http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/parintele_porfirie.

htm

Parintele Porfirie din Grecia

 
Parintele Porfirie, in lume Evanghelos Bairaktaris, se tragea din Evvia. S-a nascut in anul
1906, in satul Sf. Ioan din Karystia, din parinti saraci. De la varsta de 10 ani a fost nevoit sa
lucreze la o bacanie in Pireu. Pe cand avea 12-14 ani a citit cu mare atentia viata Sf. Ioan
Kalivitul si, fiind atras de invataturile sale, a incercat sa le urmeze in viata. Astfel s-a
incredintat iubirii lui Hristos si, parasindu-si pe ascuns satul, s-a dus la Kafsokalivia la
Sfantul Munte, pentru a-si pune in aplicare inaltele idealuri.
Legat de acest moment, noteaza urmatoarele in
'testamentul duhovnicesc': "De mic copil ma
aflam tot in pacate, caci tatal meu, fiind saraci,
plecase in America, sa lucreze la canalul
Panama pentru noi, copiii sai, pe cand pasteam
vitele, citeam silabisind viata Sfantului Ioan
Kalivitul. Si l-am indragit mult pe Sfantul Ioan
si ma rugam indelung ca un copil de
doisprezece-cincisprezece ani cred, nu-mi mai
amintesc bine. Si, vrand sa-l imit, cu foarte
multa lupta am plecat de la parintii mei pe
ascuns si am ajuns la Kafsokalivia la Sfantul
Munte si am intrat in ascultare la doi Batrani ce erau frati buni, Pantelimon si Ioanichie. S-a
intamplat sa fie foarte evlaviosi si plini de virtuti, asa ca i-am indragit foarte si, de aceea, cu
rugaciunile lor, faceam deplina ascultare. Acest lucru m-a ajutat foarte mult si simteam o
mare iubire pentru Dumnezeu."
Foarte devreme Harul cel dumnezeiesc a inceput sa impodobeasca aceasta figura
adolescentina aprinsa de dragostea pentru Hristos, daruind-o cu harisme inalte si cu cele mai
alese calitati duhovnicesti. In scurt timp s-a imbolnavit grav, iar Batranii sai l-au trimis
inapoi la parinti sa-si trateze boala. Odata intors acasa, s-a inatlnit cu Arhiepiscopul
Sinaiului, Pofirie al III-lea, care i-a intuit de indata nivelul moral, sfintele harisme si, mai
ales, darul stravederii. Astfel, in anul 1927, desi parintele avea pe atunci doar 21 de ani
Arhiepiscopul l-a hirotonit preot, punandu-i numele de Porfirie.
In anii ce au urmat, a slujit ca parinte duhovnicesc, spovedind si sfatuind la Sfanta
Manastire a Sfantului Haralambie din Lefka.
Cand a izbucnit al II-lea razboi mondial, in octombrie 1940, a fost numit paroh la Paraclisul
Sfantului Gherasim de la Policlinica din Atena, langa piata Omoniei.
Timp de 30 de ani cuviosul Batran a infaptuit acesta lucrare pastorala de tamaduire a
oamenilor ce sufereau. Era un ascet care, in loc sa se nevoiasca "in pustia de la Sfantul
Munte, se nevoia in 'pustia' Omoniei".
La policlinica era un caine la care Batranul tinea foarte mult, asa cum tinea la toate celelalte
animale, pasari si plante. Bunicutul tinea mult la acest caine pe care il socotea "prietenul"
sau.
La un moment dat a venit in Grecia un grup de oameni de stiinta americani, care, in
colaborare cu personalul stiintific al policlinicii, urma sa faca anumite experimente, in care
aveau de gand sa se foloseasca de acest caine, de "prietenul" Batranului. Asadar, in ziua
1/6
experimentului, Parintele Porfirie a plecat din policlinica. S-a intors abia seara si, imediat, s-
a indreptat spre laborator. A deschis congelatorul in care se afla animalul mort, l-a privit
plin de tristete si i-a spus: "Ce ti-au facut, bietul de tine?". Atunci, dupa cum parintele insusi
ne-a povestit, minunandu-se, cainele a mai dat o data din coada, in semn de salut, asa cum
facuse prima data. Dupa cum vedeti, inainte sfinteniei, chiar si natura se inclina, iar limitele
firii dispar!
Ucenicii Parintelui si cei care l-au cunoscut indeaproape dau marturie de minunile de care a
fost invrednicit acesta prin harul Duhului Sfant, dobandit prin smerenia si practicarea
celorlalte virtuti dumnezeiesti, facandu-l inca unul din sfintii acestor vremuri, ce asteapta sa
fie proslavit canonic si de sinodul Bisericii Greciei.
 
