Sunteți pe pagina 1din 10

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Expresionismul Abstract American Din

- dupa al doilea razboi mondial se muta centrul artistic de la Paris la NY


- pentru prima data in istoria artei, SUA nu mai este influentata de Europa ci iradiaza
curente inspre vechiul continent
- inca de dinaintea razboiului, in cadrul artei abstracte se dezvolta o directie
expresionista mizand pe transcrierea directa a starilor sufletesti
- desi arta abstracta, are o latura expresiva si o incarcatura emotionala
- 2 directii – action paintings – Pollock, de Kooning
– color-field paintings – Rothko, Newman, Still (influentati de mitologie si religie –
lucrarile lor indus starea de meditatie)
-
- se produce o delivrare a universului interior prin tuse, pensulatii, semne grafice sau
picturale ce alcatuiesc imaginea asemeni unor seismograme
- este directia dramatica a artei informale care a culminat in action painting

2. Abstractia post-picturala

3. Neo dada
- termenul de “neo dada” apare la inceputul anilor ’60
- acest termen include multe forme de expresie artistica ale timpului (pop art, junk art,
nouveau realisme, arta conceptuala etc) – practic este un pretext de a revitaliza si a readuce in
discutie curentul dadaist
- singurul aspect care leaga toate aceste forme de expresie este utilizarea colajului,
ready-made-ului si a obiectelor gasite
- in plus, artistii care pot fi alaturati acestui curent nu sunt preocupati de latura estetica
a operei lor (?)

4. Nouveau realisme
- miscare artistica aparuta in Franta spre sfarsitul anilor ‘60

Pagina 1 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- ca si dadaistii sau suprarealistii, adeptii acestui curent preiau din cotidian diverse
obiecte
- lucrarile lor varoaza intre afise rupte, obiecte impachetate, gramezi de gunoaie,
deseuri urbane (piese auto, materiale, vase etc)
- este considerat opusul unor miscari ca Neo dada si Pop art
- Arman, César, Christo, Niki de Saint-Phalle, François Dufrêne, Raymond Hains,
Yves Klein, Mimmo Rotella, Daniel Spoerri, Jean Tinguely, Jacques de la Villeglé

5. Pop art (popular art)


Termenul de ara pop este folosit prima oara de cel care va fi unul dintre principalii
exponenti ai miscarii, Eduardo Paolozzi, in 1947. Curentul in sine ia forma pe la inceputul
anilor ’50 in Anglia. Printre artistii europeni mai pot fi mentionati: Richard Hamilton, Reyner
Banham, Alison & Peter Smithson.
Miscarea este bazata pe referintele la concret, la valorile continute in cele mai banale
lucruri din mediul de existenta; este o reactie impotriva descompunerii si a disparitiei lumii
vizibile in tendinte ca abstractionarea, expresionismul abstract.
In 1960, arta pop este adusa la NY de catre Robert Rauschenberg si Jasper Johns.
Aici, intr-un climat dominat de expresionismul abstract are loc un succes nesperat al noului
curent. Criticul Harold Rosenberg afirma ca “arta pop reprezinta profesionalismul in arta
americana”.
- nume in SUA – Andy Warhol, Roy Lichtenstein, James Rosenquist
- nume in Anglia – Blake, Caulfield, Hamilton
- dezamagirea individului fata de uniformitatea societatii de consum, fata de
imposibilitatea maselor de a crea
- revolta impotriva promovarii exagerate a ortodixiei in arta si viata
- poate fi considerat primul printre primele manifestari ale postmodernismului
- in Rom, ecourile pop ajung prin Bitan, Lia si Dorin Sas

6. Op art (optical art)


- expresia apare in 1964, legat de expozitia “The Responsive Eye”
- presupune 2 tehnici:
- la pictorii americani - suprafetele colorate, miscare sugerata de linii
Vasarely – “agresivitatea cu care structurile produc un impact pe retina”

Pagina 2 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- crearea tablourilor in relief – privitorul este astfel obligat sa se deplaseze pentru a


vedea imagininile ce se schimba in functie de punctul din care priveste
Moholy Nagy isi incepe cercetarile asupra luminii, spatiului si miscarii, in vedera
crearii “Masinii luminoase” – este precursorul lui Schoffer care realizeaza “Turnul luminos”,
in care culoarea si lumina variaza in functie de conditiile exterioare.

