PROIECT DE LECŢIE

Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău

Profesor: Maria Bîrgu
Modulul: M2 – Studiul materialelor
Programa aprobată prin OMECTS nr. 4857 /31.08.2009
Clasa: a IX a
Anul şcolar:
Unitatea de învăţare : Proprietățile și încercările materialelor metalice
Lectia: Proprietățile și încercările mecanice ale materialelor metalice
Tipul lecţiei : transmitere/însușire de noi cunoștințe
Durata lecţiei : 50 min
Data: 12 – 16.10.
Locul de desfăşurare: Laboratorul de tehnologie

Competenţe specifice
CS1- Stabilește legătura între materialele tehnice, structura și proprietățile lor
CS2- Grupează materialele în funcție de proprietăți și utilități
CS3- Identifică aparatele și determină proprietățile materialelor metalice
a) Obiective pedagogice:
C1- Însuşirea terminologiei specifice lucrărilor de determinare a proprietăților
materialelor metalice
C2- Corelarea interdisciplinară a noţiunilor de mecanică, fizică, chimie pentru măsurarea
încercărilor: fizice, mecanice, chimice, tehnologice;
b) Obiective operaţionale.
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
O1 - să identifice materialele tehnice în funcție de proprietățile și încercările mecanice;
O2 - să stabilească legătura între materialele tehnice, structura și proprietățile lor;
O3 - să cunoască metodele pentru determinarea proprietăților;
O4 - să explice metodele, aparatele și modul de determinarea al proprietăților.
c) Obiective psihomotorii:
- să-şi dezvolte gândirea logică, capacitatea de sinteză şi finalizare a sarcinii de lucru;
d) Obiective afective:
- să aprecieze corect soluţiile oferite de colegi;
- să se implice cu interes la toate etapele lecţiei;

Metode de învăţământ:
Expunere, conversaţie, brainstorming, demonstraţie, metoda ciorchinelui, metoda S.V.I.;
Mijloace didactice: planşe, fişe de lucru, coli, creioane colorate,videoproiector, flip-chart, caiete
de notițe;
Moduri de activitate cu elevii:
Frontal (pentru reactualizarea cunoştinţelor), individual (realizarea feedback-ului), pe
grupe de elevi (rezolvarea unor sarcini de lucru);
Bibliografie: Tonea A., Aries I., Baltac M., Radulescu C., Dorobanțu A.S., Materii prime și
materiale, Editura Aramis, 2006. Popescu A., Manual pentru cultură de specialitate – domeniul
mecanic, Editura didactică și pedagogică, București, 2007, Auxiliare curriculare - www.edu.ro
 Desfășurarea lecției
Activitatea de învăţare
Obiective Activitatea
Etapele lecţiei Conţinutul informaţional şi aplicativ detaliat
operaţionale profesorului şi Activitatea elevului
strategiile folosite
1. Moment Asigurarea Comunică cu elevii, notează absenţii, etc. Conversaţia Elevii de serviciu
organizatoric condiţiilor optime Exerciţii de încălzire informează diferite
pentru desfăşurarea pentru asigurarea aspecte: absenţe, etc.;
3 minute orei; climatului favorabil în
clasă;
2. Verificarea Reactualizarea Se aplică metoda „ciorchinelui” pentru reactualizarea Instrucţiuni de lucru, Se mobilizează şi dau
cunoştinţelor noţiunilor studiate noțiunilor întâlnite la „Proprietățile fizice ale materialelor cerinţe pentru rezolvarea răspunsuri legate de
anterioare în UÎ: Proprietăți metalice” . sarcinii de lucru primite; tema cerută;
fizice ale Solicită elevilor completarea acestuia cu cuvinte legate de
10 minute; materialelor proprietățile fizice: culoarea, luciul metalic, densitatea,
metalice; fuzibilitatea, dilatarea termică, conductibilitatea
electrică, conductibilitatea termică, magnetismul etc.;
3. Pregătirea Realizarea legăturii  Se reactualizează cunoştinţele acumulate la ora Prin întrebări bine alese Elaborează posibile
perceptivă dintre cunoştinţele precedentă pentru a putea face conexiuni cu informaţiile noi; încearcă să facă legătura răspunsuri;
anterioare şi cele  Se anunţã titlul: unitãţii de învãţare; perioada cu lecţia nouă; metoda
3 minute; noi. aproximativã în care se va desfãşura; competenţele specifice, KWL ( ce știu/ ce
valorile şi atitudinile vizate; metodele şi tipurile de evaluare; vreau să știu/ ce am
 Se deseneazã pe tablã, iar elevii în caietele lor, urmãtorul învățat)
tabel:

CE CE VREAU CE AM
ŞTIU ? SĂ ŞTIU ? ĨNVĂŢAT ?

Se cere fiecărui grup să completeze primele două coloane.

