CAPITOLUL II IMPACTUL ECONOMIC AL INDUSTRIEI

TURISTICE ȊN REPUBLICA DOMINICANĂ

2.1 Noțiuni teoretice.....................................................................................................38
2.2 Impactul turismului la nivel mondial.....................................................................46
2.3 Impactul economic al turismului în Republica Dominicană..................................53

37
 CAPITOLUL II IMPACTUL ECONOMIC AL INDUSTRIEI
TURISTICE ȊN REPUBLICA DOMINICANĂ

2.1 Noțiuni teoretice

Turismul este „ un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și

desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate, fie prin
intermediul unor organizații, societăți sau agenți specializați, fie pe cont propriu, pe o
durată limitată de timp, precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor
turistice.” 1
Organizația Mondială a Turismului ( UNWTO) definește turiștii ca fiind
persoanele ce „ călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședința
permanentă pentru o perioadă de minim 24 de ore dar nu mai lungă de un an
consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități
remunerate în localitatea vizată.”
Organizația Mondială a Turismului (World Tourism Organization - UNWTO)
este agenția Națiunilor Unite care are ca scop coordonarea promovării la nivel
internațional a turismului responsabil, durabil și accesibil.
Ca for internațional de conducere, Organizația Mondială a Turismului (OMT)
promovează acest domeniu ca motor de creștere economică, dezvoltare cuprinzătoare
și durabilitate în mediul înconjurător, asigurând coordonare și susținere în sector
pentru perfecționarea cunoștințelor și a politicilor în turism la nivel mondial.
Turismul se bazează pe următoarele componente:
- mijloacele și serviciile de cazare;
- locații și servicii de alimentație publică;
- dotări şi servicii pentru agrement, pentru congrese şi pentru conferințe;
- transporturi;
- agenții de turism, touroperatori, intermediari în turism;
- birouri de informare turistică;

1
“ Economia turismului”, Anca Gabriela Turtureanu, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010
38
- activități legate de sănătate;
- închirieri echipamente sportive;
- închirieri mijloace de transport.
Organizația Mondială a Turismului recunoaște șase tipuri de turism:
- turismul de recreere;
- turismul pentru îngrijirea sănătății sau turismul medical;
- turismul de vizitare;
- turismul de tranzit;
- turismul pentru distanțe reduse;
- turismul profesional pentru congrese şi conferințe.
În literatura de specialitate se amintesc şi alte forme de turism, cum ar fi:
1. Turismul sustenabil – are ca scop administrarea tuturor resurselor astfel încât „ să
fie satisfăcute toate necesitățile economice, sociale şi estetice, menținându-se
integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică şi sistemele
de susținere a vieții.”2
Conceptul de turism sustenabil este derivat din conceptul de dezvoltare
durabilă elaborat în cadrul Raportului Brundtland „ Our Common Future” din anul
1987, la Rio de Janeiro în cadrul Earth Summit şi începând cu anul 2003 în cadrul
Comisiei Europene, unde s-au luat măsuri de susținere a turismului în forma sa
sustenabilă.
Componentele principale ale turismului sustenabil:3
- responsabilitate pentru mediu – sustenabilitatea ecologică;
- vitalitatea economiei locale – sustenabilitatea economică;
- diversitatea culturală – sustenabilitate culturală;
- combinarea experiențelor – sustenabilitatea socială;
Principiile turismului sustenabil:
- turismul sustenabil păstrează nealterată moștenirea naturală;
- turismul sustenabil păstrează nealterată moștenirea socio-culturală;
- turismul sustenabil respectă principiile managementul activităților productive.
Turismul rural sustenabil are trei componente principale:
2
Organizația Mondială a Turismului, Septembrie, 2018
3
Furqan şi colaboratorii, „ Promoting Green tourism for future sustainability”, 2010
39
- turismul rural;
- turismul la fermă;
- agroturismul;
- ecoturismul.

