dupa directia axei x. (pag 34)
3.9 Armarea dupa directia axei y. (pag 35)
3.10. Dimensionarea fundatiei continue (pag 36)
3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa (grinda
static determinata). (pag 37)
3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (pag 39)
3.13 Armarea grinzii de fundatie (pag 44)

4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu. (pag 46)

4.1. Calculul capacitatii portante (pag 46)
4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului (pag 48)
4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei (pag 50)

1
 4.4 Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari orizontale (pag 51)

TEMA PROIECT

Pentru amenajarea unei dane comerciale este necesara proiectarea urmatoarelor lucrari:
1. verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei portuare;
2. dimensionarea si verificarea zidului de sprijin amplasat la baza taluzului mai sus mentionat;
3. dimensionarea si verificarea fundatiilor directe ale halei de depozitare ce se va construi in dana
portuara:
3.1 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta de fundare –
fundatie izolata sub stalpi;
3.2 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta grinda
continua de fundare sub sirul de stalpi, de tip Winckler
4. dimensionarea si verificarea fundatiilor indirecte pe piloni prefabricati ai cheilui de acostare.

Se dau urmatoarele date de baza:

a) stratificatia terenului rezulta in urma forajelor geotehnice:
strat 1 – pamant vegetal
- h = 0,3 m;
- greutatea volumica in stare naturala γ=17 KN/m3
- unghiul de frecare interna Ф=14o
strat 2 – praf argilos cu urmatoarele caracteristici:
- h=5m
- greutatea volumica in stare naturala γ=18.5 KN/m3
- unghiul de frecare interna Ф=18o
- coeziunea c=6 Kpa
- umiditatea in stare naturala w=17%
- indicele de consistenta Ic=0.76
- indicele porilor e=0.7
- modul de deformatie liniara E=9300 kPa
strat 3 – argila prafoasa cu urmatoarele caracteristici:
2
 - h = 4 m;
- greutatea specifica γs=26.9 KN/m3
- ungiul de frecare interna Ф=19o
- coeziunea c=12 Kpa
- umiditatea in stare naturala w=19%
- indicele de consistenta Ic=0.8
- indicele de plasticitate Ip= 30%
- indicele porilor e=0.75
- modul de deformatie liniara E=10.000 kPa
-   0.35

strat 4 – nisip prafos cu urmatoarele caracteristici:

- h=7m
- greutatea volumica in stare naturala γ=18.7 KN/m3
- ungiul de frecare interna Ф=25o
- coeziunea c=0 Kpa
- indicele porilor e=0.65

b) in spatele zidului de spijin se va realiza o umplutura din material granular care are
urmatoarele caracteristici:
- greutate volumica in stare naturala γ=18.5 KN/m3
- unghiul de frecare interna Ф=27o
Zidul va sustine o diferenta de nivel h = 3.8 m, adancimea de fundare Df = 1.20 m iar in
spatele zidului actioneaza o suprasarcina q = 30 kPa.

c) pentru dimensionarea fundatiilor directe de sud stalpii halei de depozitare se cunosc

urmatoarele date:
- adancime de fundare Df = 1.2 m;
- dimensiunile sectiunii transversale ale stalpilor halei sunt: l = 60 cm si b = 40 cm;
- incarcarea axiala din stalpi Nf = 805 KN;
- momentul la baza stalpului este Mf = 180 KNm;
- incarcarea axiala din gruparea speciala Ns = 1005 KN;
- momentul din gruparea speciala Ms = 255 KNm.

d) pentru dimensionarea fundatiei pe piloti a cheului de acostare se dau urmatoarele date:

- pilotii prefabricati au latura de 60 cm (sectiune patrata) si sunt introdusi in terenul de
fundare prin batere.
3
- lungimea cheului L = 21 m;
- latimea cheului l = 10 m;
- forta rezultanta verticala ce actioneaza in centrul de greutate al cheului NR = 9520 kN;
- forta orizontala care actioneaza asupra cheului este F0 = 30%xNR = 2.856 kN;
- se da lungimea pilotului lpilot = 16 m.
Rezultatele incercarii de batere pe un pilot de proba sunt:
- momentul rezultant in centrul de greutate este M = 705 kNm
- s-a folosit un berbec in cadere libera, cu inltimea de cadere de 2 m;
- greutatea berbecului este minim egala cu greutatea pilotului (plus caciula);
- refuzul pilotului de batere este e = 1.5 cm.

Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise:
1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.
Se va folosi metoda Fellenius.
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.
Pentru calculul impingerii active din spatele zidului de sprijin se va folosi metoda analitica de
calcul Rankine.
3. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei
de depozitare.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in SATA 3301/1-85, STAS
3302/2-85 si normativul P10/86.
4. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in STAS 2561/1-83, STAS
2561/3-90 si STAS 2561/4-90.

B. Piese desenate:
- plansa nr.1 – vedere in plan si sectiune transversala prin amplasamentul studiat la sc. 1:200;
- plansa nr.2 – sectiune transversala prin taluz cu indicarea suprafetelor de alunecare considerate
la sc. 1:100;
- plansa nr.3 – plan cofrare zid de sprijin la sc. 1:50;
- plansa nr.4 – plan cofrare fundatii directe hala de depozitare sc. 1:50;
- plansa nr 5 – plan cofrare – armare fundatii continue de tip Winckler sc. 1:50;
- plansa nr 6 - vedere in plan si in sectiune fundatie pe piloti sc. 1:50.

4
 1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.

Prin taluz se intelege o suprafata inclinata care margineste un rambleu sau un debleu. Taluzul
poate fi de provenienta naturala sau artificiala. O problema importanta in practica este aprecierea
gradului de stabilitate a taluzurilor si dimensionarea lor in asa fel incat ele sa nu-si piarda stabilitatea
pe tot timpul existentei lor. Hotaratoare in asigurarea stabilitatii taluzului sunt inclinarea pe care o are
fata de planul orizontal si si forma sa.
Sub actiunea fortelor, in taluz apare o stare de tensiuni a caror marime este functie de aceste
forte si in momentul in care intr-un punct aceste tensiuni depasesc rezistenta materialului din care este
alcatuit taluzul, apare aici o rupere prin alunecare.
Fortele care actioneaza asupra taluzurilor sunt: forta gravitationala, antrenarea hidrodinamica,
cutremurele de pamant si supraincarcarile care se aplica la suprafata sa. Forta gravitatiei este functie de
greutatea volumica a pamantului si depinde de toti factorii care influenteaza marimea acestei greutati.
Rezistenta pamnatului din care este alcatuit taluzul este determinata de indicii rezistentei sale la
forfecare.
Suprafata pe care are loc deplasarea se numeste “suprafata de alunecare”. In realitate ea nu este
o suprafata ci o zona de o anumita grosime. In practica sa constatat ca suprafata poate fi aproximata cu
o suprafata cilindrica, avand ca directoare o curba oarecare. Forma acestei suprafete depinde foarte
mult de gradul de omogenitate al taluzului.
Pentru verificarea stabilitatii unui taluz se pot aborda doua cai:
- rezolvarea teoretica a problemei, pornind de la ecuatiile de echilibru-limita si conditiile de contur
specifice problemei analizate;
- un studiu static al echilibrului general al masivului, presupunand in mod anticipat o anumita forma
pentru directoarea suprafetei de alunecare, denumita curent linie de alunecare, care se presupune ca
se produce instantaneu in toata masa de pamant.
Prima cale da solutii exacte insa poate fi aplicata numai la un masiv omogen si izotrop. Calea a
doua poate fi aplicata in conditii foarte variate, deoarece in cadrul ei se poate tine seama de stratificatia
din taluz, de diferitele sarcini exterioare care actioneaza asupra taluzului, de actiunea hidrodinamica a
apei si de sarcinile seismice.
Linia de alunecare este un cerc. Bazat pe observatia ca suprafata de alunecare la pamanturile
argiloase se apropie foarte mult de o suprafata cilindrica circulara, s-au elaborat o serie de metode care
presupun o linie de alunecare sub forma unui cerc.
5
 Aceste metode pot fi impartite in doua grupe:
- metode care considera echilibrul unor volume elementare verticale luate in ansamblu;
- metode care considera echilibrul intregului masiv care lucreaza ca un tot.

Valorile bi se aleg rotunjite, pe cat posibil, la 0,1 sau 0,2 metri.

Procedeul de trasare al fasiilor:

- se prelungesc dreptele directoare ale unghiurilor 1 si  2 ce se vor intersecta in punctul O;
- prin punctul O se costruieste arcul de cerc avand centrul in O si raza OB, pana intersecteaza cota
NA;
- din punctul O se duce prima verticala, ce va delimita zona in care unghiurile sunt pozitive,
respectiv negative;
- se duce a doua verticala prin punctul A;
- prin punctele de intersectie dintre suprafata de alunecare si linia de separatie a doua straturi
adiacente se duc verticale (in zonele obtinute intre doua verticale consecutive fasiile se vor sprijini
pe acelasi strat);
- se duc fasiile avand baza de cel mult 1m, rotunjite, atunci cand este cazul la 0,1 sau 0,2 m;
- se construiesc corzile ce subantind arcele aferente fiecarei fasii;
- se construieste prin mijlocul fiecarei fasii, dreapta pe care se va masura inaltimea fiecarui strat
parcurs de acea fasie;
- se uneste centrul O cu intersectia dintre coarda si inaltimea aferente fiecarei fasii in parte rezultand
intre aceasta dreapta si verticala ce trece prin O unghiul  i aferent fiecarei fasii.

