Capitolu!

1: Receptoare si consumatori IL lnstalatii electrice

Alimentarea din sistemul energetic, o mari consumalori industriali gi mari

1.1. ReCeptOarc eleCtiCe indiferent pe cate cii se face, este-con- consumatori terfiari.
sideratS o singurA sursd de alimentare. Relafia dinte ftrnlzorul de energi€
Fleceptoarele electrfce sunt aparate Receptoarele vitale se pot clasifica la elecfic5 9i consunrator se stabilegte
care fansfrmi energia electici int-o
pAndul lor in: preferenfiale 9i critice. prin contactul de furnizare 9i utilizare a
ati6 formA de energie util6 omului. in grupa receptoarelor critice intA 9i energiei electrice, incheht inke cete
Exemple: toate receptoarele destinate prevenirii dou6 pi(i.
- hmpa electric6 (becul sau tubul lu-
9i stingerii incendiului: Contractul reglemente2?I atdt condi-
minos) transformA energia electricd in
- pompele de incendiu (pentu hidranfi, fiile de furnizare, factr.rare, plati cdt gi
energie luminoasd; sp,rinklere, drencere), cele de utillzare a energiei eleckice.
- motorul elechic transformE energia - instala[ia de desfumae, Prevederile cele mai importante din
elecficA in energie mecanicS; - instalafiile de semnalizare, confact sunt:
- cuptorul electric tansformi energia - iluminatul de siguranfA, ' - locul de consum, ce indica amplasa-
eiectlcA in energie termicl; ' - liftul de lntervenfle. I mentul instalafiilor de utilizare ale
- transformalorul electric: bansformA unui consumator (inclusiv, ale sub-
energia electrici de anumifi parame- 12
Consumatod eloctlcl consumatorilor sdi atunci cAnd este
tri Tn energle electric6 de alfi parame- cazul) prin care se consumi energia
tri etc. Consumatorul electric este format electicd fwnizatd prin una sau mai
Clasificarea receptoarelor electice: dintr-un ansamblu de receptoare elec- multe instala{ii de alimentare;
. din punct de vedere al destlnatiei, se trice ce pot func|iona int-o unitate - punctul de delimilare dintre cele do-
clasif cI in receptoare: funflionala sau nu. Consumatorul este ul proprletAfi, a furnizorului gi consu-
- de lumini (corpuri de iluminat, persoana fizici sau iuidict ale c{rei matorului (cle cele mai multe ori
prize); instalalil electice de utilizare sunt acesta este conto.ul elecbic);
- de fafA (motoare, cuptoare); l conectate la releaua furnizorului prin - puterea contractatl ce reprezinti cea
-p€nfu transmiterea informafiilor unul sau mal multe puncte de alimen- mal mare putere medie cu inregista-
(telefoane, ceasuri, dlfuzoare, prlze i tare prin care primegte gl livreazA ener- re orari sau pe 15 minute consecu-
penfu antene B-W etc.) i gie elecbicd, dacl are centralA poprie. tiv, convenitA prin contract, pe care
o din punct de vedere al slgur:anfei in DupA natwa consumului de energie consumatorul are dreptul si o ab-
functionare se clasificA in receptoare: elecUicd, consumatorii sunt: soarbi in perioada de consum;
- nafiule, pentu c{e se asigurA o - lndrefhll d almllrl - daci folosesc - puterea la orele de v6rl ale Sistemu-
singur6 sursi de alimentare, pe una energia electricA, in principal, in lui Energetic Nafional (SEN) care re-
sau rnai multe c6i, domeniul extragrii de materii prime, prezintA cea mai mare putre medie
- vibh, pentru care se asigurd doud fabricdrli unor maleriale sau yelucri- cu durati de inregistrare orard sau
sau mai multe surse de allmentare. rii materiilor prime, a materialelor sau pe 15 minute consecutiv, convenitA
Receptoarele vitale sunt acelea la a unor produse agricole in mijloace prin contract, pentu a fi absorbitd de
care inferuperea alimentirii cu energie de producfie sau bunuri de consum; consumator la orele de v6rf ale SEN:
electici poate provoca pierderi de prin asimilare, in aceeagi categorie - puterea minimA de avarie, aceasta
vieti ornene$ti, pierderi rnateriale sau sunt incluse gi gantierele de con- fiind puterea stict necesarA consu-
morale deosebite, nerecuperabile. stuctii, stafiile de pompare (inclusiv matorului pentu menfinerea in funcli-
cele pentru irigafii), unitAfrle de tan- une a agregatelor care conditioneazd
Exemple de receptoare electsice vi- sptrturi feroviare, rutiere, navale gi secqitatea instalafiilor $i a persona-
tale: aeriene gi altele asernenea; luluil aceasta este, de regulA, putrea
. receptoarele ce asiguri funcJionarea - casnbi dacd folosesc energia elecbi- receptoarelor vltale;
unel sill de operatie (iluminatul, bis- ce penfu ilumlnat 9i utillzarea recep- - puterea minimd tehnologicl care este
turiul elecbic, receptoarele statiei de toarelor electocasnice in propria lo- cea mai mic5 putere - in regim de li-
climatizare etc.); cuin16; mitare - necesard unui consumator
. corpurile de iluminat utilizate in ilumi- - brileri - sunt consumatorii care nu se penhu menlinerea in funcfiune, in
natul de siguranfd; regAsesc in pirnete dou6 categorii condilii de siguranfd, numai a acelor
r receptoarelo ce asigure funcfionarea (clidii administative, gcoli, spitale echiparnente gi instalalii impuse de
lifturilor de persoane Si dB interventi€ 6tc.) procesul tehnologic, pentru a evita
(destinate pompierilor): Dupd puterea contractatd de consu- pierderi de productie nerecuperabile.
. polnpe dmtinate stingrerii incefldiului etc, matori, acegtia se clasifici in: Regimul de limitare corespunde si-
Receptoarele din iluminatul de sigu- . 1 prjerea este tuafiei in care, pentru menfinerea in
rantA, de exemplu, sunt alimentale din limite normale a parametritor de
dor.ri surse: . Tgr gqlqqqelgr!- cAnd puterea este funclionare a SEN, este necesari re-
- sistemul energetic; sau depAgegte 100 kW, ducerea la anumite limite a puterii
- susi proprie ce poate fi: 'prima
- f nAnd se'amE $i"ifi chsificare electrice absorbite de consumatori
Eup electrogen propriu al clSdirii; vom regdsi: cu asigurarea puterii minime tehnolo-
'bateria de acumulatori locaid sau o mici consumatori industrlall sau mlci gtce.
baterie centrali a ct5dirii. consumatori tefliari;
ftlt Capitolut 3: Function6ri anormale in instatalii etectrice II. lnstalatii electrice

lntroducere din fig. 11.3.1. ren$i mai mari ca cei nominali, numiti
Pentru curenfii cu valori cuprinse supracurenfi de sarcinE.
lnstalafiile electice sunt dimensiona- inte 0 Si /,,
instalafia electici funcfio- Pentru a determina cregterea de ten-
te si funcfioneze la anumite valori ale
neazi teoietic, tArA a se defecta, un siune, din fig, 11.3.3 se poate scrie:
tensiunii, curentului, frecvenfei g.a.m.d. timp nelimitat. Acesta este domeniul lU_rl = U,sin q + Xt I (3.1.3)
Dacd, in timpul funcfionirii, parametrii funcfionirii cu sarcini normale - zona unde:
acestor instalafii capdtd alte valori haqurati A.
decAt cele normale, previzute de inte- in cazul funcfionirii cu curenfi mai (3. 1.4)
prinderile producitoare, atunci se intrd mari ca 1,.^, deleclarea se poate pro-
in regimuri de funcfionare anormali ca- duce intr-un interval de timp determi-
re pot produce deranjarea gi avarierea nat de ordonata caracteristicii de de- 9i
instalaliilor electrice. fectare - zona B sau intr-un timp foarte
Efectul regimurilor anormale este cu scurt care se poate considera practic l- (3. 1.5)
atdt mai nefavorabil cu cat timpul de nul - zona C (domeniul curenfilor de
functionare in aceste regimuri este mai scurtcircuit).
mare. Spre exempiu, cregterea valorii Daci din momentul aparifiei unui inlocuind 3.1.4 si 3.1.5 in 3.1.3
curentului peste valoarea nominal6 de- curent mai mare ca /,, in domeniul va- rezult2i:
termini suprasolicitAri de naturd termi- lorilor ce caracletizeaze zona B 9i p6n6
c6 gi mecanicd care sunt cu atat mai la disparifia sau micgorarea curentului Uz'Ur 4e (3.1.6)
mari cu c6t valoarea supracurentului sub valoarea l,,.[rece un timp mai mic
este mai mare (solicitdrile termice gi decAt t, atunci defectarea instalafiei
mecanice se pot considera propo(io- nu are loc. De aceea, instalafiile electri- Cregterea de tensiune AU va fi:
nale cu pitatul curentului). in aceste ce sunt prevdzute cu dispozitive de AU-Uz-Ur-
condifii, suprasolicitarea poate fi su- protecfie, care dupi un timp, dacA su-
portata de cdfe instalafie un anumit prasolicitarea nu a dispirut, deconec-
timp, care este cu atAt mai mic cu c6t teazA instalafia de la refeaua de ali- =r,I ,] (3 17)
solicitarea este mai mare. Funcfia . mentare. Int6rzierea sau temporizarea t,2
+lX" - x)
ta= f(l), unde f, este timpul in care in- dispozitivelor de protecfie trebuie sE fie
stalafia se defecteaze atunci cdnd este mai mici decAt lr.
parcursd de supracurentut de intensita- in cazul apariiiei unui curent mai
te /, se nume$te caracteristici de de-
mare ca 1,,*, dar in domeniul curenlilor
-
fectare gi are graficul de forma celui de scurtcircuit zona C, acfionarea
dispozitivelor de protectie trebuie si fie
cAt mai rapidi.

3.1. Funclionarca (3.1.8)

I bunitdfirii factorului de putere conec-
Flg. Il.&1. Caracterisdca de
defectarc ta - fiQ) a unel lnstalafl
electrlco.
Flg. 11.32. Schema unel linil
electlce la carc €sta conectatl
o capacltate.
cu tensaund crsscutl
Cregterea tensiunii in instalafiile elec-
trice apare atunci cAnd funcfioneazi cu
baterii de condensatoare destinate im-
tate la refeaua de alimentare, iar sar-
cina este redusS sau egali cu zero.
ln fig. 11.3.2 se prezinti cazul in care,
la capAtul unei linii electrice de ali-
mentare, de rezistenfl R gi reactanti
inductivd Xt= aL, sarcina este nulA, iar
bateria de condensatoare de reactanti
capacitivd Xc= 1/aC este conectatA.
ConsiderAnd U, - tensiunea la ince-
putul liniei gi U, - tensiunea la sf6rgitul
liniei, ecuafia in complex a tensiunilor
din circuit este:
Uz=Ur-R!-i'xL! (3'1'1)
unde:
Daci rezistenfa F (a liniei de alimen-
tare) este loarte micA in comparafie cu
reactanlele X"ii X' atunci ea se poate
neglila 9i expresia 3.1.8 capiti forma:
AU
XL .1oo t%t
=Xc-Xt (3.1.e)
Conectarea bateriilor de condensa-
toare la releaua de alinrentare dd nag-
tere, de asemenea, la o funcfionare
anormalA gi anume, produce un supra-
curent al carui varf este mai mare de-
c6t curentul nominal. ConsiderAnd cir-
cuitul din fig. 11.3.2, Ia inchiderea intre-
ruptorului k in ipoteza c6 X.<<B (deci
X. poate fi negliia't) Si tensiunea retelei
de alimentare este sinusoidald lu, = U,
.lZsin (at + 9)1, se poate scrie:
ur - ,*
Ri+
tt (s.1 . 10)

