 Budha accentuează autocontrolul prin ,,nimicirea pădurii de plăceri”

 Omul nu trebuie sa fie rob placerilor trupesti si sa nu devina lenes, caci lenevia este
suferinta si durere. Stradania spre cele bune este "cararea nemuririi". (Buddha)
 VT: Unitatea dintre trup si suflet este ilustrata indeobste de faimoasa parabola a orbului si ologului: "Un
rege avea o gradina frumoasa in care cresteau smochini ce dadeau roade timpurii. El a pus doi paznici sa o
pazeasca, unul olog si altul orb. Ologul a zis catre orb: vad cateva smochine minunate, urca-ma pe umerii
tai si vom putea culege smochinele si sa le mancam. Dupa un oarecare timp a venit si stapanul si a cerut
smochine, dar nu mai erau. Ologul a spus stapanului ca nu poate sa umble, iar orbul ca nu poate sa vada.
Atunci stapanul a urcat pe olog pe umerii celui orb si i-a judecat impreuna. La fel Dumnezeu va duce sufletul
si-l va face sa se salasluiasca in trup (dupa moarte) si va judeca impreuna atat trupul cat si sufletul".

 ,,Căci dacă viețuiți după trup, veți muri, iar dacă ucideți, cu Duhul, faptele trupului, veți fi
vii” ( Rom. 8, 13)
 ,,Cunoașterea ființei intime a lui Atman nu este cu putință pe calea observației și a
raționamentului. De asemenea, nu se poate exprima prin cuvinte ce este Atman în esența
sa. El poate fi cunoscut numai prin calea suprasensibilă, prin intuiție direct, după o
concentrare spiritual oânduită prin legi fixe, iar ansaamblul prcaticilor de meditație prin
care se ajunge la fericita cunoaștere a lui Atman se cheamă YOGA. Confundându-se în
adâncul sufletului său, yoginul, adică practicantul metodei de meditație numită yoga,
ajunge să cunoască marele adevăr că esența ultimă a îmtregii existențe este de natură
spirituală, este Atma, și că propriul său suflet, adevărata lui ființă, este de aceeași natură
cu marele Tot, cu Atman. Tat tvam asi (,,acela ești tu”), Atman ești tu, aceasta este marea
descoperire care umple de fericire pe căutătorul de adevăr și-I dă convingerea că tot ce
vede este simpa aparență înșelătoare, este maya, singura și adevărata relaitate a lumii fiinf
Atman sau Brahman. Odată ajuns la această experiență hotărâtoare, omul nu mai simte
nici o atracție spre tot ce este pământesc, trecător, părelnic, singura sa doriință fiind aceea
de a se resorbi în marele Tot, în Atman-Brahman. În aceasta constă ,,eliberarea”brahmana
(moksha, mukti), mântuirea brahmana” --- Istoria Religiilor, Vasilescu, p. 208-209
 YOGA -Ibidem 214
 Relația trup-suflet în Vedanta -Ibidem 213
 Hinuduismus : Exista diferențe sociale și politice între hinduși și creștini în India și
exiată de asemenea, o tensiune religioasă înte ei, la care cu greu se găsește o rezolvare.
Această tensiune dispare, o dată ce, ca mulți dintre hindușii moderni se adoptă
urmaătoarea poziție: ,, Toate religiile sunt la fel, toate se roagă aceluiași Dumnezeu, toți
murim cu același scop, numai căile noastre sunt diferite; tradițiile unei rase se adaptează
mai mult sau mai puțin acestui scop. Rolul pe care Krishna îl are în Hinuduism, îl are
Hristos în lumea occidentală Fiecare trebuie lăsat și încurajat să meargă pe calea lui, după
credința lui, pentru a se simți binecuvântat în credința lui” sau într-un limbaj din
Ramayana: ,, Există în Benares diferite Ramuri ale Gangelui- ele au diferite nume, apa
lor fiind folosită de o gramadă de oameni. Gangele, în care se fac băi curățitoare de orice
păcat și necurăție, este același”. Sau : ,, Unii o numesc vari, alții aqua, un al treilea o
numește pani, iar al ptrulea îi spune ,,apă”- ceea la ce se referă toți, este aceaeși apă
 indispensabilă. Așa este Saccidananda, Ființa Absolută, acea Conștiință Pură sau
Fericirea Absolută, de unii numită Dumnezeu, de alții Allah, de alții Hari sau Brahman” -
----------|\|| Hinduismus, Klaus Klostermaier, Editura J.P. Bachem, Koln, 1965

Despre mitologia și falsitatea Ramayanei și MAhabharatei—Madeleine Bardeau –Hinduismul—

p. 17