6
 In cadrul primei grupe masivul se imparte in fasii verticale suficient de inguste ca sa se poata
considera ca impingerile pe peretii verticali ai fasiilor se echilibreaza reciproc. In mod curent
numerotarea fasiilor se face din amonte spre aval. In cazul in care la extremitatea amonte exista o fasie
situata numai in apa aceasta poate capata numarul de ordine „0”. Prima fasie se noteaza cu 1, inaltimea
ei determinandu-se din adancimea fisurii care poata sa apara la partea superioara a versantului. Ea se
poate calcula cu relatia:
2c 
hc  tg (45 0  ) (1)
 2

Cercul de rupere se duce in mod arbitrar prin partea de jos a crapaturii.

Greutatea G a fasiei este echilibrata de reactiunea terenului.
Fortele care asigura stabilitatea unei fasii sunt C si Ff (coeziunea care se dezvolta pe suprafata
de alunecare de la baza fasiei i frecarea de pe aceeasi suprafata). Forta care provoaca deplasarea fasiei
este componenta tangentiala a greutatii fasiei T.
Se defineste drept grad de siguranta la alunecare a taluzului dupa cercul cosiderat raportul
dintre momentul fortelor care asigura stabilitatea masivului asezat deasupra suprafetei de alunecare si
momentul fortelor care produc alunecarea lui. Momentele se iau fata de centrul O al cercului de
alunecare. Explicitand valorile fortelor si luand in considerare echilibrul intregului ansamblu de fasii se
obtine expresia:

Fs   (G cos tg  c s )  R   (G cos tg  c s )  F

i i i i i i i i i i st
(2)
 G sin  R
i i  G sin  i F i r

In care:
Fs  factor de siguranta

Fst  forta de stabilitate

Fr  forta de rasturnare

Gi – este greutatea fasiei i;

αi – unghiul dintre verticala prin centrul O si normala la cerc care trece prin mijlocul bazei fasiei i;
ci – coeziunea pamantului la baza fasiei i;
Φi – unghiul de frecare interioara al materialului de la baza fasiei i;
Δsi – lungimea arcului reprezentand baza fasiei i.
Frecarea si coeziunea se presupune ca se repartizeaza uniform pe baza fasiei i.
Daca se noteaza cu him inaltimea medie a unei fasii, greutatea ei va avea expresia:

Gi  bi  1m   ( i  hmi ) (3)

7
 De asemenea, daca se asimileaza arcul de cerc de la baza fasiei cu coarda corespunzatoare se
poate scrie:
si  li (4)
si relatia (2) devine:

 ([b  1m   (
i i  hmi )]  cos i  tg  ci  li  1)
Fs  (5)
[bi  1m   ( i  hmi )]  sin  i
Gradul de siguranta trebuie sa fie cuprins intre 1,5 si 2,0. In cazul unui teren neomogen se
admite sa se introduca in calcul un unghi de frecare si o coeziune calculate ca medii ponderate,
ponderile fiind reprezentate prin lungimile arcelor de alunecare corespunzatoare diferitelor straturi.
Calculul numeric.
strat 1 -   17 KN / m3
strat 2 -   18.5 KN / m 3
strat 3 -   8.00 KN / m3
   s 1  n 1  W   26.9  1  0.4281  0.19  18.31 KN / m 3

 s  26.9 KN / m 3
W  19%
e = 0.75
e 0.75
n   0.428
1  e 1  0.75
strat 4 -   18.7 KN / m 3
4
Gi  bi  1m    i  hmi  KN 
i 1

Calculul se va face tabelar (tabel 1).

1427.72  204.90
Fstotal   1.817  1.5
898.31

8
nr. bi hm (m) li αi Gi =f(bi,hi) sinαi cosαi Φi ci tgΦi tgΦi*Gi*cosαi Gi*sinαi ci*li Fs
fasie (m) 1 2 3 4 T (m) (KN)
1 0.09 0.15 0.00 0.00 0.00 0.15 0.31 73.20 0.23 0.96 0.29 14 0 0.25 0.02 0.22 0 0.08
2 0.82 0.30 1.18 0.00 0.00 1.48 2.30 68.70 22.08 0.93 0.36 18 6 0.32 2.61 20.57 13.8 0.80
3 0.82 0.30 2.98 0.00 0.00 3.28 1.78 62.40 49.39 0.89 0.46 18 6 0.32 7.43 43.77 10.68 0.41
4 0.82 0.30 4.39 0.00 0.00 4.69 1.52 57.20 70.78 0.84 0.54 18 6 0.32 12.46 59.49 9.12 0.36
5 0.94 0.30 5.00 0.63 0.00 5.93 1.53 52.30 102.59 0.79 0.61 19 12 0.34 21.60 81.17 18.36 0.49
6 0.94 0.30 5.00 1.75 0.00 7.05 1.39 47.70 121.86 0.74 0.67 19 12 0.34 28.24 90.13 16.68 0.50
7 0.94 0.30 5.00 2.70 0.00 8.00 1.29 43.40 138.21 0.69 0.73 19 12 0.34 34.58 94.97 15.48 0.53
8 0.94 0.30 5.00 3.52 0.00 8.82 1.21 39.40 152.33 0.63 0.77 19 12 0.34 40.53 96.69 14.52 0.57
9 0.94 0.30 5.00 4.00 0.24 9.54 1.15 35.60 164.81 0.58 0.81 25 0 0.47 62.49 95.94 0 0.65
10 0.94 0.30 5.00 4.00 0.87 10.17 1.10 32.00 175.88 0.53 0.85 25 0 0.47 69.55 93.20 0 0.75
11 0.94 0.30 5.00 4.00 1.42 10.72 1.06 28.60 185.55 0.48 0.88 25 0 0.47 75.97 88.82 0 0.86
12 0.93 0.30 5.00 4.00 1.89 11.19 1.03 25.20 191.75 0.43 0.90 25 0 0.47 80.90 81.64 0 0.99
13 0.87 0.30 5.00 4.00 2.07 11.37 0.94 22.10 182.31 0.38 0.93 25 0 0.47 78.77 68.59 0 1.15
14 0.90 0.30 5.00 4.00 1.96 11.26 0.95 19.10 186.74 0.33 0.94 25 0 0.47 82.29 61.11 0 1.35
15 0.90 0.30 5.00 4.00 1.79 11.09 0.94 16.00 183.88 0.28 0.96 25 0 0.47 82.42 50.68 0 1.63
16 0.90 0.30 5.00 4.00 1.58 10.88 0.92 13.10 180.35 0.23 0.97 25 0 0.47 81.91 40.88 0 2.00
17 0.90 0.30 5.00 4.00 1.31 10.61 0.91 10.10 175.80 0.18 0.98 25 0 0.47 80.71 30.83 0 2.62
18 0.90 0.30 5.00 4.00 1.00 10.30 0.91 7.20 170.59 0.13 0.99 25 0 0.47 78.92 21.38 0 3.69
19 0.90 0.30 5.00 4.00 0.64 9.94 0.90 4.30 164.53 0.07 1.00 25 0 0.47 76.50 12.34 0 6.20
20 0.90 0.30 5.00 4.00 0.23 9.53 0.90 1.40 157.63 0.02 1.00 25 0 0.47 73.48 3.85 0 19.08
21 1.00 0.30 5.00 3.77 0.00 9.07 1.00 -1.50 166.63 -0.03 1.00 19 12 0.34 57.36 -4.36 12 -15.90
22 1.00 0.30 5.00 3.21 0.00 8.51 1.00 -4.70 156.38 -0.08 1.00 19 12 0.34 53.66 -12.81 12 -5.12
23 1.00 0.30 5.00 2.60 0.00 7.90 1.01 -7.90 145.21 -0.14 0.99 19 12 0.34 49.52 -19.96 12.12 -3.09
24 1.00 0.30 5.00 1.94 0.00 7.24 1.02 -11.20 133.12 -0.19 0.98 19 12 0.34 44.96 -25.86 12.24 -2.21
25 1.00 0.30 5.00 1.21 0.00 6.51 1.03 -14.40 119.76 -0.25 0.97 19 12 0.34 39.94 -29.78 12.36 -1.76
26 1.00 0.30 5.00 0.43 0.00 5.73 1.05 -17.80 105.47 -0.31 0.95 19 12 0.34 34.58 -32.24 12.6 -1.46
27 0.96 0.30 4.58 0.00 0.00 4.88 1.03 -21.10 86.24 -0.36 0.93 18 6 0.32 26.14 -31.04 6.18 -1.04
28 0.96 0.30 3.69 0.00 0.00 3.99 1.06 -24.50 70.43 -0.41 0.91 18 6 0.32 20.82 -29.21 6.36 -0.93
29 0.96 0.30 2.74 0.00 0.00 3.04 1.09 -27.90 53.56 -0.47 0.88 18 6 0.32 15.38 -25.06 6.54 -0.87
30 0.96 0.30 1.71 0.00 0.00 2.01 1.13 -31.50 35.27 -0.52 0.85 18 6 0.32 9.77 -18.43 6.78 -0.90
31 0.96 0.30 0.59 0.00 0.00 0.89 1.18 -35.10 15.37 -0.58 0.82 18 6 0.32 4.09 -8.84 7.08 -1.26
32 0.24 0.15 0.00 0.00 0.00 0.15 0.30 -37.50 0.61 -0.61 0.79 14 0 0.25 0.12 -0.37 0 -0.32
γ 17 18.5 18.31 18.7 Fstot = 1.817 1427.72 898.31 204.90

9
 2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.