Uz _ _jXc! (3.1.2) unde curentul i care strdbate con-

U2=-jX6l
Flg. II.3.3, Diagrama fazoriel{
coroopunztrtoare schemel dln
llg. l!.32 lau ecuaflcl 31.1.
densatorul in functie de tensiunea u, la
Diagrama tazoriall corespunzdtoare bornele condensatorului este:
este prezentatl in fig. 11.3.3 9i se obser-
ve ca, in modul, tensiunea de la sfArgi- i- c!!z
dt
(3.1.1 1)
tul liniei este mai mare ca tensiunea de
la inceputul liniei 9i, deci, mai mare ca inlocuind 3.1.11 in 3.1.10 se obtine
valoarea nominalS. Astfel se poate ecuafia:
ajunge Ia funclionare cu tensiune cres- r- du
culi, funcfionare in care condensatoa- ur,l2 sin\at + q) = ac12 + ur(3.1.12)
rele gi sarcina vor fi strdbdtute de cu-
 II. lnstalafii electrice Capitolul 3: Functioniri anormale in instalatii electrice

a drei solufie este: electic prin motor. Aceste receptoare

absorb o putere electricd:
Rr-\ l'=i'
\.UIZ. Br-\+r, 9t
ltr=ir*i,
P" -P; - Jiuto*e (3.2.1) R, = \+ rr+ r,
. --"1,,., - v)J ll, = ir+ ir+ i,
"r*["*{*.,p)"+ unde
P, - este puterea instalati a motorului gi Pierderea de tensiune in ,uto"r"r("3i2#
(3.1.13) este egale cu puterea mecanicd a luti se poate scrie:
unde: receptorului pe care-l anteneazS,
V = arclg XdR = ai,clg 1/a CR, 4 - este randamenlul electric al moto- AU - 2 (rrl, + rrl, + rrtr) - 2i (r),.
f - este constanta de timp a procesu- rului. K-1
lui (T = RQ. Gum P, gi 4 sunt constante, micAo-
inlocuind 3.1.13 in 3.1.1'l gi prelu- rarea tensiunii la bornele motorulul are inlocuind curenfii r ,"r"tiir"(tlll
crdnd, rezultA la t - 0 curentul t * din ca efect cregterea curentului gi, ca ur- rezult6: ",
momentul cuplirii bateriei de ccjnden- mare, pierderea de tensiune este limi-
satoare: tati prin norme. CAteva exemple de : 2 (R/1 + Rri, + Rri) :, j-,F\-
. U,JZ
,9n'LSlll9
pierderi de tensiune admisibile:
(3.1.14) - intre cofretul de brangament gi recep-
^U
unde k reprezinti tonsonul liniei.
torul de lumini (cel mai dezavantajos Pierderea de tensiune relativd in pro-
Se observd ci intensitatea cur€ntului :
plasat) este < 3 %: cente, generalizatd pentu o linie cu n
de goc este maximA in cazul in care ; - infe postul de fansformare gi recep- tonsoane, va fi:
cuplarea se face in momentul cAnd ,
torul de lumin6 este sB o/o,
E = 112, iar valoarea curentului, ca ur- i - intre cofretul de bransament gi un * -Ljf
mare a faptului ce rezistenta F a circu-
motor in funcfionare nominal6 este P,?t)r-
itului se cautd si fie cdt mai micd (pen- ,
s 5 o/o, iar in regim de pornire < 12o/o.
tu reducerea pierderilor de energie gi
de tensiune) esle de multe ori mai ma- a - Galllul pkrdedi de brx*me po &l[b
'Tpeuwt (3.2.4)

re ca valoarea curentului nominal. De 6

orgnt cootlxru sau alHnaM nre lnlocuind r- llys; R = L/ysi
asemenea, constanta de timp estef nofrzat rwpbrg oifiioo o l= PlUi i= p/U, rezulti:
foarte micA datoriti rezistenfei F gi Schema elecfotehnicE de calcul este
conduce la o duratA micA a regimului dati in fig. 11.3.4, in care s-au fAcut ur-
fanzitoriu - sub 1 s. in aceste condifii mitoarele notafii: ^u-2.100$1/E)
v'u2 frr\" )*
' urentul de $oc nu este atAt de pericu- R, R* F, - receptoarele electice (in
1
i
los din punctul de vedere al incilzirii c.a. receptoare ohmice);
cdt datorit6 faptului ca poate determina rt, r2, ra - rezistenfele Uonsoanelor li-
=#ze).wl (3.2.5)

I cuit. niei de lungimi lt, 12, ljl unde p este puterea absorbiti de re-
i
iI ne- it, iz, i3 - curenlii absorbili de r'ecep- ceptoare gi P este puterea transportatd
cu- toare; de tronsoanele liniei.
I an 11, 12, 13 - curenfii transportafi pe ton- in c.a. monofazal U = 230 V. 4=
! cuplarea bateriei de condensatoare la soanele liniei; prin tronson
de alimentare sd se introducE se infelege porfiunea de linie
it rezistenfe limitatoare de cu- dintre doud receptoare con-
e apoi se scurtcircuiteazd. secutive;
Rr R2, R3- rezistenfele liniei de la su-
&2. Funcdonanea R2'
cu tonsiuno sctzutl Flg. l!.3.5. lJnlc de curent
(pbrderi de tensiune) i:: altemdv tlfazat cu un reoaptor
' Sunt evid ooncantrat la capEt
Tensiunea scdzutd la bornele unui re-
ceptor se datoreaz6 pierderilor de ten-
siune pe liniile de alimentare.
Efectele tensiunii scizute la bornele
receptoarelor depind de caracteristicile
acestora.
in cazul limpilor electrice (receptoare
rezistive) tensiunea mai micd la borne
are ca efect sc6derea curentului prin
lamp5. Aceasta faL-a ca fluxul luminos 1 lz Is lg
al limpii si scadi gi si se reduci ni-
velul de iluminare dat de sistemul de
iluminat. Cum scdderea de flux este l'r @ lzY
tR2 ra
t3
pronunpti (10...17 %) la scideri mici
ale tensiunii (3 %), este necesii ia , Lr, Rr 1,
Lz, Rz
pieid&ba de EnSiune pe tinii si fie cAt Ls, Rs
mai micC.
In cazul motoarelor electice (recep-
Flg. 11.3.4. Sdrema de colcul a pbrdedl de temlunc pertsu linli de c.c. sau
toare inductive) tensiunea mai micd la
borne are ca efect cregterea curentului
c.a. monofazatcu rece@arc ohmlce.
 Gapitolul 3: Functioniri anormale in instalatii etectrice electrice

b - Pisderea de tensiune pe liniile de ([o/m] sau [o/kml) a liniei.

curent altsnativ trifazat cu rec€ptor
concontat la capEt (linie lncdrcatl
Relafia 3.2.11 se mai poate scrie: * -#i?,q+ x,a,) t%t (3.2.1s)

simetlc) AU =1O0AU xo) t%t sau

Schema electotehnicd de calcul este U #.(r,. *-#+T
datd in fig. 11.3.5, unde F gi X sunt ca-
racteristicile liniei de alimentare a re- unde:
(3.2.121 P/o) (s2,16)

ceptorului" Acestea se pot determina Q - este puterea reactive a receptorului. atunci c6nd factorul de putere este
cu relafiile: Pentu liniile in care cos g are valoa- mare 9i ri>> Xt.
R-Rot I re mare (0,7 ... 1) Si B >> X, relafia
(3.2.6) 3.2.12 devine:
x=xot I E<emplu de calcul

unde: =19. l:! w (3.2.13) o"tl :

Ro$i Xo - sunt mirimi specifice (Q/m) ^u yU' s unta a
corespunzdtoare liniei de ali- c - Piqdera de brsiune pe liniile de de ali n
mentare, de lungime /. crrent alt€rrstfu titazat cu rnal m.rtb fig. ll.3.S in urmAtoarele ipoteze:
P este puterea activd a receptorului r€ceptoare concontate (fig. 11.3.7.) 1. linia este folositd pentru alimentarea
gi cos q factorul de putere al acestuia. S-au f6cut urmatoarele notalii: unor receptoare de lumin6, cu un
I este curentul absorbit de receptor 11, 12, rs, xt, x2, xs - sunt caracteristi- I factor de putere ridicat, cosq = 0,95.,
gi fansportat pe linie, cile tsonsoanelci, ,, 2. linia este folositA pentru alimentarea
Legea lui Kirchhoff corespunzdtoare de alimentare ale unor receptoare de fo(I, cu un fac_
ochiului din fig. 11.3.5 este: liniei 9i depindI tor de putere scEzut, cosq = 0,7
de
-il|-R!+Ua-Ua secfiunile , (pentru simplificare toate tronsoane-
gi lun-
p.2.7,) gimile aceslora; le au cosq = 0,7).
unde: 11, 12, ls - curentii pe tronsoanele liniei
Uo - este tensiunea sursei (la tabloul cArora le corespunde puteri- Bezolvare:
electic) 9i
U, - tensiunea la bornele receptorului.
Pierderea de tensiune pe linie este:

^u
- Ji^ut - Ji (un - u) (3.2.8)

-
Diferenfa Ue Ue se determind din
diagrama lazoriall corespunzdtoare re-
latiei 3.2.7 din fig. 11.3.6.
Pentu calcul se face urmdtoarea con-
liniei. (t.d 4s.fis .$ fiO
stuctie. Cu raze OA = Ue se duce un n - este numirul de tonsoane ale .fia
Se mai pot folosi relafiile: re: . zs+ -------:.: + -- '- sll
arc de cerc ce intersecteazi OA in C. I :;
, ss ?o-)=
Din A gi E se duc perpendiculare pe
OC Ai se oblin punctele D 9i F. intucAt
I
unghiul 6 (dintre U^ $i Ur) este de
1-2", segmentul CD este foarte mic ai
se poate neglija ^n calcul.
Pierderea de tensiune pe fazi este: R"s
AUt= UA- Ua= OC - OB = OD - OB =
= BD= BF + FD = Rl cosq+ Xl sinq
(3.2.e)
Deci piaderea de tensiune pe linie este:
Flg. 11.3.7. Lhlc dln curent altcmety trtfazat cs mal multc receptoare
concenEste 8o
u - J e (m cos q + Xt sin q) (0.2.10)
gi in procente: PT ts=5om lz=lsm TP rs
P3 = 100 kW
]o Pz=45kW
t=2sm
Pr=15kW
AU =100Au
U
-
s3 = 70 mm?CYY sz = 35 mm2tFY sr = 10 mm2rF/
- Ji' ryt' t' t . (nn "o" p + Xo sinq) Flg, ll.3€, llnla de allmentarc penEu tabloul gecundar TS.
lo/o) F2.111
unde:
Rogi Xo - sunt rezistenfa gi, respectiv,
reactanla inductivA unitari

dx
o-\t Ua >{ /ixl D
E
Flg. 113.6. Dlagrama fazorlald
Flg. t1.3.9. Llnle de cur€nt allematlv tstfazat qr l€coptoare ohmice
s chcdtuld dln fg. l!.35. unlform dlsillbutt€.
 Gapitolul 3: Funcfiondri anormale in instalatii electrice II. lnstalatii I

. s.o +
* - 4M*, /Mrr)sa F*)2 =o Rezistenfa scurtcircuitata in teapta a

- ("'*)' - rW. s".s,1o * -os2" *d - 2.144,9/79-0,75.s0 + O,7F = 0 treia va fi:

