Sunteți pe pagina 1din 8

Psihosociologia educaţiei

Influenţa social psihologică a mediului instituţionalizat


asupra dezvoltării psihice a elevilor cu nevoi speciale

Nicolae BUCUN,
doctor habilitat în psihologie,
profesor universitar,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Nadejda CHIPERI,
doctorand,
UPS „I.Creangă”

Rezumat Abstract
În lucrare sunt demonstrate influen- In this paper are established the
ţele sociopsihologice ale instituţionali- social and psychological influences of
zării asupra copiilor cu nevoi speciale. children institutionalization on with
Pe larg sunt elucidate relaţiile dintre special needs. Widely considers the
nevoile copiilor şi posibilele schimbări relationship between children's needs
de personalitate. and possible changes of personality.

Dezvoltarea psihică a copilului repre- U. Griga), belaruşi (S.S. Buben), georgieni


zintă un proces complex, cu adânci rădăcini (K. Laşchi, N. Iaşvili), chirgizi (G. Burha-
în mediul social, familial şi cultural. Pro- nova, G. Filonova), moldoveni (N.Bucun,
blema în cauză a fost abordată în lucrările I.Racu, A.Bolboceanu, I.Negură, P.Jelescu)
autorilor occidentali M. Belsey, L.Bennet, ş.a. Fiecare vârstă prezintă particularităţile
J. Bowlby, F. Briggs, R. Bulock, J. Cana- şi ritmurile ei de dezvoltare, de asimila-
van, P. Dolan, R. Gilligan, T. Narries, D. re şi de adaptare la lumea înconjurătoare.
Howe, E. Kez, D. Runzan, M. Rutter, G. Totodată, copilul are nevoie de dragoste,
Shanti, A. Weik. Această temă îşi găseşte înţelegere şi securitate. Aceste nevoi sunt
reflectarea şi în lucrările savanţilor români asigurate de relaţiile calde şi afectuoase ce
(E. Zamfir, C. Zamfir, M. Roth, D. Balahur, se formează în familie. (Macavei, Elena,
V. Miftode, F. Manoiu), bulgari (R. Gant- Familia şi Casa de copii, Bucureşti, Editura
cheva, A. Kolev); maghiari (E. Nemeniyi), Litera, 1989, pag. 106 Howe, David, Ataşa-
ruşi (O.N. Bezrukova, L.A. Iaksiukova, ment, pierdere şi protecţia copiilor, expune-
I.S. Kon, I. Ivanova), ucraineni (K. Bondar, re în cadrul Programului de asistenţă socială

45
UNIVERS PEDAGOGIC

organizat de UNICEF şi Universitatea East comunicaţional (închidere în sine, apatie,


