GRILE TITU MAIORESCU

CAPITOLUL V.
MISCAREA

Din culegerea de Titu Maiorescu, grile de Medicina Dentara, de la grila 574 LA GRILA 691, total
grile.

Miscarea se realizeaza prin intermediul sistemului osteo-articular si

muscular.

Tesutul osos este o varietata de tesut conjunctiv (dur).

Osteogeneza este procesul de transformare a tesutului cartilaginos al embrionului in
scheletul osos al adultului.

Formarea (osteogeneza)
 Dupa origine, oasele se clasifica in:
- Oase de membrana – apar prin osificare desmala (de membrana), deci se formeaza
oasele boltii craniene, partial clavicula si mandibula.
- Oase de cartilaj – apar prin osificare encondrala (de cartilaj), apar oasele lungi (oasele
membrelor), oase scurte (oaselor membrelor), oasele bazei craniului.

Cresterea oaselor
 Oasele cresc :
- In lungime – cu ajutorul cartilajului de crestere, dintre epifize si diafiza, este pe seama
osificarii encondrale
- In grosime - cu ajutorul periostului (membrana conjunctiva), partea interna care este
osteogena. Este pe seama osificarii desmale.

Punctele de osificare primara au urmatoarele caracteristici : apar in modelul cartilaginos al unui

os lung si se numesc puncte de osificare primitiva.
Clasificarea dupa formă:
 Oase lungi: radius , ulna, tibie, peroneu (fibula), humerus, femurul – cel mai lung os din
corp
 Oase alungite: clavicula, coastele (nu prezinta diafiza si epifize); Clavicula este un os
lung de forma literei S.
 Oase scurte: falangele, tarsiene, carpiene
 Oase late: frontal, parietal, coxal, omoplat, stern,
 Oase sesamoide: rotula – os liber, in lungimea unui tendon

 Scheletul capului / craniului :

- Scheletul fetei – viscerocraniul
- Scheletul cutiei craniene - neurocraniul
 Scheletul trunchiului
 Scheletul membrelor
- Scheletul membrelor superioare
- Scheletul membrelor inferioare

1. SCHELETUL CRANIULUI
1.1. Oasele neurocraniului – 8 oase (4 nepereche si 2 pereche)
- Frontal
- Occipital
- Etmoid
- Sfenoid
- Temporale (2)
- Parietale (2)
1. 2. oasele viscerocraniului – 14 oase (6 pereche, 2 nepereche)
 Maxilar (maxilar superior) – 2
 Mandibula (maxilar inferior ) – 1
 Cornete nazale – cornete nazale inferioare (2)
 Nazal – (superior cornetului) (2)
 Palatine (2) – os par
 Zigomatice (2)
 lacrimale (2) – NU ESTE OS AL NEUROCRANIULUI
 vomerul 1

2. SCHELETUL TRUNCHIULUI
• Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala, stern si coaste si bazin. (format
din osul sacru (din coloana vertebrala) plus oasele coxale (apartin centurii inferioare a
membrelor inferioare)).
 COLOANA VERTEBRALA este situata in partea mediana si posterioara a corpului si
resprezinta scheletul axial.
Coloana vertebrala este alcatuita din vertebre si are mai multe regiuni: cervicala, toracala,
lombara, sacrala si coccigiana.
Sacrul :
- Varful sacrului se articuleaza cu coccisul.
- Sacrul este un os nepereche, median, de forma triunghiulara cu baza in sus
- fetele laterale prezinta o suprafata de articulare pentru osul coxal.
Rolurile coloanei vertebrale:
- ax de sustinere a corpului
- protejeaza maduva spinarii (canalul vertebral adaposteste maduva spinarii)
- executa diferite miscari ale trunchiului
- executa diferite miscari ale capului.

Coloana vertebrală are curburi

- in plan sagital
- lordoze (concavitatea spre posterior)
- cifoze (concavitatea spre anterior)
- în plan frontal
- scolioze (spre stanga sau spre dreapta)
Sternul are 3 oase: manubriu, corp sternal si apedince xifoid (ramane cartilaginos pana la
40 ani). Este un os lat, nepereche.
Sternul situat median si anterior.

COASTELE (arcuri osteocartilaginoase) sunt 12 perechi (24), din care 7 perechi

adevarate, 3 perechi false (se articuleaza intre ele, la stern prin perechea 8, care se articuleaza la
perechea 7) si 2 perechi libere/flotante, nu au cartilaj si nu ajung la stern.
Perechile 1, 2, 3, 4, 5,6 , 7 sunt adevarate.
Perechile 8, 9, 10 sunt false.
Perechile 11, 12 sunt libere sau flotante.

3. Scheletul membrelor superioare

Scheletul membrelor superioare este alcatuit din centura scapulara si partea libera
(membrul superior liber).
Centura scapulara (superioara) leaga membrul sueprior de torace, are 2 oase:
clavicula si omoplatul (scapula).
Scheletul membrului superior liber:
- Regiunea bratului – os humerus
- Regiunea antebratului: radius si ulna
- Regiunea mainii: carpiene (8), metacarpiene (5), falange (14).
Clavicula are forma literei S si se articuleaza lateral cu scapula.

4. Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrelor inferioare este alcatuit din centura inferioara (pelviana) si
partea libera (membrul inferior liber).
Centura inferioară are 2 oase – coxale stang si drept. Osul coxal provine din
sudarea a 3 oase: ilion, ischion si pubis.
Partea libera:
- Regiunea coapsei – femurul
- Regiunea gambei – tibie si peroneul (fibula) – asezat lateral de tibie.
- Rotula –os sesamoid, forma triunghiulara cu baza in sus, singurul os liber din corp, situat in
tendonul muschiului cvadriceps si fata sa posterioara se articuleaza cu epifiza distala a
femurului.
Regiunea piciorului: tarsiene (7), metatarsiene (5), falange (14).

ROLURILE OASELOR
1. Rol de parghii ale aparatului locomotor.
2. Rol de protectie a unor organe vitale: cutia craniana, cutia toracica, canalul
vertebral, bazinul osos.
3. Rol de sediu principal hematopoietic – sediul generarii hematiilor, prin maduva
hematogena rosie.
4. Rol antitoxic: retine nuemroase substante toxice (Pb, Hg, F) pătrunse accidental in
organism si le eliberează treptat, fiind apoi elimibat renal.
5. Rol in metabolismul calciului, electrolitilor si al fosforului.
6. Rol de depozit de săruri minerale, rezervor de substante minerale.

COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR:

Osul are 20% apa si 80% reziduu uscat.
Matricea organica a osului are 90-95% fibre de colagen. Fibrele de colagen se extind in primul
rand paralel pe liniile de forta de tensiune.
Sarurile minerale sunt reprezentate in special de fosfatul de calciu.
Substanta fundamentala (oseina) are mare afinitate fata de sarurile minerale.

ARTICULATIILE organe de legătură între oase; sediul mişcărilor.

SE IMPART IN :
- SINARTROZE - articulatii imobile, fixe
- DIARTROZE (articulatii cu grad diferite de mobilitate), care se impart in 2 categorii:
AMFIARTROZE -articulatii semobile
ARTRODIILE - articulatii mobile.

Sinartrozele
 Fixe, imobile
 Fără cavitate articulară
 Mişcări foarte reduse
 După tipul de ţesut care se interpune între oase
- fibros: sindesmoze (suturile craniene)
- cartilaginos: sincondroze (simfizele)
- osos: sinostoze (sincondroze şi sindesmoze osificate cu vârsta).

SINARTROZELE sunt reprezentate de sinostoze, sindesmoze si sincondroze.

DIARTROZE :
AMFIATRTROZELE – articulatia dintre discurile intervertebrale si vertebre, au suprafete
articulare plane sau usor concave.
ARTRODIILE (mobile). Sunt articulatii sinoviale, cu o mare mabilitate. Au mai multe
elemente structurale:
- Capsula articulara este un element intalnit in articulatia mobila.
- Suprafata articulara
- Ligamente articulare
- Cavitate articulara
- Membrana sinoviala.
 PATOLOGIA OASELOR
1. Deformările coloanei vertebrale
- cifoza: exagerarea curburii coloanei toracale.
- lordoza: exagerarea convexităţii coloanei lombare.
- scolioza: curbare laterală anormală, la orice nivel.
2. Fracturile- întreruperea continuităţii anatomice a osului.
-cauze: traumatisme sau boli.
3. Entorsele - alungirea ligamentelor unei articulţii, precum şi a ligamentelor de
vecinătate; asociere frecventă cu sinovite, pot avea diferite grade de gravitate.
Tratamentul este in functie de gradul de gravitate.
4. Luxaţiile – rerezinta dislocarea elementelor unei articulaţii, predominant a
suprafeţelor articulare.

MUSCHII
Muschii au diferite forme:
- Patrulatera (marele dorsal, dreptul abdominal)
- forma de cupola (diafragma)
- circulari (sfincterele, orbicular al buzelor si al pleoapelor)
- trapez
- triunghiulara
- fusiforma (bicepsul, triceps)

Muschiul scheletic– stuctura

- corpul muschiului are fibre musculare striate
- corpul muschiului este portiunea centrala, voluminoasa a muschiului, la extremitati are
tendoane.
- la exteriorul corpului muschiului se afla fascia musculara (membrana conjunctiva)
- sub fascie, se afla o lama de tesut conjunctiv – epimisium
- septurile conjunctive care pornesc din epimisium se numesc perimisium
- fiecare fibra musculara este invelita intr.o teaca fina de tesut conjunctiv - endomisium