Fq

Hprot

Gd
Ge

He H

Df
Pa

Gt t

C O
O’
B1 B2

Fig. 2. Dimensiunile unui zid de sprijin

Zidurile de sprijin de greutate sunt constructii masive, care rezista prin propria lor greutate la
impingerea activa a pamantului. Aceasta se poate calcula cu ajutorul teoriei lui Coulomb, prin metoda
Rankine sau grafo-analitic prin metoda Culmann.
2.1 Primul pas consta in dimensionarea zidului de sprijin. Punctul de plecare este dat de
inaltimea H a zidului, celelalte dimensiuni fiind derivate ale acesteia. Astfel:
- b se ia = H/12, dar ≥ 0,3 m;
- t = H/8 ÷ H/6 (in cazul nostru t = b = H/12);
- He = H – t;
- B2 = t;
1 2
- B se ia (  ) H
2 3
- B1 = B – b - B 2
Dupa ce s-a realizat dimensionarea zidului se calculeaza solicitarile asupra zidului de sprijin
(pentru 1 ml de zid). Se determina astfel fortele active (impingerea pamantului, impingerea sau
subpresiunea apei), fortele pasive (reactiunile provenite din greutatea proprie a zidului), momentele
generate de aceste forte fata de anumite puncte de pe talpa.
10
 Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului.
Observatie: fiind elemente din beton dimensiunile trebuie sa fie multiplu de 5 cm.
Se cunosc:
h  4.10m
D f  1.20m

h garda  0.3m

Se calculeaza:
H  h  D f  hgarda  4.10  1.20  0.30  5.60m

H 5.60
b   0.47  0.50m
12 12
t  b  B2  0.50m
H dren  h  D f  t  4.10  1.20  0.5  4.80m

H elevatie  H dren  h garda  4.80  0.3  5.10m

H AC  h  D f  4.10  1.20  5.30 m

 2 2
B    H   5.60  3.73  3.75 m
 3 3

B1  B  b  B2  3.75  0.5  0.5  2.75 m

2.2 Se fac apoi verificarile zidului de sprijin la:

- stabilitatea la rasturnare, deoarece sub actiunea impingerii active Pa cunoscuta ca pozitie, marime si
directie, zidul se poate roti in jurul punctului O de la extremitatea aval a talpii. Momentul de
rasturnare Mr este dat de forta Pa , iar momentul de stabilitate Ms, care i se opune este dat de
greutatea zidului (in principal), greutatea pamantului din dren si eventuala suprasarcina ce
actioneaza pe teren. Coeficientul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia:
Ms
Fst   1.5
Mr

- stabilitatea la alunecare pe talpa, deoarece sub actiunea impingerii active zidul se poate deplasa
catre aval. In cazul in care talpa zidului este orizontala, coeficientul de siguranta la alunecare se
determina cu relatia:
  V
Fs   1.2
H
unde V – suma fortelor verticale iar H – suma fortelor ce actioneaza in plan orizontal.
- presiunea efectiva pe talpa fundatiei – deoarece asupra talpii zidului actioneaza o compresiune
excentrica (datorata compunerii fortelor verticale cu cele orizontale), trebuie calculata aceasta
presiune si verificat sa nu depaseasca presiunea conventionala de calcul, determinata conform

11
 prevederilor STAS 3300/2-85. Pentru pamanturile necoezive, presiunea conventionala de calcul se
stabileste in functie de granulozitate si umiditate, iar pentru cele coezive, in functie de indesare
(exprimata prin valoarea indicelui proilor e) si de umiditate, respectiv consistenta (exprimata prin
valoarea indicelui de consistenta Ic). Admitand variatia liniara a presiunilor pe talpa, valorile
extreme ale acestei presiuni sunt date de relatiile:
N M
p1   0
A W
N M
p2    1.2 p conv
A W

unde N – suma tuturor fortelor verticale; A – aria talpii; M – momentul fortelor fata de punctul O’ iar

b  h2
W  – mom de inertie al talpii.
6
In urma efectuarii acestor verificari, se vor face modificari ale dimensiunii zidului, dupa cum
urmeaza:
- daca toate valorile obtinute la verificare sunt mai mari decat cele necesare se cauta micsorarea
zidului, astfel incat la noua dimensiune sa se verifice inca conditiile anterioare;
- daca unele verificari dau rezultate necorespunzatoare se pot lua urmatoarele masuri:
- daca nu este indeplinita cond de stabilitate se inclina talpa cu pana la 1:10 fata de
orizontala (tg  = 0.1), iar daca nu este suficient se maresc dim zidului, in special lungimea B
a talpii zidului;
- daca nu sunt satisfacute conditiile de presiune efectiva pe talpa fundatiei trebuie marita
lungimea talpii zidului.
OBS: redimensionarea zidului si verificarea lui se face pana cand sunt indeplinite simultan
primele 3 conditii.
Calculul impingerii active a pamantului din spatele zidului de sprijin, ce trebuie determinata
pentru a realiza aceste verificari se face prin metoda Rankine.
Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:
- peretele zidului de sprijin este vertical;
- suprafata terenului natural este orizontala;
- frecarea dintre zid si pamant se neglijeaza.
In aceste conditii, impingerea activa a unui masiv de pamant necoeziv se poate calcula conform
fig. 3.

12
 ig. 3. Calculul impingerii prin metoda Rankine ptr masiv necoeziv
Unde:
- Pa1 – este impingerea activa datorata sarcinii geologice;
1
Pa1   H 2ka
2
- Pa2 – este impingerea activa datorata suprasarcinii;
Pa 2  qHk a


k – este coeficientul de impingere activa k  tg (45  )
2 0
-
2
In cazul unui masiv coeziv, apare in plus o reactiune datorata fortei de frecare:
Pac  2cH ka .
Deoarece avem de-a face cu un masiv de pamant in straturi cu greutati volumice, unghiuri de
frecare interna si coef de coeziune diferiti, se foloseste media ponderata a accestora, factorul de
pondere fiind inaltimea stratului.
Pe langa determinarea valorii impingerii active trebuie determinata si adancimea la care
actioneaza aceasta (sau inaltimea fata de talpa zidului), pentru a se putea face ulterior calcule ale
momentului indus de catre impingerea activa.
Calcularea acestei adancimi se face conform regulii corpurilor compuse, astfel:

hPatot 
Ah i
, unde Ai reprezinta ariile impingerii active a fiecarui component (pamant,
A i

suprasarcina si coeziune) iar hi reprezinta adancimile la care se manifesta acestea.

2.2.1 Prima verificarea la alunecarea pe talpa
Observatie: calculele se fac pentru 1 ml de zid.

13
   V
Fs   1.2
H
  0.35

V  Gdren  Gelevatie  Gtalpa  Fq

Gdren  dren  B1  H  1  18  2.75  4.80  237.6 KN

Gelevatie  ba  b  H  1  25  0.50  5.10  63.75 KN

Gtalpa  ba  B  t  1  25  3.75  0.50  46.88 KN

Fq  q  B  11  20.2  2.75  55.55 KN

  V  403.78 KN

H  Pa

1 _ 2 _
Pa     H  ka  2  c H  ka  q  H  ka
2
 _

 o   17.77 
k a  tg  45    tg 2  45 o 
2
  0.53
 2  2 
 
_
0.30  17  5.0  18.5
   18.42 KN / m 3
5.30
_
0.30  14  5.00  18
  17.77
5.30
_
0.30  0  5.0  6
c  5.66
5.30
1
Pa   18.42  5.30 2  0.53  2  5.66  5.30  0.53  20.2  5.30  0.53  150.88 KN
2
0.35  403.78
Fs   0.94  1.2 nu convine – trebuie redimensionat zidul
150.88
2.2.2 Redimensionarea zidului.
Observatie: s-a ales dimensiunea de 4.80 m pentru B in loc de 3.75 m.
Se cunosc din enunt si de la prima dimensionare urmatoarele:
h  4.10m
D f  1.20m

h garda  0.3m

H  h  D f  hgarda  4.10  1.20  0.30  5.60m

H 5.60
b   0.47  0.50m
12 12
t  b  B2  0.50m
H dren  h  D f  t  4.10  1.20  0.5  4.80m

H elevatie  H dren  h garda  4.80  0.3  5.10m

14
H AC  h  D f  4.10  1.20  5.30 m

B  4.80 m

Se recalculeaza:
B1  B  b  B2  4.80  0.5  0.5  3.80 m

2.2.3 A doua verificarea la alunecarea pe talpa

  V
Fs   1.2
H
  0.35

V  Gdren  Gelevatie  Gtalpa  Fq

Gdren  dren  B1  H  1  18  3.80  4.80  328.32 KN

Gelevatie  ba  b  H  1  25  0.50  5.10  63.75 KN

Gtalpa  ba  B  t  1  25  4.80  0.50  60.00 KN

Fq  q  B1  1  20.2  3.80  76.76 KN

 V  528.83KN / m

H  Pa

1 _ 2 _
Pa     H  ka  2  c H  ka  q  H  ka (ramane aceeasi)
2
 _

 o   17.77 
k a  tg  45    tg 2  45 o 
2
  0.53
 2  2 
 
_
0.30  17  5.0  18.5
   18.42 KN / m 3
5.30
_
0.30  14  5.00  18
  17.77
5.30
_
0.30  0  5.0  6
c  5.66
5.30
1
Pa   18.42  5.30 2  0.53  2  5.66  5.30  0.53  20.2  5.30  0.53 
2
 137.67  43.678  56.742  150.88 KN

hPatot 
Ahi i

137.67  3.53  56.742  2.65  43.678  2.65 518.639
  3.456 m
A i 137.116  56.742  43.678 150.88

