Sunteți pe pagina 1din 49

Exemple de aplicaţii numerice

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la


o tensiune de 230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează
timp de 15 minute.
15 min
W = P×t =U × I ×t ; t= = 0,25h
min
60
h
W = 230V × 0,3 A × 0,25h = 17,25Wh = 0,01725KWh
2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu
U = 220 V consumă un curent I = 5 A şi funcţionează la un cosϕ = 0,85. Să
se determine puterea activă consumată de electromotor.
PC = U × I × cos ϕ
PC = 220V × 5 A × 0,85 = 935W
3.Un radiator electric având rezistenţa R = 20 Ω este străbătut de un
curent I = 10 A şi funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă
energie consumă?
45 min
W = P×t =U × I ×t = R× I2 ×t ; t = 2h + = 2,75h
min
60
h
2
W = 20Ω × (10 A ) × 2,75h = 5500Wh = 5,5 KWh

4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat


alimentând trei lămpi electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 =
100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa unui conductor al
circuitului este R4 = 0,25 Ω.

1 1 1 1 1 1 600Ω
= + + ; Rechiv = = = = 54,55Ω
Rechiv R1 R2 R3 1 1 1 1 1 1 11
+ + + +
R1 R2 R3 100Ω 200Ω 300Ω
R4 = Rc
RT = Rc + Rechiv + Rc ; RT = 0,25Ω + 54,55Ω + 0,25Ω = 55,05Ω .
5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de
15 A. Să se determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.

P 1800W
P =U × I = R× I2 ; R = ; R= = 8Ω .
I 2
(
15 A )
2

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de


călcat de Pfc = 690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de
călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un
curent total It = 5 A

U fc = U r = U
Pfc 690W
Pfc = U fc × I fc = U × I fc = R fc × (I fc )2 ; I fc = ; I fc = = 3A
U 230V
Pfc 690W
R fc = ; R fc = = 76,67Ω
( I fc )2 (
3A )
2

I t = I fc + I r ; I r = I t − I fc ; I r = 5 A − 3 A = 2 A
Ur U 230V
Rr = = ; Rr = = 115Ω .
Ir Ir 2A

7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o


porţiune de circuit monofazat având rezistenţa de 0,5 Ω, prin care trece un
curent de 8A, tensiunea de alimentare a circuitului fiind U = 230 V.

∆U = Rc × I ; ∆U = 0,5Ω × 8 A = 4V
∆U 4V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 1,74%
U 230V
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 =
45 Ω. Curentul în conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine
tensiunea la bornele circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.

1 1 90Ω
Rechiv = ; Rechiv = = = 15Ω
1 1 1 1 1 1 6
+ + + +
R1 R2 R3 30Ω 90Ω 45Ω
U = Rechiv × I ; U = 15Ω × 8 A = 120V
U U 120V
I1 = 1 = ; I1 = = 4A
R1 R1 30Ω
U U 120V
I2 = 2 = ; I2 = = 1,333 A
R2 R2 90Ω
U U 120V
I3 = 3 = ; I3 = = 2,667 A
R3 R3 45Ω
I = I1 + I 2 + I 3 ; 8 A = 4 A + 1,333 A + 2,667 A ; Se verifică .

9.Un electromotor monofazat având randamentul η = 80% şi cosϕ = 0,89


este parcurs de un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se
determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă ale electromotorului, în
kW şi CP.

Pabs = U × I × cos ϕ ; Pabs = 230V × 18 A × 0,89 = 3684,60W = 3,685KW


P η (% ) × Pabs
η (% ) = utila × 100 ; Putila = ;
Pabs 100
80 × 3684,6W
Putila = = 2947,68W = 2,948KW
100
3,685KW
1CP = 736W = 0,736 KW ; Pabs = 3,685KW = = 5CP
KW
0,736
CP
2,948KW
; Putila = 2,948KW = = 4CP
KW
0,736
CP
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi
randamentul η= 90 %, alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să
se determine puterea motorului care pune în mişcare rotorul generatorului.

Putila.Gen = U × I =
U2
; Putila.Gen =
(230V )2
= 19166,67W
R 2,76Ω
Putila.Gen P × 100
η (% ) = × 100 ; Pabs.Gen = utila.Gen ;
Pabs.Gen η (% )
19166,67W × 100
Pabs.Gen = = 21296,30W = 21,30 KW
90
Pmotor = Pabs.Gen ; Pmotor = 21,30 KW

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA;


tensiunile nominale U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul
nomimal primar şi respectiv curentul nominal secundar.

Sn 10MVA 10 × 106VA
S n = 3 × U1n × I1n ; I1n = ; I1n = = 3
= 289 A
3 × U1n 3 × 20 KV 1,73 × 20 × 10 V
Sn
Sn = 3 × U 2n × I 2n ; I 2 n = ;
3 × U 2n
10MVA 10 × 106VA
I2n = = 3
= 917,52 A = 0,918KA
3 × 6,3KV 1,73 × 6,3 × 10 V

12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj


al unei maşini electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată,
rezistenţa bobinajului creşte la valoarea R2 = 50 Ω. Să se calculeze
temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul
este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 .

R2 − R1 50Ω − 40Ω
R2 = R1 × [1 + α (t 2 − t1 )] ; t2 = t1 + ; t2 = 15°C + = 77,5°C
R1 × α 1
40Ω × 0,004
°C

13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un


circuit care are cosϕ=0,83.Tensiunea la bornele generatorului este U = 240V
iar curentul în circuit I = 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă,
activă şi reactivă.

S = U × I ; S = 240V × 120 A = 28800VA = 28,80 KVA


P = U × I × cos ϕ ; P = 240V × 120 A × 0,83 = 23904W = 23,90 KW
S 2 = P2 + Q2 ; Q = S 2 − P2 ; Q= (28800)2 − (23904)2 = 16064VAr
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date:
Pn = 2 kW, In = 5 A, cos ϕn = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la
care lucrează acest electromotor.

Pn 2 × 103W
Pn = U n × I n × cos ϕ n ; U n = ; Un = = 500V
I n × cos ϕ n 5 A × 0,8

15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V


funcţionează un timp t = 2 ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o
energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa electrică a acestui fier de
călcat.

U2 U2 ×t 45 min
W =U × I ×t = × t ; R fc = ; t = 2h + = 2,75h
R fc W min
60
h

R fc =
(230V )2 × 2,75h = 30Ω
4,850 × 103Wh

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele


receptoare electrice :
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60minute.
b) O lampă având rezistenţa R=200Ώ, prin care trece un curent I=1A şi
funcţionează un timp t2=15minute.

60 min W
a) W1 = P × t1 ; 1CP = 736W ; t1 = = 1h ; W1 = 2CP × 736 × 1h = 1472Wh
min CP
60
h
15 min
b) W2 = U × I × t = R × I 2 × t2 ; t2 = = 0,25h ;
min
60
h
2
W2 = 200Ω × (1A) × 0,25h = 50Wh
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un
voltmetru, un ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi
respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa
activă şi reactanţa circuitului.

Considerăm circuitul de mai sus , un circuit monofazat ce alimentează o impedanţă Z.


Aceasta impedanţă are o parte rezistivă (rezistenţă) şi o parte inductivă X , al cărei
caracter (inductiv sau capacitiv) nu-l cunoaştem deocamdată.
Wattmetrul indică puterea activă absorbită de circuit , deci
P 14,1 × 103W
P = U × I × cos ϕ ; cos ϕ = ; cos ϕ = = 0,8 .
U ×I 220V × 80 A
Deoarece factorul de putere , cosφ > 0 , rezultă că reactanţa X este inductivă , curentul
fiind defazat cu unghiul φ în urma tensiunii . Se pot desena următoarele :

Din triunghiul tensiunilor rezultă :


U
cos ϕ = R ; U R = U × cosϕ ; U R = 220V × 0,8 = 176V
U
U 176V
UR = R × I ; R = R ; R = = 2,2Ω
I 80 A
U 220V
U = Z×I ; Z = ; Z= = 2,75Ω
I 80 A
Din triunghiul impedanţei rezultă :
Z 2 = R2 + X 2 ; X = Z 2 − R2 ; X = (2,75Ω )2 − (2,2Ω )2 = 1,65Ω
Sau din triunghiul tensiunilor :
2 2
U 2 = U R2 + U X2 ; U X = U 2 − U R2 ; U X = (220V ) − (176V ) = 132V
U 132V
UX = X × I ; X = X ; X = = 1,65Ω
I 80 A
18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu
rezistenţa Rl = 529 Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω.
Să se determine energia electrică pe care o consumă cele două receptoare,
ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.

U 45 min
W fc = U fc × I fc × t ; U fc = U ; W fc = U × ×t ; t = 1h + = 1,75h
R fc min
60
h

W fc =
(230V )2 × 1,75h = 925,75Wh
100Ω
U
Wlampa = U lampa × I lampa × t ; U lampa = U ; Wlampa = U × ×t
R1

Wlampa =
(230V )2 × 1,75h = 175Wh
529Ω
WT = W fc + Wlampa ; WT = 925,75Wh + 175Wh = 1100,75Wh = 1,1KWh

19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U =


230 V de către o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5
lămpi de câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ=1).

