Sunteți pe pagina 1din 6

Electrotehnică

Facultatea de Transporturi

I.11. Circuite trifazate

A. Noţiuni introductive

~ CURS 6 ~

Dacă sursa de producere a energiei electromagnetice este un generator care produce un sistem de trei t.e.m. alternative, linia de transmisie este alcătuită din trei conductoare de fază având aceeaşi secţiune, eventual şi un conductor de secţiune mai mică, iar receptorul are impedanţele de fază conectate în stea sau în triunghi, sistemul de producere, transmitere şi distribuţie a energiei electromagnetice se numeşte un sistem trifazat.

Comparativ cu sistemul monofazat, sistemul trifazat are următoarele avantaje:

o transmisie de energie mai ieftină, costul liniei de transport fiind mai mic la aceeaşi putere transportată;

posibilitatea de a dispune la consumator de două tensiuni diferite – cea de fază (între orice fază şi nul), respectiv cea de linie (între două faze);

posibilitatea de a produce câmpuri magnetice învârtitoare care permit realizarea motoarelor asincrone, care sunt cele mai economice şi cele mai ieftine motoare electrice;

producerea unui sistem trifazat de t.e.m. este principial la fel de simplă ca şi aceea a unei singure t.e.m.

B.

Sisteme de mărimi trifazate

Un ansamblu de trei mărimi sinusoidale ordonate, de aceeaşi frecvenţă, defazate între ele se numeşte sistem trifazat.

defazate între ele se numeşte sistem trifazat. Fig. 1.40. Si stem trifazat de mărimi ) )

Fig. 1.40. Sistem trifazat de mărimi

) sistem trifazat. Fig. 1.40. Si stem trifazat de mărimi ) ) (1. 92) Dacă valorile efective

) )

(1.92)

Dacă valorile efective ale mărimilor sistemului sunt egale (M 1 =M 2 =M 3 ) şi

, atunci

2

3

defajazele între două mărimi consecutive sunt

sistemul se numeşte trifazat simetric.

1

2

2

3

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU

CURS 6

În funcţi de valoarea parametrului , putem indentifica trei tipuri de sisteme simetrice: = 1 – sistem de succesiune directă (cel mai întâlnit), = -1 sistem de succesiune invers, = 0 sistem de succesiune homopolară.

+j M 3 M 1 2 3 +1 g 1 2 3 M 2
+j
M
3
M
1
2
3
+1
g
1
2
3
M
2

Fig. 1.41. Sistem trifazat de mărimi de succesiune directă

m 1 (

t

)

M

de mărimi de succesiune directă m 1 ( t )  M 2 sin(  t

2 sin(

t g

3

2

3

)

2

m

2 2 sin(

(

t

)

M

2 2 sin( ( t )  M  t  g 

t g

m

3 2 sin(

(

t

)

M

3 2 sin( ( t )  M  t  g 

t g

)

)

(1.93)

C. Analiza circuitelor trifazate

Circuitele

şi

argument,

(receptoare) echilibrate. Dacă cel puţin una dintre egalităţile anterioare nu este satisfăcută, circuitul (receptorul) se numeşte dezechilibrat.

Calculul acestor circuite presupune în general determinarea curenţilor de fază şi de linie atunci când se cunosc tensiunile lor de alimentare şi impedanţele fazelor. Reţelele trifazate sunt concepute cu sisteme echilibrate funcţionând în regim simetric de tensiuni şi curenţi. În exploatarea sistemelor electroenergetice apar însă dezechilibrări şi nesimetrii datorate unor conectări şi deconectări în regim normal de funcţionare a consumatorilor monofazaţi, conducând la încărcarea inegală a fazelor, fie regimuri de avarie (scurtcircuite, întreruperi de fază, etc.) ce se produc accidental în reţelele sistemului.

circuite

trifazate

Z

f

1

pot

avea

f

3

impedanţele

jg

caz

în

de

fază

egale

se

în

modul

adică

Z

f

2

Z

Ze

care

numesc

C1. Receptor dezechilibrat în conexiunea stea

Ze care numesc C1. Re ceptor dezechilibrat în conexiunea stea Fig. 1.42. Receptorul trifazat în conexiunea

Fig. 1.42. Receptorul trifazat în conexiunea stea

Electrotehnică

Facultatea de Transporturi

Mărimile caracteristice acestei conexiuni sunt următoarele:

U 10 , U 20 , U 30 – tensiuni de fază la surse;

U 12 , U 23 , U 31 tensiuni de linie;

I 1 , I 2 , I 3 – curenţii de linie (egali cu cei de fază în această conexiune);

U 1N , U 2N , U 3N – tensiuni de fază la receptor;

U N0 tensiuni de deplasare a nulului;

I 0 curentul de pe firul neutru;

În funcţie de valoarea impedanţei Z 0 , se pot deosebi 3 situaţii, după cum urmează:

U N0 = 0; în această situaţie,

a)

Z 0

=

0

(scurtcircuit pe firul de nul) =>

tensiunile de fază la receptor sunt egale cu cele de la generator:

U

1N

U

U

2N

3N

U

U

U

10

20

30

U

U

U

N0

N0

N0

U

U

U

10

20

30

I

I

I

1

2

3

U 1N

Z

U

1

2N

Z

U

2

3N

Z

3

U

10

Z

U

1

20

Z

U

2

30

Z

3

(1.94)

În aceste condiţii, curentul pe firul neutru se calculează astfel:

I 0 I 1 I 2 I 3

(1.95)

b) Z 0 = finit, diferit de zero; în acest caz tensiune de deplasare a nulului poate fi calculată cu ajutorul formulei lui Millman:

U N

0

Y

1

U

10

Y

2

U

20

Y

3

U

30

 

Y

1

Y

2

Y

3

Y

0

(1.96)

Intesităţile curenţilor pe fazele receptorului se calculează în felul următor:

U

1N

U

10

U U

2N

20

30

U U

3N

U

U

N0

N0

U

N0

I

1

I

2

I

3

U 1N

U

10

U

N0

Z 1 Z

1

U

2N

U

20

U

N0

 

Z

2

 

Z

2

U

3N

U

30

U

N0

Z

3 Z

3

,

(1.97)

iar curentul de pe firul neutru se calculează cu aceeaşi formulă ca şi în cazul precedent, în plus valoarea lui putând fi verificată şi cu ajutorul relaţiei:

I

0

U N0

Z

0

(1.98)

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU

CURS 6

c) Z 0 = ∞ (gol între N şi 0); în acest caz avem o tensiune de deplasare a nului, ce se calculează cu formula lui Millman în care admitanţa Y 0 = 0, curenţii pe fazele receptorului se calculează cu setul de relaţii, iar curentul de pe firul de nul este zero.

C2. Receptor dezechilibrat în conexiunea triunghi

zero. C2. Receptor dezechilibrat în conexiunea triunghi Fig. 1.43. Receptorul trifazat în conexiunea triunghi

Fig. 1.43. Receptorul trifazat în conexiunea triunghi

Mărimile caracteristice acestei conexiuni sunt următoarele:

U

12 ,

U 23 ,

U 31

conexiune);

– tensiuni de linie (egale

I 1 , I 2 , I 3 – curenţii de linie;

I 12 , I 23 , I 31 – curenţii de fază;

cu cele de fază în această

În cazul receptorului triunghi se porneşte de la relaţia de egalitate între tensiunile de fază şi cele de linie şi se pot calcula imediat curenţii de fază prin aplicarea legii lui Ohm:

I

12

U

12

Z

12

;

I

23

U

23

a

2

U

12

Z

23

Z

23

;

I

31

U

31

aU

12

Z

31

Z

31

(1.99)

iar curenţii de linie se pot calcula ulterior prin aplicarea teoremei I a lui Kirchhoff în fiecare dintre nodurile receptorului (fig. 1.33):

I

1

I

12

I

31

;

I

2

I

23

I

12

;

I

3

I

31

I

23

D. Puteri în circuitelor trifazate

(1.100)

Un receptor trifazat poate fi considerat ca un multipol cu 4 sau 3 borne de accces după cum este sau nu prevăzut cu conductor neutru.

Puterea complexă trifazată transmisă pe a bornele receptorului se poate exprima în funcţie de potenţialele şi curenţii asociaţi bornelor, cu relaţia:

 

*

*

*

S

g

V

1

I

1

V

2

I

2

V

3

I

3

V

0

I

*

0

Pe baza relației (1.95), se poate dezvolta:

S

g

V

1

U

10

V

0

I

*

1

I

*

1

U

20

V

I

2

*

2

V

U

0

30

I

*

2

I

*

3

V

3

V

0

I

*

3

(1.101)

(1.102)

Electrotehnică

Facultatea de Transporturi

I V 1 1 I 2 V 2 Receptor I trifazat 3 V 3 I
I
V
1
1
I
2
V
2
Receptor
I
trifazat
3
V
3
I
0
V
0

Circuitul este dezechilibrat, desi sistemul de curenţi este de forma:

I

1

I e

1

j

1

;

I

2

I e

2

j

2

;

I

3

I e

3

j

3

Atunci, puterea se poate exprima astfel:

S

g

U

U

U

1

1

*

1

e

I e

I

10

j

1

1

j

1

U

I e

1

20

j

1

I

*

2

U

2

U

2

I e

2

j

2

e

U

j

30

I

*

3

j

2

U

3

I e

2

I

3

e

j

3

2

U

3

e

j

3

I

3

e

j

3

(1.103)

(1.104)

Partea reală a puterii este puterea activă:

P

g

Re S

g

U I cos

1

1

1

U

2

I

2

cos

2

U

3

I

3

cos

3

(1.105)

Partea imaginară a puterii este puterea reactivă:

Q

g

ImS

g

U I sin

1

1

1

U

2

I

2

sin

2

U

3

I

3

sin

3

(1.106)

Se mai pot defini puterile consumate la bornele receptorului:

S

c

Z

1

I

2

1

Z

2

P

c

Q

c

I

2

2

Re

Im

Z

S

S

3

c

c

I

2

3

3

k 0

3

k 0

3

0

k

R

R

k

I

2

k

k

X

k

I

2

k

I

k 2

j

3

k

0

X

k

I

2

k

Pentru regim simetric sunt valabile relaţiile:

U

I

1

şi a

1

*

U

f

e

j

I

f

e

j

a

2

;

;

;

U

2

I

2

a

2

*

a

a

2

2

I

1

a

U

;

1

;

I

3

U

3

a

a

I

1

;

U

1

;

pe baza cărora se obţin următoarele puteri:

(1.107)

(1.108)

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU

CURS 6

S

g

U

U

3

1

*

10

I

I

*

1

U

1 I

1

*

1

a

U

2

3

20

U

U

f

Pentru conexiune stea:

 3 U l  I l f
3
U
l
 I
l
f

U

I

f

  

Pentru conexiune triunghi:

 U l f  I 3 l
 U
l
f
 I
3
l

U

I

f

 

* *

1

I

2

a

U

I

*

1

30

I

a

3

U

1

I

f

S

S g

j

e

g

 3 U I l l 3 U I l l
3
U I
l
l
3
U I
l
l

a

2

I

*

1

(1.109)