Clasificarea muschilor:
1. Muschii capului
2. Muschii gatului
3. Muschii trunchiului
- m. anterolaterali ai toracelui
- m anterolaterali ai bdomenului
- m. cefei si a spatelui
4. M. membrelor
- m. membrelor sup
- m. membrelor inf.
1. Muschii capului: m. mimicii, muschii maseteri,
2. M. gatului: sternocleidomastoidian, m. pielos al gatului
3. M trunchiului:
- anterolaterali toracelui: m. mare pectoral, micul pectoral, diafragma (separa cutia
toracica de cavitatea abdomoinala)
- anterolaterali ai abdomenului:
4. M. membrelor
- m. membrelor sup: deltoidul, triceps (situat posterior la nivelul bratului), m. biceps brahial
– situat anterior; muschii anteriori ai antebratului sunt flexori ai antebratului si ai mainii, si
pronatori ai mainii.
- la coapsa: m. adductor lung, scurt, mare, drept medial.
, biceps femural, semitendinos, semimembranos,
 M. croitor - cel mai lung muschi al corpului este m. croitor, sub el se gaseste M.
cvadriceps.
In loja anterioara (in partea anterioara) a coapsei se afla situati muschii croitor si
cvadriceps.
- In loja posterioara a copasei sunt situati muschii biceps femural, semitendinos,
semimembranos.
- In jurul articulatiei soldului se gasesc muschii fesieri.
- la gamba: triceps sural si gastrocnemian formeaza solearul. In loja laterala a gambei
se gaseste muschiul peronier scurt.
- la picior: partea plantara si dorsala.

Muschii scheletici reprezinta 40% din masa corpului.

Proprietatilor muschiului:
- CONTRACTILITATEA - este capacitatea muschiului scheletic de a dezvolta tensiune
intre capetele sale sau de a se scurta. Baza anatomica a contractilitatii MUSCULARE
este SARCOMERUL. Baza MOLECULARA a contractilitatii este reprezentata de
proteinele contractile.
- ELASTICITATEA – este proprietatea muschiului se deforma sub actiunea unei forte si
de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze.
Subrstratul anatomic este reprezentat de fibrele elastice din structura perimisiumului.
- Tonusul muscular - starea de tensiune constanta, caracteristica muschiului, care are
inervatie motorie somatica, senzitiva intacte.
- Excitabilitatea – se datoreaza proprietatilor membranei celulare, a permeabilitatii
selective a membranei celulare, a polarizarii electrice de la nivelul membranei
celulare, a conductantei ionice, a pompei ionnice de la nivelul membranei celulare.
- Extensibilitatea musculara – este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub
actiunea unei forte exterioare. Substratul anatomic este reprezentat de fibrele
conjunctive si elastice din muschi.

Tipuri de contractii:
IZOTONICA – TENSIUNE CONSTANTA, lungimea variaza, muschiul de scurteaza,
caracteristica muschilor membrelor; Muschiul presteaza lucru mecanic..
IZOMETRICA – lungimea muschiul ramane neschimbata (constanta), tensiunea creste,
caracteristica muschilor posturali; Muschiul nu presteaza lucru mecanic extern. Un
exemplu de contractie izometrica este caracteristica posturii corpului. Toata energia
chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intern.
AUXOTONICA – lungimea muschiul se schimba, variaza si tensiunea.

MANIFESTARILE CONTRACTIEI MUSCULARE

Manifestarile muschiului sunt

1-ELECTRICE
2.- chimice
3.- mecanice
4.- termice

Manifestarile electrice sunt reprezentate de potentialul de actiune al fibrei musculare.

Se propaga cu o viteza de 30 m/s.
Manifestarile chimice sunt reprezentate de mecanismul de cuplare excitatie-contractie.
Metabolismul muscular este anaerob in primele 45-90 secunde ale unui efort moderat sau
intens.
Manifestarile mecanice sunt reprezentate de secusa si tetanos.
 Contractia musculara unica se numeste secusa. Are 3 faze: de latenta, de contractie de
relaxare. Poate fi izometrica sau izotonica. Apare prin aplicarea unui stimul unic cu
valoare prag.
Durata totala este de 0,1 sec.
Faza de latenta 0.01 sec
Faza de contractie 0.04 sec
Faza de relaxare: 0,05 sec.
Tetanosul este aplicarea repetitiva a stimulilor cu o frecventa mare. Este o sumatie de
secuse. Contractiile voluntare ale muschilor sunt tetanosuri. Alt exemplu: sistola cardiaca,
frisonul.
Toate contractiile voluntare, ale muschilor scheletici se numesc TETANOSURI.
Tetanosul este complet si incomplet.

4. Manifestarile termice: se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara.

Patologia muschilor:
1. Oboseala msuculara
2. Distrofiile musculare

Oboseala msuculara
Este proportionala cu rata epuizarii glicogenului muscular.
Apare prin acumularea de acid lactic.
Este determinata de o stare de contractie prelungita si suatinuta a muschiului.
Apare si datorita scaderii ph-ului intracelular.

Distrofiile musculare (miopatii)

Este un grup de afectiuni musculare ereditare. Sunt progresive si degenerative, au severitate
diferita. SE diferentiaza clinic prin distributia selectiva a grupelor de muschi afectate. Tesutul
muscular scheletic este inlocuit progresiv cu tesutul adipos.
Apare in jurul varstei de 20 ani, mai rar dupa 30. Se ajunge la deformari mai mult sau mai putin
accentuate ale trunchiului si membrelor.