Ros = Ro = 0,42 Q
sor. r-
2'53 9i 0,22
Solulia este so = s" = Q,tl Obsrvafie: ln cazul in care sr este
9i sJs" = so) din relafia 3'3'32:
- pentu sfu: . mai mare ca s. calculul se continud
y -- 2M* * (slpY - zlMmxlMe2l s".sfio + s! = o ' conform procedeului descris (crescdnd
Pz numdrul de trepte de pornire) pdnd
b*jL (s;neY -2' t 44,9/1 30,4.0,22 - sfu + 0,2? = 0
cdnd se ajunge la o alunecare cores-
sD s.o sr,pr, z - 0,35 Oi 0,138 punzdtoare momentului Mo, mai micd
Solutia este sh= 0,35 de€t s..
=si-rW.sD.s,,p *"'*=o - rezistenfa Ej (corespunzdloare
functionArii in e): 3.3.3. Pomirca motoarolor
4 - 2.144,9 /
79'1,6.s0 +1,ff = 0 sinqone
ss1, 2 - 5,39 si 0,47
io-"[#
Solutia, conform fig. 11.3.22, este:
sb^= s" = 0,47' 1' off;ilx?ff:"""#f"n?:;:"ff",::
Inlocuind in expresia lui
tine:
s*, se ob-
= o,zzal!,,3!= - r\= o,az
\0'138 )
a :::A' ::',|,H:T#:T3 'fl'flll',i""ili
' vartitor, ele nu au cuplul de pornire de
0,4v=0
- rezistenla F- ce se scudcircuiteaza in r tip sincron Si nu pot fi pornite direct,
treapta a dofa: dec6t daci se utilizeazi convertoare
,:" J,1 Boz= Ro- R;= 1,2 - 0,42 = 0,78A
'- pentru s, ss:
de frecventi. Convertoarele de frec-
s^ = 0'zs = venfi, prin cre$terea progresivi a frec-
Rezult6: sf - 2(M* /Mor) s,.sfi + (si)2 = 0 ::1i"i,1d:
la valoarea zero), pot deter-
mina la motoarele sincrone
obfinerea
p o,zzo(9'l?.
a'- = -t\= r,z s2 | ' 2'144,9/79'0,35
s? ' ' s.r + o,d =,- de cupluri de pornire sincrone. Aceasti
srr, z - 1,18 si 0,7
\o,taa ) metodi de pornire (sincrond) este folo-
Rezistenta care trebuie scurtcircuitati sitA rar (preful convertoarelor care mo-
in teapta inda este: a s- este dificd frecventa de la zero este ridicat).
Ror = Ro- R'. = 2,9 - 1,2 = 1,7 Q criticA pe
O alti metod6 de pornire a motoare-
-Repethnd nici naturald s- $i, , lor sincrone este pornirea cu motor au-
irrocesul de mai sus, dar
pentru punctele d, e, f g.a.m.d, se ob- in aceasti situafie, d cA se scurtcircu- I xiliar, motor care tebuie sd accelereze
tine: iteazd toati rezistenla rimasd (Fj), se I sistemul pAni la turafia de sincronism,
- Penfu sd sa: intri pe zona stabilS a caracteiisticii i cAnd motorul sincron se cupleazi la
=
mecanice naturale. refea. $i aceasta metodi este lolositd
destul de rar.
Cea mai utilizatA metodd de pornire
. a motoarelor sincrone este pornirea in
: asincron. l'n acest caz, rotorul este pre-
vdzut cu o infdgurare suplimentard,
pentru pornire, de tip colivie. lnfdgura-
, rea statoricd a motorului sincron se co-
necteaze la refeaua trifazati, iar cea
b : rotoricS, pe o rezistenfd. Cuplul de por-
nire, de tip asincron, ia nagtere la fel ca
Flg. l!.3.23. D&agramele fazoriale de curenfllor motorulul aslnclon trtfazat I la motorul asincron, prin interacfiunea
allmentat ln doul faze (faza 3lffieruptl): a - situalia iniliald (motorul cAmpului magnetic invArtitor cu curenfii
alimentat pe trei faze); b - sistemul curenlilor de succesiune directd; din infigurarea tlp colivie, Dacd cuplul
c - sistemul curenlilor de succesiune inversd: d - compensarea curenlilor la de pornire este mai mare ca cel re-
motorul alimentat in doud faze (tensiunea aiungdnd la i zistent, atunci motorul porneste. Cind
; turafia ajunge la valori de 95-97 %o din
I turatia de sincronism, infAgurarea roto-
ricd se deconecteazA de pe rezistenfd
gi se conecteazi la sursa de curent
continuu. Urmeazd, dupA un interval
, scurt de timp, stabilirea turaliei la
i valoarea de sincronism.

-t-E
Flg. 11.3.25. Varlafllle componentelor curentrlul de scurtclrcult monofazat Flg. t1.3.24. Llnle monofazstl
9l a curwrtulul total.
scurtclrculH.
 IL lnstalatii electrice Capitolul 3: FuncfionEri anormale in instalatii electrice

La pomiea in asincron, $ocul d€ cu- de potenfial, se realizeazd o legituri

rent poate aiunge p6nA la 9 /n. Ca w-
mare, prnirea prin conectare directi
se poate face numai c6nd pierderea de
tensiune pe refeaua de alimentare se
incadrazA in domeniul valorilor admi-
sibile. In caz contrar, limitarea curen-
tului de pornire se face utillzAnd bobi-
ne de reactanfa sau autotransforma-
toare. Solutia mai avantajoasi (prin
prisma cuplului de pornire) este cea cu
autoEansformatoare de pornire, dar ea
este mai scumP6.
elecuici prin intermediul unei impe- k-- (3.5.8)
dante de valoare neglilrbili. in aceste
condifii, cur€ntul din circuit are o inten-
sitate de multe ori mai mare decAt a sr
curentului nominal, iar solicitdrile termi-
T_l L.
ce gi dlnamice (ce depind de pAtatul (3.s.e)
R,I
curentului) sunt foarte mari.
in care:
3,5.1. Scurtdrcuitul tnui circtrlt k - este constanta de integrare,
mono{azat f - constanta de timp a circuitului.
Variafiile componentelor curentului
Scurtcircuitarea unei linii monofazate de scurtcircuit gi a curentului total:

3.d FunctonaFoa motoarslor

alimentate cu o tensiune sinusoidal6 de
forrna:
,
.. cl -11
asincrcno fifazate
i=
ffl*,p't
t, l +q - p! -',(r\ / "-i
- o) I

ln dout faze u - u,,D sin(art * q) (3.5.1) J

Se produce atunci c6nd una din cele

conduce la o ecuatie a lensiunllor (pen-
tu schema din fig. care are =
-trl
1Jz ls,n(,r - q - p)-'in(e - r),-i
trei faze ale alimentArli se interupe.
Acum, sistemul trifazat simetric de cu-
expresia:
u = R,i + L,(di/clt)
11.3.24)

(3.5.2)
rl I

renli de secvenl6 directA se inlocuie$te unde: (3'5'10)

cu doui sisteme trifa,ate simefice, R, - este rezistenfa liniei, sunt prezentate in fig. t|.3.25.
unul de secvenle direct6 $i altul d€ L, - inductivitatea liniei. Dac6 X, trR, , poate considera
secvente inversS, iar lntensitatea qi fa- Soluiia ecualiei 3.5.2 este: Fr "e 3.5.10 devlne:
- ilZ; acum relafia
zele acestor crrenfi se determind u$or, (3.5.3)
din condifia ca pe laza interupG, su-
i - t-J zle -l-Lr q- cos(rt * e)l
I

t
rna curenfilor sd fie nuld (ceea ce in- - este compon€nta permanenti cos
seamnA cd, pe faza lnteruptA, curentul
t a
'l
curenlilor,
din secvenfa inversd este egal 9i de 1 - componenta fanzitorie. (3.s.11)
s6ns contrar cu cel din secvenfa direc- Expresille componentelor sunt: Oentru o constant6 de timp Ifoarte
tA - fiS. 11.3.23). l-
Deci: Ip (3.s.4)
i- 4Ji lcos e -
cs
(,t e)] * (3.5. 12)
1, = 0 9i I,= 1, -- fi 1n (3.4.1)
Motorul asincron trifazat, la funcfio- 9i AtralizAnd expresia 3,5.12 se poate
narea in doud faze, absoarbe de la re- t constiata ci valoarea maxirni a curentu-
fieaua de alimentare un curent care i, =k'67 (3.s.5) lui total so ating€ pentru
este de !5 ori nrai mare decdt la func- cos (trlt + q) = -1, adici:
fionarea normafA. Acest curent, in ca- unde:
zul motoarelq asincrone ou rotorul in t*u - 1n - 4Jilr.l**l] (s.s.13)
scurtcircuit, de putere mare, duce la in- zt= nf * xf; x,-aL (3.s.6)
gipenVup=0sau:r
c{lzirea rotorului qi, intrucdt c6ldura
d€zvoltata in rotor se evacueazd In ma- p=*"ts (3.5.7) i^u -irn'z{z- (3.s.14)
re mAsr.ni prin stator, existd pericolul RL,
Deci, in cazul cdnd
supraincilzirii infAgurArilor statorului. scrtcircultul se prodrce in mornentul
TotodatA are loc Ai incAlzirea conduc- Lr tecerii tensiunii prin zero, valoarea
telor de alimentare. Proteclia se reali- ' maximi a curentului de scutcircuit este
L2
zeazE cu relee termice prevAzute cu egalS cu de doud ori amplitudinea
mecanism de protecfie la mers in doui L3
r cornponentei permanente.
faze- FIg. 11"3.26. Scurtdrqrlhrl trltszat Definind timpul fictiv ca fiind timpul in
in timp, au fost inteprinse numeroa- lh releaua ElfazatL care curentul de intensitate constantS /
se studii asupra funcliondrii in doui fa- circuland prin conductor, determind @I
ze a motoarelor asincrone kifazate. Ele
aratd ci la puteri ale motoarelor sub Lt
15 kW, temperaturile in infigwarea sta- Lz
torici sunt sub valoarea nominald, in
Lg
schimb, la puteri ale motoarelor peste
40 kW, temperaturile in infaguarea sta- FIg. l!.&28. Scurtclrrulh.rl btfazat
torica depagesc intotdeauna tempera- h rttsaue trttazatfi.
tura nominal6.
Lt
&5. Functionanoa ih reoim
Lz
de ircurtcircuit o o,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4
Lo
Scurtcircuitul reprezinte un regim anor- N
mal de funcfionare a instalaliilor electri- Flg. ll3.Zf. Raportll curcnilhrl
ce $i este intAlnit aiunci c6nd, infe do-
Fh. !1.3.29. Scurtcloculhrl
, de goc fr*t r*fla h Rtlxh monoilazst lh relcaua ttfar8dl.
uI puncte intrs care existA o diferen;A
gaFrea aceleiasi cantitAfi de c6ldurA ca Raporiul curentului de goc cos q{.
k i //6 se ooate determina lindnd Cu ajutorul acestor date se Poate
Si qjrentul real de scurtcircuit, atunci: '_sG -- w
cifrt od relaliite 3.5.1 1 si 3.5.9. DacA se calcula impedanla, rezistenta 5i reactan-
t, = li,,a (3.5.15) pun condiliile e = 0 si at = t, rezulti: F de scrtcircuit penbu toate elemen-
tele intercalate inte generatoare $i
L1
gi inlocuind 3.5. 1 1 in 3.5.15, prelucrAnd T- t - - punctul cu puterea de scr-rtcircuit dat6:
R,t R,
si tinAnd cont
t= s si T <
ci t >> f (exemPlul:
0,05 s), rezultA:
UJ
t x (3.s.18) -u:s..
0, 1
,r -^- cosl F ""
t -:: r R*=Zr" ' cDSgsc
tt' 2 cosz r dt - 4 cos E' - l-tsfl - @'lt cosp
["' a X""=Zu'sinqu (3.5.24)
t-! urmAnd ca pentru determinarea para-
J cos (r,rr * q)e r dt +
metrilor totali de scwtcircuit sd se adu-
0 ne, la valorile obtinute cu relaliile
3.5.24, valorile paramelrilor raportafi ai
a

+2 t cos2 (rof + p)dt " (3.5.19) elementelor cuprinse intre punctul cu

putere de scwtcircuit dati si punctul
-1"*'q+0+t=t (3.5.16) de scwtcircuit.
RezultA ci, in relelele de joas5 tensi-
ParticuhrizAri. ln cazul unui scurtcir-
une, componenta aperiodic6 a curentu- cuit bifa,al intr-o retea bifazata (fig. ll.
lui de scurtcicuit nu contribui€ la cre$te- Raportul curentului de $oc este cu- 3.28) curentul prin una din fazele scurt-
rea temPeraturIi. prins inte fr Si 2,12 5i, in luncfie de ra- circuitate este:
portul F, /X, conform relaliei (3.5.19), ,r, Ji U^
352 Scurtclrcuttulmul este preieniat in fig. 11.3.27. fi' = ;, " (3'5'25)
circuit Utfezat in cazul refelelor d€ pasa tensiune " sc
raportul curenlului de $oc k.- are va- iar in cazul unui Scurtcircuit monofazat
loii de circa (1,2... 13N2.
'-- intr-o relea tlazalA (fig' ll'3'29) curen-
in cazul unui scurtcircuit lrilazal
(lig. ll 3.26) se observa ci potenlialul in in general, datoriti faptului cA inbe tul prin faza respectivA este:
punctul de defect este egal cu zero 9i puncful de defect si sistemul energetic. .t.t U^
daci impedanfa unei faze pAni la locul iuat ca sursi de alimentare cu energie lt! ' ;- (3'5 26)
de defect este Z*, atunci curentul de electicS, existi diferite tensiuni, penru -sc-;-0
calcululparamerilorcircuituluiechiva- unde:
scurtcicuit se obfine cu relatia:
l8l = Un/Z," (3.s.17) lent se folosesc marimile raportate la Zo - esie impedanla solului sau a con-
unde: tensiunea de bazir (de regulA, egali cu ductorului neuuu'
U - este tensiun€a de lazit' aplicatd la cea a zonei in care are loc scurtcircui- Se observA c6:
' capetele liniei de alimentare, tul). NotAnd cu k raportul dintre 43 > ,(2) > ,(1) (3'5'27)
de scurtcircuit prin tensiunea de bazA U gi tensiunea U, a
$ - s516 cwentul
/(3)
taz6 din cele trei liniei ,i", adicA: Exemplu de calcul: determinarea
oricare
scurtcircuitate. k= i/Ui (3.5.20) valorilor intensitelilor curentilor de
Scurtchcultul trifazat este cel mai pe- atunci pirametrii raportati (notafi cu in- scurlcircuit in punctele kr si kz ale
i)
ricutos (a se vedea 3.5.27) Si se obser- dicele vor fi: retelei electice dln fig. 11.3.30 a'
vi cA studiul efectuat in paragraful di= R - k2 si X',= X, (3 s.21),i:,i:%k2 l;11,3
3.5.1 in cazul scurtcircuitului monofa- "t,Xi,'::i'#ti;I:li:
zal este valabil Si in acest caz. pentru iar parametril de scurtcircuit se vd ale
parametrilor elementelor refelei
(lensiunea de bazA fiind U = 0,4 kV) $i
ftecare fazA in parte. In6nd cont cA calcula cu:
t' s-au calculat valorile raportate ale
cete trel tensiuni aplicate sunt defazate
2n/3 radianl, atuncl In orlce
a*=)n,; xr"-)X, parametilor duPi cum rxmeazd:
inbe ele cu
moment al scurtcircuitului una din ten-
siunile de fazA este nuld sau Ioarte
2,.-w4 13.s.221
1. Sistemul:

,,2 ho nt\'
apropiatA ca valoare de zero 9i, ca ur- Suma se retsi la toate elementele / -0,i38 g)
Z.-un -\ , s""
mare, curentul de goc in aceasti fazi intercalate inbe sursa de alimentare 9i 300 rc6
va avea o intensitate foarte mare. punctul de defect (linii aeri€ne, trans-
Rehliile prezentate pAnd acum sunt formatoare, bobine, cabluri etc.). Zr=Zr' k z=0,333 0,0016=0,5 mQ
valabile dacA, in cazul unui scurtcircuit, in calcule se fine cont de conserva-
unde:
tensiunea aplicatl la capetele liniei de rea energiilor activd, reactivA 9i aparen-
alimentare rdmAne neschimbatA ca va- tA in cazul raportirilor, adicS:
loare. Aceasti situafie este int6lniti in ^ t,t2 r' =lt)' =l%)' -o
0016
practicA atunci cand scurtcircuilele so R, ti =Ri lt,)
produc in puncte suficient de indep6na- ,,2 (3'5'23) Deci:
te de generatotele sincrone ale siste' x, - tf =x',
mului tsifazat de alimentare cu energie li,)-(

elecb'rci, adicA in refelele de ioasd ten- t)i.t =u .i )\=o

siune, iar paramerii circuitului pot fi con- z, - o,s me lx,.
sid€rali coflstanfi. in acest caz, intensiti- de pulerea de scurtclrcuit a sistemului
puncte: 2. Linia olecticA aeriand de 10kY.
lile crrenlilor de scurtclrcuit determind la in anumite
genraloae valqi ale curenflor in do- q" = i5% U''
m€oiul celor de sarcind normali. siEe factorul de putere la scurtcircuit -
 II. lnstalalii electrice Capitolul 3: Functiondri anormale in instalatii etectrice ftfl
- ro.I=0,54'z -1,0a t a 1350 x) = Xo = 0,094 mQ
" =g .roo2 = o.o4s a
lar R^ 5. Reductorul de cwent:
Ir, - *0. t - o,sos. z = o,orc aJ Rl = Ru = 0,05 mQ
Rezulti mirimile raportate:
z^-!nn-**'"
o lrn lrn
=
X', = X, = 0,04 mQ
6. Linia electricd in cablu de 0,4 kYt
6.1o.rot _1150
D- = -:-' := - 21 mQ
o a -s
F|^ = R^ =
34 70
_100 -6A
100 xi= Xu= Xo'l = 0'06'0,05 = 3 mQ
3. Transformatqul de 10/0,4 kV Si iar 7. lnt*uptorul:
1@0 kvA: R) = Rz = 0,12 mA
Rr= PnlSlfn(de la incercarea in scurt-
xr=,[z,r-a,r*6s X', = X, = 0,094 mQ
circuit a transformatorului), unde Mirimile raportate vor fi: 8. Aportul motorului asincron M la
/rn este curentul absorbit de transfor- curentul de goc:
mator, ln infEgurarea primari, la sarci- l*" = 6,5.1n = 6,5.108 = 702 A
n6 nominald: Pentu scurtcircuitul produs in punc-
sn - ur'lrn + = 6. 0,0016 =
tul Kr rezultS:
3 3
sn B""r-) i,-R)+ir+Rr-
+-'|n
l.- - -1ooo'10 - fio A
un fi.fi3
4. lnteruptorul: - 0+1,73+0,07 - /,8 mQ
Rezultd: R) = Rr = 0,12 mQ
3
X""r-)X',-\*ir*Xr-
- 0,5 + 0,99 + 9,6 - 11,09 mA

10k
OO
m
MVA
c R'=0
1

Xi=o 5 mo
= rh,A' +11,092 =11,24 mQ
LE MM3
10 gi curentul de scurtcircuit:

10 kv
,3o'"#[,
o FU=1'23
x;=o,ss
mo
ms2
.U -
t""r
S.7n
Tr. =6 o/o
1000 kVA =j350 W FU=0,07mo
- --91'1ot - - 20,s5 kA
13.11,24.10-"
0,4 kv
\=9,6 mo Curentul ate aprecia ca:
irnr=1, =37,78kA
4oo S;Jr'.Tf, Rj=0,12 mo
Pentu
tul Ke rezulti:
produs in punc-

@ X+=0'094 mcl
- ) ii - O * 1,73 + 0,07 + 0,12 +
4oo/s 3;3i il$
E"o
i-1

5km
o 1=0,05 mo
Xi0,04 mo
+0,05 + 21 + 0,12 - 23,09 mQ

LEC 06 merkm
7

3x70+ i' 4" - lx,=0,5+0,99+9,6+0,(84+

AI

0,12 mA
o S=21 mQ
Xi3 mo
t-1
+0,04 + 3 + 0,094 = 14,32 mQ

o F$=o'12 mo

!--0,094 mo
Zscz-,[R'-4=
' - J2qos\l+sz, = 27,17 me
' 9l curentul de scurtcircuit:
.U
'ur'Gd
55 kW
108 A = -o'4'fi3 --a,51 kA
,13'27,17'10-"
b Dacd la curentul de goc se tine cont
Flg.ll.3.30. Refeaua cleclrlcl 9l acftcma clcclrlci cchlvalcntl 9i de curentul furnizat de motorul asin-
ponhr cxemplul de calcul. cron, atunci:
' is*2= 13!2'8,51 + 0,7 ,6,3kA .
 II. lnstalalii electrice Capitolut3: Funcfioniri anormale in instalatii electrice ftfl
ro' t =0,54' 2 -1,08 a 13il = o.o4s o X) = Xo = 0,094 mA
Irr-
"=
I e^ 5. Reductqul de cwent:
lxr - ro t - 0,308' e = o,orc a)
-
3.roo2 Ri = Ru = 0,05 mQ
RezultA mirimile raportate:
z-o -Ys,---dt= Xi = X, = 0,04 mQ
lrn lrn 6. Linia electrici in cablu de 0,4 kY:
6 .ro.rot o -1150
R^=R^=o-=-j-.::-21
o 's 34 70 mQ
_100 -6A
100 Xi= xu= Xo'l = 0,06.0,05 -- 3 mQ
3. Transfqmatorul de 10/0,4 kV $i iar 7. lnt*uptorul:
10il) kvA:
xr=,p,3, Ri = Rz - 0,12 mQ
Rs= Pu/3l?r(de la incercarea in scurt- =oa X', = X, = 0,094 mQ
circuit a transformatorului), unde Mirimile raportate vor fi: 8. Aportul motorului asincron M la
,,n este curentul absorbit de transfor- cwentul de goc:
mator, in infi$urarea primard, la sarci- lw" = 6,5.1n = 6,5.108 = 702 A
ni nominald: Pentru scurtcircuitul produs -rn punc-
Sn - Ur'lrn + =6.0,0016=
tul Kl rezulti:
3
*1.--Sn
"1n un-\OOO'tO3 =fi' A B""r - ) i,-R)*ir*ir-
fi.fi3
4. interuptorul: -0+1,73+0,07 - 7,8 mQ
Rezulti: R) = Ro = 0,12 mQ
3
X""r-)X,*ir+Xr*Xr-
i-1
- 0,5 + 0,99 + 9,6 - 11,09 mA

10 kv.
Ssc=300 MVA
l=2 km
o R'=0
I
xi=0,5 mo
z*, =,[R'*, *
= [i'
x'* -
-1LOr' =11,24 mQ
LEA s=35 mm3
Ro=0,54 Qukm gi curentul de scurtcircuit:
kv
o
10
&=0,308 o/km FU=t'zg mo .U
l^^.-7=
10 kv Xi=0,99 mo tla.2"",
Tr. usc=6 o/o
0,4'fi3
1000 kvA Psg=1350 W = 20,55 RA
q--0,07 mo l3-11,24.10-"
0,4 kv
L n'' )$=9,6 mo Curentul ate aprecia ca:
iot=1, =37,78kA
Pentu produs in punc-
4oo AI ii;Jr'.T*, /;\ Bi=0,12 me tul Ke rezultd:
lo \7 Xr=0'094 mQ
R"" -)
7
Ri -0*1,73+0,07+0,12+
4oo/s A
fr i=13;3i il3 , F!=0,05 mo

tI (9 Xio,o4 ma
+0,05 + 21 + 0,12 - 23,09 mQ

t=o.os tm
LEC I X=O.OO melkm Xr" -)
7
Xr - o,s * 0,99 + 9,6 + 0,094 +
3x7o+50
I
I R=0.12 mO
@ ft=i's
i-1
+0, 04 + 3 + 0, 094 = 14, 32 mQ
4oo rJ
lr*,
X=o,o94mo

o [r;:#,T' '*r-,[',*4=
-,ldt'.t4sr'=27,fi ma

200 A I, -f- gl curentul de scurtcircuit:

J I ttMas-'vv"
u*=7ooA
.U
'nr'Gd

ab
(rd
A T = -0,4'fi3 --8,s1
,13'27,17'10-"
Dacd la curentul de goc se tine cont
kA