"Sa nu te indignezi, nici macar in tine, pentru nici o acuzatie nedreapta ce ti s-ar aduce. Este
un lucru rau. Si raul incepe prin ganduri rele. Cand te amarasti si te indignezi, fie doar cu
gandul, iti strici atmosfera duhovniceasca. Impiedici Sfantul Duh sa lucreze si ingadui
diavolului sa mareasca raul. tu trebuie sa te rogi totdeauna, sa iubesti si sa ierti, alungand de
la tine orice gand rau."

"Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire
ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam.
Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim
noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in
realitate este al lui Dumnezeu."

"Cand te trezesti noaptea, sa nu te intorci pe partea cealalta pentru a adormi la loc. Sa te

ridici, sa ingenunchezi in fata Celui Rastignit si a Sfintilor si sa te rogi smerit si cu iubire. O
jumatate de ora, un sfert, zece minute, cinci, cat poti."

"Sa te rogi fara neliniste, in pace, cu incredere in grija si iubirea lui Dumnezeu. Nu te osteni
cand te rogi.[...] Sa-l rogi pe Dumnezeu sa te faca vrednic de iubirea Sa.[...] Sa faceti cate
metanii puteti in rugaciune, chiar daca asta va oboseste. Cand rugaciunea este insotita de
sacrificiul nesilit, se face mai placuta si mai roditoare in fata lui Dumnezeu."

"Omul lui Hristos trebuie sa-L iubeasca pe Hristos, si cand Il iubeste pe Hristos, scapa de
diavol, iad si moarte."

"Sa fim smeriti, insa sa nu vorbim de smerenie. Vorbirea despre smerenie este o capcana a
diavolului, care aduce cu sine deznadejdea si delasarea, in vreme ce adevarata smerenie
aduce cu sine nadejdea si lucrarea poruncilor lui Hristos.[...] Roaga-L pe Dumnezeu sa-ti
trimita sfanta smerenie. Nu pe aceea care spune 'sunt cel din urma, sunt nimic.' Aceasta e
smerenie diavoleasca. Smerenia cea sfanta e dar de la Dumnezeu. Dar. Harisma. Nu provine
din stradaniile noastre. Pregateste-te si cere-I lui Dumnezeu acest dar sfant."

"Deschide-ti inima cu simplitate, nesilit, spontan, inaintea Domnului nostru.[...] Sa fii

placut. Sa iubesti tacerea, pentru ca doar astfel inima ta va vorbi lui Hristos. Spune vorbe
putine, dar cu miez. Sa iubesti osteneala trupului si oboseala, fiindca acestea intaresc trupul
si sufletul deopotriva.[...] Tacerea sa-ti fie tainica, adanc in inima. Nu-ti vadi tacerea sa o
2/6
priceapa toti. Spune doua-trei cuvinte, dar launtric nu conteni a te ruga Domnului pentru
toti."

"Sa spui mereu adevarul. Sa faci totul cu calm. Sa te rogi pentru a deveni mai bun."

"Sa faceti mereu binele, fiindca altminteri e vai de voi!"

"Si desi de mic copil faceam multe pacate, cand m-am reintors in lume am continuat a face
pacate, care pana astazi s-au inmultit foarte mult. Lumea insa m-a luat de bun si toti striga
ca sunt sfant. Eu insa simt ca sunt cel mai pacatos om din lume."

"Astazi oamenii cauta sa fie iubiti si de aceea esueaza. Corect e sa te intereseze nu daca ei te
iubesc, ci daca tu Il iubesti pe Hristos si pe oameni. Doar astfel sufletul iti este implinit."

"Sa-L rogi pe Dumnezeu sa te faca vrednic de iubirea Sa.[...] In rugaciunea te sa-I ceri lui
Dumnezeu sa se faca voia Sa pentru tine. Acest lucru iti este cel mai de folos."

"Cand te inhata satana si te apasa, sa nu ramai nemiscat, asa cum raman unii ce devin
melancolici si cad pe ganduri ore intregi, ca si cand i-ar preocupa probleme importante, desi
nu e vorba despre asa ceva, ci pur si simplu sunt robiti de satana. Sa fii pregatit sa
reactionezi, sa te opui, sa respingi asediul satanei, asa cum pe un om pe care il prind
raufacatorii si-l blocheaza, face o miscare brusca si, dand din maini il impinge, scapa din
strangerea lor si se indreapta spre alta directie, spre Hristos, care il elibereaza."