Deoarece cosφ=1 , P = U × I × cos ϕ = U × I , puterea activă totala absorbită este


PT = (5 × Plampa ) + PTV + Pfr ; PT = (5 × 100W ) + 30W + 100W = 630W
PT 630W
PT = U × I ; I= ; I= = 2,74 A
U 230V
20. Să se determine :
a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32
Ωmm2/m, cu lungimea de l = 228m şi diametrul d = 6mm ;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor
trece un curent electric I = 50A o perioadă de timp t = 10 ore.

l Ω × mm 2
a) R = ρ × ; Când ρ se ia în , atunci l (lungimea) trebuie să se ia în m
S m
(metri) şi S (secţiunea) în mm2 .
2
S = π × (r ) = π ×
(d )2 ; S = 3,14 × (6mm)2 = 28,26mm2
4 4
2
1 Ω × mm 228m
R= × = 0,252Ω
32 m 28,26mm 2
2
b) W = U × I × t = R × I 2 × t ; W = 0,252Ω × (50 A) × 10h = 6300Wh = 6,3KWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate


în paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un
curent total IT = 11 A.

Pr 1100W
Pr = U × I r ; I r = ; Ir = = 5A
U 220V
U 220V
U = Rc × I c ; I c = ; Ic = = 2A
Rc 110Ω
IT = I r + I c + I fc ; I fc = IT − I r − I c ; I fc = 11A − 5 A − 2 A = 4 A
U 220V
U = R fc × I fc ; R fc = ; R fc = = 55Ω
I fc 4A
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la
tensiunea de U = 230 V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4
m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5 Ω mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului
de călcat.
l Ω × mm 2 4m 45 min
R fc = ρ × ; R fc = 5 × = 100Ω ; t = = 0,75h
S m 0,2mm 2 min
60
h
2
P =U × I =
U 2
; P=
(230V ) = 529W
R 100Ω
W = P × t ; W = 529W × 0,75h = 396,75Wh

23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R=1,5 Ω şi cu


reactanţa X = 2 Ω, precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi
curentul rezultat. Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a
unghiului respectiv.

Z 2 = R2 + X 2 ; Z = R2 + X 2 ; Z = (1,5Ω )2 + (2Ω )2 = 2,5Ω


R 1,5Ω
cos ϕ = ; cos ϕ = = 0,6
Z 2,5Ω
X 2Ω
sin ϕ = ; sin ϕ = = 0,8 .
Z 2,5Ω
24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe
un curent In= 4,9 A la un factor de putere cos ϕn = 0,85. Să se determine
tensiunea nominală Un (dintre faze) la care funcţionează electromotorul.

Pn = 3 × U l × I n × cos ϕ ; Ul = tensiunea de linie , deci dintre faze (Un) .


Pn 1500W
Ul = U n = ; Un = = 208,18V
3 × I n × cos ϕ 1,73 × 4,9 A × 0,85
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V,
E2 = 19 V,R1 = 2Ω, R2 = 3Ω, R3 = 4 Ω. Să se întocmească bilanţul energetic.

E1 = 48V , E2 = 19V
R1 = 2Ώ , R2 = 3Ώ , R3 = 4Ώ .

Se aplică teoremele lui Kirchhoff .


Prima teoremă a lui Kirchhoff :
Există 2 noduri , N=2 ,
nodurile A şi B . Se pot scrie N-1
ecuaţii independente, adică 2-1=1
ecuaţie

În nodul A : I1 + I 2 − I 3 = 0

A doua teoremă a lui Kirchhoff


Există 3 laturi (a-b , A-B şi c-d).
Deci L=3 , se pot scrie L-N+1 ecuaţii independente. Adică 3-2+1=2 ecuaţii.
Pentru circuitul BbaAB , parcurs în sensul indicat în figură , avem :
(R1 × I1 ) + (R3 × I 3 ) = E1 ↔ 2 I1 + 4 I 3 = 48
Pentru circuitul BAdcB , parcurs în sensul indicat în figură , avem :
[− (R3 × I 3 )] + [− (R2 × I 2 )] = − E2 ↔ 4 I 3 + 3I 2 = 19
Se alcătuieşte sistemul :
I1 + I 2 − I 3 = 0
48 − 4 I 3
2 I1 + 4 I 3 = 48 ↔ I1 = Se înlocuieşte în prima ecuaţie
2
19 − 4 I 3
4 I 3 + 3I 2 = 19 ↔ I 2 = Se înlocuieşte în prima ecuaţie
3

48 − 4 I 3 19 − 4 I 3
+ − I3 = 0 ↔ I3 = 7 A
2 3
48 − (4 × 7 ) 48 − 28
I1 = = = 10 A
2 2
19 − (4 × 7 ) 19 − 28
I2 = = = −3 A ; Faptul că curentul I2 a rezultat negativ ne indică
3 3
faptul că acesta are sensul schimbat faţă de cel ales în figura de mai sus.
Datorită acestui fapt sursa E2 nu debitează curent , ci consumă , pentru că sensul
curentului I2 prin sursa E2 este invers decât în mod normal , adică de la borna + la
borna - .
Singura sursă care debitează curent este sursa E1 (sensul curentului I1 prin sursa E1 este
normal , adică de la borna – la borna +).
Deci pentru alcătuirea bilanţului energetic avem :
- puterea debitată , care este dată de sursa care debitează energie, şi anume sursa E1
, este : Pdebitata = E1 × I1 ; Pdebitata = 48V × 10 A = 480W
- puterea consumată este cea consumată de rezistenţele R1 , R2 , R3 cât şi de sursa
2 2 2
E2 , deci : Pconsumata = R1 × (I1 ) + R2 × (I 2 ) + R3 × (I 3 ) + E2 × I 2
2 2 2
Pconsumata = 2Ω × (10 A) + 3Ω × (3 A) + 4Ω × (7 A) + 19V × 3 A = 480W
Se verifică relaţia Pdebită = Pconsumată .
26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns
într-un colac, are o rezistenţă electrică R = 4 Ω şi ρ = 1/32 Ω mm2/m.Să se
determine lungimea conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.
l Ω × mm 2
R=ρ× ; Când ρ se ia în , atunci l (lungimea) trebuie să se ia în m
S m
(metri) şi S (secţiunea) în mm2 .
R×S 4Ω × 6mm 2
l= ; l= = 768m .
ρ 1 Ω × mm 2
32 m
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite
electrice cu rezistenţa de 30 Ω ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4
lămpi cu incandescenţă a câte 75 W, funcţionând toate timp de o oră şi 15
minute. Să se determine energia electrică totală consumată de acest
consumator în intervalul de timp menţionat.
15 min
W plita = U × I × t = R × I 2 × t ; t = 1h + = 1,25h ;
min
60
h
2
W plita = 30Ω × (8 A) × 1,25h = 2400Wh = 2,4 KWh
Plampi = N lampi × Plampa ; Plampi = 4 × 75W = 300W
Wlampi = Plampi × t ; Wlampi = 300W × 1,25h = 375Wh
WTotala = W plita + Wlampi ; WTotala = 2400Wh + 375Wh = 2775Wh = 2,775KWh
28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22 Ω este alimentată printr-un
circuit cu conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5
mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V.
Să se calculeze: a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

l 1 Ω × mm 2 40m
Rcond = ρ × ; Rcond = × = 0,5Ω
S 32 m 2,5mm 2
Rc = Rcond + R p + Rcond ; Rc = 0,5Ω + 22Ω + 0,5Ω = 23Ω
U 230V
Ic = ; Ic = = 10 A U p = R p × I c ; U p = 22Ω × 10 A = 220V
Rc 23Ω
29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare
din aluminiu cu rezistivitate ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este
alimentat de la tablou cu o tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un
receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp
t=20 minute.

Avem următoarele notaţii :


- R = rezistenţa receptorului
- Rcond = rezistenţa unui conductor al circuitului monofazat
- RC = rezistenţa circuitului ; RC = Rcond + R + Rcond
l 1 Ω × mm 2 32m
Rcond = ρ × ; Rcond = × = 0,4Ω
S 32 m 2,5mm 2
Curentul prin receptor este şi curentul prin circuit : I C = I = 5 A
Căderea de tensiune pe receptor este : U r = U − 2 × Rcond × I ;
U r = 230V − 2 × 0,4Ω × 5 A = 226V
U 226V
Ur = R × I ; R = r ; R = = 45,2Ω
I 5A
Puterea receptorului , Pr , este : Pr = U r × I = R × I 2 ; Pr = 226V × 5 A = 1130W
20 min
Wr = Pr × t ; t = = 0,333h ; Wr = 1130W × 0,333h = 376,67Wh
min
60
h
30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie
o rezistenţă R=40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi reactanţă X=30 Ω
se montează un ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile
aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei, respectiv la bornele
bobinei.

2 2
Z = R 2 + X 2 ; Z = (40Ω ) + (30Ω ) = 50Ω
U 230V
I= ; I= = 4,6 A
Z 50Ω
R 40Ω
cos ϕ = ; cos ϕ = = 0,8
Z 50Ω
U
cos ϕ = r ; U r = U × cos ϕ ; U r = 230V × 0,8 = 184V
U
U 2 = U r2 + U x2 ; U x = U 2 − U r2 ; Ux = (230V )2 − (184V )2 = 138V
31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este
conectat un receptor care are o rezistenţă activă R=8Ω şi o reactanţă X=6 Ω.
Tensiunea la bornele generatorului U = 2000 V. Să se determine puterea
aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).

