STUDIILE SI DOCUMENTATIILE DE URBANISM MASTER ANI

PUZ

INTRODUCERE
PUG

PUD
LECT.DR.ARH. SIMONA BUTNARIU
DOCUMENTE
STUDIILE SI DOCUMENTATIILE
SI DOCUMENTATIIDE
DEURBANISM
URBANISM

50% CURS 50% SEMINAR

CADRU CONCEPTUAL CADRU APLICATIV

TEORETIC LEGISLATIV

De ce? Spre ce? Cum, in ce fel?

Se face urbanism azi?

DOCUMENTE
STUDIILE SI DOCUMENTATIILE
SI DOCUMENTATIIDE
DEURBANISM
URBANISM

ORASUL COMPACT PROCEDURA DE

Tendinte ORASUL SUSTENABIL AUTORIZARE

Cadru
actuale practic
ORASUL CREATIV A CONSTRUCTIILOR

ORASUL AUTENTIC IN ROMANIA

Densitate inteligenta PUG

De jos De sus
in sus Multiplicitate/ In jos
PUZ
multimodalitate

Flexibilitate, adaptare PUD

DOCUMENTE
STUDIILE SI DOCUMENTATIILE
SI DOCUMENTATIIDE
DEURBANISM
URBANISM

MOD DE EVALUARE

EVALUARE PE PARCURS - 1 credit

PREZENTA LA CURS
PARTICIPAREA SI DOCUMENTARE INDIVIDUALA

EVALUARE FINALA - 5 credite

NOTA OBTINUTA LA LUCRARILE APLICATIVA

PROMOVAREA DISCIPLINEI SE FACE PE BAZA CELOR 6 CREDITE.

STUDIILE SI DOCUMENTATIILE DE URBANISM

Obiectivele disciplinei:
• Aplicarea diferenţiata a prevederilor cadrului legislativ, normativ şi procedural pentru proiecte
specifice de peisaj, urbanism, amenajarea teritoriului si domenii conexe.
• Întocmirea de studii, proiecte si documentatii specifice, prin corelarea cadrului legislativ,
normativ şi instituţional cu cerinţele de confort, siguranţă si dezvoltare durabila in proiectarea
peisajului la nivel urban si teritorial.

Obiective generale:
• Exersarea într-un mod integrat a unei practici de proiectare care să presupună corelarea
dintre datele economico-financiare fezabile ale unei investiții și avizarea/implementarea soluției de
urbanism într-un proces de echilibrare și condiționare reciprocă între interesul privat și
cel public.
• Asimilarea și prelucrarea unor cunoștințe din domenii conexe ce au influențe importante într-un
proces de proiectare derulat în viața reală.

Obiective specifice:
• Capacitatea de evaluare și critică a unor documentații de urbanism elaborate din practica
curentă,
• Construirea unei argumentații logice și documentate pentru susținerea punctului de
vedere al proiectantului într-un proces de avizare.
STRUCTURA CURSULUI-prima parte

Tendinte pe plan international in proiectarea de urbanism

DENSITATE/FORMA URBANA

PUG_cum nu/se mai poate face PUG azi in Romania

PUZ_tipuri de puz-uri

PUD_tipuri de pud-uri si relatie obiect/context

Seminar _Studiu de potential

STUDIILE SI DOCUMENTATII DE URBANISM
pe plan GLOBAL:

URBANISMUL

DE LA SPECIALIZARE RELATII /
FUNCTIONALA/ MOBILITATE/
ZONIFICARE MIXITATE

A gandi relatiile intre

fragmentele orasului
mai degraba decat a gandi
fragmentele in sine
STUDIILE SI DOCUMENTATII DE URBANISM

TENDINTE CONTEMPORANE IN ABORDAREA DE URBANISM:

•Mixitate
•Densitate
•Conectivitate
•Calitate ridicata a spatiului public
•Caracter local
•Adaptabilitate
 •Mixitate
La nivelul tesutului urban
Strada comerciala Tokyo

La nivelul obiectului
Concept spatial
OMA
Rem Koolhaas
•Densitate
La nivelul tesutului urban
Confluence-Lyon
 La nivelul tesutului
urban
Lyon – tesutul
istoric

•Conectivitate

La nivelul relatiilor
intre cladiri
Tokyo –
infrastructura
 Texturi urbane - Tokyo

•Calitate ridicata
a spatiului public

Curte interioara -
Berlin
•Caracter local
 •Adaptabilitate
Galerii comerciale - Marsilia