"Zadarnicie e tot ce iei din egoism. Vesnicie este tot ce dai din iubire. Iar cea mai generoasa
vesnicie este sa primesti cu iubire, pentru a darui bucuria reciprocitatii aceluia ce ti se ofera
cu iubire."

"Cand te rogi pentru un om pe care il muncesc patimi pacatoase, sa nu i-o spui, fiindca
diavolul va afla si va ridica indarjire in sufletul tau si astfel rugaciunea ta nu va da rod. Sa te
rogi pentru acel om in taina, si astfel rugaciunea ta il va ajuta."

"Sa nu te necajesti, mai, niciodata. Hristos a inviat ca sa ne dea multa iubire si bucurie, inca
de pe acum. Asadar, de acum sa incepem sa participam tot mai intens la ziua luminata a
Imparatiei iubirii lui Hristos, unde nu se insereaza niciodata."

"In taina imbratiseaza-ti in inima-ti intreaga obste si intreaga Biserica. Nu te lupta cu

ceilalti, nici nu incerca sa faci sa dispara sau sa corectezi cusururile celuilalt. Iubeste-l asa
cum e, cu defectele sale. Domnul se va ingriji de acestea. Sa-ti sfintesti tacerea, sa nu fie
neroditoare."

"Nu mi-e frica de iad si nu ma gandesc la rai. Ii cer numai Domnului sa fie milostiv cu toata
lumea si cu mine"

"-Cuvioase, spuneti ceva despre viata duhovniceasca.

-Oricine nu se pocaieste, va fi pierdut.
-Acesta e un cuvant greu, cuvioase.
3/6
-Ti-l voi spune inca o data: oricine nu se pocaieste va fi pierdut."

"Mai intai iarta-i pe aceia care te intristeaza."

"Fii atent, caci trebuie sa ne luptam pana cand ne vom da ultima suflare. Fii cu bagare de
seama."

"Sa nu stai in spatii inchise, ci sa iesi in mijlocul naturii."

"Sa nu va preocupati de cele de pe urma, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindca sa
stiti ca atata timp cat Il avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vatama cu nimic."
"Iubiti-l pe Hristos… Hristos este totul, este izvorul vietii. Toate cele frumoase salasluiesc
în Hristos. Iar departe de Hristos, tristetea, melancolia, mânia, supararea, amintirea ranilor
ce le-am primit în viata, a greutatilor si a ceasurilor de agonie. Iubiti-L pe Hristos si sa nu
vreti nimic în locul iubirii Lui".
"De nu va veti reveni si nu veti fi precum copiii, nu veti intra în împaratia cerurilor".
"Manastire poate fi si casa ta, numai sa vrei. Nu e cu nimic diferita de o manastire. Este de-
ajuns sa faci ce-ti spun. Nu locul face manastirea, ci felul in care vietuiesti. Du-te acum,
roaga-te si fii rabdator in toate".

"Sa nu incerci sa arunci relele din tine in exterior ci, mai bine, deschide-ti poarta sufletului
spre a primi Lumina care este Hristos, si-atunci se vor risipi si negurile ce s-au instapanit in
tine".

"Fii atent cum te nevoiesti. Nevoieste-te cu smerenie si nu asa cum faci tu, cu incrancenare.
Incet-incet fiule, si cu smerenie. Altminteri pacatuiesti", imi spunea Bunicutul.

"Fiule, de Hristos trebuie sa ne apropiem nu de teama ca nu stim ce va fi dupa ce vom muri.

Lui Hristos trebuie sa-I deschidem inimile noastre si, asa cum tragem perdeaua, lasand
soarele sa intre in casa, trebuie sa-L lasam si pe Hristos sa vina la noi si sa-L iubim cu iubire
adevarata. In felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El".

"Ascultarea aduce smerenia; smerenia discernamantul; discernamantul aduce vederea cu

duhul, iar aceasta din urma aduce inaintevederea".

"Trebuie sa-ti spui mereu acestea: "Doamne, cei ce se indeparteaza de Tine se pierd."
Noteaza-ti aceste cuvinte, ca sa le tii minte, caci sunt pline de inteles."

"Sa fii bun si ascultator. Sa ai rabdare cu ceilalti, sa nu te necajesti, sa nu fii prea sensibil, sa
fii destoinic in munca ta. Sa nu vorbesti la serviciu prea mult despre lucruri religioase, daca
nu esti intrebat. Sa fii un exemplu demn de urmat, in drumul spre Hristos."