Anglia din Norwich, Bucureşti, apud Vasile tristeţe etc). „Vulnerabilitatea biologică şi
Miftode, Fundamente ale asistenţei sociale, psihică, cauzată de carenţa afectivă mater-
Bucureşti, Editura Eminescu, 1999). nă, se accentuează şi în condiţiile deplasării
Rolul eredităţii şi al mediului este foar- copilului dintr-o secţie în alta şi a schimbă-
te important în dezvoltarea psihică. Totuşi, rii personalului, copilul fiind frustrat de o
acţiunea educaţiei asupra dezvoltării psi- relaţie afectivă constantă, ceea ce explică,
hice a copilului este hotărâtoare. Educaţia, parţial, distrofia, nervozitatea, sensibilitatea
această acţiune socială exercitată în mod la îmbolnăviri, nesiguranţa şi insecuritatea”.
activ, cu finalităţi evident formative, are o Întreaga varietate de tulburări afective
importantă funcţie de a crea la copil un pro- prezentate de copiii instituţionalizaţi im-
fil intelectual, moral, cultural, o personalita- plică un risc major de invazie a celorlalte
te care să conserveze şi să dezvolte valorile procese psihice, a personalităţii în întregul
de care dispune societatea. De aceea, edu- ei. „Avitaminoza afectivă”, respectiv sără-
caţia este factorul esenţial, factorul de bază cia emoţională, apatia etc, determină per-
al dezvoltării psihice, însuşi procesul edu- formanţe intelectuale scăzute, ca şi tabloul
caţiei purtând o amprentă specifică, fiind, în unei deficienţe, dar fără ca aceasta să existe
esenţă, determinat social istoric. în realitate. Cu timpul, de multe ori, întârzi-
O mare influenţă asupra dezvoltării per- erea devine irecuperabilă.
sonalităţii copilului o are educaţia făcută în Un alt factor determinant al regresiilor,
familie, în şcoală şi în viaţă. Ce-i drept, fa- comportamentelor întâlnite la copiii insti-
milia prezintă avantaje incontestabile şi cu tuţionalizaţi se datorează mediului de sub-
greu se poate recomanda o instituţie în care solicitare senzorială, motorie, intelectuală,
copiii să fie mai bine crescuţi decât în fami- comunicatională şi afectivă datorat rigidită-
lie sub raportul conduitei judicioase (Erik- ţii programului şi de relaţia afectivă insta-
son, E.H., Identity, youth andcrisis, New bilă dintre copil şi adult (acesta din urmă
York, W.VV.Nortan & Co, 1968, apud Spe- deţinând rolul de substitut matern). Copiii
nii, Mariana, Introducere în asistenţa socia- din Centrele de Plasament sunt privaţi de
lă a familiei şi protecţia copilului, Chişinău, comunicare multilaterală, individuală şi
Editura Tehnică, 1998). frecventă cu adulţii, volumul lor de impre-
Intrarea copilului în centre instituţiona- sii este limitat, ceea ce duce la instalarea
lizate va genera o criză de adaptare a aces- rapidă a surmenării, chiar a tulburărilor de
tuia, datorată întreruperii bruşte a relaţiei comportament.
afective din familie, criză ce se va manifes- Copilului care creşte în condiţiile insti-
ta prin formarea unor deprinderi compor- tuţiilor de ocrotire de tip închis îi este ca-
tamentale. Astfel că, separarea mamei de racteristică lipsa comunicării cu oamenii
copil îl frustrează pe acesta de satisfacerea maturi. Pe de o parte, la ei este pronunţată
trebuinţelor primare (de alimentaţie, co- nevoia de atenţie şi atitudine pozitivă din
municare, tandreţe-afectivitate), generând partea adulţilor, de căldură, alinare şi con-
ceea ce G. Gueux numea sindromul caren- tacte emoţionale. Pe de altă parte, identifi-
ţei materne. Odată ce copilul este institu- căm o nesatisfacere cvasitotală a acestei ne-
ţionalizat, acest sindrom se manifestă prin voi, cauza fiind numărul mic de adresări din
anorexie (refuzul alimentar) şi negativism partea adultului către copil (iar dacă se face,