0.35  528.83
Fs   1.23  1.2 OK
150.88
2.2.4 Verificarea la rasturnare
M st
Fs   1.5
Mr

15
  B   b B  B 
M st  Gdren   b  B2  1   Gelevatie   B2    Gtalpa   Fq   b  B2  1  
 2   2 2  2 
 3.80   0.50  4.80  3.80 
 328.32   0.50  0.50    63.75   0.50    60   76.76   0.50  0.50  
 2   2  2  2 
 M st  1366.54 KN m/m

M r  Pa  ( H AC  hPatot )  150.88  (5.30  3.456)  278.22 KN m/m

1366.54
Fs   4.91  1.5
278.22
2.2.5 Prima verificarea a presiunilor pe talpa
N M N M N 6M
p1     2   2  1.2 p conv
A W B 1 B 1 B B
6
N M N 6M
p2     0
A W B B2
N  V  528.83 KN

B B  B b  B B  H
M o'  Gdren    1   Gelevatie     c 2   Fq    1   Pa  
2 2  2 2  2 2  2

 4.8 3.8   4.8 0.50   4.8 3.8 

 328.32      63.75     0.50   76.76      150.88  1.844 
 2 2   2 2   2 2 
 180.864 KNm

528.83 180.864  6
p1    63.073kPa  0
4.8 4.8 2
528.83 180.864  6
p2    157.273kPa  1.2 p conv  1.2  371.25  445.5 KPa
4.8 4.8
Pmax p 157.273
OBS:  2   2.493
Pmin p1 63.073

Ic=0.5 Ic=0.80 Ic=1

0.6 450 495 525
0.75 p conv  371.25
0.8 300 330 350
2.3 Armarea zidului de sprijin.
Pentru a putea face armare zidului se tine cont ca asupra talpii zidului se manifesta
compresiune excentrica. Dimensionarea armaturii de rezistenta se face pe baza momentelor
incovoietoare, calculate in sectiunile 1-1 si 2-2, in plus pentru sectiunea 2-2 se va calcula si pentru
forta taietoare.
Pentru talpa:
- avem valorile Pmin si Pmax – cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P11 cu formula:
B1
P11  ( Pmax  Pmin )  Pmin (kPa);
B
16
 Pmin  P11
- se calculeaza apoi Pmed  fiind rezultanta ce actioneaza la B1/2;
2
- se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu Fcalc cu relatia:
Fmed  Pmed  Atalpa  Pmed  B1  1 (kN)
- se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F calc cu
relatia:
Fcalc  Fq  Gdren  Fmed (kN)
- se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1
B1
M calc  Fcalc  (kNm) (pentru fasia de zid de 1 ml considerata)
2
Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1

Pentru elevatie: plecam de la valorile minime si maxime ale imingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa). Pentru aceasta trebuie sa determinam Mcalc dat de impingerea activa. Acesta se calculeaza astfel:
- se calculeaza impingerea activa a pamantului ce actioneaza in sectiunea 2-2 asupra elevatiei si
notata cu P22 (kN), prin inlocuirea in formula impingerii active a lui HAC cu hdren;
- se calculeaza distanta fata de sectiunea 2-2 la care actioneaza aceasta forta cu relatia

hPa 22 
 Ahi
(relatie folosita la determinarea adancimii la care se manifeta impingerea
A i

activa)
- se calculeaza momentul cu relatia:

17
 M calc  P22  h pa 22 (kNm)
Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1
OBS: numarul de bare ce rezulta in urma aramarii talpii trebuie sa fie egal cu numarul de bare ce
rezulta in urma armarii elevatiei. Pentru armarea constructiva se vor folosi bare de tip OB37 Ф8/15.

Calculul numeric.
Se considera ca avem beton clasa C12/15, armarea de rezistenta se va face cu otel PC52 iar cea
constructiva (de repartitie) cu OB37 (si eventual si pentru forta taietoare)
Pentru talpa:
- avem valorile Pmin si Pmax – cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P11 cu formula:
B1 3.8
P11   ( p max  p min )  p min   (157.273  63.073)  63.073  137.648 (kPa);
B 4.8
Pmin  P11 137.648  63.073
- se calculeaza apoi Pmed    100.36 (kPa) ;
2 2
- se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu Fmed cu relatia:
Fmed  Pmed  Atalpa  Pmed  B1  1  100.36  3.8  1  381.37 (kN)
- se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F calc cu
relatia:
Fcalc  Fq  G dren  Fmed  23.71 (kN)
- se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1

18
 B1 3. 8
M calc  Fcalc   23.71   45.05 (kNm)
2 2
Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.
Se cunosc:
b  1000mm
h  500mm
Rc  9.5MPa (elemente din C12/15, monolite, orizontale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
Ra  300MPa (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)
Mcalc = 45.05 kNm
p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
 20
as  35   45 mm
2 2
h0  h  a  500  45  455 mm

M 45.05  10 6
m   0.023 < mb = 0.40 pentru PC 52
b  h02  Rc 1000  455 2  9.5
  1  1  2m  1  1  2  0.023  0.023

Rc 9.5
p  100  100  0.023   0.073  7.3%
Ra 300
Deoarece p<p impus = 15% i se atribuie lui p val de 15%, rezulta
p 0.15
Aa   b  h0   1000  455  683 mm2
100 100
Se alege din tabelul 19 Aa ef = 792 mm2 , corespunzatoare la 7 bare Ф12.
Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare def = 141 mm.
Rezulta ca se armeaza talpa cu PC52, cate 7 bare Ф12/ml, la partea superioara, iar la partea inferioara
se dispun bare OB37 Ф8/15 de montaj.
Pentru elevatie: plecam de la valorile maxime si minime ale impingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa si reciproc). Pentru aceasta trebuie sa determinam Mcalc dat de impingerea activa. Acesta se
calculeaza astfel:
- se calculeaza P22 in dreptul sectiunii 22 prin inlocuirea HAC cu hdren si se obtine
1
Pa   18.42  4.8 2  0.53  2  5.66  4.8  0.53  20.2  4.8  0.53  124.88 kN
2

- se calculeaza pozitia de aplicatie a fortei ca fiind hPa 22 

Ah i
 1.676 m ;
A i

19
- se calculeaza Mcalc  Pa  hPa 22  124.88  1.676  209.38 kNm
Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.
Se cunosc:
b  1000 mm
h  500 mm

Rc  8MPa (elemente din C12/15, monolite, verticale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
Ra  300MPa (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)
Mcalc = 209.38 kNm
p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
 18
as  30   39 mm
2 2
h0  h  a  500  39  461 mm

M 209.38  10 6
m   0.129 < mb = 0.40 pentru PC 52
b  h02  Rc 1000  4612  8
  1  1  2m  1  1  2  0.129  0.138

Rc 8
p  100  100  0.138   0.369
Ra 300
p 0.369
Aa   b  h0   1000  461  1662 mm2
100 100
Se alege din tabelul 19 Aa ef =1781 mm2 , corespunzatoare la 7 bare Ф18.
Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare def = 134 mm.
Rezulta ca se armeaza elevatia cu PC52, cate 7Ф18/ml, la partea amonte, iar la partea aval se dispun
cate bare din OB37 Ф8/15 de montaj.

20
 3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare.

- adancime de fundare Df  1.2m

ls  60cm
- dimensiunea sectiunii transversale a stalpilor: 
bs  40cm
N f  805KN
- grupare fundamentala: 
M f  180KNm

21
 N s  1005KN
- grupare speciala: 
M s  255KNm

B b bs B

ls L/6 L/6

L
L

N
M

3.1. Predimensionare

L 1
e 
6 Fs
unde:
- e = excentricitate
- Fs = factor de siguranta
Aleg Fs=2.2
M 180
e   0.224 m
N 805
L  6  e  Fs  6  0.224  2.2  2.952m care se rotunjeste la L =3.0 m
Din conditia la limita
22
 N M
p1    1.2  pconv
A W
A  LB
B  L2
W 
6
N 6 M N  L  6  M 805  3.0  6 180
 2  Pconv  B  2  2  0.872m
LB L B L 1.2  Pconv 3 1.2  371.25

L
Facem verificarea raportului  1.1  1.5 se constata ca se obtine o valoare de 3.386. Ca urmare se
B

L 3
recalculeaza B cu relatia: B    2.143m , unde valoarea de 1,4 a fost aleasa arbitrar din
1.4 1.4
intervalul mai sus mentionat. Se rotunjeste valoarea lui B = 2.2 m.

H  0.3  L  0.3  3  0.9 m

H 0.9
h   0.45 m
2 2
a  5  10cm

3.2. Corectia lui pconv

Presiunea conventionala de calcul este satbilita in functie de granulozitate, umiditate si gradul
de indesare – in cazul pamanturilor necoezive, si in functie de plasticitate, porozitate si consistenta – in
cazul pamanturilor coezive. S-a determinat la punctul anterior (cu ajutorul STAS 3300/2-85) valoarea
presiunii conventionale ca fiind: pconv  371.25 kPa
Valorile de baza regasite in STAS sunt calculate pentru fundatii avand adancimea de fundare
fata de nivelul terenului de 2 m si o latime a talpii B = 1,0 m. Pentru alte adancimi de fundare sau alte
latimi ale talpii, presiunea conventionala de baza va fi corectata dupa cum urmeaza:

c
pconv  pconv  C B  C D

unde:
- C B  corectia pe latime
- CD  corectia pe adancime
pentru L  5m  CB  pconv  k1  B  1  371.25  0.05 2.20  1  22.28 kPa

unde:
- B = latimea fundatiei
- k1  0.05 pentru pamanturi coezive

23
 Df  2 1 .2  2
pentru Df  2m  C D  pconv   371.25   74.25 kPa
4 4
 pconv
c
 371.25  22.28  74.25  319.30 kPa

3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

trebuie sa se respecte conditiile la incarcari cu excentricitati dupa o singura directie:
pef max  1.2 pconv in gruparea fundamentala
p 'ef max  1.4 pconv in gruparea speciala

unde:
- pef max , p 'ef max  presiunea activa maxima pe talpa fundatiei provenite din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala respectiv din gruparea speciala.
- pconv  presiunea conventionala corectata
Nf Mf 805 180
pef max  p1      176.5 kPa
A W 6.6 3.3
A  L  B  3 .0  2 .2  6 .6 m 2
B  L2 2.20  32
W    3.3 m 3
6 6
176.5  1.2  319.3  383.1 kPa se verifica

N s M s 1005 255
p 'ef max      229.5kPa
A W 6.6 3.3
229.5  1.4  319.3  447 kPa se verifica

In cazul in care cele doua conditii nu s-ar fi verificat trebuia redimensionata fundatia (marit B) si
refacute corectiile pentru Pconv, iar apoi reverificat.