2 2
Z = R 2 + X 2 ; Z = (8Ω ) + (6Ω ) = 10Ω
U 2000V
I= ; I= = 200 A
Z 10Ω
R 8Ω
cos ϕ = ; cos ϕ = = 0,8
Z 10Ω
S = U × I ; S = 2000V × 200 A = 400000VA = 400 KVA
P
cos ϕ = ; P = S × cos ϕ ; P = 400000VA × 0,8 = 320000W = 320 KW
S
S 2 = P2 + Q2 ; Q = S 2 − P2 ;
Q= (4 × 10 VA) − (32 × 10 W )
5 2 4 2
= 240000VAr = 240 KVAr
32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de
4 mm2 , din aluminiu cu ρ = 1/34 Ω mm2/m, alimentează la extremitatea lui,
cu o tensiune U = 220 V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 Ω şi o lampă cu
puterea Pl = 330 W. Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la
capătul dinspre sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15
minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de
timp.

Rcond = rezistenţa unui conductor


al circuitului monofazat
Rr = rezistenţă radiator
Rr = 20Ώ

Rl = rezistenţă lampă
Pl = puterea lămpii Pl = 330W
U = tensiunea de la capătul circ.
monofazat (căderea de tensiune de pe radiator , respectiv de pe lampă ) , U = 220V
Us = tensiunea de la capătul dinspre sursă al circuitului
l 1 Ω × mm 2 30m
Rcond = ρ × ; Rcond = × = 0,22Ω
S 34 m 4mm 2
U 220V
U = Rr × I r ; I r = ; Ir = = 11A ; Ir = curentul prin radiator
Rr 20Ω
P 330W
Pl = U × I l ; I l = l ; I l = = 1,5 A ; Il = curentul prin lampă
U 220V
I t = I r + I l ; I t = 11A + 1,5 A = 12,5 A ; It = curentul total prin conductoarele
circuitului
U s = Rcond × I t + U + Rcond × I t ;
Us = 2 × 0,22Ω × 12,5 A + 220V = 5,5V + 220V = 225,5V
a) ∆U = 2 × Rcond × I t ; ∆U = 2 × 0,22Ω × 12,5 A = 5,5V
∆U 5,5V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 2,44%
Us 225,5V
15 min
b) Wr = U × I r × t ; t = 1h + = 1,25h ;
min
60
h
Wr = 220V × 11A × 1,25h = 3025Wh = 3,025KWh
Wl = U × I l × t ; Wl = 220V × 1,5 A × 1,25h = 412,5Wh
c) Notăm cu ∆W = pierderea de energie în conductoare , în intrevalul de timp t
∆W = ∆U × I t × t ; ∆W = 5,5V × 12,5 A × 1,25h = 86W
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220
V trei lămpi având fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40
W. conectate în paralel. Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se
calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ∆W din circuit într-o perioadă de timp
t = 100 ore de funcţionare simultană a lămpilor.

Ul = tensiunea pe lămpi ;
Circuitul este echivalent cu o singură lampă, de putere 880W.
U = tensiunea de alimentare ; U = 220V
∆U = căderea de tensiune pe circuit, adică pe cele 2 conductoare ale circuitului
∆U(%) = căderea de tensiune , procentuală , pe circuit ; ∆U(%) = 2,5%
∆U U × ∆U (% ) 220V × 2,5
∆U (% ) = × 100 ; ∆U = ; ∆U = = 5,5V
U 100 100
U = ∆U + U l ; U l = U − ∆U ; U l = 220V − 5,5V = 214,5V
lampi
PTotala 880W
lampi
PTotala = U l × Il = U l × I ; I= ; I= = 4,10 A
Ul 214,5V
a) Rc = rezistenţa electrică a circuitului ; Rc = 2 x Rcond .
∆U 5,5V
∆U = 2 × Rcond × I = Rc × I ; Rc = ; Rc = = 1,342Ω
I 4,10 A
R 1,342Ω
Rcond = c ; Rcond = = 0,671Ω
2 2
b) ∆W = ∆U × I × t ; ∆W = 5,5V × 4,10 A × 100h = 2255Wh = 2,255KWh
34. O lampă electrică cu P1=363W şi un radiator având rezistenţa R=17Ω
funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105
minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m, în
lungime de l = 20 m, care alimentează cele două receptoare,
considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit ∆U = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

Pl 363W
Pl = U l × I l = U × I l ; I l = ; Il = = 1,65 A ; Il = curentul prin lampă
U 220V
Ur U 220V
Ir = = ; Ir = = 12,94 A ; Ir = curentul prin radiator
Rr Rr 17Ω
I t = I r + I l ; I t = 12,94 A + 1,65 A = 14,59 A ; It = curentul total prin circuit
∆U ∆U 3 ×U s
a) U s = ∆U + U ; ∆U (% ) = × 100 ↔ 3 = × 100 ↔ = ∆U
Us Us 100
3×Us 100 × U 100 × 220V
Us = + U ↔ Us = ; Us = = 226,8V
100 97 97
∆U = U s − U ; ∆U = 226,8V − 220V = 6,8V
∆U 6,8V
∆U = Rc × I t = 2 × Rcond × I t ; Rcond = ; Rcond = = 0,233Ω
2 × It 2 × 14,59 A
1 Ω × mm2
× 20m
l ρ ×l 32 m
Rcond = ρ × ; S= ; S= = 2,682mm2
S Rcond 0,233Ω
Pentru a avea o cădere de tensiune de maxim 3% pentru secţiunea circuitului comun
trebuie aleasă o valoare standardizată imediat superioară celei calculate, deci S = 4mm2 .
105 min
b) Wr = U r × I r × t = U × I r × t ; t = = 1,75h
min
60
h
Wr = 220V × 12,94 A × 1,75h = 4982Wh
Wl = U l × I l × t = U × I l × t ; Wl = 220V × 1,65 A × 1,75h = 635Wh
WTotala = Wr + Wl ; WTotala = 4982Wh + 635Wh = 5617Wh = 5,617 KWh
35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o
reţea cu tensiunea pe fază Uf=220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I=
10 A. Să se determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor,
acesta funcţionând cu un factor de putere cosϕ = 0,72.

Între tensiunea de linie şi tensiunea de fază a unei reţele există relaţia U linie
retea
= 3 × U retea
faza ,

faza = 220V rezultă că U linie = 1,73 × 220V = 380V .


deci , dacă U retea retea

Deoarece electromotorul trifazat are înfăsurările conectate în stea, la fel ca în figura de


retea
U linie
mai sus, U motor
faza = faza = 220V , deasemenea I faza = I linie = 10 A .
= U retea motor retea

3
Se cunoaşte formula :
Pabsorbita = 3 × U linie
retea retea
× I linie × cos ϕ = 3 × U retea
faza × I linie × cos ϕ
retea
;
Pabsorbita = 3 × 220V × 10 A × 0,72 = 4752W
S absorbita = 3 × U linie
retea retea
× I linie = 3 × U retea retea
faza × I linie ; S absorbita = 3 × 220V × 10 A = 6600VA
2 2 2 2 2
S absorbita = Pabsorbita + Qabsorbita ; Qabsorbita = S absorbita − Pabsorbita ;

Qabsorbita = (6600VA)2 − (4752W )2 = 4580VAr


36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de
150 m şi alimentată la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos
ϕ = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei,
pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar ρ = 1/34 Ω mm2/m.

∆U ∆U (% ) × U 3 × 230V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U = ; ∆U = = 6,9V
U 100 100
Deoarece este vorba despre o linie electrică monofazată : ∆U = Rc × I × cos ϕ
unde Rc = rezistenţa circuitului = 2 x Rcond ; Rcond = rezistenţa unui conductor
∆U 6,9V
deci ∆U = 2 × Rcond × I × cos ϕ ; Rcond = ; Rcond = = 0,115Ω
2 × I × cos ϕ 2 × 30 A × 1
1 Ω × mm 2
× 150m
l ρ ×l
Rcond = ρ × ; S= ; S = 34 m = 38,36mm 2
S Rcond 0,115Ω
Cea mai mică secţiune standardizată , dar care să fie mai mare decât valoarea rezultată
prin calcule (S=38,36mm2), astfel încât pierderea de tensiune , procentuală , pe linia
electrică monofazată , să fie mai mică de 3% , este S = 50mm2 .