46
Psihosociologia educaţiei

în majoritatea cazurilor, este vorba despre care altfel ar părea radical diferite (Argyle,
contacte verbale asupra reglementării com- M., The Psychology of Interpersonal Beha-
portamentului copilului). viour, Penguin Books, London, 1967; Ver-
Ori, aşa cum ne arată şi Michael Argyle, za, FI.E., Relaţia dintre comunicare şi afec-
şapte impulsuri (tendinţe persistente), care tivitate la copiii instituţionalizaţi din casele
atunci când sunt activate reprezintă adevă- de copii, Teze de Doctorat, cap. IV, Univer-
rate surse de energie, definesc persoana: sitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie
Trebuinţele nonsociale – care produc şi Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, 2003, pag.
interacţiuni sociale (cum ar fi nevoia biolo- 383).
gică pentru hrană, apă sau nevoia de bani), De exemplu, următoarele tipuri de com-
determină diferite tipuri de comportament portament pot fi privite ca manifestări ale
cooperant sau competitiv; unor ataşamente anterioare deficitare, re-
Dependenţa – interacţiunea, ajutorul, spectiv:
acceptarea, protecţia, ghidarea venite în Interiorizarea – mulţi dintre copiii cu
special din partea persoanelor apropiate sau probleme de ataşament fug de interacţiu-
de putere şi autoritate; în cazul copiilor in- nea cu ceilalţi. Această retragere poate lua
stituţionalizaţi care nu au avut parte de în- diferite forme. Unii copii se retrag fizic, în
grijire şi afecţiune din partea părinţilor, au timp ce alţii par să construiască un scut în
nevoie extrem de scăzută de a fi dependenţi jurul lor. Ei pot fi aproape din punct de ve-
de adulţi; dere fizic dar nu şi emoţional. Un alt gen de
Afilierea – apropierea fizică, răspunsurile retragere este asemănător cu teama. Adulţii
calde, blânde şi prieteneşti, acceptarea lor; nu doresc să sperie copiii sau să fie respinşi
Dominanţa – acceptarea de către alţii ca în acest mod, astfel încât copilul învaţă că
fiind conducător în îndeplinirea unei sarcini, acest comportament de respingere funcţio-
fiindu-i permis să vorbească mai mult, să nează foarte bine pentru a ţine adulţii la dis-
ia decizii, dar şi să primească feedbackul tanţă. Adesea, cei din familie interpretează
celorlalţi din jur. aceste lucruri ca antipatie faţă de ei sau că
Altfel spus, copiii cărora le lipseşte vârsta copilului este prea mare pentru a mai
ataşamentul întâmpină dificultăţi de rela- dori să fie alintat.
ţionare cu ceilalţi. Aceşti copii întâmpină Anxietate cronică – când copiii sunt în-
mari greutăţi în a învăţa să construiască şi crezători că părinţii lor vor fi acolo când vor
să menţină relaţii de orice natură. Ei nu au avea nevoie sunt mai puţin supuşi anxietăţii,
învăţat „să le pese de alţii”. Primind foarte fie ea acută sau cronică. Cea mai înspăimân-
puţină dragoste, oferă cu mari dificultăţi, tătoare situaţie este aceea în care un copil are
la rândul lor, dragoste. Ei continuă să se nevoie de părinte sau îngrijitor şi acesta nu
comporte copilăreşte: egocentric şi acţio- este disponibil. Acest tip de anxietate este
nând impulsiv. Au probleme în asimilarea accentuat la copiii care au fost mutaţi fără
unor reguli şi legi. Datorită faptului că nu nicio pregătire sau în viaţa cărora au survenit
au încredere în alţii, multe dintre tipurile de brusc schimbări majore. Copiii care prezintă
comportament observate la astfel de copii anxietate cronică sunt de cele mai multe ori
se concentrează pe menţinerea celorlalte extrem de posesivi şi dependenţi.
persoane la distanţă. Aşa ne putem da sea- Contact vizual deficitar – contactul vi-
ma că există similitudini între simptome zual este esenţial în stabilirea legăturii de

47
UNIVERS PEDAGOGIC

ataşament şi nu este deloc surprinzător fap- supracompetenţi, adică să nu aibă nevoie