3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii

Calculul terenului la starea limita de deformatii consta in respectarea conditiei:

S ef  S adm , unde Sef – reprezinta deplasarea sau defomarea constructiei datorita tasarii terenului
de fundare; Sadm – reprezinta deplasarea sau deformatia admisa pentru o structura in cadre, pentru care
in STAS 3300/2-85 se prevad valori admisibile de 8 cm.
Pentru a putea calcula tasarea se utilizeaza metoda insumarii pe strate elementare. Actiunile
care se iau in calcul sunt cele din gruparea fundamentala.

24
 Pentru efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare trebuie indeplinita
conditia pentru fundatii incarcate excentric.
pef max  1.2  pl

unde:
- pef max  presiunea maxima verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie
- pl  presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice in terenul de fundare
_ 
pl  ml    B  N1  q  N 2  c  N 3  KPa
 

unde:
- ml  coeficient al conditiilor de lucru ml  1.4
_
-   media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o
adancime B/4 masurata de la talpa fundatiei in KN/m3.
B 2 .2
  0.55m
4 4
_
    str 2  18.5 kN / m 3

- B = latura mica a fundatiei

- q = suprasarcina de ccalcul la nivelul talpii fundatiei lateral fata de fundatie  KPa 
q   str 2  Df  18.5 1.20  22.2 kPa

- c = valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei  KPa 

cstr 2  6 kPa

N1 , N 2 , N 3  coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare

interioara a terenului de sub talpa fundatiei conform tabelului 4

 str 2  18o

N1 N2 N3
0
18 0.43 2.72 5.31

 p pl  1.4(18.5  2.2  0.43  22.2  2.72  6  5.31)  153.6 KPa

p ef max  p1  176.5 KPa

176.5  1.2  153.6  184.4 KPa se verifica

3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor

Tasarea absoluta probabila a fundatiilor izolate sau continue se calculeaza in functie de

dimensiunile in plan ale fundatiilor si de conditiile de stratificatie de pe amplasament.
25
 Tasarea absoluta probabila se calculeaza prin metoda insumarii pe straturi elementare.
In acest caz pamantul stratificat situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi
elementare, pana la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active z o ; fiecare strat
elementar se constituie din pamant omogen si trebuie sa aiba grosimea mai mica decat 0.4B.
0.4  B  0.4  2.2  0.88m
Aleg h = 0.82 m
Zona activa in cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adancimea z o
sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical  z datorat incarcarii fundatiei devine mai
mic decat 20% din presiunea geologica  gz la adancimea respectiva.

Efortul unitar net mediu pn pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatiile:

pn  p   str 2  Df

p1  p2
p
2
N M
p1    176.5 KPa
A W
N M
p2    67.42 KPa
A W
176.5  67.42
p  121.96 KPa
22
p n  121.96  18.13  1.20  100.2 KPa

26
 Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare se calculeaza
eforturile unitare datorate presiunii nete transmise pe talpa fundatiei cu relatia:
 z   o  pn  KPa 

unde:
-  o  coeficient de distributie al eforturilor verticale in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform
distribuite pe talpa, functie de L/B si z/B;
- L = lungimea fundatiei (m);
- B = latimea fundatiei (m);
- z = adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei (m);
- pn = efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei (Kpa).
Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:
n
 zimed  hi
S  100      cm
i 1 Ei

unde:
-   coeficient de corectie;
  0 .8

-  zi  efortul vertical mediu in stratul elementar i calculat cu relatia:

med

 zisup   ziinf
 zimed   KPa
2
-  zi , zi  efortul unitar la limita superioara, inferioara a tratului i;
sup inf

- hi  grosimea stratului elementar i (m);

- Ei  modul de deformatie liniara al stratului elementar i (Kpa);
- n  numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.
Tabel 2
Str.
  zimed  hi
hi   hi  gzi i pn  zi  zimed Ei
elem. Ei
0 18.5 1.2 22.2 22.2 0 100.2 100.2
1 18.5 0.82 15.17 37.37 0.843 100.2 84.4686 92.3343 9300 0.00814
2 18.5 0.82 15.17 52.54 0.526 100.2 52.7052 68.5869 9300 0.00604
3 18.5 0.82 15.17 67.71 0.341 100.2 34.1682 43.4367 9300 0.00382
4 18.5 0.82 15.17 82.88 0.223 100.2 22.3446 28.2564 9300 0.00249
5 18.5 0.82 15.17 98.05 0.16 100.2 16.032 19.1883 9300 0.00169
  0. 0222

Strat elementar 1
L 3.0
  1.363
B 2.2

27
z h 0.82
 i   0.373
B 2.2 2.2
1 1.363 2
0.2 0.96 0.96 0.96
0.373 0.822 0.843
0.4 0.80 0.825 0.87

Strat elementar 2
z 2  hi 2  0.82
   0.746
L 2.2 2.2
1 1.363 2
0.6 0.61 0.653 0.73
0.746 0.49 0.526
0.8 0.45 0.479 0.53

Strat elementar 3
z 3  hi
  1.118
L 2 .2
1 1.363 2
1 0.34 0.39 0.48
1.118 0.292 0.341
1.20 0.26 0.30 0.39

Strat elementar 4
z 4  hi
  1.49
L 2.2
1 1.363 2
1.4 0.20 0.243 0.32
1.49 0.181 0.223
1.6 0.16 0.20 0.27

Strat elementar 5
z 5  hi
  1.864
L 2 .2

28
 1 1.23 2
1.6 0.16 0.20 0.27
1.864 0.127 0.160
2 0.11 0.139 0.19

Se observa pe graficul anexat ca:  z  0.2 gz

16.032  0.2  98.05  19.61 KPa

 z o  5  0.82  4.1 m
n
 zimed  hi
S  100      100  0.8  0.0222  1.776 cm
i 1 Ei
S  S adm

unde S adm  8  1.776  8

3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta

In cazul fundatiilor directe cu tapla orizontala se recomanda verificarea capacitatii portante cu

relatia:
p ' ef  mc  p cr  KPa 
V 1203
p ' ef    218.73KPa
L'B' 2.5  2.2
Gf  B  L  Df   ba  2.20  3.0  1.20  25  198KN

V  Gf  N s  198  1005  1203KN

unde:
- V = componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala (KN);
- B ' , L' = dimensiunile reduse ale talpii fundatiei determinate cu relatia:
L'  L  2e1  3.0  2  0.25  2.5 m

B '  B  2e2  2.2 m

Ms 255
e1    0.25m
N s 1005

e2  0m

- e1 , e2  excentricitatile rezultantei incarcarii de calcul fata de axa transversala, respectiv axa

longitudinala a fundatiei (m);
- mc  coeficient al conditiilor de lucru
mc  0.9
29
- pcr  presiunea critica
p cr   *  B'N     q  N q  q  c *  N c  c  KPa 

unde:
- *  greutatea volumica de calcul a straturilor de pamant de sub talpa fundatiilor pentru un nivel de
asigurare   0.95 (KN/m3);
- L '  latimea redusa a talpii fundatiei;
- N , N q , N c  coeficient de capacitate portanta care depinde de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioara al straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, se determina prin interpolare din

tabelul 11 din STAS 3300/2-85 si sunt pentru  str 2  18 :

o

N   1.36; N q  5.4; N c  13.28

q  suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie (Kpa);
c*  valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa fundatiei (Kpa);
 , q , c  coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului 12 din STAS 3300/2-85.