37.Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de


aluminiu cu secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V,
alimentează un receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos ϕ = 1) de 5Ω ; se
consideră ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

l 1 Ω × mm2 40m
Rcond = ρ × ; Rcond = × = 0,5Ω ; RT = Rcond + R + Rcond
S 32 m 2,5mm 2
U 230V
RT = 0,5Ω + 5Ω + 0,5Ω = 6Ω ; I = ; I= = 38,33 A
RT 6Ω
38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32 Ω mm2/m,
de lungime l= 400 m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică
P=100 kW sub un factor de putere cosϕ=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

Pentru o linie electrică trifazată avem ∆U = 3 × Rlinie × I linie × cos ϕ ;


Deoarece prin linia electrică trifazată se transportă puterea P=100KW , la tensiunea
3x400V , şi la un factor de putere cosφ=0,8 , atunci : P = 3 × U × I × cos ϕ ;
P 100 × 103W
I= ; I= = 180,64 A ; Ilinie = I ;
3 × U × cos ϕ 1,73 × 400V × 0,8
l 1 Ω × mm 2 400m
Rlinie = ρ × ; Rlinie = × = 0,132Ω
S 32 m 95mm 2
∆U = 1,73 × 0,132Ω × 180,64 A × 0,8 = 33V
∆U 33V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 8,25%
U 400V

2
∆P = 3 × Rlinie × I 2 ; ∆P = 3 × 0,132Ω × (180,64 A) = 12921,8W = 12,922 KW
∆P 12921,8W
∆P(% ) = × 100 ; ∆P(% ) = × 100 = 12,92%
P 100 × 103W
39. Să se calculeze secţiunea S a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu
cu ρ = 1/32 Ω mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui
electromotor monofazat de putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de
putere (în regim normal şi la pornire) cosϕ = 0,8, randamentul η = 0,9, cu
pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ∆Upa = 14% , o
densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un
curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de
tensiune în reţea ∆U = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.
Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A
pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2 ,
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

W
5CP × 736
PN PN CP = 4088,89W
η= ; Pabs = ; Pabs =
Pabs η 0,9
Pentru electromotor monofazat avem :
Pabs 4088,89W
Pabs = U × I N × cos ϕ ; I N = ; IN = = 23,23 A
U × cos ϕ 220V × 0,8
Curentul IN (nominal absorbit) este un curent în regim de funcţionare permanentă ,deci
secţiunea conductoarelor , din acest punct de vedere , ar trebui aleasă la valoarea de
6mm2 , pentru care curentul maxim admisibil în regim de durată al conductoarelor este
30A . IN < I adm (23,23A < 30A) . Nu se alege secţiunea de 4mm2 pentru că curentul
maxim admisibil în regim de durată este 23A , iar IN > Iadm (23,23A > 23A). Pentru
secţiunea aleasă , de 6mm2 , se calculează , pentru regimul permanent de funcţionare
pierderea de tensiune :
l
∆U = Rc × I N × cos ϕ = 2 × Rcond × I N × cos ϕ = 2 × ρ × × I N × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 50m
∆U = 2 × × × 23,23 A × 0,8 = 9,68V
32 m 6mm 2
∆U 9,68V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 4,4% < 5% = ∆U (% )adm O.K.
U 220V
La pornire electromotorul monofazat absoarbe un curent
I P = 5 × I N = 5 × 23,23 A = 116,15 A
Se verifică densitatea cuentului la pornire
I 116,15 A A A
δP = P ; δP = 2
= 19,36 2
< 20 = δ P.adm O.K.
S 6mm mm mm 2
Se verifică pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului monofazat
l 1 Ω × mm 2 50m
∆U P = 2 × ρ × × I P × cos ϕ ; ∆U P = 2 × × × 116,15 A × 0,8 = 48,4V
S 32 m 6mm 2
∆U P 48,4V
∆U (% )P = × 100 ; ∆U (% )P = × 100 = 22% > 14% = ∆U (% )P.adm NU E
U 220V
O.K. Deci se alege următoarea secţiune standardizată , mai mare , şi anume 10mm2 .
Se refac calculele :
l 1 Ω × mm 2 50m
∆U P = 2 × ρ × × I P × cos ϕ ; ∆U P = 2 × × × 116,15 A × 0,8 = 29V
S 32 m 10mm 2
∆U P 29V
∆U (% )P = × 100 ; ∆U (% )P = × 100 = 13,18% < 14% = ∆U (% )P.adm O.K.
U 220V
Celelalte calcule fiind satisfăcute pentru o secţiune mai mică (6mm2) sunt cu atât mai
mult satisfăcute pentru o secţiune mai mare , adică pentru secţiunea de 10mm2 .
Deci , în final , trebuie aleasă secţiunea de 10mm2 pentru că aceasta îndeplineşte toate
condiţiile impuse .
40. Un electromotor având puterea nominală Pn=15 kW,randamentul
η=0,9 şi cos ϕn =0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V,
printr-o linie electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi conductoare
cu secţiunea S=25 mm2 şi ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
Valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, conform normativelor, releul
termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

PN P 15 × 103W
η= ; Pabs = N ; Pabs = = 16666,67W
Pabs η 0,9
Pentru un electromotor trifazat avem :
P abs
Pabs = 3 × U N × I n.abs × cos ϕ ; I n.abs = ;
3 × U N × cos ϕ
16666,67W
I n.abs = = 31,7 A
1,73 × 380V × 0,8
l
∆U = 3 × Rlinie × I n.abs × cos ϕ = 3 × ρ × × I n.abs × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 100m
∆U = 1,73 × × × 31,7 A × 0,8 = 5,48V
32 m 25mm 2
releu .termic
I max = (1,05 − 1,2 ) × I n.abs ; I max
releu .termic
= (1,05 ÷ 1,2 ) × 31,7 A = (33,3 ÷ 38) A
2
41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm din
aluminiu, alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară
neinductivă (cos ϕ = 1) R = 20 Ω, situat la o distanţă de 192 m de tabloul de
siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră ρ = 1/32 Ω
mm2/m Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi
timp.

l 1 Ω × mm 2 192m
Rc = 2 × Rcond + R ; Rc = 2 × ρ × + R ; Rc = 2 × × + 20Ω = 22Ω
S 32 m 6mm 2
U 220V
U = Rc × I × cos ϕ ; I = ; I= = 10 A
Rc × cos ϕ 22Ω × 1
a) U R = R × I ; U R = 20Ω × 10 A = 200V
b) WR = U R × I × t ; t = 0,5h ; WR = 200V × 10 A × 0,5h = 1000Wh
c) ∆U = U − U R ; ∆U = 220V − 200V = 20V
∆W = ∆U × I × t ; ∆W = 20V × 10 A × 0,5h = 100Wh sau
2
∆W = (2 × Rcond ) × I 2 × t ; ∆W = (2 × 1Ω ) × (10 A) × 0,5h = 100Wh
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un
circuit separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică
interioară R = 50 Ω. Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230
V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se
determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10
ore/zi, considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de
timp.

∆U U × ∆U (% ) 230V × 10
∆U (% ) = × 100 ; ∆U = ; ∆U = = 23V
U 100 100
U = ∆U + U r ; U r = U − ∆U ; U r = 230V − 23V = 207V
Ur U2 h
a) Wrluna = U r × I × t = U r × × t = r × t ; t = 10 × 30 zile = 300h
R R zi

Wrluna =
(207V )2 × 300h = 257094Wh = 257,094 KWh
50Ω
Ur 207V
b) I = ; I= = 4,14 A
R 50Ω
∆W luna = ∆U × I × t ; ∆W luna = 23V × 4,14 A × 300h = 28566Wh = 28,566 KWh
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu
incandescenţă la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W.
Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar
secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2; ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se
calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de
tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de
minute.

Pl 3300W
Pl = U l × I l = U l × I ; I= ; I= = 15 A
Ul 220V
Ul 220V
Rl = ; Rl = = 14,67Ω
I 15 A
l 1 Ω × mm 2 200m
Rcond = ρ × ; Rcond = × = 0,391Ω
S 32 m 16mm 2
∆U = 2 × Rcond × I × cos ϕ ; ∆U = 2 × 0,391Ω × 15 A × 1 = 11,73V
a) U = ∆U + U l ; U = 11,73V + 220V = 231,73V
∆U 11,73V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U = × 100 = 5,06%
U 231,73V
1
b) Wl = U l × I × t ; t = 30 min× = 0,5h ; Wl = 220V × 15 A × 0,5h = 1650Wh
min
60
h
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de
220 V. La capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de
tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a
radiatorului (R2).
b) consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10
minute.