"Sa mergi la biserica in mod regulat, sa te spovedesti si sa te impartasesti des si-atunci vei
scapa de toata frica si ti se vor tamadui toate ranile sufletesti."

"Te povatuiesc sa ai mereu dragoste pentru toti. In primul rand dragoste apoi toate
4/6
celelalte."

"Trebuie sa iubim cu inima curata si tot astfel trebuie sa ne rugam."

"Nu vreau sa te apropii de Dumnezeu din pricina ca te temi de moarte. Vreau sa te apropii
de El cu multa dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seama, fiule."

"Cand uneori incepe sa-ti fie frica, asa cum spui, aceasta se intampla din pricina ca nu Il
iubesti indeajuns pe Hristos. Asta e totul."

"Sa te rogi si sa iubesti. Sa-L iubesti pe Dumnezeu si sa-i iubesti si pe semenii tai. Nu vezi
cate poate face dragostea lui Hristos? Sa nu te intrebi in sinea ta daca te iubesc ceilalti.
Daca-i iubesti tu primul, sa stii ca atunci si ei te vor iubi deopotriva."

"Ca sa fii iubit de ceilalti, mai intai trebuie sa-i iubesti tu."
"Cand se revarsa asupra noastra Harul cel dumnezeiesc, rugaciunea noastra devine cu totul
curata. Sa te rogi neincetat, zi si noapte, chiar si cand dormi in pat."

"Nu trebuie sa-i silim pe altii sa mearga la Biserica. Hristos a spus: Cine voieste, sa-Mi
urmeze Mie."

"Oricat ai fi de obosit sa nu uiti niciodata, seara inainte de culcare, sa faci rugaciunile de

seara."

"Sa nu te rogi lui Hristos sa-ti ia bolile, ci sa dobandesti pacea, lucrand rugaciunea mintii si
fiind rabdator. Astfel vei avea mare folos".

"Roaga-te si nu te supara. Roaga-te si fii rabdator."

"Cand citesti Sfanta Scriptura, caci trebuie sa o citesti necontenit spre a te lumina, Vietile
Sfintilor sau alte carti bisericesti, de gasesti o propozitie sau un cuvant ce te-a impresionat,
zaboveste mai mult in acel loc si vei vedea ca mult te vei folosi."

Cand i-am spus ca nu tin minte tot ce citesc, Par. Porfirie mi-a spus acestea: "Sa stii, fiule,
ca toate ni se depoziteaza in memorie, iar cand Hristos socoteste ca a venit ceasul potrivit, le
dezvaluie."

"Cand citesti sa incerci sa citesti limpede, astfel incat sa se auda si ultima litera a fiecarui
cuvant. La fel sa procedezi si cand canti la biserica sau cand te rogi, fiindca astfel te
obisnuiesti sa fii corect si smerit in toate, in cuget, in cuvinte si in fapte."

"Cand canti, sa canti smerit, fara sa faci grimase, fara sa faci miscari dezordonate si fara sa
tot salti psaltirea. Sa privesti mereu spre analog si sa nu discuti cu cel de langa tine. Sa
traiesti ceea ce canti, fiindca doar astfel cele cantate se transmit celor adunati in biserica la
slujba."

5/6
"Cu cat se afla omul mai departe de Dumnezeu, cu atat mai mult este necajit si chinuit de
felurite lucruri. Trebuie sa mergem la duhovnic de fiecare data cand ne chinuie ceva."

"Sa te spovedesti periodic si temeinic, fiindca, chiar de-ai fi Patriarh, daca nu te spovedesti,
nu te mantuiesti."

"Sa nu va preocupati de cele de pe urma, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindca sa
stiti ca, atata timp cat Il avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vatama cu nimic."

"Fii atent la mine. Si iadul si satana si Raiul, toate sunt adevarate. Eu insa nu vreau sa te
temi de ele, sau sa te gandesti la ele asa cum faci tu. Vreau sa-L iubesti pe Hristos, Care este
Totul. Atunci, oriunde te vei afla, nu te vei mai teme de nimic din toate acestea. Vei avea
toate lucrurile bune, fie ca te afli aici, fie ca te afli altundeva. Da, Hristos ne asteapta si,
indata ce ne vom deschide inima cat de putin, El va patrunde in ea de indata si vom avea
parte de toate cele bune. Este intocmai ca soarele. Cand tragi fie si putin perdeaua, lumina
patrunde imediat in odaie, iar razele sale ne incalzesc."

"Hristos a inviat! Acesta este cel mai inalt inteles al crestinismului.'

6/6