In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la

forfecare  * , c* nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta pentru calculul
capacitatii portante valori  * , c* ,  * ca medii ponderate cu contributia fiecarui strat.
Grosimea volumului de pamant de sub fundatie, ale carui caracteristici geotehnice  * , c* ,  *
intervin in stabilirea presiunii critice se poate determina cu relatia:
t  L  f ( * ) m

unde:
- t  grosimea volumului de pamant (m);
- B = latimea talpii fundatiei (m);
- f ( * )  coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioara al stratului de pamant in
contact cu talpa fundatiei conform tabelului 13 din STAS 3300/2-85, se calculeaza prin interpolare;

 str 2  18 o

15o 0.85
18o 0.88
20o 0.92

t  2.2  0.88  1.936m rezulta ca ramanem in cadrul stratului 2

 *   str 2  18.5 KN / m 3

30
c *  c str 2  6 KPa

 *   str 2  18 o

q   str 2  t  18  1.936  34.848 KPa

Pentru a det coef c ,  q ,  :

 B'
  ,   1  0 . 3  1.264
B 2.2  c q
L '
  0.73  0.2  
L 3
  1  04 B'  0.648
  L'
pcr  18.5  2.2  1.36  0.648  34.848  5.14  1.264  6  13.28  1.264  362.97 KPa

218.73  0.9  362.97  254.08 KPa se verifica

3.7. Armarea fundatiei stalpului

Fundatia se armeaza la partea inferioara cu o retea din bare dispuse paralel cu laturile.
Diametrul barelor este de Ø 8 mm, iar distanta dintre ele este cuprinsa intre 10 si 25 cm. Pe fiecare
directie procentrul minim de armare, raportat la sectiunile utile H0L si respectiv H0B este de 0,15%.
Sectiunea de armatura este determinata pe baza momentelor incovoietoare produse in sectiunile
din dreptul fetelor laterale ale stalpului de catre presiunile reactive, p, pe talpa. Pentru calculul acestor
momente se iau in considerare presiunile pe suprafetele aferente fiecarei laturi a stalpului, stabilite prin
ducerea cate unei drepte inclinate la 450 fata de axele de simetrie, din fiecare colt al stalpului.
Pentru cazul fundatiei dreptunghiulare cu incarcare excentrica pe o directie, in situatia in care
lx>ly – momentele Mx si My pe cele doua directii sunt date de relatiile urmatoare:

3 ( Pmax  Pmin ) 2 B  l x
2
l y3
Mx   (  )
4 Pmax  2 Pmin 2 3

Pmed  l y2
My  (3l s  4l y ) ,
6
Pmax  Pmin 229.5  75
unde Pmed    152.25 kPa
2 2
Ps M 1005 255
iar Pmax,min   s    229.5 si respectiv 75 kPa
LB W 3  2.2 3.3
31
 L  (l s  2a ) 3  (0.6  2  0.05)
lx    1.15m
2 2
B  (bs  2a ) 2.2  (0.4  2  0.05)
ly    0.85m
2 2
Rezulta:
3 (229.5  75) 2 2.2  1.15 2 0.85 3
Mx   (  )  228.95 kNm
4 229.5  2  75 2 3
Pmed  l y2 152.25  0.85 2
My  (3l s  4l y )  (3  0.6  4  0.85)  95.33 kNm
6 6
Sectiunile de armatura Aax si Aay se determina cu relatiile de calcul corespunzatoare
sectiunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere.

3.8 Armarea dupa directia axei x.

32
Schema 1.2.

1. 6
a  50 mm M  95.33 10 N b''  2200 mm
N N
2. ho  1050  50 Rc  12.5 Ra  300
2 2
3 mm mm
ho  1  10
M
3. m' 
2
b''  ho  Rc

3
m'  3.467 10
4. mb  0.4

5. m = 0.003 < mb = 0.4

6.   1  1  2  m'
3
  3.473 10
Rc
p  100   
Ra

p  0.014 %

pmin  0.10 %

ho
7. Aa nec  pmin  b'' 
100

3 2
Aa nec  2.2  10 mm

A ef = 14 16 = 2815 2
mm

s'  40 mm '  16 mm n  14 bare

b''  2  s'  n  '

d 
n1

d  145.846 mm

3.9 Armarea dupa directia axei y.

33
Schema 1.2. ls  600 ly  850
6
1. a  50 mm M  228.95 10 b''  ls  2ly mm
N N
2. ho  1050  50 Rc  12.5 Ra  300
2 2
3 mm mm
ho  1  10
M
3. m'  3
2 b''  2.3  10
b''  ho  Rc

3
m'  7.963 10
4. mb  0.4

5. m = 0.007 < mb = 0.4

6.   1  1  2  m'
3
  7.995 10
Rc
p  100   
Ra

p  0.033 %

pmin  0.10 %

ho
7. Aa  pmin  b'' 
100

3 2
Aa  2.3  10 mm

A ef = 14 16 = 2815 2
mm

s'  40 mm '  16 mm n  14 bare

b''  2  s'  n  '

d 
n1

d  153.538 mm

3.10. Dimensionarea fundatiei continue

34
 Fundatia ce se proiecteaza sustine un sir de stalpi ai unei hale industriale. Fundatia se
realizeaza sub forma unei grinzi din beton armat ca in figura urmatoare.

Predimensionarea fundatiei continue pe baza presiunilor conventionale.

Se cunoaste din enunt adancimea de fundare: D f  1.2 m
Lungimea talpii fundatiei se calculeaza astfel:
- stim distanta interax dintre doi stalpi consecutivi: l1  6 m
- pentru a evita valori mari ale momentelor incovoietoare in primul si ultimul camp grinda va depasi
stalpul in consola cu l c  (0.3  0.4)l1  (0.3  0.4)  6  (1.8  2.4)m ; s-a ales lc = 2.0 m
- rezulta L = 2xlc +2xl1 = 2x2 + 2x6 = 16 m
1 1
Inaltimea grinzii H g  (  )  l1  (2  1) m ; s-a ales Hg = 1.5 m
3 6
Latimea grinzii rezulta din conditia de a se asigura in jurul stalpilor o bancheta de 5...10 cm
pentru cofrare: bg = bs + 2x0.05 = 0.4 + 0.1 = 0.5 m.
Grinda de fundare are rolul de a prelua momentele incovoietoare si fortele taietoare. Pentru a
asigura transmiterea incarcarilor de la grinda terenului de fundare, fara a depasi capacitatea portanta a
acestuia, grinda are la partea inferioara o placa de latime B, mai mare decat latimea grinzii bg ceea ce
face ca forma in sectiune a fundatiei sa fie aceea a unui T rasturnat.
Stabilirea latimii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub
talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea corespunzatoare stratului de fundare.
Deoarece grinda este incarcata numai cu fortele axiale din stalpi (P) conditia de determinare a
latimii B este:
Pef med  Pconv
35
in care:

- Pef med – presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa fundatiei; Pef med  P i
  med D f
BL
-  med - greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a umpluturii de pamant care se sprijina
ppe fundatie – deoarece nu am mai stat sa o calculez am ales  med = 20 kN/m3;
- Pconv – presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancimea de fundare si cu latimea
fundatiei, determinata conf STAS 3300/2-85; Pconv = 319.3 kPa
Deci consideram cazul la limita:

Pconv 
P i
  med D f  B 
P i

3  805
 0.556 m
BL L( Pconv   med  D f ) 14.7(319.3  20  1.2)

OBS: se constata ca in acest caz latimea talpii este aproximativ egala cu latimea talpii fundatiei.
S-a ales B = 2.2 m obtinuta la fundatia izolata.
Inaltimea Ht a talpii fundatiei in dreptul grinzii se va lua ca la fundatii elastice
H t  (0.25  0.35) B  (0.55  0.77) m ; se alege Ht = 0.6 m

1 1
Inaltimea talpii fundatiei la marginea placii ht  (  ) H t  (0.3  0.2)m ; s-a ales ht = 0.2 m.
2 3

3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa

(grinda static determinata).

Metoda grinzii static determinate este aplicata des datorita simplitatii ei si volumului redus de
calcule. Metoda proneste de la ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren precum si de la
cunoasterea diagramei presiunilor pe talpa. Metoda consta in urmatoarele etape:
- se determina lungimea totala a fundatiei L;
L = 16 m
- solicitarile de la baza fiecarui stalp se reduc in raport cu punctul O situat la jumatatea fundatiei,

adica L/2, la o rezultanta N r   N i si un moment incovoietor M r   M i   N i  ai , unde ai

reprezinta bratul fortelor ce se reduc in punctul O (punctul O coincide apartine axei stalpului 2);
N r  3  P  3  805  2415kN

M r  0  (805  6  0  805  6)  9660 kNm

P1  P2 N r 2415
- se calculeaza Pmed     68.608kPa
2 BL 2.2  16
- se considera grinda incarcata de sus in jos cu incarcarile din stalp, iar de jos in sus cu presiunile
efective, Pmed multiplicate cu latimea B a fundatiei: Pmed  B  68.608  2.2  150.94kN / m
- se traseaza diagramele M si T prin metoda sectiunilor, de la stanga la dreapta.

36
 S-au obtinut astfel urmatoarele rezultate:
MA = 0 kNm
M1 = 301.88 kNm
M2 = -528.85 kNm
M3 = 0.08 kNm

iar pentru forta taietoare s-a obtinut:

TA = 0 kN
T1st = -301.88
T1 dr = 503.12
T2 = -50.3
T3 st = -402.52
T3 dr = 402.48
T4 = -50.34
T5 st = -503.16
T5 dr = -301.84
TB = 0.04 kN

37
 3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (grinda de lungime
finita)
Metodele de calcul „exacte” sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul
grinzilor pe mediu elastic. In modelul Winckler terenul de fundare este asimilat prin resoarte elastice.
Mediul de tip Winckler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate intre presiunea P
intr-un punct al mediului si tasarea Y a acelui punct: P  K s  Y , in care Ks este denumit coeficient de
pat. Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor experimentale obtinute
in urma incercarii de compresibilitate in edometru:
K S B  2 M , unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.

