STABILIREA COEFICIENȚILOR UNOR REACȚII REDOX-

EXERCIȚII REZOLVATE

Profesor:
Udrea Maria Elena
Liceul Tehnologic Ocna Mureș

Termenii oxidare și reducere pot exprima:

☻ Oxidarea este fenomenul prin care un atom, respectiv un ion cedează un număr de
electroni, într-o reacție chimică altui atom mai electronegativ. Numărul de oxidare al
atomului donor crește, cu o cifră egală cu numărul de electroni transferați. Substanța,
care suferă o pierdere de electroni se numește agent reducător.
☻ Reducerea este fenomenul prin care un atom, respectiv un ion primește (acceptă) un
număr de electroni, într-o reacție chimică de la un atom mai puțin electronegativ.
Numărul de oxidare al atomului acceptor scade cu o cifră egală cu numărul de
electroni transferați. Substanța primește electroni se numește agent de oxidare.
Aceste două fenomene de oxidare și reducere există împreună în reacțiile redox, fiindcă
numărul de electroni pierduți, trebuie să fie egal cu numărul de electroni câștigați.
Pentru înțelegerea termenilor din reacțiile de oxido-reducere, trebuie să înțelegi prima dată:
legătura dintre sistemul periodic ale elementelor și proprietățile elementului, termenii de
reacție chimică, ecuație chimică, reactant, produs de reacție, ce este un ion, calcule algebrice
cu numere negative și numere pozitive.

☺Ex.1. Stabiliți coeficienții reacției redox:

a)?H2O2 + ?KClO = ?KCl + ?H2O + ?O2↑

Rezolvare
Se aplică etapele de stabilire coeficienți la o reacție redox, învățate la Chimie și anume:
►se scriu N.O la toate elementele și se subliniază elementele, care-și modică N.O. Se cunosc
regulile de stabilire N.O. Oxigenul și clorul își modifică numerele de oxidare în reacție.
REACTANȚI PRODUȘI DE REACȚIE
H+2 O2- + K+ Cl+ O2- = K+ Cl- + H+2 O2- + O20
►se observă că: un ion O- cu N.O=-1 , din H2O2 trece în atomul O0 cu N.O.=0, prin cedare
de 1 e -; fiindcă avem 2 ioni de O- și se formează o moleculă de O2, se vor ceda în total 2 e-,
unui ion Cl+. Procesul se numește oxidare (dare de electroni).
►se observă că un ion de Cl+ cu N.O=+1 din KClO trece în ionul Cl-1 din KCl, cu N.O=-1
prin acceptare de un electron, de la un ion O-1. Procesul se numește reducere (cerere de
electroni).
►se scriu cele două procese de reducere și oxidare și se adună algebric, respectând legea
conservării numărului de electroni:
n e- acceptați = n e- cedați.
Cl+ + 2e- = Cl- reducere
ag.red ag.ox
2O- - 2e- =O02 oxidare
ag.ox ag. red
Adunăm ecuația de reducere și ecuația de oxidare:
Cl1+ +2 e- +2O2- -2e- = Cl- +O02
Rezultă coeficienții pentru ecuația chimică dată: 1 pentru Cl+ din KClO și 1 pentru H2 O2-,
R: Ecuația reacției chimice corecte este:
H2O2 + KClO = KCl + H2O + O2↑

☺Ex.2. Stabiliți coeficienții reacției redox:

? C + ?H2 S O4 = ? C O2 + ? S O2 + ? H2 O
Corect:
C + 2 H2 S O4 = CO2 + 2 SO2 + 2 H2 O
C0 + 2H2 + S6+ O42- = C4+ O22- + 2 S4+ O22- + 2 H2 + O2-

Rezolvare
►se scriu N.O la toate elementele și se subliniază elementele, care-și modică N.O. Se cunosc
regulile de stabilire N.O. Sulful și carbonul își modifică numerele de oxidare în reacție.
REACTANȚI PRODUȘI DE REACȚIE
? C0 + ?H2 + S6+ O42- = ? C4+ O22- + ? S4+ O22- + ? H2 + O2-

►se observă: un atom de C cu N.O=0 , din C trece în ionul C4+ cu N.O.=+4, prin cedare de 4
e -. Procesul se numește oxidare (dare de electroni).
►se observă că un ion de S6+ cu N.O=+6 din H2SO4 trece în ionul S 4+ din SO2, cu N.O=+4
prin acceptare de doi electroni, de la un atom de C, dar C cedează 4 e- și atunci trebuie să fie
2 ioni de S6+ pentru a-i primi (fiecare primește câte 2). Procesul se numește reducere (cerere
de electroni).
►se scriu cele două procese de reducere și oxidare (semireacții) și se adună algebric,
respectând legea conservării numărului de electroni:
n e- acceptați = n e- cedați.
C0 - 4e- = C4+ oxidare
ag.ox ag.red
S6+ + 2e- = S4+ reducere /.2
ag.red. ag. ox
∑: ecuație de reducere + ecuație de oxidare=
C0 -4 e- +2S6+ 2.2 e- = C4+ + 2S4+
Rezultă coeficienții ecuației date: 1 pentru C și 2 pentru S6+ din H2SO4, 1 pentru C4+ din CO și
2 pentru S4+ din SO2.