Fig.2.1 „Rural Tourism, Rural Economy Diversification and Sustainable

Development” Bojnec Stefan, Academica Turistica, 2010

2. Ecoturismul – este turismul care se desfășoară în zonele sălbatice, protejate cu

impact minor asupra mediului înconjurător. Acest tip de turism este o formă de
educare a turiștilor dar totodată o modalitatea de a obține banii necesari pentru
conservarea mediului.
3. Turismul pentru paturile sărace – „pro-poor tourism”
Acest tip de turism s-a dezvoltat pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare. Pentru
succesul acestui tip de turism, turiștii trebuie să folosească moneda locală, pentru ca
banii să ajungă la persoanele sărace, pentru a creste nivelul lor de trai.
4. Turismul de recesiune
Turismul de recesiune s-a dezvoltat începând din anul 2007, odată cu începerea crizei
economice mondiale, prin conceptul low-cost. Acest concept a fost un adevărat
„ boom” în cadrul turismului, foarte afectat de criza economică. Prin apariția
turismului cu buget redus numărul turiștilor a crescut şi s-au revigorat foarte multe
zone turistice.
5. Turismul educațional – este datorat necesității predării cunoștințelor în afara orelor
de clasă pentru integrarea elevilor, studenților în natură, în zonele cu importanță
istorică. Acest concept a fost lansat în tarile din nordul Europei şi în Statele Unite ale
Americii.
40
6. Turismul creativ – este o formă a turismului cultural ce se bazează pe cunoaștere
activă a trăsăturilor culturale specifice ale unei destinații turistice.
7. Turismul negru, turismul sexual, turismul drogurilor sunt nișe ale turismului mai
puțin dorite, care încet, încet au fost eradicate. Ele se refereau la:
- turismul negru – vizitarea zonelor aflate în război, cu peisaje macabre;
- turismul sexual – vizitarea unor zone turistice unde prostituția este foarte dezvoltată,
de exemplu: Thailanda, Coasta de Nord a Republicii Dominicane: Sosua, Cabarette,
Las Terrenas, Cuba.
- turismul drogurilor – vizitarea unor zone unde se pot procura droguri de mare risc
foarte ușor, datorită sistemului corupt din acele țâri: Columbia, Bolivia.
Pentru combaterea acestor tipuri de turism Organizația Mondială a Turismului
încearcă să dezvolte zonele prin turismul sustenabil, încearcă sa dezvolte economiile
locale pe baza principiilor sănătoase, eradicând infracționalitatea.
Clasificarea formelor de turism:
a. în funcție de zona de proveniență şi cea de destinație:
- turism intern;
- turism internațional.
b. după numărul de participanți:
- turism individual – mai puțin de 8 persoane;
- turism de grup – mai mult de 8 persoane.
c. în funcție de organizare:
- turism organizat;
- turism neorganizat;
- turism semiorganizat.
d. în funcție de criteriul sezonal:
- turism continuu, de exemplu: Republica Dominicană care are o climă între 18-30
grade Celsius pe toată perioada anului.
- turism discontinuu, de exemplu: zona de litoral a României, care este funcționabilă
în perioada mai-septembrie.
e. în funcție de criteriul temporal:
- turism de foarte lungă durată;
- turism de lungă durată;
41
- turism de durată redusă.
f. în funcție de mijloacele de transport folosite:
- turism cu trenul;
- turism cu mijloace auto;
- turism naval;
- turism aerian;
- alte forme: cu bicicleta, pe jos.
g. în funcție de criteriul social:
- turism particular;
- turism social.
h. în funcție de criteriul vârstei şi ocupației turiștilor:
- turism de tineret;
- turism specific adulților;
- turism pentru vârstnici.
i. în funcție de zona de destinație:
- turism montan;
- turism de litoral.
Piața turistică este o piață unică în cadrul economiei. Este reprezentată de locul de
interferența dintre cererea şi oferta turistică.
Segmentul turistic continuă să înregistreze performanțe peste așteptări, depășind
rezultatele economice globale. Sosirile sunt estimate să urce cu 3,7% în 2019, iar
cheltuielile asociate cu produsele turistice ar putea crește cu 4,1% față de 2018, în
condițiile in care PIB-ul mondial este estimat să se dezvolte cu 3,5 procente. Potrivit
unui raport recent al companiei de cercetare Euromonitor International, presiunea