7. Arta video
Bill Viola
Friederick Jameson – critic de arta video, arta semnificativa a perioadei.
- executa un joc liber cu spatiul si timpul, reproduce o actiune in timpul sau real,
compactari de timp (dideoclipul muzical si cel publicitar)
- s-a dezvoltat ca documentar, dar si ca limbaj artistic autonom, incepand cu filmarea
performance-urilor, apoi structurarea si prelucrarea imaginilor.
- exista un mariaj intre arta video si cea digitala.
Nam June Paik – sud corean, pionierul artei video.
- artist experimental, studiaza cu John Cage, Stockhausen
- a facut parte din Fluxus, trece la studiul relatiilor dintre sunet si imagine.
(manipularea tubului catodic)
- primul care foloseste part a pack (Sony)/camera video portabila
- NY, 1965 filmeaza traseul Papei dintr-un taxi, film ce avea sa fie proiectat intr-un
club.
- restructurarea imaginii, inventeaza repetitia, pune anume accente, creaza situatii
critice.
Bruce NAUMAN, Laurie ANDERSON, Vito ANCONCI, Graham HILL, Ulrike
ROSENGACH, Pippiloti RIST, Fabrisio PLESSI, Wolf VOSTELL. Acesta din urma foloseste
televizorul in instalatii sculpturale ’50.
Jean Luck Gotard: “Arta video s-a nascut adolescenta dar nu se va maturiza
niciodata.”
Bill VIOLA: “I do not know what it is I am like” – text sanscrit sacru indian, legatura
dintre diferite specii, lucruri. Are studii de folosofie mistica orientala, crestina, budism.
- il preocupa relatia dintre ‘eu’ si ‘non-eu’, (personalizare, depersonalizare).
- filmul este o istorie a vietii din mineral-organic-anorganic.
- meditatii asupra tot ce este viu pe pamant, lumina/intuneric, masculin/feminin,
Yin/Yang, spatiu/timp.

Pagina 3 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- lucreaza cu muzicieni experimentali;


- ’95, reprezinta America la Bienala de la Venitia.
- ’97, retrospectiva la Whitney Museum.

8. Performance
Dupa ce multa vreme nu a fost incurajat din cauza imposibilitatii de definire a
conceptului, happening-ul iese din underground in 1958 datorita lui Allan Koprow. Nascut
din refuzul formei rigide si a ideologiei culturale americane care promova pop art-ul,
happening-ul se dezvolta la inceput la NY.
miscare artistica bazata pe interferenta dintre mai multe forme de arta (spatiala si
temporale – teatru, plastica, muzica film), urmarind anularea distantei dintre realitate si arta.
implica publicului, exista unele reguli, dar nu un scenariu bine definit, recuzite de
obiecte de arta dar si de obiecte de uz caznic, deseuri, s.a. se desfasoara in spatii voit
neculturale (parcari, holuri, piete etc)  happening-ul este o arta practicata si consumata de
un grup restrans, cu un grad mare de sofisticare
Fluxus – infiintat in 1961 de George Maciunas
– George Brecht, Dieder Roth, Nam June Paik, Joseph Beuys, Wolf Vostell
- happening-ul si grupul Fluxus proiecteaza in arena artistica forta si inventivitatea
unei stari de spirit si mai ales actiunea pe care autorii nu a vor mai putea repeta.

9. Minimalism
Arta minimalista este o creatie americana a anilr ’60, opusa unor curente ce tind spre
negarea obiectului artistic (happening). Arta minimalista reabiliteaza obiectul artistic ca fiind
semnificativ pentru el insusi. Opera e semnificativa prin mesajul sau exclusiv artistic. Din
structura ei este excklus tot ceea ce ar putea stimula sentimente si asociatii.
Se poate afirma ca arta minimalista este reprezentata doar de 5 artisti: Carl Andre,
Dan Flavin, Donald Judd, Sol le Witt und Robert Moris

10. Land art


Miscare artistica aparuta in anii ’60, in care artistul actioneaza asupra fizionomiei
unor forme de relief, modificandu-le sau populandu-le cu repere ale interventiei sale. In
esenta se incearca o reafirmare a legaturii cu natura si cu fortele naturale.
Land art-ul este o reactie la artificializarea si tehnologizarea mediului ambiant. Land
art-ul are un caracter profund social, prin avertismentul impotriva poluarii si a distrugerii

Pagina 4 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mediului. In locuri inca nepopulate (plaje pustii), artistii acestui curent aseaza, cu gest
polemic, semne ale efemerei lor treceri pe acolo.
- Robert Smithson, Dennis Oppenheim, Rafael Ferrer, Walter de Maria, Michael
Heizer, Christo, Douglas Huebler

