Sunteți pe pagina 1din 6

I.

Date generale:

Data: 10.05.2018

Şcoala: Colegiul Naţional „Octavian Goga" - Sibiu

Clasa: a X – a

Disciplina: Religie

Titlul lecţiei: Contribuţia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale : Antim Ivireanul

Tipul lecţiei: transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

Profesor: Marcu Viorica

Competenţe specifice:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

- să prezinte aspectele mai importante din viaţa mitropolitului roman studiat, în urma

informaţiilor primite de la profesor, precizând cel puţin trei momente importante din viaţa

acestuia;

- să specifice cel puţin trei momente importante din activitatea mitropolitului studiat,

folosindu-se de informaţiile primite de la profesor;

- să explice în ce constă deosebita contribuţie a mitropolitului studiat la dezvoltarea culturii

naţionale, având la dispoziţie fişa de lucru, fără a greşi;

- să prezinte aspecte din viaţa mitropolitului Antim Ivireanul pentru care

acesta a fost canonizat, folosindu-se de informaţiile primite de la profesor, amintind ziua

prăznuirii lui în Biserica Ortodoxă Română;

Obiective formativ-educative:

- să-şi exprime dorinţa de a cunoaşte cât mai multe fapte din viaţa şi activitatea

mitropoliţilor studiaţi;
Resurse:

1. Oficiale: · Programa şcolară pentru disciplina Religie, cultul ortodox, clasa a X-a;

· Planificarea calendaristică orientativă, clasa a X-a;

· Proiectarea unităţii de învăţare.

2. Temporale: · număr de lecţii: 1

· durata: 50’

3. Bibliografice:

1. *** „Biblia sau Sfânta Scriptură”, Editura I. B. M. B. O. R., Bucureşti, 1988.

2. Antim Ivireanul, „Didahii”, Postfaţă şi bibliografie de Florin Faifer, Editura „Minerva”,

Bucureşti, 1983.

3. Djindjihaşvili, Fany, „Antim Ivireanul – cărturar umanist”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1982.

5. Păcurariu, Pr. Prof. Dr. Mircea, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, Ediţia a V-a, Editura

„Sofia”, Bucureşti, 2000.

6. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, „Metodica predării religiei”, Editura „Reîntregirea”,

Alba-Iulia, 2000.

Strategia didactică:

1. Mijloace de învăţământ folosite la lecţie: imagini reprezentative din viaţa şi activitatea

mitropolitului, manualul de religie, fişe de lucu.

2. Metode de învăţământ folosite la lecţie: prelegerea, explicaţia, lectura, conversaţia,

argumentarea, observarea dirijată.

3. Forme de organizare a lecţiei: frontal şi individual.

II. Desfăşurarea lecţiei:


1. Momentul organizatoric: salutul, rugăciunea, notarea absenţelor, pregătirea pentru lecţia

nouă.

2. Actualizarea cunoştinţelor: Începuturile vieţii creştine pe pământul românesc sunt rodul

predicii şi acţiunii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat. De aceea, pe bună

dreptate s-a spus şi se afirmă mereu că poporul român s-a născut creştin, creştinarea făcându-se
de bună voie din dorinţa şi din convingerea de a urma Celui care este „Calea, Adevărul şi Viaţa”.
(Evanghelia după Ioan 14, 6)

La noi în ţară, Biserica a avut un rol deosebit în istoria poporului român, dar în mod special se
remarcă rolul ei cultural în dezvoltarea societăţii româneşti.

„Biserica noastră strămoşească a fost cea care, secole de-a rândul, în trecut, a desfăşurat o
adevărată activitate culturală în ţările Române. În incinta mănăstirilor şi bisericilor au luat fiinţă
primele şcoli româneşti, s-au copiat manuscrise vestite şi s-au tipărit cărţi de slujbă, de învăţătură
creştină, de istorie sau de zidire sufletească. (...) Iată, deci, câteva din trăsăturile esenţiale din care
se poate desprinde rolul deosebit de important pe care Biserica noastră strămoşească l-a îndeplinit
în trecut şi pe care îl continuă şi azi.” (Prea Fericitul Părinte Teoctist).

3. Anunţarea titlului lecţiei noi: De-a lungul secolelor numeroşi oameni ai bisericii şi-au adus
contribuţia la îmbogăţirea tezaurului de gândire teologică. Dintre aceştia un loc de seamă în viaţa
bisericească şi culturală a poporului român l-a avut mitropolitul Antim Ivireanul, mitropolit al
Ţării Româneşti, ctitor al culturii româneşti.