Figura 1. Schema transferului de electroni în reacția dintre C și H2SO4

☺Exercițiul 3.
Acidul azotic este un oxidant important. În reacția cu metalele el reacționează diferit în
funcție de natura metalului și de concentrația soluției acide. La următoarele procese chimice,
stabiliți coeficienții stoechiometrici:
A) ? Ca +? HNO3 (diluat)= ? Ca(NO)3 +? H2↑
B) ?Hg +? HNO3 = ? Hg(NO3)2 +? NO2 + ? H2O
C) ?Cu +? HNO3 =? Cu(NO3)2 + ? NO + ? H2O
D) ?Ni + ? HNO3 fierbere= ?Ni (NO3)2 + ?NO + ?H2O
E) ?Zn + ?HNO3 (30%) = ?Zn (NO3)2 +?N2O + ?H2O
F) ? Zn + ?HNO3 (soluție diluată) = ?Zn (NO3)2 + ?NH4NO3 +?H2O
G) ?Co + ?HNO3 (soluție foarte diluată) =?Co (NO3)2 + ?N2 + ?H2O
H) ? C + ? HNO3 (concentrat, peste 60%) la cald= ? NO +? CO2 + ? H2O
I) ? S+ ? HNO3(concentrat, la cald) =? NO + ? H2SO4
J) ? P + ? HNO3 (concentrat, la cald) + H2O= ? NO +? H3PO4
K) ? Ag + ? HNO3 concentrat, la cald= ? AgNO3 +? NO + ? H2O
L) ?Au + HNO3+3 HCl = ? AuCl3 + ? NO+ ? H2O
M) ?MnSO4 + ?PbO2 + ?HNO3 = ?HMnO4 +? Pb(NO3)2 + ?PbSO4 +? H2O
N) ?K2Cr2O7 + ?K2SO3 + ?HNO3 = ?K2CrO4 + ?Pb(NO3)2 +?PbSO4 + ?H2O
O) ?HNO3 (soluție) sub acțiunea luminii, la aer = ?NO2↑ + ? H2O +?O2

(Bibliografie: V. Sohoran, Probleme de chimie)

Rezolvare pentru punctul A

Figura 2. Transferul electronilor în reacția dintre Ca și HNO3

Rezolvare pentru punctul C

REACTANȚI PRODUȘI DE REACȚIE

?Cu0 +? H+ N+5 O-2 3 =? Cu+2 (N+5 O-2 3)2 + ? N+2 O-2 + ? H+2O-2
Parcurgem etapele de stabilire coeficienți la o reacție redox, învățate la Chimie, respectiv
Chimie Analitică.
►Elementele care își modifică N.O. sunt Cu și N.
►Scriem reacțiile chimice prin care atomul de Cu trece în ion de Cu(II) și ionul de N(+5)
trece în ion de N(+2). Aceste reacții se numesc semireacții în reacția redox, de mai sus.
Cu0 - 2 e- (unul din 4s1 și unul din 3d10) → Cu2+ OXIDARE, / x 3
Ag. red 1 Ag.ox 1
N.O. al Cu crește în procesul de oxidare, de la 0 la +2.
N5+ + 3 e- (primește de la 2 atomi de Cu) → N2+ REDUCERE/x2
Ag.ox.2 Ag. red.2
N.O. al ionului N scade în procesul de reducere, de la +5 la +2.
► Egalăm numărul de electroni cedați și primiți (bilanțul de electroni), prin înmulțire cu
cifrele 3 (la Cu) și 2 (la N) și apoi vom aduna aceste semireacții. Rezultă:
3Cu0 -3.2e- +2N5++2.3e- → 3Cu2+ + 2N2+
Coeficienții stoechiometrici sunt: 3 la Cu și 3 la ionul Cu(+2) și 2 la ionul N(+5) și 2 la ionul
N(+2).

Figura 3. Transferul electronilor în reacția redox dintre Cu și HNO3.

Bibliografie

1. C.D. Nenițescu, Chimie anorganică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978

2. Marilena Șerban, ABC-ul Chimiei, Editura Teora, București, 1998
3. https://www.periodni.com/es/balanceo_de_ecuaciones_redox.php?eq=HCl%2BHNO3%3DN
O2%2BCl2%2BH2O
4. https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0718-50062014000200005
5. https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Analytical_Chemistry/Supplemental_Modules_(Ana
lytical_Chemistry)/Electrochemistry/Redox_Chemistry/Balancing_Redox_reactions