11. Arte povera


- termenul apare pentri prima oara la un critic de arta italia Germano Celant in 1967,
legat de manifestarile artistice neelitiste
- termenul sarac nu se refera atat la problemela social politice din Italia de dupa
razboi, ci in special la materialele (umile, efemere, saracacioase, neindustriale) folosite de
artistii acestui curent – “o arta tehnologic saraca intr-o lume tehnologic bogata”
- singurul caz in care apar materiale industriale in operele acestor artisti sunt pentru a
prezenta conflictul dintre ele si materialele naturale
- astfel nu cvorbim de o arta saracacioasa ci de o arta fara liite, ce exploareaza toate
tipurile de materiale si procedee (sculptura, colaj, performance, etc)
- artistii: Giovanni Anselmo, Alighiero Boetti, Pier Paolo Calzolari, Luciano Fabro,
Piero Gilardi, Jannis Kounellis, Mario Merz, Marisa Merz, Giulio Paolini, Pino Pascali,
Giuseppe Penone, Michelangelo Pistoletto, Emilio Prinim, Gilberto Zorio

12. Arta conceptuala


Termenul de “arta conceptuala” a fost folosit pentru prima data de Henry Flynt in
1961, in legatura cu gruparea Fluxus. In 1963 publica in Fluxus Anthology, un eseu in care
scria “arta conceptuala este o arta a carei materie e conceptul; iar conceptul depinzand de
limbaj, se poate spune ca arta conceptuala este o arta a carei materie e limajul.”
Termenul de arta conceptuala se refera la o lucrare ce prezinta o idee, un concept, fara
a face uzanta de un act creator sau de vreun obiect de arta traditional. Inceputa pe la mijlocul
anilor 1960, arta conceptuala a continuat pana spre finalul anilor 1970. Este deci un curent ai
carui reprezentanti s-au indreptat reprede spre alte domenii de activitate.
Definitiile artei conceptuale variaza in functie de artisti, insa cu totii sunt de acord cu
afirmatia lui Flynt (materia artei conceptuale este conceptul).
Probabil lucrarile reprezentative ale artei conceptuale sunt seria lui Joseph Kosuth
“Investigations”, inceputa in 1967. Seria e compusa din picturi alb-negru de mari dimensiuni
cu definitiile din dictionar ale unor cuvinte. Cuvintele alese sunt cele cheie pentru arta
moderne, cum ar fi: inteles, obiect, reprezentare, teorie.

Pagina 5 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Arta conceptuala s-a folosit de multe media si materiale, si fiind o arta a conceptului
poate fi impartita in pictura (Mel Ramsden – “Secret Painting”), idee (John Latham – “Art
and Culture”, Jan Dibbetts – “Perspective Correction”), repetitie (Keith Arnatt – “Self-
Burial”, On Kawara “3 Date Paintings”), analiza (Joseph Kosuth – “Investigations”, Art-
Language), text in fotografie (Ed Rusha – “Twenty-six Gasoline Stations”), index (D.
Graham – “Houses for America”, Art-Language).

13. Post-modernismul
Nu neaga modernismul.
Postmodernismul – politic, social, economic:
Se apropie de cultura de masa, cultura media – Douglas Ketler – si implica
spectacolul, muzica, SF, sope, pulp fiction.
Cultura postmoderna:
- mizeaza pe cultura estetica, cultura minimei rezistente…nu se fereste de kitsch. Jeff
Cungs (sculptura, instalatii, pictura)
- reviziteaza istoria culturii – pozitii ironice (stim ca originalitatea se relativizeaza)
- manipulam secvente prin reluari din istoria artei.
Apropriatorism= insusirea operei deja facute. Sherie Levine – copia lucrari cunoscute
pe care le expunea sub numele ei.
CITATIONISM – APROPRIATORISM
Jack Derrida – deconstructivism (desfacere, distructie, fragmentare) nu mai lucreaza
cu intreg ci mai degraba fragmentat. Aici deconstructivismul este vazut ca o analiza.
PM pune accent pe atentia acordata celuilalt.
Multiculturalism – America –
Charles Juncks arhitect, care face teorie.
- in postmodernism expozitiile de arta contemporana sunt pline de orice, de la rechini
morti, la fotografie, de la pastile la ceramice, de la arta video la gunoaie – totul, mai putin
picturi moderniste

14. Neo-expresionismul international


- miscare impotriva imagisticii si a discursului artei minimaliste si conceptuale
aparuta prin anii ‘80
- revitalizeaza expresionismul german si expresionismul abstract

Pagina 6 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- ca un nou expresionism, acest curent readuce in scene subliectivismul formelor sale


anterioare, marcat de o textura flamboianta si figuri distorsionate
- artsitii se inspira din teme cultural-mitologice, nationaliste, istorice si eroice
- in Italia – Transavanguardia
- in Germania – Noii Fauvisti
- in Franta apare Figuration Libre in 1981 - Robert Combas, Remi Blanchard,
Francois Boisrond, Herve de Rosa
- artistii: Georg Baselitz, Sandro Chia, Francesco Clemente, Enzo Cucchi, Jörg
Immendorff, Anselm Kiefer, Markus Lüpertz, A. R. Penck, Julian Schnabel