R1 = 2 × Rcond ; R1 = rezistenţa conductoarelor circuitului ;


∆U U × ∆U (% ) 220V × 5
∆U (% ) = × 100 ; ∆U = ; ∆U = = 11V
U 100 100
U = ∆U + U r ; U r = U − ∆U ; U r = 220 − 11V = 209V
P 3135W
a) Pr = U r × I r = U r × I ; I = r ; I = = 15 A
Ur 209V
∆U 11V
∆U = 2 × Rcond × I = R1 × I ; R1 = ; R1 = = 0,733Ω
I 15 A
U 209V
U r = R2 × I ; R2 = r ; R2 = = 13,933Ω sau
I 15 A
2 2 2
Pr = U r × I =
(Ur )
; R2 =
(Ur )
; R2 =
(209V )
= 13,933Ω
R2 Pr 3135W
10 min 1 1
b) Wr = U r × I × t ; t = = h ; Wr = 209V × 15 A × h = 522,5Wh
min 6 6
60
h
45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că
circuitul care alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de
2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate
alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică
căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea
electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului:
7 kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos ϕ = 0,8 (se consideră aceeaşi
valoare atât în regim normal cât şi la pornire), randamentul η = 0,9, curentul
de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, ρ = 1/34 Ω mm2/m,
pierderea de tensiune la pornirea electromotorului < 10% , densitatea
admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN = 6 A/mm2, în regim
de pornire δp = 20 A/mm2.
Pn P 7 × 103W
η= ; Pabs = n ; Pabs = = 7777,778W
Pabs η 0,9
Deoarece este vorba de un electromotor de strung alim. dintr-un circuit trifazat, avem :
Pabs
Pabs = 3 × U linie × I abs linie
× cos ϕ ; I abslinie
= ;
3 × U linie × cos ϕ
7777,778W I
linie
I abs = = 14,8 A ; I abslinie
= In ; δn = n ;
1,73 × 380 × 0,8 S
14,8 A A
δn = 2
= 5,92 2
< 6A/mm2 = δn.adm O.K.
2,5mm mm
I
I P = 6 × I n ; I P = 6 × 14,8 A = 88,8 A ; δ p = P ;
S
88,8 A A
δp = = 35,52 > 20A/mm2 = δP.adm NU ESTE O.K.
2,5mm 2 mm 2
Deci trebuie aleasă o secţiune standardizată mai mare . Se observă că nici secţiunea de
88,8 A A
4mm2 nu corespunde , pentru că δ p = 2
= 22,2 2
> 20A/mm2 = δP.adm .
4mm mm
Deci se ia următoarea secţiune , adică 6mm2 pentru care avem
88,8 A A
δp = 2
= 14,8 2
< 20A/mm2 = δP.adm O.K.
6mm mm
Pentru această secţiune densitatea de curent în regim permanent este satisfăcută , pt. că
14,8 A A
δn = 2
= 2,47 2
< 6A/mm2 = δn.adm O.K.
6mm mm
Se verifică pierderea de tensiune la pornirea electromotorului strungului
l
∆U P = 3 × Rlinie × I P × cos ϕ = 3 × ρ × × I P × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 20m
∆U P = 1,73 × × × 88,8 A × 0,8 = 12,05V
34 m 6mm 2
∆U P 12,05V
∆U P (% ) = × 100 ; ∆U P (% ) = × 100 = 3,17% < 10%=∆UP(%)adm O.K.
U linie 380V
Deci secţiunea aleasă este 6mm2 .
46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate
ρ = 1/34 Ω mm2/m, de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate,
libere în aer, alimentează un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe
circuite separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3
circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ∆U=2%.
Electromotoarele au randamentul η = 0,9 , factorul de putere ( în regim
normal şi la pornire) cosϕ = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o
pierdere de tensiune ∆up = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele
monofazate se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea
pentru:
a) încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.
Curentul maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A
pentru s = 10 mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25
mm2 .;
b) densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm
= 20 A/mm2;
c) pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Având în vedere distribuţia consumatorilor , indicată în problemă şi în figura de mai sus ,


se observă că faza R este cea mai încărcată , şi anume cu curentul de linie absorbit de
electromotorul trifazat cu PT = 5KW + curentul de fază absorbit de electromotorul
monofazat PM1 = 4KW + curentul de fază absorbit de cele 10 lămpi conectate pe faza R
P10L = 10lămpi x 200W/lampă = 2000W = 2KW .
I. În regim de funcţionare permanentă :
Pentru electromotorul trifazat PT :
P P 5 × 103W
η = TT ; Pabs T
= T ; Pabs T
= = 5555,556W
Pabs η 0,9
T
T .linie T .linie Pabs PT
T
Pabs = 3 × U linie × I abs × cos ϕ ; I abs = =
3 × U linie × cos ϕ η × 3 × U linie × cos ϕ
T .linie 5 × 103W
I abs = = 10,564 A
0,9 × 1,73 × 380V × 0,8
Pentru electromotorul monofazat PM1 :
PM 1 M1 PM1 M1 4 × 103W
η = nM 1 ; Pabs = n ; Pabs = = 4444,444W
Pabs η 0,9
M1
M1 M 1. faza M 1. faza Pabs PnM 1
Pabs = U faza × I abs × cos ϕ ; I abs = =
U faza × cos ϕ η × U faza × cos ϕ
M 1. faza 4 × 103W
I abs = = 25,253 A
0,9 × 220V × 0,8
Pentru cele 10 lămpi conectate pe faza R (se considera cosφ = 1) :
10. L 10. L P 10. L 2 × 103W
P10.L = U faza × I abs ; I abs = 10.L ; I abs = = 9,091A
U faza 220V
Deci curentul absorbit de faza R este :
T .linie M 1. faza 10. L
R
I abs = I abs + I abs + I abs ; I abs
R
= 10,564 A + 25,253 A + 9,091A = 44,908 A
În regim de funcţionare permanentă pentru un curent absorbit de maxim 44,908A se
poate alege dintre secţiunile prezentate în problemă secţiunea de 10mm2 pentru că
Iabs = 44,908A < 75A = Iadm .
Căderea de tensiune se va face în 2 ipostaze : prima va fi pentru un consum
TRIFAZAT de 44,908A , iar a doua pentru un consum MONOFAZAT de 44,908A .
A) consum trifazat :
l
∆U t = 3 × Rlinie × I abs × cos ϕ = 3 × ρ × × I abs × cos ϕ ;
S
2
1 Ω × mm 20m
∆U t = 1,73 × × × 44,908 A × 0,8 = 3,66V
34 m 10mm 2
∆U t 3,66V
∆U t (% ) = × 100 ; ∆U t (% ) = × 100 = 0,96% < 2% = ∆U(%)adm O.K.
U linie 380V
B) consum monofazat
l
∆U m = Rcircuit × I abs × cos ϕ = 2 × Rlinie × I abs × cos ϕ = 2 × ϕ × × I abs × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 20m
∆U m = 2 × × × 44,908 A × 0,8 = 4,23V
34 m 10mm 2
∆U m 4,23V
∆U m (% ) = × 100 ; ∆U m (% ) = × 100 = 1,92% < 2% = ∆U(%)adm O.K.
U faza 220V
Deci în regim de funcţionare permanentă secţiunea de 10mm2 ar fii O.K.
II. La pornirea electromotoarelor (cazul cel mai defavorabil pornirea simultană a
electromotorului trifazat de 5KW şi a electromotorului monofazat de 4KW +
cele 10 lămpi de pe faza R aprinse)
I PR.abs (
= I PT + I PM 1 + I abs
10. L
) ( T .linie
= 5 × I abs ) M 1. faza
+ 5 × I abs 10.l
+ I abs
I PR.abs = (5 × 10,564 A) + (5 × 25,253 A) + 9,091A = 188,176 A
I
Densitatea de curent la pornire : δ P = P.abs ;
S
188,176 A A
δP = 2
= 18,82 2
< 20A/mm2 = δP.adm O.K.
10mm mm
Căderea de tensiune se va face în 2 ipostaze : prima va fi pentru un consum
TRIFAZAT de 188,176A , iar a doua pentru un consum MONOFAZAT de 188,176A .
A) consum trifazat :
t l
∆U P = 3 × Rlinie × I P.abs × cos ϕ = 3 × ρ × × I P.abs × cos ϕ
S
2
t 1 Ω × mm 20m
∆U P = 1,73 × × × 188,176 A × 0,8 = 15,32V
34 m 10mm 2
t
∆U P 15,32V
∆U P (% ) = × 100 ; ∆U P (% ) =
t t
× 100 = 4,03% < 10% = ∆UP(%)adm O.K.
U linie 380V
B) consum monofazat
m l
∆U P = Rcircuit × I P.abs × cos ϕ = 2 × Rlinie × I P.abs × cos ϕ = 2 × ϕ × × I P.abs × cos ϕ
S
2
m 1 Ω × mm 20m
∆U P = 2 × × × 188,176 A × 0,8 = 17,71V
34 m 10mm 2
m
∆U P 17,71V
∆U P (% ) = × 100 ; ∆U P (% ) =
m m
× 100 = 8,05% < 10% = ∆UP(%)adm
U faza 220V
O.K.
Deci secţiunea de 10mm2 îndeplineşte toate condiţiile .
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice
trifazate din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 Ω mm2/m în lungime l= 30m,
la capătul căreia sunt conectate: un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un
electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea absorb la pornire de trei ori
curentul lor nominal, randamentul lor este η = 0,95, factorul de putere (în
regim normal şi la pornire) este cosϕ = 0,9, pierderea de tensiune în coloană
este ∆U =3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea
simultană a electromotoarelor este ∆Up =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