prețurilor va rămâne constanta pe termen scurt, din cauza incertitudinilor majore ale
economiei mondiale, generate in special de administrația Trump, Brexit, dar şi de
tensiunile regionale din întreaga lume, cu accent asupra situației din Coreea de Nord,
Japonia şi SUA.
Particularitățile cererii turistice:
- este dependentă de: serviciile de transport, cazare, alimentație;
- cererea coincide cu partea de consum turistic, sunt servicii care nu pot fi stocate;
- turistul se deplasează la locul unde sunt produsele turistice;
42
- cererea nu are o distribuție uniformă, de multe ori într-o anumită țară ea se
concentrează doar în anumite regiuni;
- în anumite zone este o cerere sezonală: în funcție de climă, de concedii, de vacanțele
copiilor;
- este influențată de: specificul național, al locului consumului turistic, al motivației
pentru consum, tipul de turism practicat, factori psihologici.
Cererea unei țâri poate fi exprimată în două moduri:
a. cantitativ:
- numărul de sosiri străini – nerezidenți, numărul plecări de rezidenți, înregistrați la
frontiera țării;
- numărul de sosiri, numărul de înnoptări înregistrate la nivelul unităților de cazare.
b. valoric:
- valoarea cheltuielilor pentru anumite tipuri de servicii turistice: cazare, transport,
alimentație.
Factorii care determină mărimea cererii turistice sunt de natură:
- economică: veniturile populației, costurile pe mijloacele de transport, nivelul de
dezvoltare economică a țări exprimat prin PIB/ locuitori, rata inflației, evoluția
cursului valutar,
- socială: stilul de viață, mărimea clasei de mijloc, nivelul ratei șomajului, numărul de
zile de concediu;
- culturală: nivelul educației, diferențele culturale şi religioase;
- administrativă: obținerea vizelor, condiții medicale, existența unor zone în conflict
militar;
- demografică: structura populației pe vârste, mărimea familiilor, speranța media la
viață;
- tehnică: progresul tehnic incorporat în mijloacele de transport, de comunicație.
Oferta turistica se poate defini ca fiind cantitatea de bunuri şi servicii turistice ce pot
fi oferite pe piață, la un preț stabilit, într-o anumită perioada de timp sau ca
„ansamblul serviciilor şi bunurilor finale, propuse consumatorilor de către sectorul
turistic” şi se măsoară prin capacitatea echipamentelor, a structurilor de cazare
turistică, de alimentație publica, a mijloacelor de transport turistic.
Principalele trăsături ale ofertei turistice sunt:
43
- eterogenitatea ofertei produselor turistice;
- creșterea diversificată a producției turistice;
- rigiditatea ofertei turistice;
- inadaptarea ofertei la cererea turistică.
Comportamentul consumatorului turistic diferă de la un individ la altul, de la o
zonă la alta, de la un grad de cultură la altul. Comportamentul consumatorului turistic
poate fi grupat în funcție de:
- atitudine;
- percepție;
- motivație.
Atitudinea consumatorului turistic depinde de percepțiile individuale asupra societății.
Percepția consumatorului turistic depinde de impresia formată despre locurile ce
urmează să fie vizitate, încrederea în agenția de turism, în companiile de transport.
Percepția poate fi modificată de părerile personale ale prietenilor, familiei.
Motivația este dată de imboldul fiecărui individ de a calatori. Motivația stă la baza
deciziei cererii pentru servicii turistice. Pot fi:
- motivații fizice: recreere, odihnă, sport;
- motivații culturale;
- motivații impersonale: vizitarea unor rude, nevoia de a evada din rutina cotidiană.
Din punct de vedere al comportamentului consumatorului de servicii turistice se poate
face distincția între două categorii extreme:
- turiști activi – călătoresc mult, se implică în alegerea destinațiilor, a formelor de
turism şi a combinațiilor de servicii solicitate, dispunând de venituri suficient de mari
încât să le permită.
- turiști pasivi – călătoresc rar, accepta formule standardizate de voiaje care să
minimizeze costurile sejururilor, nedispunând de suficiente resurse financiare.
În funcție de comportamentul de consum turiștii pot fi:

Tab. 2.1 Tipul de turiști în funcție de comportamentul de consum

Psihocentrici Mediocentrici Alocentrici
Au venituri mici Au venituri medii Au venituri mari
Aleg destinații cunoscute, Preferă destinații mai noi, Preferă destinații noi,

44
mai apropiate de reședința la o distanță medie față de necunoscute aflate cât mai
lor reședința lor departe de reședința lor
Folosesc servicii turistice Folosesc servicii turistice Folosesc servicii turistice
la preț redus la preț mediu la preț ridicat
Preferă turismul organizat Preferă turismul semi- Preferă turismul pe cont
cu un program fix organizat, cu program propriu cu program
variabil variabil

Indicatorii turistici
Indicatorii turistici se împart în mai multe subsisteme:4
1. indicatori ai ofertei turistice:
- ai bazei materiale;
- ai forței de muncă.
2. indicatorii circulației turistice:
- indicatori ai efectelor economice în spațiul funcțional al unității prestatoare de
servicii: venitul net, profitul, TVA, adaosul comercial, comisionul agențiilor de
turism, încasări din prestații turistice;
- indicatori ai efectelor economico-sociale şi educative în spațiul activității umane a
beneficiarilor prestațiilor turistice: formarea nivelului cultural-educativ, creșterea
venitului net, creșterea volumului de muncă.
3. indicatorii rezultatelor valorice:
- indicatori ai cheltuielilor turistice;
- indicatori ai încasărilor din turism;
- indicatori ai eficienței economice.
4. indicatorii calității activității turistice:
- absoluți;
- medii;
- de intensitate;
- de structură.
Indicatorii circulației turistice exprimă la nivel de țară, zonă turistică, stațiune turistică
volumul, intensitatea şi structura cererii turistice în diferite perioade ale anului.
Indicatorii circulației turistice sunt: indicatori absoluți: numărul total de turiști,
4
Economia turismului, Anca Gabriela Turtureanu, Editura Universitară Danubius, Galați, 2010
45
numărul total zile-turist, numărul de turiști plecați din țară, numărul de turiști intrați în
țară; indicatori medii: numărul mediu de turiști şi durata medie de sejur a turiștilor;
indicatori de intensitate turistică: densitatea turistică.

2.2 Impactul turismului la nivel mondial

Produsul turistic incorporează mai multe domenii de activitate implicând mai

mulți agenți economici, crescând cifrele de afaceri a mai multor companii
participante în cadrul activității turistice. Părțile implicate în activitățile de turism
sunt: sectorul privat şi sectorul de stat. În foarte multe state, turismul poate fi
considerat un motor de creștere economică şi de dezvoltare.
Efectele de antrenare şi stimulare pe care dezvoltarea turismului le are în cadrul
economiei naționale se concretizează într-un spor de producție semnificativ, rezultat
atât al creșterii producției interne a turismului cât şi a celei realizate de ramurile care
participă direct sau indirect la crearea produsului turistic din țara respectivă.
Influența sectorului turistic pe regiuni:
2.2.1 America:
În cadrul continentului american contribuția sectorului turistic la PIB a fost de
747 bilioane de dolari în anul 2016.
În perioada 2017-2027 WTTC estimează o creștere anuală de 3,3% a
sectorului turistic, creștere importantă fiind depășită doar de sectorul construcțiilor.

Fig. 2.1 Contribuția la PIB a sectorului turistic pe continentul american în 2016

conform World Travel & Tourism Council

46
2.2.2 Europa
Sectorul turistic, în anul 2016, pe continentul european a contribuit la PIB cu 696
bilioane de dolari. Se estimează o creștere de 2,4% în următoarea decadă 2017-2027.
Fig. 2.2 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Europa în 2016
conform rapoartelor WTTC

2.2.3 Africa
În 2016 conform World Travel & Tourism Council pe continentul african sectorul
turistic a contribuit la PIB cu 66 bilioane de dolari, specialiștii estimează o creștere în
perioada 2017-2027 de 4,5%.
47
 Fig. 2.3 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Africa în 2016
conform rapoartelor WTTC

2.2.4 Zona Asia-Pacific

Contribuția la PIB a sectorului turistic în această zonă este de 714 bilioane de dolari,
se estimează o creștere cu 5,8% în perioada 2017-2027.
Fig. 2.4 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Asia Pacific în 2016
conform rapoartelor WTTC