Li se acordă un timp de gândire de până la 3 min. Elevii au
cunoştinţe tehnice.
 Se discutã ideile ; se corectează ideile greşite. Dacă nu
 mai sunt probleme se completează la tablă un singur tabel
cu ideile grupelor. Se anunţă că ultima coloană se va
completa la lecţia de recapitulare.
4. Anunţarea Anunţarea titlului Defineşte proprietățile și încercările mecanice ale Comunicare Notează titlul în
lecţiei şi a lecţiei materialelor metalice Notează titlul lecţiei pe caiete;
obiectivelor tablă; PPT

2 minute;
5. Transmiterea O1,O2,O3,O4 a.Elasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma Brainstorming; Se consultă între ei,
de cunoştinţe sub acțiunea unei forțe și de a reveni la forma inițială după PPT răspund solicitărilor
noi ce forța nu mai acționează: (exemple) profesorului;

27 minute

b.Plasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma

sub acțiunea unei forțe și de a rămâne deformate după ce
forța nu mai acționează: (exemple)
Explicație;

c.Duritatea este proprietatea materialelor de a se opune Descriere după model;

pătrunderii în masa lor a altor corpuri care tind să le Notează unele
deformeze sau chiar să le rupă: (exemple). PPT informaţii şi urmăresc
Se notează cu H , iar aparatele de măsură se numesc atent prezentarea;
durimetre
Avem 3 metode pt determinarea durității:
O1,O2,O3,O4 - Metoda Brinell (HB). Asupra probei se apasă cu bilă
din oțel de diametru D, cu oforță F, timp de 15-30 secunde,
după care bila se îndepărtează și se măsoară amprenta cu
olupă gradată din dotarea durimetrului.
Comunicare; Analizează individual
 elementele
Explicație; constructive din fişa
de lucru primită;

- Metoda Rockwell (HRA, HRB, HRC). Asupra

probei se apasă cu un vârf de diamant cu unghiul la vârf de
120 , cu o forţă F, timp de 15-30 minute, după care vârful se
îndepărtează iar urma (amprenta) se măsoară cu o lupă Brainstorming;
gradată. Forțele de apăsare fiind diferite funcție de duritate.
F= 60daN (HRA)
F= 100daN (HRB)
F= 150daN (HRC)
O1,O2,O3,O4 Elevii primesc
individual fişe de
Descriere după model; lucru care conţin
schemele prezentate.

- Metoda Vickers (HV) este asemănătoare metodei

Rockwell doar că unghiul la vârful de diamant este 136

d.Reziliența este proprietatea materialelormetalice de a

rezista la șocuri. De notează cu KCU , se determină pe
epruvete în formă de U (poz 1) și aparatul pentru
determinare se numește ciocan Charpy: (exemple)

Elevii execută după

model utilajele pentru
Verifică frontal laminare.profesorului;
 activitatea elevilor şi
formulează aprecieri
pentru modul de
realizare a aplicaţiilor, Comunică cu
iar unde este cazul oferă profesorul, formulează
sprijin elevilor; întrebări, elaborează
răspunsuri;

e.Rezistența mecanică este proprietatea materialelor

metalice de a se opune deformării sau ruperii sub acțiunea
forțelor exterioare de : întindere, compresiune, încovoiere,
răsucire, forfecare, (exemple)
Se notează cu Rm și se determină pe mașini de încercare

f. Resistența la oboseală este capacitatea materialului de a

rezista la solicitări variate și repetate timp îndelungat:
(exemple)

6. Asigurarea Luarea în Distribuie fişele de lucru elevilor Comunicare, explicaţie Rezolvă sarcina de
feedback- consideraţie a lucru primită şi
15 min sugestiilor elevilor. colaborează cu
profesorul.
Grupa nr. 1

PLASTICITATEA

ELATICITATEA D..........................

durimetrul

PROPRIETĂȚILE MECANICE ALE

MATERIALELOR METALICE
Aparate cu ajutorul cărora se determină...

R............................... R............................ REZISTENȚA LA

M......................... OBOSEALĂ

Ciocan Charpy Mașini de încercare

Grupa nr. 2
DURITATE MARE ……………..

Metoda: ..........

EXEMPLE DE MATERIALE METALICE CU

DURITAȚI DIFERITE:
EXPLICAȚI METODELE DE DETERMINARE:

DURITATE MICĂ…….

Metoda: .................
Grupa nr. 3

ÎNTINDERE:.............

COMPRESIUNE:.............. ÎNCOVOIERE.........

REZISTANȚA MECANICĂ
( mașini de încercare)
EXEMPLE DE TIPURI DE SOLICITĂRI:

RĂSUCIRE .......... FORFECARE ........

Grupa nr. 4

După felul în care se produce deformarea

metalelor şi aliajelor întâlnim:

Deformare ELASTICĂ (exemple) Deformare PLASTICĂ (exemple)

................................. ........................................
 Test de verificare

1. Elasticitatea este o proprietate:

a) fizică;
b) mecanică;
c) tehnologică;

2. O bară deformată plastic:

a) revine la poziția inițială;
b) nu revine la poziția initial

3. La o bara solicitată la întindere forța acționează:

a) perpendicular pe bară;
b) sub un unghi de 45 o față de axa de simetrie;
c) pe direcția axei de simetrie.

Răspuns: 1-b; 2-b; 3-c

Fiecare subiect are câte 3 puncte + 1 punct din oficiu

Temă:

Întrebări:
1. În ce constă diferența dintre proprietatea de elasticitate si plasticitate?
2. Care este importanța rezistenței mecanice în practică?
3. Cum acționează forțele la o bara solicitată la întindere?

Răspunsuri:
1. O bara deformta elastic dupa indepartarea fortei revine la forma si pozitia initiala in timp ce
una deformata plastic nu mai revine la forma si pozitia initiala;
2. Cunoasterea rezistentei este de mare importanta in industria constructoare de masini. Tinand
cont de aceasta proprietate, se pot determina dimensiunile organelor de masini executate din
diferite materiale.
3. La o bara solicitata la intindere fortele actioneaza pe directia axei de simetrie si trag de bara.