Hg.11.3.30. cchlvalcnttr gi de curentul furnizat de motorul asin-

:f*o cron, atunci:
ir*z= 13'12'8,51 + 0,7 . 16,3kA
 Capitolul 4: Aparate electrice
Sesizeazi modif:carea in timp a anu-
mitor mirimi gi atunci cand acestea iau
valori periculoase, acfioneazd in vede-
rea preintAmpindrii sau limitdrii avariei
care s-ar putea produce.
4.1.1. Relee termice
Sunt aparate destinate protectiei im-
potriva suprasarcinilor de duratd. Prin-
cipiul lor de funcfionare se bazeazi pe
proprietatea bimetalelor de a se defor-
ma atunci c6nd temperatura acestora
ll. .1). Bimetalul este o
se modifici (fig.
bandi realizatd din 2 pl5ci metalice
Tmbinate prin sudare, lipire sau nituire.
Cele 2 bimetale au coeficienli de dila-
tare termicd diferifi. La inc6lzire bime-
talul se curbeaza gi intrerupe circuitul
de alimentare a instalafiei protejate. in-
teruperea se realizeazd prin cuplarea
releului termic cu un echipament de in-
trerupere - de exr.rnplu, un contactor.
Astfel, releul termic intrerupe circuitul bandd metalicd de compensare termicd
,
bobinei contactorului (sau al altui ce permite declangarea la valoarea im-
pusA a intensitAfii din circuit, indepen-
i tije comune, acfioneazi un sistem de
Flg. ll.,{.1 Releu termlc cu roannEro:
a - principiul de construclie;
b - simbolul r'eleului termic;
1 - bimetal; 2 - piesi de incastrare;
3 - tiid; 4 - contact fix; 5 - contact
mobil; 6 - resort tensionat; 7 - resort
comprimat; I - opritor; 9- buton
penfu rearmEye; PM - punctul mort.
echipament de intrerupere) care la r6n-
dul sdu intrerupe circuitul de alimentare
a receptorului pe care il protejeazi. In
acest fel
bimetalul releului termic
intreupe curenfi de valoare miqi, ce
trec prin bobina echipamentului de
intrerupere.
incilzirea bimetalului se face treptat,
in timp, in funcfie de sarcina 9i supra-
sarcina circuitului supravegheat. Pentru
ca depdrtarea contactului mobil, de cel
fix (fig. 11.4.1) sa nu se fac6 lent, pentru
a nu se produce arc electric ce ar pu-
tea duce la sudarea contactelor, relee-
le termice sunt echipate cu dispozitive
de acfionare in salt.
Releele termice pot fi cu sau far6 re-
armare, adici previzute sau lipsite de
dispozitivul de blocare a reanclagdrii. in
cazul lipsei dispozitivului de blocare,
instalafia protejatd funclioneazi nesta-
bil, fiind succesiv conectatd gi deco-
nectat6.
Reanclagarea se realizeaz6 manual
sau automat.
Releele termice pot fi prevEzute cu o
dent de temperatura ambianti. Aceasta
este eficace inte -20 9i + 50'C.
lnstalafiile trifazate sunt protejate prin
intermediul unui bloc de relee termice,
adicS al unui dispozitiv compus din 3
bimetale, montate fiecare pe cdte una
dintre faze care, prin inlermediul unei
contacte unic.
Blocurile de relee termice trifazate se
executi cu sau fird dispozitiv de acfi-
onare la mersul in doud faze. Dispozi-
tivul const6 in aceea cA, Ia lipsa defor-
mdrii bimetalului dupi una din faze, sd-
geata rezultatA din deformarea celorlal-
te doui bimetale este mult amplificatd,
astfel inc6t circuitul de comandi sA fie
actionat intr-un timp mult mai scurt.
Releele termice cu astfel de dispozitive
sunt utilizate, in special, la protectia la
suprasarcind a motoarelor trifazate a-
sincrone, penfu a se evita funcfionarea
in2tazeaacestora.
lncAlzirea bimetalelor unui releu ter-
mic se poate face:
IL lnstalafii electrice
- direct, atunci cAnd benzile bimetalice
se afld in circuitul de supravegheat $i
sunl parcurse de intreg curentul sau
de o parte a acestuia atunci cAnd se
utilizeazi un $unt;
- indiect, atunci cAnd benzile bimeta-
lice sunt incAlzite prin conducfie
Si/sau radiatie de curentul suprave-
gheat;
- semidirect (mixt), atunci cAnd benzile
bimetalice sunt incilzite simultan prin
procedeele de mai sus; bimetalele se
alld in serie sau in paralel cu o rezis-
tenfi de incdlzire;
- cu reductq de curent, atunci cdnd
curenfiide supravegheat au valori
mari $i nici una din metodele de mai
sus nu satisface. Benzile bimetalice
se conecteazA in secundarele reduc-
torului de curent.
in tabelul 11.4.'l sunt indicate diferite-
le moduri de incilzire in funcfie de va-
loarea curentului de supravegheat.
Caracleristica unui releu termic, nu-
mitd caracteristici de declangare, ex-
primi dependenfa dintre timpul t de
declangare gi raportul l/1r,, unde l/l^,
este valoarea reglatd a cur'entului.
Sigeata elementului bimetalic (f) de-
pinde liniar de temperatura acestuia,
astfel cd variafia in timp a acesteia va fi
,-+',1,"r) (4.1.1)
in cazul incilzirii de la temperatura
mediului ambiant (0, = Q cap.2) unde:
/ $i d sunt lungimea gi grosimea ele-
mentului bimetalic, iar k o constanti ce
fine de conskucfia releului.
Substituind pe 0, rezullA:
(4.1.2)
lnt = (4. 1.3)
/r, - este curentul de reglare a elemen-
tului bimetalic:
f - constanta de timp a acestuia;
k - coeficientul de schimb de cilduri;
 II. lnstalafii electrice
A - suprafata de schimb de cAlduri.
in fig. 11.4.2 se prezintd caracteristica
de declansare a unui releu termic tri-
lazal.
Valoarea maximi a curentului pentru
care este destinat sd funcfioneze un
releu termic se nume$te curent de ser-
viciu (/"). Curentul de reglare /r, se ale-
ge, de reguli, in limitele (0,6...1) t.
4.1.2 Rcilee en term:stoar€
Termistoarele sunt traductoare elec-
tice de temperaturd a c6ror rezistenfA
n interesati, inte conductoarele infi,gurdrii a
10
4
2 aceste manevre motorul poate fi pus in
1 funcfiune prin butonul Sr: bobina con-
40s
20.
10.
4.
2.
1.
0,8.
0,8 I 6
Flg. 11.42 Caracterlsdca dc
dec{angalt a unul relou torrnlc
trtfazat
Gapitolul4: Aparate electrice
elecUicA variazA brusc la o anumiti
temperaturi. in protecfia la suprasar-
cin6 a instalafiilor electice, cele mai
utilizate termistoare sunt cele de tip
PTC (cu coeficient de temperalurA po-
zitiv), a cdror rezistentd electricd cregte
brusc (fig. 11.4.3) la o anumit6 tempera-
turi (r,). Acestea sunt realizate din ti-
tanafi de tip ceramic cu insugiri de se-
miconductor gi caracter feroelectric.
Temperatura in jurul cdreia se produ-
ce variatia rezistenfei se numegte tem-
peraturi nominale (2,). Prin modificarea
compozifiei se realizeaza o gam6 largd
de termistoare, cu temperaturi nornina-
le inte 60 9i 180 'C.
Penfu utilizarea in practica, termistorul
se realizeazA sub forma unei pastile
ceramice la capeteb a 2 conducte termi-
nale. Termistorul se introduce in zona
cirei temperatr.ri se supravegheazA.
4
3 tele principale Kr Si motorul este ali-
2 cundar de automentinere, Kr, pentu a
1
10r
lGt
Flg. l[a.9 Caractedrdca R - | k) a
termlgtorulul.
[!
intre temperatura inligurdrii 9i cea a
termistorului existi un decalaj. lnterva-
lul de timp necesar termistorului pentru
a atinge temperatura infigur6rii se nu-
me$te constantA de transfer gi are va-
lori de 0,1...4 s.
Termistoarele se folosesc pentru
protecfia motoarelor de putere mare,
pentru controlul direct al temperaturii
infigurdrii statorului.
Se reconrancH folostea termistoarelor
in curent continuu in cAmpuri electice cu
o intensitate mai mici de 1,5 V/mm.
Termistoarele sunt integrate in scheme
de comandd automate, ca in fig. 11.4.4.
Cu butonul (cu refinere) Sr se pune
in funcfiune puntea redresoare PR ce
asigurd alimentarea in curent continuu
a celor 3 termistoare plasate in infAgu-
rdrile statorului motorului, Acestea sunt
legate in serie cu un contactor de
comanda Kz. Astfel contactul Kz, nor-
mal deschis, din circuitul de comandd
a motorului, se inchide. Numai dup6
tactorului principal Kr este pusi sub
tensiune. Aceasta actioneazA contac-
mentat; de asemenea, contactul se-
putea fi eliberat butonul Sr. Daci unul
din termistoare sesizeazd atingerea
temperaturii nominale (datoritd supra-
sarcinii), rezistenfa lui cregte foarte
mult, astfel incAt contactorul Kz igi eli-
bereazi arm6tura. Aceasta are drept
consecinld deschiderea contactului Kz
din circuitul bobinei contactorului Kr;
astfel ci gi contactorul Kr este scos
din luncfiune gi motorul se opre$te.

41.3. Relee elec'lromagnetice

L2 Se
Releele electromagnetice sunt apara-
Ls
te destinate protectiei impotriva supra-
N N-----. Ss curenfilor foarte mari, adic6 a curentilor

Kz

F,

sr r;r

Flg. 11.4.5. Releu electomagnedc:

a - principiul de constructie a unui
Flg. ll4.d Schema de pdnclplu dc montarp
a termlstoat€lor pcntru releu electromagnetic; b - simbolul
protecfla la auprasarclnl a motoarclon releului electomagnetic;
Ur, Uz, Us - termistoare montate in infdguririle statorice, pe cele tei lazei 6 - intrefier; 'l - miez magnetic;
PR - punte redresoare; Sr - buton de punere in functiune a PR; 2 - bobin6; 3 - armdturi mobili;
Kr - contactorul de acfionare a motorului; K2 - contactor de comandl in 4 - resort; 5 - contacte normal des-
curent continuu; Se, Ss butoane de pornit gi oprit ale motorului. chise; 6 - contacte normal inchlse.
 Capitolul 4: Aparate electrice II. !nstalatii electrice

de scurtcircuit. Asupra armAturii mobile acfioneazi

Releele electromagnetice au ca ele- doud forfe antagoniste: forfa dezvoltatd
ment consfuctiv principal un electro- de resort (F.) Si fo4a electromagnetica
i magnet (fig. ll.a.s). Bobina electomag- (1"-). Acestea sunt date de relafiile:
netului este taversatd de curentul su-
i pravegheat. Armitura electomagnetu-
lui este refinutd in pozifia depirtati de
un resort. Simbolul este prezentat in (4.1.4)
fis. 11.4.5 b.

loml lcmz

Flg. 11.4"6. Modllcarua curcntrlul o @orr)ro ooo

r FNNO) 1r)(66
-
de rcglarc l-
F'rln modlllcarea - 100
Merulul lnlPal de la 6, h 611 6r.
40
20
E_E
I ml-I Em2 10
4
2
-1 40
20
10
6
4
2
0,6 1

0,4
o,2
0,1
o 1eml lem2 | 0,06
0,04
Flg. 11.47. Modlllcaroa curcntrlul o,o2
0,01
de rcglarc l-
pdn modillcar€a 0,006
slgepl rcsortulul de la a, le a2> At.
101 2s4 6 B1o2 2 34 6 Bio3 z s4 6 bioa z ia titirou
t[A]
->
Fig. llI.10. Garacterlsdclle de protec.fie la suprasateini ale unei serii de
slgurarfe rapld€.

300

m
1m
80
?60
J.
A
400 375, 355
.E
s30
40
300 250
Fig. Garacterladca t = f(I)
11.4.8. I ))a
--'
rebelor electomagneUce cu
de
En
.E
125
200, 160