tul că mulţi copii care au trăit experienţe de adulţi. Vor insista să facă aproape totul
dificile stabilesc un contact vizual precar pentru sine chiar de la o vârstă fragedă.
cu ceilalţi. Ei sunt surprinşi când cineva Părinţii sau îngrijitorii simt foarte rar că este
doreşte să-i privească. Unii dintre ei stabi- nevoie de ei, în cazul acestor copii.
lesc contact vizual numai când sfidează şi Lipsa conştiinţei de sine – copiii care au
deci, ca un cerc vicios, părintele va ajunge trăit experienţe dificile par să fie conştienţi
să interpreteze orice contact vizual stabilit de mediul înconjurător, dar aproape total in-
de copii ca semn al insolenţei. conştienţi de propriile corpuri. Ei pot mân-
Comportament agresiv – unii copii ţin ca până li se face rău. Pot să nu reacţioneze
adulţii la distanţă printr-un comportament la durere şi să pară că nu conştientizează
agresiv: lovesc, zgârie, muşcă de fiecare temperatura. Pot suferi de enurezis. Este
dată când adulţii se apropie de ei. Dacă un ca şi cum nu au învăţat niciodată să acor-
copil are o izbucnire de mare violenţă asu- de atenţie semnalelor transmise de propriile
pra propriei persoane sau a celorlalţi atunci corpuri sau la ceea ce le creează disconfort.
când i se formulează o rugăminte, e foar- Este posibil ca acest tip de comportament
te probabil ca în viitor adultul să nu-1 mai să se dezvolte la copiii ai căror părinţi nu au
roage să facă ceva. De asemenea, compor- interacţionat cu copilul în pruncie.
tamentul hiperactiv ţine adulţii la distanţă. Dificultăţi de control – lipsa încrederii
Este foarte dificilă apropierea de un copil în cei din jur şi luptele de putere în familie
care e tot timpul în mişcare şi a cărui atenţie la care au fost martori copiii cu istoric di-
poate fi distrasă cu uşurinţă. ficil contribuie la accentuarea problemelor
Afectivitate nediscriminatorie – deşi un legate de control pe care aceştia le au. Ei nu
copil obişnuit poate fi extrem de sociabil cu au limite de comportament clar definite. Ei
străinii, rar se întâmplă ca o simplă discu- par să testeze în mod constant aceste limite.
ţie să fie însoţită şi de abordări fizice. Pe de Problema controlului poate constitui unul
altă parte, copilul a cărui afectivitate fizică dintre factorii principali care contribuie la
este nediscriminatorie poate merge până la eşecul plasamentelor de ocrotire în familii
a îmbrăţişa şi săruta un străin şi a-i spune substitut.
„Te iubesc”. Copilul cere imediat să fie luat Intârziere în dezvoltarea conştiinţei –
în braţe. Dacă el se comportă astfel faţă de sunt copiii care tind să mintă şi să fure. Ei
mai mulţi adulţi sau chiar faţă de toţi adul- pot minţi în legătură cu lucruri total nesem-
ţii, copilul ajunge să considere că nimeni nificative, chiar şi atunci când nu ar exista
nu este mai important decât toţi ceilalţi la consecinţe negative spunând adevărul. Obi-
un loc. De vreme ce ataşament înseamnă ceiul de a fura poate lua diferite forme, de
că anumite persoane sunt mai importante la a „găsi” lucruri în mod frecvent până la a
decât toate celelalte, afectivitatea nediscri- lua bani sau alte obiecte de la proprii ocro-
minatorie este un semn al unor probleme de titori. De obicei, când sunt prinşi, nu arată
ataşament. În plus, copiii care sunt dispuşi semne de anxietate.
să aibă încredere în orice străin ridică reale William Goldfarb a realizat o serie de
probleme de supraveghere. studii comparative asupra copiilor institu-
Copilul supracompetent – unii copii ţionalizaţi unde copiii primesc un minim
cu probleme de ataşament par să fie de stimulare din partea mediului social şi

48
Psihosociologia educaţiei

psihologic. Conform concluziilor studiilor necesităţilor vitale cum ar fi căldură, hra-