Se cunoaste modul de deformatie liniara E=9300 kPa , iar pe baza acestuia se poate calcula
modulul de deformatie edometric cu relatia:
E
E  M0 M  M 
M0

Pentru un indice de consistenta Ic=0.76 si indicele porilor e=0.7 rezulta din tabelul 5 din STAS

9300
3300/2-85 pentru M0 = 1.5  M   6200kPa
1.5
Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor in grinda se pleaca de la
ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a grinzii supusa la incovoiere:
d4y q ( x)
4
 4 4 y  ,
dx EI
unde: q(x) – incarcarea pe grinda considerata ca sarcina distribuita aferenta unui metru de lungime;

38
 KS B 6200
 4 4  0.3m 1 ,
4 EI 4  2.4  10  0.08
7

BH 3
I – momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia I  (de fapt calculat cu Steiner)
12

bg ( H  ht ) 3 Bht3
I  bg ( H  ht )(Ye  Yg ) 2   Bh(Yg  Yt ) 2  0.084m 4
12 12
B – latimea grinzii;
E – modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grinda: E = 2.4x107 kPa
Metoda grinzii de lungime infinita echivalenta. Se considera o grinda de lungime data AB,
incarcata ca in figura, care pe intervalul AB se comporta ca si grinda initiala. Valorile momentelor,
taietoarelor, presiunilor pe talpa si a deplasarilor se calculeaza cu relatiile:
P P P P
M ( x)   3 (x); T    4 (x); P  KS Y  KS   1 (x)   1 (x)
4 2 2K S 2

Se pleacă de la presupunerea existenţei unor forţe fictive notate cu V1,V2, V3, V4 la capetele
grinzii (în afara acesteia). Valoarea acestor forţe se va determina punându-se condiţiile :
- momentele din capetele grinzii sunt nule: MA=MB=0
- forţele tăietoare din capetele grinzii sunt tot nule: TA=TB=0
Poziţia forţelor fictive poate fi oarecare, pentru simplificarea calculului acestea pot fi amplasate
la distanţe particulare faţă de punctul A şi B astfel încât momentele şi forţele tăietoare să devină nule.
Dacă X3*λ>=4 şi X4*λ>=4 efectul forţelor fictive V3 şi V4 devine neglijabil în secţiunea A
(idem pentru V1 şi V2 în secţiunea B), deci sistemul de 4 ecuaţii cu 4 necunoscute devine unul de 4
ecuaţii cu o singură necunoscută.
Condiţia de moment nul în capete este:

 P i iA ( i )   Vi   iA ( i )  0
(în punctul A)
După aflarea forţelor fictive V1....V4 se determină y, M şi T în diferite secţiuni ale grinzii finite
A-B sub efectul tuturor forţelor V1...V4 şi P1...Pn.
Obs: coeficientul de pat Ks nu este o caracteristică exclusivă a terenului de fundare, de aceea se
determină prin încercări cu placa rigidă pe teren, cu ajutorul relaţiilor semiempirice sau prin încercări
edometrice.

 1
Consideram forta V2 aplicata la distanta  l e = 2.614 m, unde le = , iar forta V1 aplicata la
4 


distanta  l e = 5.228 m. Valorile functiilor  se scot din tabelul 14.12, pag 366-367, din cartea
2

39
„Geotehnica si fundatii” (Paunescu si Silion). Se face calculul pe aceleasi sectiuni ca si la punctul
anterior.

Forta  3 4 Q M x sectiune alfa

V1 1 1.572 -0.2079 -0.0004 0.000 -0.016 5.24 0.3
V2 1 0.785 0.0004 0.3228 0.161 0.000 2.616 0.3
P1 805 0.600 0.1431 0.4530 -182.333 8.640 2 0.3
P2 805 2.400 -0.1282 -0.0669 26.927 -7.740 8 0.3
P3 805 4.200 0.0057 -0.0074 2.979 0.344 14 0.3

-152.427 1.244
V1= 78.04
V2= 944.36

Sectiunea A.
Forta P  1 P (kPa) 3 m) 4 Q (kN) x sectiune alfa
V1 78.04 2.172 0.0299 0.350 -0.1584 -10.298 -0.0642 2.50690657 7.24 0.3
V2 944.36 1.386 0.2920 41.361 -0.1995 -157.004 0.0462 -21.8337009 4.62 0.3
P1 805 0.600 0.7628 92.108 0.1431 95.996 0.4530 -182.3325 2 0.3
P2 805 2.400 -0.0056 -0.676 -0.1282 -86.001 -0.0669 26.92725 8 0.3
P3 805 4.200 -0.0204 -2.463 0.0057 3.824 -0.0074 2.9785 14 0.3
V3 944.36 5.580 0.0004 0.057 0.0053 4.187 0.0029 -1.36932813 18.6 0.3
V4 78.04 6.360 0.0018 0.022 0.0016 0.105 0.0017 -0.06789344 21.2 0.3
p= 130.757 -149.191 -173.191

y= 0.046

Sectiunea 1.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 2.17 0.0299 0.350 -0.1584 -10.298 -0.0642 2.50690657 7.24 0.3
V2 944.36 1.39 0.2920 41.361 -0.1995 -157.004 0.0462 -21.8337009 4.62 0.3
P1 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
P2 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P3 805 3.60 -0.0366 -4.419 -0.0124 -8.318 -0.0245 9.86125 12 0.3
V3 944.36 4.98 -0.0049 -0.688 0.0085 6.658 0.0018 -0.8499278 16.6 0.3
V4 78.04 5.76 0.0012 0.014 0.0043 0.280 0.0027 -0.10691265 19.2 0.3
p= 172.267 368.990 -397.788
407.212
y= 0.061

40
Sectiunea 2.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 3.07 -0.0429 -0.502 -0.0495 -3.221 -0.0462 1.80284384 10.24 0.3
V2 944.36 2.29 0.0103 1.458 -0.1434 -112.889 -0.0666 31.4359964 7.62 0.3
P1 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P2 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P3 805 2.70 -0.0320 -3.864 -0.0895 -60.040 -0.0608 24.472 9 0.3
V3 944.36 4.08 -0.0262 -3.706 0.0036 2.817 -0.0123 5.8235794 13.6 0.3
V4 78.04 4.86 -0.0065 -0.077 0.0088 0.571 0.0011 -0.04370152 16.2 0.3
p= 131.255 -260.909 -139.933

y= 0.046877

Sectiunea 3.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 3.97 -0.0266 -0.311 0.0011 0.074 -0.0128 0.49772911 13.24 0.3
V2 944.36 3.19 -0.0455 -6.443 -0.0835 -65.740 -0.0416 19.6441925 10.62 0.3
P1 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P2 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
P3 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
V3 944.36 3.18 -0.0453 -6.420 -0.0810 -63.729 -0.0418 19.7560996 10.6 0.3
V4 78.04 3.96 -0.0269 -0.315 0.0008 0.053 -0.0131 0.51037134 13.2 0.3
p= 137.062 275.171 -331.824
473.176
y= 0.048951

Sectiunea 4.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 4.87 -0.0063 -0.074 0.0088 0.569 0.0012 -0.04697914 16.24 0.3
V2 944.36 4.09 -0.0235 -3.326 0.0037 2.917 -0.0098 4.65099382 13.62 0.3
P1 805 2.70 -0.0320 -3.864 -0.0895 -60.040 -0.0608 24.472 9 0.3
P2 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
P3 805 0.90 0.5712 68.972 -0.0657 -44.074 0.2527 -101.71175 3 0.3
V3 944.36 2.28 0.0113 1.598 -0.1442 -113.513 -0.0665 31.3906669 7.6 0.3
V4 78.04 3.06 -0.0428 -0.501 -0.0507 -3.295 -0.0467 1.82297776 10.2 0.3
p= 131.778 -261.508 -141.134

y= 0.047064

Sectiunea 5.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 5.77 0.0012 0.014 0.0042 0.276 0.0027 -0.10644442 19.24 0.3
V2 944.36 4.99 -0.0048 -0.677 0.0084 6.644 0.0018 -0.86409327 16.62 0.3
P1 805 3.60 -0.0366 -4.419 -0.0124 -8.318 -0.0245 9.86125 12 0.3
P2 805 1.80 0.1234 14.901 -0.1985 -133.160 -0.0376 15.134 6 0.3
P3 805 0.00 1 120.750 1 670.833 1 -402.5 0 0.3
V3 944.36 1.38 0.2950 41.791 -0.1988 -156.465 0.0481 -22.7119597 4.6 0.3
V4 78.04 2.16 0.0322 0.377 -0.1599 -10.397 -0.0638 2.49098673 7.2 0.3
p= 172.736 369.411 -398.696
406.304
y= 0.061691

41
Sectiunea B.
Forta   p    Q x sectiune alfa
V1 78.04 6.372 0.0018 0.021 0.0016 0.103 0.0017 -0.0674252 21.24 0.3
V2 944.36 5.586 0.0004 0.061 0.0053 4.158 0.0029 -1.36932813 18.62 0.3
P1 805 4.200 -0.0204 -2.463 0.0057 3.824 -0.0074 2.9785 14 0.3
P2 805 2.400 -0.0056 -0.676 -0.1282 -86.001 -0.0669 26.92725 8 0.3
P3 805 0.600 0.7628 92.108 0.1431 95.996 0.4530 -182.3325 2 0.3
V3 944.36 0.780 0.6483 91.830 0.0038 2.980 0.3260 -153.944756 2.6 0.3
V4 78.04 1.560 0.2123 2.486 -0.2080 -13.525 0.0022 -0.08510775 5.2 0.3
p= 183.367 7.535 0

y= 0.065488

punct distanta p (kPa) Q (kN) M (kNm) y (m)

A 0 130.8 0.0000 -149.191 0.046699
1 stanga 2 172.3 -397.7884 368.9901 0.061524
1dreapta 2 172.3 407.2116 368.9901 0.061524
2 5 131.3 -139.9328 -260.9092 0.046877
3 stanga 8 137.1 -331.8236 275.171 0.048951
3 dreapta 8 137.1 473.1764 275.171 0.048951
4 11 131.8 -141.1338 -261.508 0.047064
5 stanga 14 172.7 -398.6963 369.411 0.061691
5 dreapta 14 172.7 406.3037 369.411 0.061691
B 16 183.4 0.0000 7.53533 0.065488

Diagrama fortei taietoare.