-- 100
*63
E10
!8 50
o6 s5

tl 2
25
16
10
6
20

0,8
0,6
0,4
0,3

o,2
0
l"t 0,1
Flg. 114.9. Ceracterlsdca de 0,1 0,20,3 0,50,81 2 3456810 20304060 100
declangare a releulul Curent de sorrt circuit stabilizat l" [kA]
electomagneUc cu temporlzare -p
dopondenta de curent Fig. 11.4.11. Garac,tcdsdcllc dc llmltarc ale unet rerll de slguranlo frzibile.
 II.lnstatalii electrice Capitolul4:Aparate electrice EE
unde: bile cu o masd inertd, durata deplasArii Timpul de topire a sigurantei este dat
kr gi kem - sunt constante ce
depind echipajului mobil fiind cu atit nrai micA ; de relafia:
de construcfia releului; cu cat curentul care stdbate bobina
/- intensitatea curentului ce tece prin este mai mare. Caracteristica de de- (4.1.6)
bobinS; clangare este prezentati in |ig. 11.4.9.
d - intefierul dinte armeturite fix6 9i Temporizarea mai poate fi realizatd 9i
cea mobilS, reglabil cu alutorul unui pe cale electicd. in acest caz, in circu-
excenfic; itul principal al instalafiei protejate se unde:
d - sdgeata resortului in pozifia in care leagi bobina de excitafie a unui releu /,,. - este cel mai mare curent care nu
cele doud armaturi sunt lipite electromagnetic cu acfiune netempori- produce topirea sigurantei sau cel
(6 = 0); aceasta se modilicd prin zaiA. mai mic curent care o topegte:
modificarea pozifiei punctului B in Temporizarea poate fi realizatA gi pe f - este constanta de timp a siguranfei.
cEye se prinde resortul. cale electronici. in fig. 11.4.10 sunt prezentate carac-
Pentu o anumitA valoare a curentu- , in cazul curentilor de scurtcircuit teristicile de proteclie la suprasarcind
lui care traverseazA bobina electo- foarte mari, pentu comanda intrerup- ale unei serii de sigurante rapide, iar in
magnetului, numit curent reglal l"_, re- toarelor se folosesc relee ultarapide. fig. 11.4.11 sunt prezentate caracteris-
leul igi atage armdtura mobil5 $i"des- Releele ultrarapide determind deschi- ticile de limitare ale unei serii de sigu-
chide contactele 6, inchizind contacte- derea contactelor intreruptoarelor in ranle fuzibile.
le 5. timp extrem de scurt, de ordinul milise-
lk 60. , cundelor, sau gi mai scurt, realizdndu- 4.2 Aparate elec'trice de
,* - l^ - 60 (4.1.5) se astfel deschiderea contactelor la o oonectar€
l*. valoare inferioari curentului de scurt-
unde: circuit de goc. 421. Inberuptoar€ de putera
d, - reprezintd intrefierul maxim (inifial) Se constuiesc Ai relee magnetoter-
dinte arm6turile fix6 gi mobild. mice formate dintr-un releu electro- Sunt aparate mecanice de comuni-
Relafia 4.1.5 eviden]iazd modurile in magnetic $i un releu termic; primul asi- cafie, capabile s6 inchidd, sd suporte 9i
care se poate modifica valoarea curen- guri protecfia impotriva curenfilor de si intrerupd curentii in condifii normale
tului de reglare: scurtcircuit $i la doilea impotriva supra- de luncfionare a circuitului gi, de ase-
- prin modificarea intefierului inilial curenfilor. menea, in condifii prestabilite, sd in-
6o (fie. ll.4.6l chidA pe o perioadd specificd $i si in-
Pentu un intefier inifial 6,, intersec- dl.4. Slguranfe tuzlbile trerupi curenfii anormali cum sunt cu-
tia dintre cele doud funcfii flrr, Si F., rentii de scurtcircuit.
are loc in punctul 1 (fig. 11.4.6), curentul Sunt aparate de comutafie care in- in acelagi timp sunt previzute cu
de reglare rezultAnd 1".r. trerup circuitul in care sunt instalate, relee gi declangatoare, realizAnd astfel
Prin cregterea intrefierului initial la va- prin topirea unuia sau a mai multor ele- protejarea liniilor electrice gi a circuite-
loarea 6, punctul 1 se mutd in 2, cAruia mente concepute qi calibrate in acest lor de fo(d impotriva supracurenfilor
ii corespunde un curent l.^z>1"^r scop, atunci cAnd curentul care parcur- de sarcinA 9i de scurtcircuit, ca gi im-
- prin modificarea sdgelii resortului 4 ge siguranla depdgegte o anumitd va- potriva lipsei de tensiune.
din fig. t1.4.5 (fig. ll.4.t. loare pe o anumita durati. in fig. 11.4.12 se prezinta diagrama de
Pentru sdgeati An, A, curentul de re Siguranfele fuzibile asiguri protecfia limitare a curentului pentru o serie de
glare cregte de la valoarea l*tla l*2. impotriva supracurenfilor de scurtcircu- intreruptoare ultarapide.
Aceste relee acfioneazA la depiEirea it 9i de sarcind. Pe axa absciselor se prezinti valoa-
curenlului de declangare /- gi se nu- Existd doui tipuri de siguranfe fuzibi- rea efectivi a curentului de scurtcircuit
mesc relee cu temporizare indepen- le: cu filet gi cu mare putere de rupere. trifazat stabilizat:
dent6 de curent (fig. 11.4.8). Elementul principal al unei siguranfe .U:-
'sc
I
Releele electomagnetice pot acfiona este fuzibilul, realizat cu sarma rotundd (4.2.1)
cu ternporizare dependentA de curent, din cupru sau argint calibratd, la sigu- G,".
de exemplu, prin cuplarea armdturii mo- ranlele cu filet sau cu benzi in paralel, Atunci €nd intreruptorul este instalat
la siguranfele cu mare putere de rupe- pe partea de irasi tensiune, in imedi-
180 re. Firul sau benzile se monteazd intr- ata apropiere a unui tansformator, cu-
170
E 160 un corp ceramic umplut cu nisip de rentul de scurtcircuit se calculeazi,
150 cuarf 9i terminat cu capace sau cufite acoperitor, cu ajutorul tensiunii de
140 de contact.
130
scurtcircuit a transformatorului. u
120 Atunci cAnd intensitatea curentului
depigegte o anumitd limitS, fuzibilul se tsc=t,n
f 110
100
(!
o 100 (4.2.2)
tope$te 9i interupe circuitul. Curentul U""
o
cu care siguranfa fuzibild poate fi incAr- unde:
catd in regim permanent, fird ca tem- /n6. - €Ste curentul nominal al transfor-
peratura punctelor de contact cu clr- matorului.
40 cuitul exterior si depdgeasci valoarea Pe ordonata graficului se prezintd
30
20 maximi admisibild, se numegte curent curentul de goc. in fig. 11.4.12 sunt ta-
10 nominal al siguranfei, /n. Supracurentul sate caracteristicile de limitare: pentru
0 cu care siguranla poate fi incircatd in o anumita valoare a curentului de
-* lsc [kA] regim permanent, fdrd a se topi, se scurtcircuit /"", se determind curentul
Fig. 11.4.12. Dlagrama dc llmltarp a
nume$te curent limite inferlor, de scurtcircuit maxim limitat f , para-
1,, - 1,7 /r' Curentul care determind metii curb6lor fiind curentul nohinal al
curcnfulu! pentu o serle
topirea siguranfei se numeste curent aparatului gi tensiunea lui nominal6.
de ffieruptoare r{taraplde.
I limite superior 1,"= 1,15 ln. in fig. 11.4.13 se prezinti caracteris-
 Gapitolul 4: Aparate electrice II. lnstalafii electrice

tica de limitare a unor intreruptoare ul-
trarapide de fabricafie AEG, unde:
1 - curba curentului limitat,
2 - curba curentului nelimitat,
/" - curentul de goc,
/o"- curentul de vArf limitat.
lnteruptoarele penku protelarea mo-
toarelor de curent nominal mic, prev6-
zute cu declangatoare de supracurent
termice qi electomagnetice posedd,
penfu curenfii reglafi foarte mici, o re-
zistenfA proprie - a arcului electric -
atAt de mare incAt reugesc si reduci
un curent de scurtcircuit /"", oricdt de
mare, la sau sub valoarea capacitalii
de rupere a lor. Aceste interuptoare
sunt nelimitat stabile la scurtcircuit.
Elementele constructive principale
ale intreruptoarelor sunt:
- mecanismul de inchidere 9i deschide-
re a interuptorului;
- contactele intreruptorului gi dispozi-
tivele de stingere a arcului electric;
- dispozitivele de protecfie: declanga-
toare sau relee.
ln fig. 11.4.14 este prezentati schema
bloc a unui interuptor de protecfie,
unde:
1 - este intreruptorul cu organele de
cuplare, camerele de stingere, zi-
vorul $i organul de acfionare;
2 - declangatoare de supracurent ter-
mic temporizate t gi elecuomagne-
tice netemporizate m,
3 - declangator de tensiune minimA r
sau declangator de curent de lucru
4 - contacte auxiliare,
in fig. 11.4.15 sunt prezentate carac-
teristicice de protecfie ale unor inUe-
ruptoare prevdzute cu declangatoare
electomagnetice:
a - cu temporizare independenti de
curent;
b - cu temporizare dependenti de cu-
rent;
c - combinate, cu temporizare scurtd
de curent 9i fdrA temporizare;
d - combinate, firA temporizare
electodinamice.
Elementele caracteristicilor cores-
pund urmitoarelor tipuri de declanga-
toare:
m - elecfomagnetice, cu temporizare
independentd de curent;
mlm - electromagnetice, cu dispozitiv
de refinere mecanici;
mt - electromagnetice, cu temporizare
scurtS;
d - electrodinamice.
Liniile trasate intrerupt completeaza
f caracteristicile interuptoarelor cu o zo-
nA de protecfie asigurat6 de relee ter-
mice.
4L2-Cotthctoarc
Contactoare rnecanice
Sunt aparate de comutatie cu o sin-
gur6 pozilie de repaus, acfionate in alt
mod decAt manual, capabile sd inchi-
d6, si suporte gi sd intrerupi curenti in
conditii normale ale circuitului, inclusiv,
gi cu.renfii de serviciu gi de suprasarcind.
ln fig. 11.4.16 se prezinti schema de

_ 100 100
l+o ^:
J,n. 'o ll," i3

E70
l4
i1
'l
ll
4

? t+o to
5oo
o lro l,o
jso l+
l1
la
l,
loo i o,o ? o.+
I
I| 0,1 I o,''
30

20 I
0.04
o,o,
I
I
o,o+
o,or
Io,ooa I o,oo+

L
lR

+ ts[kA] T 100 100

lao 40
Flg. ll.'[.1 3. Caractrlstca Jin. ,o 10
de llmltare a unorlffioruptoarE
ultsarapldc AEG. J+ 4
1
l40 40
I
lr
''o 't0
4

Lff-t li".'i
1

i o.o o,4
| 0,, 0,'l
I o,oo
I+ 0,04

I
-0,0M
o,o, '0,01
0,004
12 4 610 20 406080
0,001
._rH 1 2 4 610 20 4060
|,_--- .-_-. . ,._.-.j
I 100

d -_, I

,R
Flg. ll.l|,"14 Scftema bloc a unul Flg. 11.4.15, Caracterlsflclle de protecfle ale unorffieruptoare prsv&ute
lntreruffior de protecfle. cu declan$atoare elec|romagnsUco,
 [. lnstalalii electrice Gapitolul 4: Aparata electrice

orincipiu a unui contsctor electromag- punli cu tiristoare. re ar apArea in cazul sarcinii inductive.
neUc. inchiderea 9i deschiderea con- in fig. 11.4.18 se prezintA schefiia unui
tactoflJlui se comandd prin butoanele contactor static de cuent continuu. '. 42,3" Dialunctoare
Sr $i Sz care stabilesc sau intreruP In faza inifial5 se corn lnde conductia 9l disimctoare dlferanfi ah
cicuitul elecfomagnetului de acfio- tiristorului auxiliar Tz. Condensatorul C
n€re. P€nfu menfinerea contactelor in se incarcA la o tensiune egalA cu aceea Dbprrctoare
stare inchisd, butonul de pornire Sr a sursei, cu polarilatea indicaii in Sunt aparate de acfionare $i protec-
este gunlat de contactul de automenfi- partea stAng6 a condensatorului C. La fie a instalafiilor de distibutie a energi-
nere Ka. sfdrrgitul perioadei de incdrcare, cwen- ei electrice.
Circuitul de comandd se Poato tul se anuleaztr 9i tiristorul Tz se deza- Funcfiile unui disjurrctor sunt
alirnGnta, din relea, cu curent alternativ, morseaz6. . - stabilire, intrerupere gi comandd a
in mod direct, sau cu cursnt continuu, inchiderea conlactorului se reali- unui circuit;
prln intrmediul un,:.ri re*esor. in aces- zeazA prin comanda conducfiei tiristo- - protecli€ impotiva suprasarcinilor 9i
te cazuri, electromagnetul de acflonare rului Tr. Condensatorul C 9i bobina L a curenfilor de scurtctcuit prin inter-
ioacd qi rolul de declagator de tensiune au tendinfa de a amorsa o descarcare mediul releelor termice gi electomag-
mlniml. oscilant6 prin tiristorul Tr $i dioda De. netice integrate.
Bornele contactoarelor Tnchid contac- Descircarea inceteaz6 dupi o jumita- ln fig. 11.4.19 se prezinta schema de
tela principale la o tensiune (0,9...1,1)Un te de perioad6, deoarece diocla Dz nu principiu a unul disjurrctor, in care:
9i Ie deschid atunci cdnd tensiunea , permite inchiderea curentului in sens 1 - reprezlnt6 polii sau contactele prin-
scade sub 0,7 Un. Daci deschiderea i invers. Condensatorul C rSmAne incAr- cipale prevAzute cu slstem de
contac{orului in cazul reducerii tenslunil cat cu o tensiune ega6 cu aceea a sur- stingere a arcului electric:
p€nfu un timp scurt este nedoriti, L sei, insA cu sensul inversat. 2 - releul termic;
allmentarea bobinei de actionare se
' intreruperea ckcuitului se obfine prin 3 - releul el€ctromagnetic;
face cu un dispozitiv de intirziere. comanda aprinderii tiristorului Tz. Atunci 4 - leg6turile mecanice care conduc la
Contactoarele sunt dest[nate comen- condensatorul C este legat in paralel cu deschiderea automatd a con-
zii la distanti. Se folosesc in instalatiile tiristorul Tr, care se dezamorseazS, fiind taclelor principale gi, prin aceasta,
de auiomatizare. Acestea sunt destina- supus unei tensiuni inverse. Condensa- la intreruperea circuitului;
te sd suporte un numdr mare de mane- torul C s€ descarcS pdn Te Si srcina z 5 - dispozitivul de anclanpre Si de-
we (1F...107), cu o frecvenfd de co- gi apol se incarcA in sens invasat, pre- clangare;
nectare ridicati. gdtind o nou6 conectare. 6 - levierul de comandd manuali sau
Contactoarele nu au rolul de a reali- Dioda Dr servegte la protecfia impo- automatA.
za protectia impotiva curenfilor de triva supratensiunilor de comutatie ca- in fig. 11.4.20 a sunt p,rezentate cur-
scurtcicuit $i, de aceea, contactoarele bele de declangare a disjunctoarelor
se leagA in serie cu sigurante fuzibile pentru curenti nominali mai mici de
sau alte echipanurnte de protecfie. 100 A- Crba tip L corespunde protec-
Contactoarele se aleg in funcfie de cu- tiei generatoarelor qi a cablwilor lungi,
rentul nominal /n gi tensiunea nominal5 in regimurile de neutru T.N. si l.T.
Ur. Cuentul nominal al contactorului
trebuie sA fie mai mare decAt curenful
nominal al circuitului sau coloanei pe
care se monteaze.