sale, copiii suferă de: nă, somn şi protecţia faţă de primejdii. Un
• afecţiune nediscriminată, agresivitate; sentiment de securitate se obţine prin relaţii
• conceptul de timp, trecut şi viitor, slab continue şi stabile cu alte persoane semnifi-
dezvoltat; cative, în vreme ce predictibilitatea şi rutina
• slabă recunoaştere a gândirii cauză şi familială permit copiilor să se simtă în sigu-
efect; ranţă atunci când întâlnesc noi experienţe şi
• comportamente de cerere a atenţiei celor situaţii în schimbare.
din jur; În al doilea rând, copiii au nevoia de a
• hiperactivitate. explora şi de a fi stimulaţi de experienţe
Dr. Ken Magid şi Carol Al McKel- noi şi de o creştere a informaţiei pentru a-şi
vey au descris în lucrarea High Risc: dezvolta inteligenţa, încrederea în sine şi
Children Withoi a Conscience (Risc sentimentul de control asupra lumii în care
înalt: Copii fară o conştiinţă) compor- trăiesc. Cele mai importante elemente în
tamentele arătate de copiii mai mari cu acest context sunt oportunităţile de interac-
tulburări severe ale ataşamentului: ţiune socială, joaca şi stăpânirea limbajului.
• lipsa contactului vizual; Cea de a treia nevoie a copiilor identifi-
• lipsa abilităţii de a oferi sau primi cată de Kellmer-Pringle este nevoia de la-
afecţiune în alţi termeni; udă şi recunoaştere. Până la vârsta la care
• probleme de control; copiii sunt destul de mari pentru a aprecia
• atitudine distructivă a sinelui şi a ce- satisfacţia inerentă a unei „munci bine fă-
lorlalţi; cute” trebuie să existe stimulente care să-i
• afecţiune nediscriminatorie faţă de ajute să treacă peste frustrarea, conflictul,
străini; dezamăgirea, chiar confuzia învăţării.
• cruzime faţă de animale; Recunoaşterea, încurajarea şi lauda din
• uzitarea de minciuni; partea persoanelor semnificative oferă ase-
• nici un control al impulsurilor; menea stimulente. Aşteptările şi răspunsu-
• întârzieri ale învăţării; rile ar trebui să depindă de cunoaşterea şi
• preocupări legate de foc şi violenţă; conştientizarea capacităţilor individuale ale
• solicitare neoportună a atenţiei din copilului. Solicitările inadecvate, care nea-
partea celor din jur. gă posibilitatea realizării şi recompensei pot
Kellmer-Pringle consideră ca există pa- conduce la frustrare, mânie sau retragere.
tru nevoi fundamentale, care trebuie să fie În al patrulea rând, copiii au nevoie să
asigurate pentru ca copiii să devină adulţi dezvolte un sentiment de responsabilitate
capabili şi încrezători în ei înşişi. Mai întâi prin independenţă personală. Cu scopul de
nevoia de dragoste şi securitate, probabil a exprima acestea în limite social accepta-
cea mai importantă pentru formarea abili- bile, limitele şi controlul trebuie mai întâi
tăţii de a intra în relaţii recompensatoare stabilite pentru copii mici de către adulţii
cu un cerc din ce în ce mai larg de oameni. semnificativi pentru aceştia, în interiorul
Prin dragoste putem înţelege o preocupare acestui cadru creşterea continuă a inde-
de a întări bunăstarea altuia prin oferirea pendenţei poate fi acordată treptat copiilor
de schimburi şi experienţe recompensa- pentru a alege între opţiuni, pentru a decide
toare, afecţiune fizică şi prin satisfacerea asupra planurilor şi acţiunilor, pentru a-şi