4. Comunicarea noilor cunoştinţe: Profesorul va face o prezentare a vieţii şi activităţii


mitropolitului anuntat, accentuând momentele importante ale lecţiei.

Între ierarhii care au înscris pagini strălucite în istoria Bisericii noastre se numără şi mitropolitul
Ţării Româneşti,Antim Ivireanul. S-a născut în Iviria(Georgia sau Gruzia de azi),în jurul anului
1650,din părinţii Ioan şi Maria,primind numele la botez Andrei. Încă din tinereţe a căzut rob la
turci,care l-au dus la Istanbul .Se crede că după ce a fost eliberat din robie, a trăit în preajma
Patriarhiei Ecumenice,unde a învăţat sculptura în lemn,pictura şi broderia,precum şi limbile
greacă,arabă şi turcă. Probabil tot acolo s-a călugărit,sub numele de Antim. În jurul anului
1690,evlaviosul domn Constantin Brâncoveanu l-a adus în Ţara Românească Aici a învăţat
meşteşugul tiparului de la fostul episcop Mitrofan al Huşilor,care conducea în acel timp tipografia
domnească din Bucureşti. După alegerea episcopului Mitrofan în scaunul de la Buzău,Antim a
devenit conducător al tiparniţei de la Bucureşti .Aici a lucrat până în 1694,tipărind şi o Psaltire
românească cu versuri scrise de el în cinstea lui Constantin Brâncoveanu,Semn că învăţase limba
noii sale patrii. În 1696,Antim s-a mutat la Mănăstirea Snagov,unde a întemeiat o nouă
tipografie,fiind şi egumen al mănăstirii .Aici a stat până în 1701,tipărind 15 cărţi,dintre care 5 în
româneşte. În 1701,Antim se întoarce în Bucureşti. Până în 1705 a continuat să
tipărească,imprimând un număr de 15 cărţi,între care şi un Ceaslov greco-arab(1702),Noul
Testament în româneşte(1703).
Calităţile deosebite cu care era înzestrat ieromonahul Antim,ca şi munca neobosită pe

care a depus-o încă din clipa venirii sale în Ţara Românească,l-au făcut vrednic de cinstea de

a fi ales episcop al Râmnicului,la 16 martie 1705.O dată cu aşezarea sa în scaunul vlădicesc,a

adus acolo şi tipografia de la Snagov,întemeind astfel prima tiparniţă la Râmnic .În decurs de

trei ani a tipărit aici 9 cărţi,din care 3 româneşti şi 3 slavo-române,toate cărţi de slujbă, între

care şi Liturghierul cu Molitvelnicul,primele ediţii româneşti din Muntenia(1706).

La 27 ianuarie 1708 mitropolitul Teodosie,care păstorise pe credincioşii din Ţara

Românească,a murit. El a recomandat prin testament,ca episcopul Antim al Râmnicului să-i fie

urmaş în scaun,socotind că este cel mai vrednic pentru această înaltă treaptă vlădicească.

Înscăunarea i s-a făcut în ziua de 22 februarie 1708,în Duminica Ortodoxiei,fiind de

faţă şi patriarhii Alexandriei şi Ierusalimului.

După aşezarea sa în scaunul mitropolitan,a întemeiat o nouă tipografie la Târgovişte

Cele mai însemnate cărţi româneşti

erau:Psaltirea,Liturghierul,Molitvelnicul,Catavasierul,Ceaslovul şi altele. Mitropolitului Antim îi

revine meritul de a fi introdus pentru totdeauna limba română în slujba bisericească.

În 1715,mitropolitul Antim a mutat tipografia de la Târgovişte la Bucureşti. Patru cărţi

au fost scrise de el însuşi şi anume:Învăţătura pe scurt pentru taina

pocăinţei(Râmnic,1705),Învăţătură bisericească la cele trebuincioase şi mai de folos pentru

învăţătura preoţilor(Târgovişte,1710),Capete de poruncă la toată ceata

bisericească(Târgovişte,1714) şi Sfaturi creştine politice către domnitorul Ştefan

Cantacuzino,în greceşte(Bucureşti,1715). Tot mitropolitului Antim i se datoreşte ilustrarea

tipăriturilor sale cu gravuri,unele din ele fiind de o măiestrie deosebită.