42
 Diagrama de moment

3.13 Armarea grinzii de fundatie

Se va adopta model de armare cu bare drepte şi etrieri datorită uşurinţei de punere în operă.
Pentru armarea la moment încovoietor se va folosi schema de armare 1.2 pentru secţiunile
dreptunghiulare şi 1.9 pentru secţiunile T, iar pentru cea transversală shema 6.1.
In zonele situate la moment încovoietor negativ (care întind fibra superioară a grinzii) secţiunea
de calcul e de formă T, iar în zonele solicitate la moment pozitiv (care întind fibra inferioară a grinzii)
în care placa este în zona comprimată secţiunea de calcul are formă dreptunghiulară.

Se va folosi:
Beton C12/15=> Rc=9.5 MPa
Rt=0.8 MPa
Oţel PC 52 => Ra=300 MPa
OB 37 =>Ra=210 MPa

43
44
a) Armarea longitudinală:
Forma a ho M bp Mlim Pnec Pef
Sectiunea S. [mm] [mm] [KN*m] [mm] [KNm] x<>h m ξ % Aanec[mm^2] n*ø Aaef %
2 drept 50 1150 312,3 / 0,010 0,010 0,031 881,777 3ø20 942 0,033
3 T 50 1150 331 1690 3371,55 x>h' 0,015 0,015 0,048 937,186 10ø12 1131 0,058
4 drept 50 1150 373 / 0,012 0,012 0,037 1054,166 3ø22 1140 0,040
5 T 50 1150 329 1690 3371,55 x>h' 0,017 0,017 0,054 1048,566 10ø12 1131 0,058
6 drept 50 1150 370 / 0,011 0,011 0,036 1045,638 3ø22 1140 0,040
In console se va prelungii armătura pusă în secţiunile 3 respectiv 5.

b) Armarea transversală
a ho Aa(m) Q Ō Rt(red)=Rt P Pe si/ho Øe Ae ae-nec ae-ef
Secţiunea [mm] [mm] [mm2] [KN] [MPa] [%] [%] [mm] [mm2] [mm] [mm]
2st 50 1150 942 413,8 0,90 0,8 0,164 0,265 0,854 Ø8 50.3 76,0442 75
2dr 50 1150 942 461,1 1,00 0,8 0,164 0,295 0,809 Ø8 50,3 68,2435 50
4st 50 1150 1140 374 0,81 0,8 0,198 0,217 0,988 Ø8 50.3 92,5576 75
4dr 50 1150 1140 501 1,09 0,8 0,198 0,291 0,853 Ø8 50.3 69,0949 50
6st 50 1150 1140 413 0,90 0,8 0,198 0,240 0,940 Ø8 50.3 83,8173 75
6dr 50 1150 1140 661,1 1,44 0,8 0,198 0,384 0,743 Ø8 50.3 52,362 50

45
 Etrieri vor fi de ø8 la distanţele ae rezultate din calcul –repartizaţi pe treimile alăturate stâlpilor,
iar în treimile mijlocii se va păstra diametrul de 8 mm dar se va mării distanţa dintre ei deoarece forţa
tăietoare scade pe această porţiune( fiind nulă la un moment dat).

4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.

4.1. Calculul capacitatii portante a pilotului izolat supus la solicitari axiale

Capacitatea portanta a unui pilot izolat de tip purtator pe varf, supus la solicitari axiale, ce se
introduce prin batere, se determina cu relatia:
Riz  k  m  Pcr (KN )

unde:
- k  coeficient de omogenitate
k  0.7
- m  coeficient al conditiilor de lucru
m 1
- Pcr  incarcarea critica a pilotului (KN)

2
a A  a  A  a  A Qo  0,2  q
Pcr         Qo  H o
2  2  e Qo  q

unde:
- a  factor ce depinde de tipul pilotului si conditiile de batere (Kpa)
a  1500 KPa
- A  aria sectiunii pilotului (m2)
A  0.6 2  0.36m 2
- e  refuzul pilotului (cm)
e  1.5cm
- Qo  greutatea berbecului (KN)
Qo  q

- q  greutatea pilotului (inclusiv a calciulii de protectie, care reprezinta 1/5 din greutatea pilotului
fara caciula) (KN), unde hpilot = 19 m
1 6
q  (1  )   ba  V   25   0.36  19   205.2 KN
5 5
- H o  inaltimea de cadere a berbecului
H o  2m
2
1500  0.36  1500  0.36  1500  0.36 205.2  0.2  205.2
Pcr         205.2  2  2719.571 KN
2  2  0.015 2  205.2
46
Riz  0.7  1  2719.571  1903.7 KN

4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului

(1.2  1.5)
Numarul de piloti se calculeaza cu formula: n p  int reg (( P  1  2), dar nu mai
R
putin de 4, unde P – este incarcarea verticala.
9520(1.2  1.5)
np   (1  2)  7  9
1903.7
Dispunerea in plan a pilotilor se face tinand cont de urmatoarele:
- pentru pilotii cu diametru mai mic de 600 mm, distanta minima dintre piloti este:
t i  (3  4.5)d  (3  4.5)  0.6  1.8  2.7 m ;

- dispunerea se face in randuri paralele sau radial, respectind distantele minime intre piloti;
- distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm; pentru ea s-a aplicat formula:
t m  (1  1.5) d  0.6  0.9m

47
 Dupa realizarea calculelor s-a constatat ca numarul de piloti este cuprins intre 24 (minim) si 36
(maxim). S-a calculat distributia pilotilor pe radier pentru numarul maxim de piloti si s-au obtinut
urmatoarele date:
- distanta pe axa OX dintre piloti este 2 m;
- distanta pe axa OX dintre piloti si margine este de 0.8 m (mai mare decat ceam minim de 0,25 m);
- distanta pe axa OY dintre piloti este 1.8 m;
- distanta pe axa OY dintre piloti si margine este de 0.6 m.
Rezulta ca pilotii se vor aseza in 4 randuri paralele cu latura mare a cheiului si respectiv pe 9
randuri paralele cu latura mica a cheiului, rezultand un numar total de 36 de piloti.

4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei.

Efortul intr-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali, solicitati la incarcari
verticale si momente, se poate calcula cu relatia:
48
 N  Gr M x y M y x
S  n  n
n
 yi  xi2
2

i 1 i 1

unde:
- N  efortul vertical de calcul (KN)
N  9520 KN
- M x , M y  momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti (KNm)
Mx  0
M y  F0  bF0  2856 1  2856 kNm

- xi , yi  distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti (m)
- x, y  distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti
- n  numarul pilotilor in grup
n  55
- Gr  greutatea radierului = LBD f  b  21 10  2  25  10.500 (kN)
xi
2
N  Gr M x y M y x
My xi S  n  n
Nr. pilot M y  xi (m 2 ) n
(KNm ) (m)  yi  xi2
i 1
2

i 1
1 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
2 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
3 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
4 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
5 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
6 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
7 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
8 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
9 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
10 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
11 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
12 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
13 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
14 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
15 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
16 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
17 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
18 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
19 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
20 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
21 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
22 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
23 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
24 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
25 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
26 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
27 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
28 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
29 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
30 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
31 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
49
 32 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
33 2856 -3.9 -11138.4 15.21 519.50
34 2856 -1.3 -3712.8 1.69 543.91
35 2856 1.3 3712.8 1.69 568.32
36 2856 3.9 11138.4 15.21 592.73
n

x i
2

i 1 304.2

Rezulta ca efortul axial maxim este: Smax = 592.73 kN.

Se face verificarea ca efortul axial maxim sa fie mai mic decat capacitatea portanta a unui pilot
izolat:
S max  592.73  Rg  mu  Riz  1 1903.70  1903.70 OK.

4.4 Calculul capacitatii portante si a solicitarilor pentru pilotul izolat supus la solicitari
orizontale.

Solicitarea transversala efectiva in orice pilot vertical al unei fundatii cu radier jos produsa de o
incarcare orizontala Hor se determina cu relatia simplificata:
H or 2856
S or    79.33 kN
np 36

Verificarea fundatiei la solicitare transversala consta in indeplinirea conditiei:

Sor  m  Ror ,
unde m =1 – coeficient al conditiilor de lucru, iar Ror – capacitatea portanta transversala a pilotului ce
se determina cu relatia:
M cap
Ror  kmPorcr , in care k = m = 0.7, iar Por 
cr
este forta critica orizontala a unui pilot considerat
l0

articulat in radier.

OBS: pentru a putea determina Mcap ar trebui sa cunoastem date despre sectiunea pilotului
(armatura aplicata).
Consideram ca pilotul este executat din BC 25 si armat cu PC 52 avand 8 bare de Ф 22 mm.
22
A = 35 +  46 mm
2
h0= H-a = 600 – 46 = 564 mm
Aaef 1140
p= 100  100  0,336%
b  h0 600  564

p Ra 0,3368 300
     0,077
100 Ra 100 13

50
  b  0,55( PC 52)
0,077  0,55

   0,077 
m=  1    0,0771    0,074
 2  2 

0,074  600  5642 13

Mcap= m  b  h0 2  Rc   185.39 KN  m
106
M cap 185.39
Rezulta: Ror  kmPor  km  0.7  0.7   90.84 kN
cr

l0 1

Deci Sor  79.33  Ror  90.84 .

51