49
UNIVERS PEDAGOGIC

face singuri prieteni, pentru a se simţi res- formează imediat după naştere. Prin aceste
ponsabili faţă de ceilalţi, pentru a accepta relaţii, iniţial cu mama şi treptat cu un cerc
consecinţele alegerilor etc. Recunoaşterea tot mai mare de persoane, copilul îşi contu-
şi răspunsul adecvat la aceşti factori de- rează identitatea şi devine conştient de sine.
pind de continuitatea interacţiunii sociale În dragostea părinţilor copilul este acceptat
şi de dezvoltarea cunoaşterii fiecărui copil şi valorizat necondiţionat, indiferent de sex,
în parte. Din acest motiv, Kellmer-Pringle aparenţe, abilităţi sau personalitate. Aceas-
argumentează că nevoile copiilor nu pot fi tă dragoste este dăruită fără solicitarea unei
satisfăcute adecvat în instituţiile de ocro- compensaţii, unei reciprocităţi.
tire sau în situaţiile în care relaţiile dintre Cel mai puternic impact al acestei rela-
copii şi părinţii lor sau alţi îngrijitori sunt ţii de afecţiune se produce asupra sinelui
continuu întrerupte prin separare sau prin (seif). Aprobarea şi acceptarea din partea
schimbarea celor care îi îngrijesc. celorlalţi sunt esenţiale pentru dezvoltarea
Dezvoltarea întârziată a copiilor instituţi- autoacceptării şi autoaprobării.
onalizaţi trebuie înţeleasă nu ca o reacţie de Nevoia de securitate se împlineşte prin
separare de părinţi, ci ca un efect al mediului stabilirea relaţiilor familiale, prin atitudini
nestimulativ, în special al lipsei oportunită- şi comportamente constante şi predictibile
ţilor de interacţiune spontană şi afectuoasă din partea părinţilor. Securitatea este oferi-
cu adulţii. Efectele pe termen lung asupra tă de un spaţiu şi figuri familiare, precum
sănătăţii mentale reprezintă nu numai o reac- şi de o rutină bine cunoscută. Imediat după
ţie la pierderea părintelui sau a unui substitut naştere, ceea ce este nou, necunoscut, ne-
al acestuia, ci incapacitatea minorului de a aşteptat, poate fi considerat înspăimântător
trăi - în casa de copii - experienţa unor relaţii sau periculos.
călduroase, apropiate şi de durată cu adulţi în Dezaprobarea este interpretată de co-
care să poată avea încredere şi, de multe ori, pil ca o retragere temporară a afecţiunii şi
chiar cu prieteni de aceeaşi vârstă. Faza de este simţită înainte de formarea limbajului,
detaşare din evoluţia răspunsului la pierdere datorită comunicării nonverbale. Dezapro-
se poate transforma într-o reacţie depresivă barea – pentru început din partea mamei,
cronică şi poate duce, pe termen lung, la de- apoi venind de la alte persoane care contea-
presie şi la incapacitatea de a stabili relaţii ză emoţional pentru copil – creează o stare
apropiate şi intime. de anxietate. Se formează astfel, încă de la
Calitatea redusă a mediului fizic în care vârste fragede, cea mai eficientă şi simplă
se dezvoltă copilul instituţionalizat repre- motivaţie a copilului de a răspunde la aştep-
zintă un factor de risc suplimentar pentru tările celorlalţi.
dezvoltarea normală fizică şi psihologică. Nevoia de noi experienţe. Copilul îşi
Pentru a putea stabili care sunt conse- găseşte răspunsul în capacitatea de a ex-
cinţele instituţionalizării asupra copiilor va plora, de a descoperi. Odată apărut intere-
trebui să analizăm în continuare nevoile de sul pentru ceea ce este nou, el devine sursa
bază ale acestora, nevoi ce ar trebui să îşi de motivare a altor explorări şi - astfel - a
găsească răspunsul adecvat în vederea unei învăţării. Jocul şi limbajul sunt principa-
dezvoltări armonioase a copilului. lele modalităţi prin care copilul îşi poate
Nevoia de dragoste şi securitate este îm- satisface această nevoie. Folosindu-le, el
plinită de relaţii calde şi afectuoase, ce se descoperă lumea obiectivă (exterioară),