Contactoare static€
Fafd de contactoarele mecanice,
Flg, ll.4.1A Scficma dc pdndpkl a
contactoarele statice realizate cu ajuto-
ufl.il contaetor
rul tiistoarelor, diodelor prezintA avan-
tajele lipsei organelor de migcare, al
comenzli simple, gabaritului redus, pre-
cum gi pe acela al posibilitifii reglarii
puterii absorbite de receptor.
ln fig. 11.4.17 a se pfezintA schema Flg. !1.4.18. Schema unul
de principiu a celui mai simplu contac-
etatc dc cumnt condnuu.
tor de curent alternativ monofazat din
doui tiistoare in montal antiparalel.
Fiecare tiristor conduce in c6te una E
dinte semiperioade. La sfArqitul fiecd- tb
rei semiperioade, in momentul in care \/
curentul trece prin zero, conducfia in-
ceteaz6. in urmitoarea semiperioadi,
-d.\ I
I
prin intermediul unui impuls de curent
-J
aplicat porfii tiristorului Tz, acesta con- I

drce. Lipsa impulsurilor aplicate tiri- F-'

d
I
stoarelor conduce la deschiderea con-
tactorului.
Prin reglarea timpului de conducfie a Flg. Il.,t.t7. Gontactor do c-a
. monofrzrt
(ristoar€ls se regleazi puterea tsans-
teratA sacinii. a - schema de principiu: Flg. lt{10.Sch*na de prlncipiu a
in curent alternativ se folosesc b - principiul de lunctionare. unul dlelmctor.
Ai
ffi Capitolul4: Aparate electrice _ II. !nstalatii electrice

(/"" = 2,0'..s'95 /r,); curba U corespun-
de protecfiei cabluilor care alimentea-
z6 receptoarele clasice (L = 5,5...8,8
I",); curOa D corespunde receptoarelor
cu un cur€nt mare la punerea sub ten-
siune (l- = 10,..14 /pr) ; curba MA co-
respunde protectiei demaroarelor mo-
toaelor (l* = 12,5 h,). Cu /- s-a
notat curentul de reglare a relaului
electomagnetlc Ai cu /r, - curentul de
reglare a releului termic.
in lig. ll.a.20 b sunt prezentate cur-
bele de declan5are a disjunctoarelor cu
cwenfi nomlnali intre 125 gi 1250 A.
Disirnctoarele cu curba D se folosesc
penlru alimentarea receptoarelor clasi-
ce, cele cu curba G penfu generatoare
gi cabluri foarte lungi, cele cu curba S,4
au o ameliorare a selectivitAfii protecfi-
llor, cele cu cuba MA se folosesc pen-
fu demaroarele motoarelor electrice.
Anumite disjunctoare au integrat un
declangator elecfonic. Acesta realizea-
ze protectia declangatoarelor de tip D,
li
6 SA El este alimentat prin capta-
toare de curent de precizie Si se ali-
menteazA de la o sursi auxiliari,
Aceste declangatoare realizea'A 3 ni-
veluri de protecfie (lig. 11.4.21):
1 - la suprasarcinA;
2 - impotriva curenlilor de scrrtcircuit;
3 - "instantanee".
Exanptu: un disirnctor SCHNEIDER
ELECTRIC tip C 400 N cu un declanqa-
tq €lectonic ST 2045 are protec'fia la
suprasarcine reglatA la 0,5x4OO = 200 A,
protecfia la scurtcircuit reglati
10x200 = 2ffi A qi protecth ,instanta-
nee" reglati la 15 /, = 15x4@ = 6A@ A.
Declansatoarele electronice se folo-
sesc pentu protecfia cabluilor, tans-
formatoarelq, generatoarelor. Au o
mare precizie de reglare gl sunt insen-
sibile la temperatura ambiantA.
ln tig. |,1.4.22 sunt prezentate curbele
de limitare in curent ale unor disjunc-
toare constuite de lirma SCHNEIDER
B-ECTEIC, la o tensiune de 380 V.
Es<emplu: un disi.rnctor C 400 L limi-
teazi un cwent de scurtcircuit cu va-
loarea efectivi d€ 100 kA" la 42 kA.
Disjunctoarele se aleg in functie de
tensiunea refelei, frecvenfA, cr.renl per-
manent, numdr de poli, curentul de ru-
pere, tipul receptoaralor.
Curentul nominal al disjurctorului tre-
buie sd fie md mare decAt curenful per-
manent, iar qrentul de rupee trebuie
si fie mai mae decAt cLrentul de scurl-
cicuit ciin locul in cae este instalat.
in tabelul 11.4.2 sunt prezentat€ ryinci-
la palele caracteristici ale unor disjunctoa-
re fabricate de SCHNEIDER ELECTBIC,
pentru tens,iunea norninala de 440 V.
Ptin filialie se infelege utilizarea pute-
rii de limitare a dispnctoarelor, oterind
posibilitalea de a instala, in aval, dis-
junctoare mal pufin performante. Dis-
lunctorul din amonte joac6, in acest
caz, rolul unei bariere pentru curentii
intengi de scurtcircuit.
Filiatia se referA la toate aparatele si-
tuate in aval, nu nunrai h doud aparate
consecutive. Se precizeazC ca curentul
de rupere a disi.rrrctorului din arrprrte

10m
5000
2000
10@
5{IJ
200
100
50
n18

1 2 3 45 7 10 2G05o/O0m l/h 2 3 45 7 10 203050/0100200

b
Flg. 1t42o. Gurteh de deohqaru ah dblunctorrebn Flgr ll4.2f . ProtEcfa la
a - p€ntru cwenli nominali mai mici de 100 A; upraratdnl (dlaf unctor er
b - pentu curenli nominali inte 125 gi 1250 A. dcclangator Cccbonlc).

Tabebl 11.4.2 Prlndpable caractorletcl ale unor dlsJunctoare faDrlcato de SCHNEIDER ELECTRIC,
d€ 380 V
TIp disjunctor Gurent Crent de Iip Curent Curent de
permanent [A] rupere [kAl disiunctor [Al
permanent ruoere [kAl
Le2 t 38 {,r c 160H 160 35
C32N 38 I c1601 160 150
c 32)1 40 '!_0
rcq 25
c32L 38 2? 25_Q 35
C32LH 40 50 250 50
c63H 63 8(5OA) C2501 250 150
6 (63 A)
c63L 6q 22 c400N 400 CA
C63LM 63 50 C4OOH 400 50
100 't0 c400L 400 150

125 22 c630N oso 35

c125H u5 s0 ,._! _ _ q_69-0 H_ 630 50
c 125 LB 125 1QQ_ r C q!0 L 630 150
c1251 125_ 150 i _ r_oqg I C_ I 1000 150
c160N 160 25 C 1250 1250 50
 il.lnstalafii electrice Capitolul 4: Aparare etectrice Etr
trabuie sd fie superior crrentului de ELECTRIC care asigur6 selectivitatea. automat.
sqtrtcircuit din locul in care este instalat. ln fig. 11.4,25 se prezintd un exemplu de [n absenfa unul curent de defect, flu-
[n tabelul 11.4.3 sunt prezentate dls- alegera a disjurrctoarels. Limita de xurile magnetice produse de bobinele
jurrctoarele care pot fi montate in aval, selectivitate inte Do - Dt, D'o - Dr, D'o infdgurate pe lor au suma algebrici nu-
cu puterea de rupre "Tn6rita' prin lili- - Dz, esle multiplicatE cu numirul de ld. in cazul aparifiei unui defect, fluxul
afie cu disJuncloarele din amonte. fansfornutoare legate ?n paralel.
380 V
Efrrptrliliatre in tei tepte (fig. 11.4.23). Dispnctoarele Do 9i D'o se aleg de
Dlsi.rnctorul A alege un C 250 L cu o tip C 1250 cu cuentul nominal 1250 A A 200 A 200c 250 L
putre de rupero de 15O kA, pentu un > 1155 A gi cu puterea de rupere
l*=80
curent de scwtcircuit in aval de 80 kA. 50kA>I =48kA.
Disiunctorul B alege un C 125 N care, Celelalte disjunctoare se aleg in
degi are o putsre de rupere de 22 kA, funcfie de curentii nominali, de curentii 6gAC125N
prin fitiafle, puterea de rupere ests de scurtclcuit gi de selectivitalea pre-
.intiritA" la 150 kA. Disjunctrul C se cizati in tabelul 11.4.4.
alege un C 32 N, puterea de rupere de Dbimctos€ dferenfiale
I kA fiind "intdritA" prin liliafie cu Au rolul de a asigura protectia:
25AC
C 250L la 25 kA, peste I* = 24 kA. - personalului de exploatare impotiva
Prin selectivitafe se infelege coordo- contactelor indirecte;
nrea dispoltivelor de -rnferupere au- - a echipamentelor qi constucfiei la
tomatA, astfel lncSt un defect care in- ' exist€nta unor cuenli de lugrd pe una Flg lle{20. Flllafla m trol tr6pto.
t*vine intr-un punct oarecare al refelei din faze datoritA unor defeclo cum ar
sd fie eliminat de disjunctorul amplasat fi: scurtcircuil, contacte imperfecte,
in amonte fatd de locul defectului. defecte de izolafle.
In fig. ll.4.2a se prezinte un tansfor- Oispozitivul diferenfial este tormat
mator care alimenteaz6 3 lablouri de I dintr-un circuit magnetic in formi de
distributie. tor pe care sunt boblnate (sau fl lraver-
Selectivilatea este ideald daci, pen- seazA) circuitul sau ckcuilele de fazA 9i
tru oricare def6ct, suprasarcin6 sau cel de neutru.
scurtcircult, dislunctorul Dz se deschi- in fig. 11.4.26 a se prelnid schema
de 9i Dr remAne inchis. in acest lel se unui disjunctor diferenlial monofazat, in
inferupe alimentarea cu energie elec- care sunt prezentate:
trlcA numai a receptoarelor care sunt 1 - contactele;
situate in aval de locul defectului. 2 - declangator magnetotermic;
Selectivitatea s€ poate realiza fie in 3 - tof;
\ \
funcfie de cwentul de declansare /_ 4 - circuit de fazA;
(selectivitate ampermeUicd), tie in tun# 5 - circuit de nul;
fie de timpul de declangare t, (selecti- 6 - bobind de misuri;
vitate cronometricA).
ln tabelul 11.4.4 se prezinH coordona-
7 - elechomagnef,
I - buton de anclagare a dispnctaului:
llr
flg.llA2 Transfomator care
Clrncntcazl trcl tabloud
\Y,,

rea unor dislunctoare SCHNEIDEH 9 - buton de declangare manual sau de

80
rc
60

50
42
40

30

10
s
8
7
5
5

4
4 55 78 910 n 30 40 50 607080901m 200

Flg.ll.4,2- Curbelc de llmltaru h qrrent alc unor dbluctoerc con:fruhte

dc tlrmq SCHNEIDER EI-ECTFIC, la o tcnstun d. 98) y.
ft[l Capitolu!4: Aparate electrice IL lnstalatii electrice

magnetic din tor are o valoare diferitd
de zero, in bobina 6 se induce o ten-
Lr Lz Lg
I I I
Flg.//,A.A. Schema de prlnclplu a
lhtneruptoruhl dllerenfl al.
siune electomotoare, iar electromag-
netul 7 produce declangarea disjuncto-
rului. in cazul unui disjunctor tifazat, in
afara bobinei 6, pe un tor sunt dispuse
4 bobine traversate de curenfii de tazi
gi de curentul din conductorul de nul.
Sensibilitatea dislunctorului diferenfi-
al precizeazA valoarea curentului de
defect care conduce la declangarea
disjunctorului. Acest curent are valori
de 6, 10, 30, 100,300 pi 500 mA 9i 1A.
[n cazul in care se instaleazi mai
multe disjunctoare dilerenfiale, se poa-
te realiza fie o selectivitate orizontali,
fie o selectivitate verticald.
in cazul in care se realizeazd selecti-
vitatea orizontal6, disjunctorul din
amonte este fdri proteclie diferenfiali.
in cazul unui defect se intrerupe numai
circuitul in care acesta s-a produs (fig.
11.4.27 a).
in cazul selectivititii verticale, sensi-
bilitatea disjunctorului din amonte /r,
tebuie s6 aibd o valoare de 2 ori mai
mare decAt cea a dislunctorului din
aval lro, iar timpul de declangare a dis-
junctorului din amonte tebuie sA fie
mai mare decAt al dis,junctorului din
aval (fig. 11.4.27 b).

