GERMANA PENTRU iNCEPATORI fn economia si societatea roméneasc& schimbarile survenite in ultimii ani, au adus cu ele multe-multe probleme dar si multe posibilitafi. Pentru a putea exploata aceste posibilitati este foarte important& cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe {ari din Europa. in economie, in turism si in cultura este indispensabilé cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe fari europene limba germana se preda deja din scoala general. Metoda bazata pe insusirea treptat a cunostinjelor noi, introdust de EUROCOR, se utilizeazi de mult timp cu succes in jarile Vest-Europene si in Statele Unite, Dupa céteva lectii si dumneavoastra veti constata ci obfineti rezultate rapide cn eforturi relativ mici. Este de ajuns sa invafati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetirii sistematice a exercifiilor si atunci vefi progresa in mod garantat. Parcurgeti deodata cel mult o jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde 0 cantitate suficienté de material nou pentru a exersa. ‘Atunci cfnd rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rosu. Folosirea acestaia are sens doar daca afi repetat deja de trei-patru ori exercifiul. Daca acoperiti textul cu filtrul rosu, raspunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastré trebuie si-1 ghiciti. Prin indepirtarea filtrului, putefi verifica dac& afi rezolvat corect exercifiul. Dact untilizati si caseta, cu ajutorul filtrului rosii putegi s& va verificafi si pronuntia. Atunci cand invatim un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita ,,memorie de scurti duraté”, Dac& dup’ aceea nu repetiim, sau nu folosim din nou cele invajate, foarte probabil le vom uita repede. in schimb dacd recapitulim des si utilizim cele invatate, atunci acestea ajung in asa-numita ,memorie de lung& durata”. Datele acumulate in aceasti memorie (ca de ex.: numele personal) vor ramane acolo pentru foarte multi vreme. Veti constata repede, c& exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usurinta a noului material. Acesiea contribuie la sporirea increderii in fortele proprii si a dorinfei de a continua invaqarea,Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are doud parti. in prima lectie, se afl exercitiile cu materia nou&. Partea a doua a celei de a doua lecfii nu cuprinde cunostinte noi, aici gasiti exercitii de verificare. Fiecare lectie se incheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale gi cu tema pentru acas’. La sfargitul caietului de curs se aflé glosarul cuvintelor gi expresiilor noi precum si transcrierea lor fonetica in ordine alfabetica. Pronuntia se aflé in paranteza dreapti. Pe marginea paginilor veti intélni urmitoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile lexice sau gramaticale specifice limbii germane. Exercitiu pentru verificarea materialului lexical si gramatical insusit. Cuvinte noi. Problema aparuta in acest exercitiu este tratat gi in lectia 3. la pg. 21. i Observatiile cele mai importante, care se referd la regulile gramaticale sau la pronuntie, le gisiti totdeuna reliefate prin acest semn grafic. ik Textul care urmeazi dupé semnul ,>" tiparit cu rosu (care nu se vede in cazul folosirii filtrului rogu araté) ca exercitiull trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui text sau traducerea unei propoz’< LECTIA 1. — PARTEA iNTAI Cititi cu atentie pronuntia, aflaté in paranteza dreapta: Guten Tag - Bund ziua! < guien - [gu:tin] - bun, bund Vocala silabei accentuatd este notat cu liter groasa [gu:tin]. in cuvantul [gu:tn] vocala uw” se pronunfa lung, ca in cuvantul romanesc ,,bun”.| Vocala pronunjata lung, o marcdm totdeauna cu punct dublu ,,:”. Vocala ,,e”, aflata la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronuntS ca vocala roméneasca A” [gu:tan]- Tag - zi in cuvantul [ta:k] vocala ,a” se pronunta lung. Consoana ..2”, la sfarsitul cuvantului se pronungi ca si consoana ,c”, din cuvantul care”. Consoana ,c” este transcrisa prin .k” [ta:k]. Guten Morgen - Bund dimineata in cuvantul [mo:rgan] vocala ,,o” se pronunt& lung. Vocala ..c” se pronunta cu 2° [mo:rgan]. v Wie geht es? - Ce mai faci?, Cum te simi? in cuvantul [vi:] diftongul ,,ie” se pronunt cu ,i” lung, ca in cuvantul ", iar vocala ,e” nu se pronunté [vis]. » es geht - bine, mulfumesc in cuvantul [gEt] vocala ,e” se pronungi lung. Acest ,,e” lung, il marcdm cu majuscula E si o pronuntam ca pe vocala e” din cuvantul Eva", iar consoana ,h” nu se pronuntd [gEt]. v Frau Schmidt - doamna Schmidt in cuvantul [frau] articulim diftongul au” ca in cuvantul sau”, insd vocala a” este mai accentuati decat vocala 1" [frau]. sch” - se pronunfa cu ,” roménese, ca in cuvéntul ,.si” [smit}