50
Psihosociologia educaţiei

cât şi lumea subiectivă (autodescoperirea la „imoral, incompetent, nedemn, slab”. Po-


interioară). ziţionarea pe această scală se regăseşte în
Nevoia de încurajare şi apreciere. Tre- trăsături de personalitate cum ar fi stima de
cerea de la copilul neajutorat la adultul sine înaltă/scăzută, autoacceptarea/respin-
autodeterminat se realizează şi prin cu- gerea, încrederea/neîncrederea, competen-
noaşterea bucuriei şi apoi trăirea nevoii de ţa/incompetenţa.
succes. Se realizează un proces de auto- Dacă una dintre nevoile de bază nu îşi
modelare, pornind de la exemplele pe care găseşte răspunsul adecvat, dezvoltarea este
copilul le identifică/alege din rândul per- distorsionată.
soanelor importante pentru el. Educatorii Eşecul în a răspunde nevoilor de dra-
(profesorii) joacă un rol foarte important goste şi securitate are ca efect sindromul de
pentru el. deprivare maternă. Imposibilitaea de a trăi
Nevoia de responsabilitate. Copilul are noi experienţe se regăseşte în diferite forme
nevoie de câştigarea şi recunoaşterea trep- de substimulare sau privare/deprivare sen-
tată de către ceilalţi a independenţei sale. zorială, socială, emoţională.
Şcoala deţine, şi de această dată, un rol ex- Nevoia de a se adapta permanent şi re-
trem de important. petat la situaţii în continuă schimbare poate
Aproape fiecare teorie majoră a persona- conduce la dezorientare şi distorsiunea rea-
lităţii a propus o unică nevoie/trebuinţă, pri- lităţii, anxietate şi iritabilitate extremă, obo-
vită ca fiind mai importantă decât celelalte. seală, apatie şi renunţare.
Nevoile sunt văzute ca fiind construc- Nevoia de încurajare şi recunoaştere îşi
te emoţionale cu o componentă afectivă şi găseşte, din nefericire, împlinirea aproape
care determină ce este important pentru o invariabilă, în urma rezultatelor, şi mai pu-
persoană. Atunci când o nevoie este împli- ţin doar a efortului. În consecinţă, ea este
nită, produce efecte pozitive; când aceasta satisfăcută mai frecvent la copiii inteligenţi,
nu-şi găseşte răspunsul, se instalează frus- sănătoşi, bine adaptaţi şi atractivi (cu apa-
trarea şi o stare emoţionalţă negativă. Simi- renţe plăcute). Copiii instituţionalizaţi, din
lar, nevoile de bază influenţează achiziţia cauza dezavantajului emoţional, economic,
de scheme descriptive despre sine şi lume social, cultural, adesea chiar şi educaţional
şi scheme motivaţionale cu privire la ceea şi de dezvoltare intelectuală şi fizică, vor
ce trebuie făcut pentru a obţine răspunsul obţine mult mai greu aprecierile celor din
adecvat nevoii sau pentru a evita frustrarea. jur. Aceasta în condiţiile în care ar avea mai
Nevoia de relaţionare se transpune pe o multă nevoie tocmai pentru că, în absenţa
dimensiune a credinţelor care merge de la familiei, nu au decât un acces (cel mult)
încredere, acceptare, sprijin şi confort până limitat la dragostea necondiţionată de tip
la neîncredere, respingere, pericol. Trăsă- părintesc.
turile de personalitate asociate sunt încre- Nesatisfacerea nevoii de responsabilita-
derea şi sociabilitatea, opuse suspiciunii şi te conduce la deficienţe în deprinderile de
ostilităţii. autocontrol şi planificare, la tendinţa tână-
Corespunzătoare nevoii de autovalori- rului de a se manifesta impulsiv, la inca-
zare este imaginea sinelui de-a lungul unei pacitatea de a amâna gratificarea imediată
dimensiuni care variază de la „moral, com- a nevoilor, la nesocotirea drepturilor celor-
petent, puternic, care merită să fie apreciat”, lalţi, pe scurt, la iresponsabilitate.