Faza R este cea mai încărcată fază (cu curentul de linie absorbit de electromotorul trifazat
de 2,5CP + curentul de fază al electromotorului monofazat de 2KW) .
PT T .linie T .linie PnT
η = nT ; Pabs T
= 3 × U linie × I abs × cos ϕ ; I abs =
Pabs η × 3 × U linie × cos ϕ
W
2,5CP × 736
T .linie
I abs = CP = 3,274 A
0,95 × 1,73 × 380V × 0,9
PnM M . faza M . faza PnM
η= ; Pabs
M
= U faza × I abs × cos ϕ ; I abs =
M
Pabs η × U faza × cosϕ
M . faza 2 × 103W
I abs = = 10,633 A
0,95 × 220V × 0,9
T .linie M . faza
R
I abs = I abs + I abs ; I abs
R
= 3,274 A + 10,633 A = 13,907 A
Deci curentul maxim absorbit la funcţionarea în regim permanent este de 13,907A .
Se alege secţiunea de 2,5mm2 pt. care Iadm = 16A . 13,907A < 16A O.K.
I. În regim permanent de funcţionare
Se calculează căderea de tensiune pentru un curent de 13,907A pentru un consum trifazat,
respectiv pentru un consum monofazat .
l
∆U t = 3 × Rlinie × I abs × cos ϕ = 3 × ρ × × I abs × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 30m
∆U t = 1,73 × × × 13,907 A × 0,9 = 8,12V
32 m 2,5mm 2
∆U t 8,12V
∆U t (% ) = × 100 ; ∆U t (% ) = × 100 = 2,14% < 3% = ∆U(%)adm O.K.
U linie 380V
l
∆U m = Rcircuit × I abs × cos ϕ = 2 × Rlinie × I abs × cos ϕ = 2 × ϕ × × I abs × cos ϕ
S
2
1 Ω × mm 30m
∆U m = 2 × × × 13,907 A × 0,9 = 9,39V
32 m 2,5mm 2
∆U m 9,39V
∆U m (% ) = × 100 ; ∆U m (% ) = × 100 = 4,27% > 3% = ∆U(%)adm NU E O.K.
U faza 220V
Deci căderea de tensiune pentru un consum monofazat este 4,27% > 3% (cât este
admisibil) , deci trebuie aleasă secţiunea standardizată următoare , adică 4mm2 .
Se refac calculele pt. căderea de tensiune pt. un curent de 13,907A :
Pentru un consum trifazat :
1 Ω × mm 2 30m
∆U t = 1,73 × × × 13,907 A × 0,9 = 5,08V
32 m 4mm 2
5,08V
∆U t (% ) = × 100 = 1,34% < 3% = ∆U(%)adm O.K.
380V
Pentru un consum monofazat :
1 Ω × mm 2 30m
∆U m = 2 × × × 13,907 A × 0,9 = 5,87V
32 m 4mm 2
5,87V
∆U m (% ) = × 100 = 2,67% < 3% = ∆U(%)adm O.K.
220V
II. La pornire
I P.abs = 3 × I abs
R R
; I PR.abs = 3 × 13,907 A = 41,721A
I 41,721A A
δ P = P.abs ; δ P = 2
= 10,43 2
< 20A/mm2 = δP.adm
S 4mm mm
Trebuie calculate căderile de tensiune pentru un curent de 41,721A atât pentru un consum
trifazat, cât şi pentru un consum monofazat .
Pentru un consum trifazat :
t l
∆U P = 3 × Rlinie × I P.abs × cos ϕ = 3 × ρ × × I P.abs × cos ϕ
S
2
t 1 Ω × mm 30m
∆U P = 1,73 × × × 41,721A × 0,9 = 15,23V
32 m 4mm 2
t
∆U P 15,23V
∆U P (% ) = × 100 ; ∆U P (% ) =
t t
× 100 = 4% < 12% = ∆UP(%)adm O.K.
U linie 380V
Pentru un consum monofazat :
m l
∆U P = Rcircuit × I P.abs × cos ϕ = 2 × Rlinie × I P.abs × cos ϕ = 2 × ϕ × × I P.abs × cos ϕ
S
m 1 Ω × mm2 30m
∆U P = 2 × × × 41,721A × 0,9 = 17,60V
32 m 4mm 2
m
∆U P 17,60V
∆U P (% ) = × 100 ; ∆U P (% ) =
m m
× 100 = 8% < 12% = ∆UP(%)adm O.K.
U faza 220V
Deci secţiunea de 4mm2 îndeplineşte toate condiţiile .
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m
alimentează un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul
nominal In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la
pornirea electromotoarelor maximum 10%; conductibilitatea γ = 34, cos ϕ =
0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi la pornire) şi η =
0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de
Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent
pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de
încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a
tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face
verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate 10
lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza R; se va
calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza R, unde este racordat electromotorul
monofazat.

Curentul absorbit de electromotorul trifazat este :


T
Pabs PnT
T
I abs = = ;
3 × U linie × cos ϕ η × 3 × U linie × cos ϕ
4 × 103W
T
I abs = = 9,658 A
0,9 × 1,73 × 380V × 0,7
Curentul absorbit , pe faza care este montat electromotorul monofazat , (R) , este :
M
Pabs PnM 2 × 103W
M
I abs = = ; I abs
M
= = 14,43 A
U faza × cos ϕ η × U faza × cos ϕ 0,9 × 220V × 0,7
Curentul absorbit de 10 lămpi a 100W pe faza S , respectiv pe faza T , este :
10. L P 10. L 10 × 100W
I abs = 10.L ; I abs = = 4,545 A
U faza 220V
10. L
Deoarece I abs M
〉 I abs rezultă că faza R este cea mai încărcată.
Curentul total absorbit pe faza R este :
R
I abs T
= I abs M
+ I abs ; I abs
R
= 9,658 A + 14,43 A = 24,088 A
I. În regim permanent de funcţionare
I abs = 24,088 A〈30 A = I max .adm O.K. pentru secţiunea de Al de 6mm2
Pentru a verifica căderea de tensiune, în regim permanent de funcţionare, trebuie
calculată căderea de tensiune pentru curentul de 24,088A pentru un consum trifazat şi
pentru un consum monofazat .
Pentru un consum trifazat : ∆U T = 3 × Rlinie × I abs × cos ϕ ;
1 l
∆U T = 3 × × × I abs × cos ϕ ;
γ S
1 Ω × mm 2 25m
∆U T = 1,73 × × × 24,088 A × 0,7 = 3,58V
34 m 6mm 2
∆U T 3,58V
∆U T (% ) = × 100 ; ∆U T (% ) = × 100 = 0,94% < 2%=∆U(%)adm O.K.
U linie 380V
Pentru un consum monofazat :
1 l
∆U M = Rcirc × I abs × cos ϕ = 2 × Rlinie × I abs × cos ϕ = 2 × × × I abs × cos ϕ
γ S
1 Ω × mm 2 25m
∆U M = 2 × × × 24,088 A × 0,7 = 4,13V
34 m 6mm 2
∆U M 4,13V
∆U M (% ) = × 100 ; ∆U M (% ) = × 100 = 1,88% < 2%= ∆U(%)adm O.K.
U faza 220
II. La pornire
Situaţia cea mai defavorabilă este pornirea simultană a celor 2 electromotoare .
(
I P = I PT + I PM = 6 × I abs
T
) (
+ 6 × I abs
M
) (
= 6 × I abs
T M
)
+ I abs = 6 × I abs
R
;
I P = 6 × 24,088 A = 144,528 A
IP 144,528 A A
Densitatea de curent la pornire este : δ P = ; δP = 2
= 24,088
S 6mm mm 2
care este > 20A/mm2 NU ESTE O.K.
Pentru a verifica căderea de tensiune, la pornire, trebuie calculată căderea de tensiune
pentru curentul de 144,528A pentru un consum trifazat şi pentru un consum monofazat .
Pentru un consum trifazat :
∆U P = 3 × Rlinie × I P × cos ϕ = 3 × Rlinie × (6 × I abs ) × cos ϕ = 6 × ∆U T
T

∆U PT 6 × ∆U T
∆U P (% ) = × 100 = 6 × ∆U T (% )
T
× 100 =
U linie U linie
Deci : ∆U PT = 6 × ∆U T ; ∆U PT = 6 × 3,58V = 21,48V
∆U PT (% ) = 6 × 0,94% = 5,64% < 10% = ∆U(%)adm O.K.
Pentru un consum monofazat :
∆U PM = 2 × Rlinie × I P × cos ϕ = 2 × Rlinie × 6 × I abs × cos ϕ = 6 × ∆U M
∆U PM = 6 × 4,13V = 24,78V
M
6 × ∆U M
∆U P
M
(%) = ∆U P × 100 = × 100 = 6 × ∆U M (% )
U faza U faza
∆U PM = 6 × 1,88% = 11,28% > 10% = ∆U(%)adm NU E O.K.
Dar datorită faptului că densitatea de curent la pornire NU este satisfăcută secţiunea de
6mm2 nu satisface toate condiţiile impuse .
Secţiunea standardizată , imediat superioară , 10mm2 satisface densitatea de curent la
I 144,528 A A
pornire pentru că δ P = P , δ P = 2
= 14,45 < 20A/mm2 .
S 10mm mm2
Celelalte condiţii fiind îndeplinite şi pentru secţiunea de 6mm2 , secţiunea mai mare de
10mm2 le îndeplineşte, mai puţin căderea de tensiune la pornire pentru un consum
monofazat, care trebuie recalculată .
∆U PM = 2 × Rlinie × I P × cos ϕ = 2 × Rlinie × 6 × I abs × cos ϕ , în care Rlinie se calculează
pentru secţiunea de 10mm2 .
1 Ω × mm 2 25m
∆U PM = 2 × × × 144,528 A × 0,7 = 14,88V
34 m 10mm 2
14,88V
∆U PM (% ) = × 100 = 6,76% < 10%=∆U(%)adm. O.K.
220V
Deci secţiunea de 10mm2 îndeplineşte toate condiţiile .
49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează
un tablou la care sunt racordate:
- un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor
trifazat având puterea Pm =10 kW, cosϕ=0,9, randamentul η=0,9 şi
Ipornire = 6 Inominal ;
- 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate
cu lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare
circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ =
1/32 Ω mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare
circuit şi pentru coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
- pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi
8% în regim de pornire a electromotorului;
- pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
- pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele
monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s =
6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2,
20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