Biblioteca – balcon urban Gent

STUDIILE SI DOCUMENTATII DE URBANISM

URBANISMUL

DENSITATE

CONEXIUNI

MOD DE VIATA

SET DE REGULI UTILIZAREA TERENULUI

VALOAREA TERENULUI
CADRU DE REGLEMENTARE
CODUL CONVENTIONAL DE CULORI - 1991
STUDIILE SI DOCUMENTATIILE DE URBANISM

LEGEA 350/2001:
STUDIILE SI DOCUMENTATII DE URBANISM
INDICII URBANISTICI_Legea 350/2001
POT = Sconstr.la sol/
Steren(cuprins in UTR
Eficienta economica
Valorificarea terenului CUT
PRET
VALOAREA TERENULUI
CUT = Sconstr.desfasurata/
Sterenului
DEZLANAT, INEFICIENT (SCUMP)
CALITATE A SPATIULUI PUBLIC SLABA
COMPACT
EFICIENT ECONOMIC (DENS)
Comparatie intre consumul de combustibil fosil/pers si densitatea in pers/ha
(sursa: Newman and Urban density in persons per hectare Kenworthy, 1989)
Comparatie intre consumul de combustibil fosil/pers si densitatea in pers/ha
 Relatia dintre densitate si forma urbana

Densitatea perceputa si traita este influentata de modul

in care urbanistii gandesc dezvoltarea spatiala.
O densitate ridicata nu presupune un regim inalt de inaltime.
Proiect pentru Lu ZiaSui, Shanghai Potsdamer Platz
(Rogers & Gumuchdjan, 1997) Hilmer&Sattler
Eamonn O’Mahony. (Architectural Design,
The Richard Rogers Partnership. 1993)
China: Tara cu ritmul cel mai accelerat de Criza orasului vechi
urbanizare si crestere economica a European: revenirea
epocii contemporane. la dezvoltarea compacta

Moduri diferite de a gandi densitatea urbana.

 Zona rezidentiala III

Zona rezidentiala II

Servicii si PUD
CBD dotari
CUT = 3 - 3.5
PUZ
Rezidentiala
CUT = 2 - 2,5
Zona rezidentiala IV PUG

Zona rezidentiala V

MODELUL MODELUL MODELUL

AMERICAN FRANCEZ ROMANESC

Burgess's Concentric Zone Model

Scoala de la Chicago
(sursa: Knox si Pinch, 2000, p. 21 6)

Moduri diferite de a gandi densitatea urbana.

Studiu de caz: San Francisco – crestere a populatiei previzionata pentru 2030
Densitate existenta: ½ densitate Paris
¼ densitate Manhatan
Criza a locuintelor disponibile – arhitectii si-au pus problema cresterii densitatii, dar si
prezervarea caracterului si identitatii urbane.

1042 loc/ha
Studiu de caz: San Francisco – structura ordonata dar monotona

386 loc/ha
Studiu de caz: San Francisco – structura ordonata dar diversa

386 loc/ha
Un regim de inaltime P+6 si varierea tipologiilor ar prezerva caracterul orasului si
acomoda o densitate de 386loc/ha care sa acopere cresterea prevazuta a populatiei si a
cererii de locuinte.
Oamenii percep orasul de la nivelul ochiului, astfel parterul cladirilor si relatia public-
privat devine relatia cheie a perceptiei spatiului si obtinerea unei scari umane.
Studiu de caz: Stockholm – creerea unei zone care sa atinga cea mai crescuta
densitate din oras si care sa se grefeze pe o zona de ocupata de cai ferate redata
orasului.
Studiu de caz: Stockholm – densitate propusa 828 loc/ha
- aria zonei de dezvoltare 14 ha
- 5800 apartament
Obiectiv: cea mai densa si mai inalta zona a orasului
traseu pietonal elevat la inaltime – perceptie panoramica
Studiu de caz: Stockholm – terasarea turnurilor de la P+12 spre apa la P+6 spre
tesut.
- terase verzi
- legaturi intre terase prin pasarelele
, Anders Berensson Architects
Studiu de caz: Shuffle, Haugerud Center, Oslo, Norvegia – creerea unei zone care
sa atinga o densitate mare dar un regim mic de inaltime si promovarea unui brand
identitar al orasului prin conceptul de casa pasiva
eriksen skajaa architects
MODELUL AUSTRALIAN

Forma urbana centrala cu spatiile verzi aferente Coridoarele de transport in comun existente si propuse

Zonele care s-au dezvoltat de-a lungul acestor

coridoare. Ariile stabile dintre aceste coridoare.
Prin incurajarea dezvoltarii intensive, mai degraba decat a celei extensive, scaderea
costurilor poate ajunge pina la 300 mil de dolari/1000 unitati de locuit.
Evolutia si selectia
in GIS a parcelelor
posibil a fi
dezvoltate de a
lungul coridoarelor
deja echipate cu
infrastructura.
Exemplu de regulament, care pe cuprinsul a 2 pagini A4, sintetizeaza strategia de 300
de pagini de dezvoltare a orasului australian Melbourne bazata pe densificarea de a
lungul strazilor echipate cu metrou si mijloace de transport in comun.
Va multumesc!