A rămas de la el o lucrare în manuscris,intitulată Chipurile Vechiului şi Noului

Testament,care cuprinde 503 portrete în medalion,cu diferite personaje biblice.

O altă latură de seamă din păstoria sa a fost zidirea sufletească a credincioşilor prin

cuvânt. Sunt preţuite până azi predicile sale,numite Didahii,în care osândea felurite păcate ale
vremii sale,mai ales ale marii boierimi. Cunoaştem de la el 28 de predici la diferite duminici şi

sărbători şi 7 cuvântări ocazionale,toate înfăţişând pe Antim ca om de cultură deosebită.

Antim Ivireanul este ctitorul mănăstirii cu hramul Toţi Sfinţii,din Bucureşti(numită azi

Mănăstirea Antim),ridicată în anii 1713-1715,după planurile întocmite de el însuşi.

După numirea primului domn fanariot,Nicolae Mavrocordat, în 1716,au început zilele

grele pentru bătrânul mitropolit. Învinuit că a intrat în legătură cu austriecii şi că ar fi uneltit

împotriva turcilor şi a domnului,a fost arestat din ordinul acestuia şi închis în temniţa palatului.

A fost ţinut acolo mai multe săptămâni,cerâindu-se demisia. Refuzând să o dea,Mavrocordat a

cerut Patriarhului ecumenic să-l caterisească .În sentinţa de caterisire i s-au adus multe învinuiri

nedrepte,pe baza cărora a fost scos din rândul arhiereilor şi călugărilor,urmând să fie închis pe

viaţă în Mănăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai. Aceasta n-a mai ajuns să o execute,pentru

că ostaşii turci care îl însoţeau spre Muntele Sinai l-au ucis,aruncându-i trupul într-un râu lângă

Adrianopol(1716). În 1992,Sf.Sinod al Bisericii noastre l-a trecut în rândul sfinţilor,pomenirea

lui făcându-se în fiecare an la 27 septembrie.

5. Fixarea noilor cunoştinţe: Se face folosind metoda converaţiei.

- De ce Biserica Ortodoxă Română îl consideră ctitor de cultură şi patriot luminat? (Biserica îl

consideră ctitor de cultură deoarece a contribuit la dezvoltarea culturii româneşti prin tipărirea şi

scrierea de cărţi religioase, înfiinţarea unor şcoli, făurirea unei limbi literare româneşti)

- Daţi exemple de opere mai importante ale mitropolitului prezentat in lectie? (Elevii dau
răspunsuri

diverse).

- Ce v-a impresionat mai mult din viaţa şi activitatea mitropolitului Antim Ivireanul?

- De ce virtuţi a dat dovadă în timpul păstoririi lui? (Exemplificaţi). (A dat dovadă de dragoste

faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, credinţă, înţelepciune, blândeţe, patriotism,

demnitate şi dreptate).

- Ce virtute aţi vrea să dobândiţi şi voi (dintre cele întâlnite la acest ierarh de seama)?

6. Asocierea şi generalizarea:
- Se solicită elevilor să enumere modalităţi de cinstire ale mitropoliţilor români. (preluarea
numelui

lor în titulatura diferitelor instituţii, pictarea lor în biserici, lăcaşuri de cult şi cultură,studierea
operelor

lor, zile de comemorare)

- Se cere elevilor să formuleze învăţăturile morale care se desprind din modelul de viata crestina
oferit de aceasta personalitate. (să fim statornici în credinţă, să-L iubim pe Dumnezeu şi pe

aproapele nostru, să-i cinstim pe înaintaşii noştri spirituali).

7. Aprecierea activităţii elevilor:

- Se fac aprecieri generale şi individuale privind pregătirea elevilor atât pentru lecţie cât şi

implicarea lor în predarea cunoştinţelor noi.

- Se notează elevii care au participat activ şi eficient la lecţie.

8. Activitatea suplimentară:

Se anunţă, se explică şi se notează pe tablă tema pentru acasă:

- Elaboraţi un eseu în care să evidenţiaţi contribuţia deosebită adusă de mitropolitul roman studiat
la fundamentarea culturii şi a limbii literare româneşti. Daţi-i un titlu potrivit (la alegere). Elevii
interesaţi sunt îndemnaţi să caute informaţii suplimentare despre mitropolitul studiaţi, în cărţi, pe
internet, alte surse.

9. Încheierea:

- Rugăciunea.

- Salutul.