I. Pentru circuitul de alimentare al electromotorului trifazat avem ρ = 1/32 Ωxmm2/m ,


l2 = 30m şi secţiunea S2 care trebuie determinată .
Pm 10 × 103W
elmot
I abs = ; I abs
elmot
= = 18,78 A
η × 3 × U linie × cosϕ 0,9 × 1,73 × 380V × 0,9
Cea mai grea condiţie de îndeplinit pentru electromotoare este densitatea de curent la
pornire . Deci : I Pelmot = 6 × I abs
elmot
; I Pelmot = 6 × 18,78 A = 112,68 A
I Pelmot 112,68 A
S 2min = ; S 2min = = 5,634mm 2 ; Deci se alege S2 = 6mm2 .
δ P.adm A
20
mm 2
Verificări :
a) în regim permanent de funcţionare :
I abs = 18,78 A < 27 A = I adm pentru secţiunea de 6mm2 aleasă.
elmot

2 l
∆U elmot = 3 × Rlinie elmot
× I abs × cos ϕ = 3 × ρ × 2 × I abs
elmot
× cos ϕ
S2
1 Ω × mm 2 30m
∆U elmot = 1,73 × × × 18,78 A × 0,9 = 4,57V
32 m 6mm 2
∆U elmot 4,57V
∆U elmot (% ) = × 100 ; ∆U elmot (% ) = × 100 = 1,20% < 3% = ∆U(%)adm O.K.
U linie 380V
b) la pornire
I elmot 112,68 A A
δP = P ; δP = 2
= 18,78 2
< 20A/mm2 = δP.adm O.K.
S2 6mm mm
l
∆U Pelmot = 3 × ρ × 2 × I Pelmot × cos ϕ = 6 × ∆U elmot
S2
∆U Pelmot = 6 × 4,57V = 27,42V
∆U Pelmot
∆U Pelmot (% ) = × 100 = 6 × ∆U elmot (% )
U linie
∆U Pelmot (% ) = 6 × 1,20% = 7,20% < 8% = ∆UP(%)adm O.K.
Deci secţiunea de 6mm2 se alege pentru circuitul de alimentare al electromotorului
trifazat . Din această secţiune sunt strict necesari 5,634mm2 , după cum s-a văzut mai sus.

II. Pentru fiecare din cele 3 circuite monofazate de alimentare a câte 17 lămpi avem
ρ= 1/32 Ωxmm2/m , l3 = 35m şi secţiunea S3 care trebuie determinată .
17.lampi P17.lampi 17.lampi 17 × 100W
I abs = ; I abs = = 7,73 A
U faza 220V
Verificări :
a) în regim permanent de funcţionare
∆U adm U × ∆U adm (% ) 220V × 2
∆U adm (% ) = × 100 ; ∆U adm = faza ; ∆U adm = = 4,4V
U faza 100 100
17.lampi
l3 17.lampi min 2 × ρ × l3 × I abs
∆U adm = 2 × ρ × min × I abs ; S3 =
S3 ∆U adm
1 Ω × mm 2
2× × 35m × 7,73 A
min
S3 = 32 m = 3,843mm 2
4,4V
Se alege secţiunea de 4mm2 , pentru care condiţia de cădere de tensiune este
17.lampi
îndeplinită şi pentru care I abs = 7,73 A < 23A = Iadm O.K.
Deci secţiunea fiecărui circuit monofazat care alimentează câte 17 lămpi este 4mm2 .
Din această secţiune sunt strict necesari 3,843mm2 , după cum s-a văzut mai sus.

III. Determinarea secţiunii coloanei de alimentare a tabloului electric , S1 .


17.lampi
I abs = I abs
elmot
+ I abs ; I abs = 18,78 A + 7,73 A = 26,51A
Dar am observat că determinasem nişte secţiuni minime impuse din condiţiile
necesare pentru dimensionarea circuitelor , deci
S1min = S 2min + S3min ; S1min = 5,634mm 2 + 3,843 A = 9,477mm 2
Alegem secţiunea standardizată de 10mm2 .
Această secţiune mai trebuie verificată doar la căderea de tensiune pe coloana de 1% ,
pentru că celelalte condiţii au fost îndeplinite mai sus .
l
∆U coloana = 3 × ρ × 1 × I abs × cos ϕ ;
S1
1 Ω × mm 2 25m
∆U coloana = 1,73 × × × 26,51A × 0,9 = 3,23V
32 m 10mm 2
∆U coloana
∆U coloana (% ) = × 100 ;
U linie
3,23V
∆U coloana (% ) = × 100 = 0,85% < 1% = ∆U(%)adm O.K.
380V
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric
trifazat din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un
electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos ϕ = 0,7; η = 0,9, care admite la
pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la
pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în
circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar γCu = 57. Conform tabelelor pentru
trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea
maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea
electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.

Pn 20 × 103W
elmot
I abs = ; I abs
elmot
= = 48,29 A
η × 3 × U l × cos ϕ 0,9 × 1,73 × 380V × 0,7
Pentru secţiunea de 6mm2 nu este îndeplinită condiţia de încărcare maximă de durată,
deoarece I abselmot
= 48,29 A > 42A = Iadm .
Din condiţia de densitatea de curent la pornire rezultă :
I P = 6 × I abs
elmot
; I P = 6 × 48,29 A = 289,74 A
I 289,74 A
S min = P ; S min = = 8,28mm 2
δ P.adm A
35
mm 2
Se alege secţiunea standardizată de 10mm2 .
Verificarea condiţiilor :
- În mod cert curentul maxim admisibil pentru secţiunea de 10mm2 este mai mare
decât curent absorbit de electromotor în regim de funcţionare de durată .
- Căderea de tensiune în regim de funcţionare de durată
1 l
∆U = 3 × × × I abs elmot
× cos ϕ ;
γ S
1 Ω × mm 2 50m
∆U = 1,73 × × × 48,29 A × 0,7 = 5,13V
57 m 10mm 2
∆U 5,13V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 1,35% < 3% = ∆U(%)adm O.K.
Ul 380V
- Căderea de tensiune la pornire
1 l
∆U P = 3 × × × I P × cos ϕ = 6 × ∆U ; ∆U P = 6 × 5,13V = 30,78V
γ S
∆U P (% ) = 6 × ∆U (% ) ; ∆U P (% ) = 6 × 1,35% = 8,1% < 12% = ∆UP(%)adm O.K.
Deci secţiunea de 10mm2 corespunde tuturor condiţiilor .
51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor
electric conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se
determine puterea consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt
neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa
inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă
inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa
inductivă de 6 Ω.

Din desenul de mai sus se observă că : U receptor


faza
retea
= U linie ; U receptor
faza = 220V
În general , avem relaţiile :
R X
Z faza = (R faza ) + (X faza ) ; cos ϕ faza = faza ; sin ϕ faza = faza ;
2 2

Z faza Z faza

Pfaza = U receptor
×I receptor
× cos ϕ faza =
(U faza )
receptor 2

× cos ϕ faza
faza faza
Z faza

Q faza = U receptor
×I receptor
× sin ϕ faza =
(U faza )
receptor 2

× sin ϕ faza
faza faza
Z faza

S faza = U receptor
×I receptor
=
(U )
receptor 2
faza
faza faza
Z faza
Pentru prima fază , (R) , a receptorului avem RR = 3Ω , X R = 4Ω , se determină
2 2 3Ω 4Ω
Z R = (3Ω ) + (4Ω ) = 5Ω ; cos ϕ R = = 0,6 ; sin ϕ R = = 0,8
5Ω 5Ω

PR =
(220V )2 × 0,6 = 5808W ; Q = (220V )2 × 0,8 = 7744VAr ; S = (220V )2 = 9680VA
R R
5Ω 5Ω 5Ω
Pentru a doua fază , (S) , a receptorului avem RS = 6Ω , X S = 8Ω , se determină
2 2 6Ω 8Ω
Z S = (6Ω ) + (8Ω ) = 10Ω ; cos ϕ S = = 0,6 ; sin ϕ S = = 0,8
10Ω 10Ω

PS =
(220V )2 × 0,6 = 2904W ; Q = (220V )2 × 0,8 = 3872VAr ; S = (220V )2 = 4840VA
S S
10Ω 10Ω 10Ω
Pentru a treia fază , (T) , a receptorului avem RT = 8Ω , X T = 6Ω , se determină
2 2 8Ω 6Ω
ZT = (8Ω ) + (6Ω ) = 10Ω ; cos ϕT = = 0,8 ; sin ϕT = = 0,6
10Ω 10Ω
2 2 2
PT =
(220V )
× 0,8 = 3872W ; QT =
(220V )
× 0,6 = 2904VAr ; ST=
(220V )
= 4840VA
10Ω 10Ω 10Ω
Determinarea puterii active absorbite de receptor :
P = PR + PS + PT ; unde PR , PS , PT sunt puterile active absorbite de receptor pe faza
R , S şi respectiv T . P = 5808W + 2904W + 3872W = 12584W = 12,584 KW
Determinarea puterii reactive absorbite de receptor :
Q = QR + QS + QT ; unde QR , QS , QT sunt puterile reactive absorbite de receptor pe
faza R , S şi respectiv T . Q = 7744VAr + 3872VAr + 2904VAr = 14520VAr = 14,52 KVAr
Determinarea puterii absolute absorbite de receptor :
S = S R + S S + ST ; unde SR , SS , ST sunt puterile absolute absorbite de receptor pe faza
R , S şi respectiv T . S = 9680VA + 4840VA + 4840VA = 19360VA = 19,36 KVA
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
având ρ = 0,017 Ω mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi
caracteristicile din figură.
Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune
admisibilă este de 10%.