15. Arta internationala dupa 1989


+ foi

16. Pictura, sculptura, grafica romaneasca intre 1945-1989


a) Realismul Socialist – 1945-1964
b) Liberalizarea culturala – 1965-1974
c) Inchiderea care deschide – 1975-1989

17. Arta alternativa 1945-1989 (experiment)


- caderea comunismului = disparitia cenzurii = decodificarea artei, iesirea la suprafata
a artei alternative
- prima parte a anilor ’90 este scena unor polarizari in arta romaneasca intre:
- revitalizarea traditiei religioase (neobizantismul din perioada comunista devine
noeortodoxism)
- efortul de sincronizare cu arta internationala
+ foi

Jackson Pollock (1912-1956)


in viziunea sa pictura trebuie sa fie capabila sa redea notiunea germana de tensiune,
pe care el o realizeaza prin ceea ce numeste “action painting”
utilizeaza improscarea si scurgerea vopselelor (tehnica “drip”-ului)
valoarea esentiala consta inspontaneitate; pictorul nu trebuie sa gandeasca ci sa lase
inconstientul sa actioneze (aspectul mecanic al gestului e compensat de temperamentul
artistului)

Pagina 7 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

este numit “new american painter number one”

William de Kooning (1904- )


pictor american de origine olandeza
are studii de arta, filosofie si istoria artei
in 1925 emigreaza in SUA, unde se imprieteneste cu Gorky
nevoia de noutate se simte in opera sa din 1947
maturitatea artei sale – seria reprezentarilor feminine din 1950
1955-1060 – scurta perioada abstracta, apoi revine la femei
tuse puternice, impulsive ce tin de filonul expresionist
cromatica este mai apropiata abstractiei lirice decat expresionismului

Robert Raschenberg (1925- )


debuteaza cu tablouri compartimentate in campuri acuperite de numere sau de o pasta
abundenta, acuzand materalitetea
din 1955 incepre seria “combine painting” – pe langa culori foloseste diferite obiecte
si “lucruri gasite”  opera sa capata tridimensionalitate
incearca sa umple golul dintre arta si viata
foloseste cifre, fragmente de fotografii, motive din imageria populara, Statuia
Libertatii, competitii sportive, personalitati politice
operele sale anunta si contribuie direct la dezvoltarea artei pop in SUA
face o serie de experiente in domeniul sunetului si al miscarii
de numele sau si al lui Johns se leaga desprinderea de excesele abstractiei lirice si ale
expresionismului abstract si inaugurarea unui nou realism ce a gasit formularea cea mai
apropiata in cautarile artei pop

Roy Lichenstein (1923- )


la inceputul activitatii tine de expresionismul abstract
devine unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai artei pop
influentat de benzile desenate si din imageria cotidiana a strazii, a reclamei – aducerea
in structura compozitiei a acestor “imagini gasite” se face pentru a le salva de la perceptia
cotidiana, a le scoate din contex si a le pune in paranteze
incearca sa restituie lucrurilor farmecul primei intalniri

Pagina 8 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

“fiecare semn, fiecare contrast din opera mea difera cu adevarat de original. Difera
prin scop si prin situatie si prin stralucire, din toate punctele de vedere. Si totusi seamana cu
originalul.”

Andy Warhol (1930- )


pictor american
pana in 1961 lucreaza in domeniul publicitatii comerciale, punandu-si la punct
modalitati de reprezentare specifice reclamei, graficii de gazeta si de carte
deseneaza comicsuri si bancnote, fiind tot mai mult atras de imaginea fara comentarii
a realitatii
in 1961 inaugureaza seria de compozitii constituite din etichetele si imaginea unor
produse comerciale, din reproducerea mecanica a fotogarafiilor unor vedete de cinema sau a
unor personaje de mare popularitate
motivele repetate (etichete, produse, chipul personajelor) dau tabloului o obsedanta
forta de patrundere
unul dintre cei mai reprezentativi artisti ai artei pop

Jasper Johns (1930- )


pictor si grafician american
din 1959 creeaza ambalaje de obiecte banale, oferind exemple din cele mai
reprezentative pentru Pop art
asetfel de ambalaje au fost considerate ca lucrari neodada, cei mai multi critici insa au
vazut in ele o replica data expresionismului abstract, replica in care se intalneste cu
Rauschenberg
afirma credinta in functia vizuala a obiectului
arta sa isi cauta propria identitate intr-un camp obiectual saturat de concret, tipic
pentru societatea de consum
obiectele (cuier, sticle de bere, cutii etc) se desprind din fluxul functionalitatii lor si se
propun ca expresie unica a realului
intaiul principiu al unei astfel de opere devine actualismul sau, pregnanta cu care se
ingheata o secventa semnificativa a unui proces

Pagina 9 din 10
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 10 din 10