2 x 800 kVA
In=115s n tn=1155 A
20 kv/400v

selectivitate
C '1250 tip S
E lsc=48
C 1250 tip
selectivitate
totali
S

totald
ln=350 tn= 230 A In= 17 A

E c250L
SB 250
E C32LH
204
E
lsc= 3o kA selectivitate 1".= 30 kA
totali selectivitate
selectivitate totaltr
totala ln=110 A

c1251
125 A
E c 100
804
lbEl c.l25
rzs r-
A
ln=20 A
c32L
25A
lr"=12 kA curba U ln=72 A curba U
selectivitate
totalA

C32N
25A
EIn= 2o A

Flg. 11.425. Exerplu de alegero a dlslunstoarplor.

:-'' \
r....Q a

Flg. 11.420. Dlsrunctor dforcnfla!:

a - schema disjunctorului diferential; Flg.llAfll, Reallzarsa
b - simboluri utilizate in schemele electice orlzontale (a) Ol verdcale (b).
 Il.lnstalatii electrice
4.2r{. Inreruptoare dlferanfl ah
Se folosesc pentu:
- personalului de exploatare impotriva
atingerilor directe sau indirecte cu
mediile bune conducetoare de elec-
tricitate, adici impotriva riscului de
electrocutare. Aceste intreruptoare
diferenliale suni cu sensibilitate
ridicatA, de la 10 pAnA la 30 mA;
- protectia instalafiilor impotriva defec-
telor de izolafie, cars au ca urmare
deteriorarea materialelor 9i provoca-
rea incenciiilor; aceste intreruptoare
diferentiale au o sensibilitatea de la
100 mA pAnA h 300 mA.
Schema de principiu a intreruptorului
diferenfial este prezentati in fig.
,1.4.28, Pe torul 1, situat in aval de in-
freruptor, se monteazA bobine traver-
sate de curenfii din circuitul de alimen-
|gre; 2 este un buton penfu verificare
(testarea) funcf ionirii ansamblului;
3 - rezistenti adifionald $i de proteclie
a circuitului de testare: 4 - buton rota-
tiv de rearmare sau comandd manuald
a inchiderii sau deschiderii; 5 - dispo-
zitiv pentru blocaraa intreruptorului in
pozifie deschisA, in vederea evitirii
reancla$5rii intreruptorului; 6 - organ de
comandd.
infruptorul diferenfial poate fi pre-
vizut cu contacte auxiliare normal in-
chise gi normal deschise.
42.5. Ghel de comandd
9i butoane
Se folosesc pentru comanda circui-
(elor eleckice de curent alternativ, la
frecventa de 50...60 Hz, $i a circuitelor
slectrice de curent continuu [a tensiuni
da 24; 48: 1"10V Acestea se constru-
iesc astfel incAt si suporte milioane de
comenzi.
In fig. 11.4.29 se prezintd diferite tipuri
de butoane cu conrandd prin apdsare
(a), pentu oprirea de urgenld (b), cu
rnanelA (c), cu cheie (d), cu manetd (e).
in fig. ll.4.30 se reprezinti butoane
cu semnalizare luminoasd. Limpile de
Flg. !1.429. Ditortu Upud dr butoane.
Capitolul4: Aparate etectrice
semnalizare sunt cu incandescenli la o
tensiune mai micd de 130 V, putere de
2,6 W, sau cu neon care funcfioneazd
la tensiuni cuprinse intre 110 qi 380 V,
precum $i blocuri cu butoane de co-
mandA $i semnalizare.
43. Aparate elec,trice
de semnallzare
elecfic6 are drept scop
Semnalizarea
tansrniterea la distanfA a unor infor-
mafii sub formi luminoasd sau sonor6.
lnformafiile se codificd dupA care se
bansmit la distanli.
Prin codificarea semnalului se intele-
ge transformarea unor informatii, in
tensiune sau curent, prin contacte ac-
tionate automat sau prin butoane.
Semnalul este transmis prin linii gi une-
ori este amplificat. Semnalul lransrnis
acfioneaz6 tie direct, fi€ prin rele€.
Sursa de energie este de curent al-
ternativ: 12, 24.48 V sau de curent
continuu (baterii de acumulatoare).
r ASnrate de sennalizare sonorA
in fig. 11.4.31 se prezint6 schema unei
sonerii, unde:
1 - este clopot;
2 - ciocan;
3 - bobinA cu circuit magnetic flx;
4 - born6 de racordare;
5 - armiturir mobilS;
6 - gurub de reglare a contactului bo-
binei mobile:
7 - borna gi suportul armAturii mobile.
Afunci cAnd cuentul baverseaz6 bo-
bina 3, armSfura mobilA, 5, esle afasA
$i ciocanul lovegte clopotul. in acehsi
timp contactul 6 este interupt. Cdnd ar-
mltra 5 revine in pozilia iniIaE, con-
tactul 6 este restabilil, curentul taver-
seaz6 din nou bobina si ciclul se reia.
Reglarea frecvenfei sunetului se rea-
lizeazi cu gurubul 6.
ExistA sonerii de curent alternativ
care au o armdturd mobilS ce vibreazi
la frecvenfa curenlutui alternativ, aceas-
ta fiind atasA de doui orl pe perioadd.
Fh, ll4.g0. Butoans ail t€finsllzaro lumlnoae5.
E[
in afard de sonerii mai sunt utilizate,
ca aparate de semnalizare sonori: bu-
zerele, hupele gi sirenele. Acestea, de
reguli, sunt montate in schemele de
comandA ale diferitelor tablouri de au-
tomatizare.
o Aparate de semnaltsare hrninoasA
Acestea srnt ldmpi de sernnalizare cu
diode el€ctoluminiscente cu rezistentA
de balast incorporatd sau coloane lumi-
noase c€ pot avea pani la cinci etap.
44. Aparate electrlce
ile mlsur{
Un aparat de mAsur6 este un sistem
care traduce un fenomen fizic intr-un
alt fenomen care poate fi vizualizat 9i
apreciat. ln fig. 11.4.32 se prezintA sche-
ma bloc a unui aparat de misurS.
4.4. 1. Aparate magn€to€lec'trico
Acestea au in constuctie un magnet
permanent ce produce un cAmp
magnetic uniJorm.
ln acest cdmp se gisegte o bobini
mobiti ce este alimentati cu un curent
proporfional cu mdrimea de mdsurat,
Asupra bobinei acfioneazA un cuplu
motor produs de cAmpul magnetic Ai
un cuplu rezistent mecanic, produs d€
un sistem de arcuri elastice. La echi,
libru, deviafia unghiulari a a bobinei
3'+--
6
Scherna unel ronoril.
sBf Gapitolul4: Aparate electrice II. lnstalatii electrice

este marcati p€ un ecran, d€ un ac in-
dicato (solidar cu bobina). Ea este
proporlionala cu curentul ce gece prin
bobinA:
a=kl (4.4.1)
in care:
k - esle constanta caracteristic5 apa-
ratului;
/ - curentul ce trece prin bobinS.
Scala aparatului este uniformA. DacA
se schimbd sensul curentului care tra-
vsrseaze bobina mobilS, acul aparaiu-
lui deviazA in sens opus. Acestea sunt
aparate polarizate gi se folosesc in cu-
rent conllnuu.
Aparatele rnagnetoelectice au o cla-
sd de precizie loarte bunA (0,1 sau
chiar mai mici).
Cu ajutorul mecanismelor magneto-
eleclrice se construiesc miliamperme-
tre, milivoflmeue, amperm€tre gi volt-
meire de crent continuu.
Pentru a fi utilizate in curent alterna-
tiv, se folosesc punti redesoare. Scala
aparatutui se gradeazi in valoarea
efectivA a m6rimii de m6surat: curent,
tensiune.
4.4 2 Agarato foromagnotico
Funcfionarea ae6sto. aparate de
mAsri se bazeaza pe forla elecuo-
magneticd exercitati de un c6mp mag-
netic asupra unel plese magnetice.
Echipajul fix il constituie o bobinA
parcursS. de curentul (4. Aceasta creea-
zA cAmpul electomagnetic ce acfio-
neaze asupra echipaiului mobil, format
dinf-un fir moale gi sotidar cu acul in-
dicator. Cuplul antagonist este dat de
un resort spiralat.
Cuplul motor este dat de relatia:
u =lr(t\
2 \da) s4z)
alternativ. [n curent alternativ aparatul
mAsoarA valoarea efectivA a mArimii:
tensiune sau curent.
4.a.3" Aparate eleclrodiinamie
Circuitul magnetic este format din
doud bobine fixe conectate in serie Oi
taversate de un cwent /,. Acnsl circuit
produce un cAmp magnetic inductor in
care se dispune o bobind mobili tra-
versatA de un cwentul !.
Deviafia unghiularA a acului apara-
tului este proporfionali cu valoarea
medie a produsului celor doi curenli:
o-xlI\r,at (4.4.41
Cu ajutorul mecanismelor electrodi-
namice se construiesc amp€rmetre,
voltrnete, de curent continuu gi alter-
nativ $i wattrnetre.
4ll'4. Apsrsto de hducfle
Funcfionarea acestor aparate se ba-
zazA pe a{iunea reciproci dinfe flu-
xrile magnetice create de una sau mai
multe bobine $i curentii induqi cle aces-
te fluxwi in organul mobil. Aparatele de
induclie funcfioneazi numai in cuent
alternativ.
Aparatul de inducfie cu fluxui multi-
ple (fig. ll-4-33) este format dintr-un
disc metalic ce se rotegte in Tntrefieru-
rile unor electomagneli.
Fluxurile magnetice At$i Oz defazate
intre ele interaclioneazi cu curenfii in-
dugi de ele in disc, formAnd un cAmp
inv6rtitor.
Cuplul motor este proporfional cu
produsul curenfilor I, Si /, Si sinusul un-
ghiutui de delazaj ltrdinUe acegtia;
M" = k. . l, . l, sin tll
Cuplul rezistent este dat de arcuri
(4.4.5)
ln regim alternatlv, pentr'u mesurarea
tensiunilor, se folosesc voltrnetre mag-
neloelectrice cu redresor, feromagneti-
ce, electrodinamice sau electronice.
Voltmerele s€ monteaza in paralel
cu elemente de circuit pe care se md-
soari cdderea de tensiune sau inhe
bornele relelei.
Pentru extinderea domeniului de m6-
surare in regim continuu se folosesc
rezistente aditionale F, legate in serie
cu voltmetrul, cu r€zlstentd internd Fn
(fig. 11.4.34 a). Rezistenfa adiliona16 se
determini cu relafia:
R, = R,(n-l (4.4.8)
unde:
n - reprezintA raportul dintre tensiunea
carg se misoari gi tensiunea indi-
cate de voltmetu.
Pentru extinderea dorneniului de
misrrare, in regim alternativ, se tolo-
sesc translormaloare de mdsurA de
tensiune (fig. ll.4.3a b).
Transformatoarele de mAsur6 de ten-
siune nu se deosebesc din punct de
vedere constructiv de tansformatoare-
le monofazate de micA putere. infAgu-
rarea secundara a transforrnatorulul se
dimensioneazi pentru o tensiune de
'100 V, Regimul de funclionare a aces-
tq fansformatoare este regimul de
mers in gol, deoarece rezistenta inter-
Flg. l!;[33. ApEratrl de lnducfc cu
lltmtrl mulUple.

unoel spirale gi este proportional cu tuafia n

L - esle inductia proprie a ansamblului a disculul:
bobind - miez, Mr= kr'n (4.4.6)
a - este deviafia unghiulard a acului La echilibru:
aparatului- n=k',lr.lrslntlr (4.4.7)
Dacd d.ldo = const., deviatia un- Aparatele de inducfie cu fluxuri mul-
ghiulard a acului aparatului este: tiple se ulilizeazi ca voltmetre, amper-
a = k. l' (4.4.3) metre, wattmetre $i contoare.
in care:
k - este constanta caracteristicd a 4.4,5. Mlsurarea tenslunilor.
aparatului; Extinderea dorrniului
/ - curentul ce trece prin bobiM. de m[surare
Scala aparatului este patratica.
Aparatele feromagnetice se folosesc in regim continuu, tensiunile se mA-
atit in curent continuu, c6t 9i in curent soard cu voltmetre magnetoelectrice.
_|
fltnrim€a I I- Feno,r',€" I l-crotu
I ebcricE J-+l dectric l-+l motor I

b
Flg, ll.ll.3{. Exdnders€ domenlului
dc m&urere a tensiunllorh ragim:
Flg. 11.,f.32 Sc-hern bloc a unul aparat de m5eurl. a - continuu; b - alternativ