Pentru a calcula pierderea de tensiune maximă se aplică formula :


∑ [(R × P ) + ( X
3
i i i × Qi )]
∆U = 1
unde :
U linie
Ri = rezistenţa liniei de la sursă (punctul A) până în punctele de consum 1,2 , respectiv 3 ;
l l2 l
R1 = ρ × 1 ; R2 = R1 + ρ × ; R3 = R2 + ρ × 3
S1 S2 S3
Pi = puterea activă absorbită în locurile de consum 1, 2 , 3 , respectiv
P1 = 40KW , P2 = 30KW , P3 = 20KW .
Xi = reactanţa liniei de la sursă (punctul A) până în punctele de consum 1,2 , respectiv 3 ;
X 1 = x01 × l1 ; X 2 = X 1 + x02 × l2 ; X 3 = X 2 + x03 × l3
Qi = puterea reactivă absorbită în locurile de consum 1, 2, 3, respectiv
P1 = 40KW , P2 = 30KW , P3 = 20KW .
Q1 = 10KVAr , Q2 = 0KVAr , Q3 = 15KVAr .
Ulinie = 400V = 0,4KV

Se calculează :
Ω × mm 2 300m
R1 = 0,017 × = 0,102Ω
m 50mm 2
Ω × mm 2 200m
R2 = 0,102Ω + 0,017 × = 0,102Ω + 0,097Ω = 0,199Ω
m 35mm 2
Ω × mm 2 150m
R3 = 0,199Ω + 0,017 × = 0,199Ω + 0,102Ω = 0,301Ω
m 25mm 2
1 Ω
X 1 = 0,31 × 3 × 300m = 0,093Ω
10 m
1 Ω
X 2 = 0,093Ω + 0,345 × × 200m = 0,162Ω
103 m
1 Ω
X 3 = 0,162Ω + 0,33 × 3 × 150m = 0,212Ω
10 m
∆U =
(0,102Ω × 40 KW ) + (0,093Ω × 10 KVAr ) (0,199Ω × 30 KW ) + (0,162Ω × 0 KVAr )
+ +
0,4 KV 0,4 KV
+
(0,301Ω × 20KW ) + (0,212Ω × 15KVAr ) = 12,525V + 14,925V + 23V = 50,45V
0,4 KV
∆U 50,45V
∆U (% ) = × 100 ; ∆U (% ) = × 100 = 12,61% > 10% = ∆U(%)adm NU E O.K.
U linie 400V
Deci căderea maximă de tensiune depăşeşte limita admisă .

53. NU E CAZUL
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare
din cupru având ρ = 0,017 Ω mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile
tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt
rezistive.

cosφ = 1
Calculăm căderea de tensiune în punctul e :
∆U Ae = ∆U Aa + ∆U ab + ∆U bd + ∆U de
∆U Aa = 3 × RAa × (I a + I b + I c + I fg + I d + I e ) ; în care :
A A
Ia = 20A, Ib = 30A, Ic = 25A, I fg = 0,15 × l fg = 0,15 × 80m = 12 A , Id = 15A , Ie = 10A
m m
2
l Ω × mm 75m
RAa = ρ × Aa ; RAa = 0,017 × = 0,0255Ω
S Aa m 50mm 2
∆U Aa = 1,73 × 0,0255Ω × (20 A + 30 A + 25 A + 12 A + 15 A + 10 A) = 4,94V
l
∆U ab = 3 × Rab × (I b + I c + I fg + I d + I e ) ; Rab = ρ × ab ;
S ab
Ω × mm 2 100m
Rab = 0,017 × = 0,034Ω
m 50mm 2
∆U ab = 1,73 × 0,034Ω × (30 A + 25 A + 12 A + 15 A + 10 A) = 5,41V
l
∆U bd = 3 × Rbd × (I d + I e ) ; Rbd = ρ × bd ;
Sbd
Ω × mm 2 100m
Rbd = 0,017 × = 0,068Ω
m 25mm 2
∆U bd = 1,73 × 0,068Ω × (15 A + 10 A) = 2,94V
l
∆U de = 3 × Rde × I e ; Rde = ρ × de ;
S de
Ω × mm 2 50m
Rde = 0,017 × = 0,034Ω
m 25mm 2
∆U de = 1,73 × 0,034Ω × 10 A = 0,59V
∆U Ae = 4,94V + 5,41V + 2,94V + 0,59V = 13,88V
∆U Ae 13,88V
∆U Ae (% ) = × 100 ; ∆U Ae (% ) = × 100 = 3,47%
U linie 400V
Calculăm căderea de tensiune în punctul c :
∆U Ac = ∆U Aa + ∆U ab + ∆U bc
l
∆U bc = 3 × Rbc × I c ; Rbc = ρ × bc ;
Sbc
Ω × mm 2 80m
Rbc = 0,017 × = 0,085Ω
m 16mm 2
∆U bc = 1,73 × 0,085Ω × 25 A = 3,68V
∆U Ac = 4,94V + 5,41V + 3,68V = 14,03V
∆U Ac 14,03V
∆U Ac (% ) = × 100 ; ∆U Ac (% ) = × 100 = 3,51%
U linie 400V
Calculăm căderea de tensiune în punctul g :
∆U Ag = ∆U Aa + ∆U ab + ∆U bf + ∆U fg
A lbf
∆U bf = 3 × Rbf × (l fg × i fg ) ; i fg = 0,15 ; Rbf = ρ × ;
m Sbf
Ω × mm 2 50m
Rbf = 0,017 × = 0,053Ω
m 16mm 2
 A
∆U bf = 1,73 × 0,053Ω ×  80m × 0,15  = 1,10V
 m
∆U fg = ∆U f −1 + ∆U1− 2 + ... + ∆U 78 − 79 + ∆U 79 − 80 unde :

∆U f −1 = 3 × rf −1 × (i1 + i2 + ... + i80 )


∆U1− 2 = 3 × r1− 2 × (i2 + i3 + ... + i80 )
∆U 78 − 79 = 3 × r78− 79 × (i79 + i80 )
∆U 79 −80 = 3 × r79 −80 × i80 , unde :
rf −1 = r1− 2 = ... = r78− 79 = r79 −80 = r1 , unde :
r1 = rezistenţa unei lungimi egale cu 1m faţă de punctul f ;
1m Ω × mm 2 1m
r1 = ρ × = 0,017 × = 0,001Ω
S fg m 16mm 2
i1 = valoarea curentului la 1m faţa de punctul f ; i1 = 0,15 A
i2 = valoarea curentului la 2m faţa de punctul f ; i2 = 0,15 A

i80 = valoarea curentului la 80m faţa de punctul f ; i80 = 0,15 A
i1 + i2 + ... + i80 = 0,15 A + 0,15 A + ... + 0,15 A = 80 × 0,15 A , ∆U f −1 = r1 × 80 × 0,15 A
i2 + i3 + ... + i80 = 0,15 A + 0,15 A + ... + 0,15 A = 79 × 0,15 A , ∆U1− 2 = r1 × 79 × 0,15 A
∆U 78 − 79 = r1 × 2 × 0,15 A
∆U 79 −80 = r1 × 1 × 0,15 A , deci :
∆U fg = 1,73 × r1 × 80 × 0,15 A + 1,73 × r1 × 79 × 0,15 A + ... + 1,73 × r1 × 2 × 0,15 A + 1,73 × r1 × 1 × 0,15 A
80 × 81
∆U fg = 1,73 × r1 × 0,15 A × (80 + 79 + ... + 2 + 1) = 1,73 × r1 × 0,15 A ×
2
∆U fg = 1,73 × 0,001Ω × 0,15 A × 3240 = 0,84V
∆U Ag = 4,94V + 5,41V + 1,10V + 0,84V = 12,29V
∆U Ag 12,29V
∆U Ag (% ) = × 100 ; ∆U Ag (% ) = × 100 = 3,07%
U linie 400V
Deci recapitulând avem : ∆U Ae (% ) = 3,47%
∆U Ac (% ) = 3,51%
∆U Ag (% ) = 3,07%