51
UNIVERS PEDAGOGIC

În concluzie, în conştiinţa copiilor se reconstruirea personalităţii copilului, în do-


structurează complexul de instituţionalizare. bândirea unei identităţi care să aibă valoare
Refuzul de a-şi accepta condiţia de instituţio- pentru aceasta şi să determine apariţia res-
nalizat se manifestă prin sugestibilitate, lipsă pectului de sine.
de iniţiativă, crize de adaptare, indisciplină, Putem concluziona că influenţa institu-
conduite revendicative. ţionalizării asupra dezvoltării copilului este
Climatul de ocrotire instituţional, oricât destul de vastă şi are drept consecinţă schim-
de bine ar fi structurat, nu va reuşi să creeze bări suficiente de personalitate. Promovarea
condiţii optime de creştere şi de educare a modelelor de educaţie incluzivă, de integrare
copilului. Una dintre probleme constă în fap- şcolară şi socială va fi un factor susţinător pu-
tul că într-o instituţie de ocrotire fie se ocupă ternic în dezvoltarea personalităţii copilului.
prea multe persoane de un singur copil, di-
minuând astfel posibilitatea lui de a se ataşa Bibliografie
de un adult, de a avea o persoană de referin- 1. Golu, P. Psihologia grupurilor sociale şi a
ţă stabilă şi sigură, fie numărul de personal fenomenelor colective. Bucureşti, Editura
specializat este insuficient (asistenţi sociali, Miron, 2004.
psihologi, educatori, sociologi etc), locul lor 2. Macavei, E. Familia şi Casa de copii. Bucu-
fiind ocupat de persoane insuficient pregăti- reşti, Editura Litera, 1989, pag. 126.
te ceea ce determină o scădere a calităţilor 3. Mitrofan, L., Badea, V. Dimensiuni ale ex-
oferite de instituţie, în plus, copilul este ne- cluderii sociale. Bucureşti, Editura SPER,
voit (luând în considerare criteriul vârstei) să 2004, pag. 70-86.
schimbe deseori instituţia de ocrotire şi, oda- 4. Neacşu, I., Negovan, V. Copiii şi mediile so-
tă cu aceasta, să renunţe la relaţiile pe care cioeducaţionale vulnerabile. Bucureşti, Edi-
le formase cu membrii personalului, relaţii tura Universitară, 2008.
care, oricum, nu erau suficient de persona- 5. Popa, M. Cunoaştere şi comunicare în con-
lizate şi afectuoase şi care într-un nou climat diţii adverse. Bucureşti, Editura Universităţii
instituţional reclamă efort de reconstruire, „P.Maior”, 2003.
toate pe fondul „crizei de adaptare”, având 6. Popovici, D. Orientări teoretice şi practice
ca manifestări ulterioare închiderea în sine, în educaţia integrală. Arad, Editura Univer-
reticenţa în comunicare, apatia, dezintere- sităţii „A. Vlaivu”, 2007.
sul pentru învăţare etc. Un rol fundamental 7. Smith, C. Adopţie şi plasament familial.
trebuie să-1 îndeplinească adultul în oferirea Cum şi de ce. Bucureşti, Editura Alternative,
unei imagini de autoritate pozitivă. El trebuie 1993, pag. 40.
să accepte copiii aşa cum sunt, să-i proteje- 8. Vlasova, T., Pevzner, M. Despre copilul cu
ze fizic şi psihologic, să fie empatici cu ei şi abateri de dezvoltare. Bucureşti, Editura Di-
cu nevoile lor, suficient de puternici pentru a dactică şi Pedagogică, 1975.
emana putere şi a impune respect; cu timpul, 9. Vraşmaş, T. Învăţământul integrat şi/sau in-
aceste figuri pozitive, cu experienţe pozitive, cluziv. Editura Aramis, 2008.
încep să fie incorporate în lumea fiecărui co- 10. Zamfir, E. Psihologie socială. Texte alese.
pil. Aşa cum arăta Rosenfeld şi Wasserman, Bucureşti, Editura Ankarom, 1997.
imaginea mentală a unei figuri pozitive şi
amintirea experienţelor legate de o autorita- Recenzent: Aglaida BOLBOCEANU,
te binevoitoare pot fi susţinători puternici în doctor habilitat, profesor universitar, IŞE

52