2.2.5. Orientul Mijlociu

În țările din Orientul Mijlociu turismul aduce un beneficiu de 81 bilioane de dolari la
PIB, se estimează o creștere de 4,6% în perioada 2017-2027.
Fig. 2.5 Contribuția la PIB la sectorului turistic în Orientul Mijlociu în 2016
conform rapoartelor WTTC

48
 Pe plan mondial se estimează o creștere în decada 2017-2027 de 4% a
sectorului turistic, ocupă locul patru din punct de vedere al contribuției la PIB după:
sectorul retail, sectorul servicii financiare şi construcții. Are o contribuție de 2,3
trilioane de dolari la PIB.
Fig. 2.6 Contribuția la PIB la sectorului turistic pe plan mondial în 2016
conform rapoartelor WTTC

Din punct de vedere al ocupării forței de muncă, sectorul turism ocupă locul
patru pe plan mondial după sectorul agricultură, construcții şi retail cu 108,7 milioane
de locuri de muncă în anul 2016.
Fig. 2.7 Ocuparea forței de muncă, pe plan mondial, pe sectoare de activitate

49
Topul țărilor cu cea mai mare contribuție la PIB pentru sectorul turism, conform
rapoartelor efectuate de World Travel & Tourism Council în februarie 2019, este:
Tab. 2.2 Top 20 țări în funcție de contribuția sectorului turism la PIB şi numărul de
angajați implicați în sectorul turismului

PIB 2018 Angajati % Angajati

Ţara Locul bilioane Turism/PIB turism turism
SUA 1 20494 1595 14290000 9,2
China 2 13723 1509 79910000 10,3
Japonia 3 4986 368 4608000 6,9
Germania 4 4018 345 5382000 12
Marea Britanie5 2838 311 4201000 11,9
Italia 6 2085 275 3478000 14,9
Franţa 7 2784 266 3022000 10,7
India 8 2677 247 42673000 8,1
Spania 9 1449 211 2831000 14,7
Mexic 10 1215 209 9463000 17,8
Australia 11 1416 154 1541000 12,2
Brazilia 12 1889 153 6855000 7,5
Canada 13 1735 111 1598000 8,6
Tailanda 14 508 110 5991000 15,9
Turcia 15 788 96 2206000 7,7
Filipine 16 331 82 8386000 20,2
Rusia 17 1636 79 3292000 4,6
Austria 18 458 70 759000 16,9
Arabia Saudită 19 722 65 1112000 8,5
Hong Kong 20 364 63 589000 15,2

50
 Fig. 2.8 Contribuția turismului la PIB 2018

Fig. 2.9 Numărul de angajați în sectorul turistic în 2018

Tab. 2.3 Țările cu cea mai rapidă creștere a procentului turismului în PIB în 2018
Țara Locul Creșterea Angajați %
turismului/PIB% turism angajați
Etiopia 1 48.6 2186000 8.3
Ecuador 2 21.6 430000 5.5
St. Kitts 3 16.8 15000 59.9
Egipt 4 16.5 2488000 9.5
Turcia 5 15 2206000 7.7
Ruanda 6 13.8 410000 13
Uzbekistan 7 13.4 380000 3
Tunisia 8 13.2 513000 14.6
Macao 9 12.7 194000 50.3
Sri Lanka 10 12.4 1000000 12.1
51
 Bangladesh 11 11.6 2414000 3.9
Uganda 12 11.5 668000 6.7
Georgia 13 11.4 520000 29.5
San Tome 14 10.4 14000 23.3
Cambogia 15 10.2 2912000 31.6
Filipine 16 8.9 8386000 20.2
Guineea 17 8.7 116000 4.5
St. Vincent 18 8.6 19000 42.1
Moldova 19 8.6 35000 2.8

2.3 Impactul economic al turismului în Republica Dominicană

Republica Dominicană are o suprafață totală de 48.730 kilometrii pătrați, o

populație de 9.760.000 locuitori înregistrând o densitate de 201 locuitor pe kilometru
pătrat.
În 2017 PIB pe cap de locuitor a fost de 8830 dolari americani, IDU – Indicele
de dezvoltare umană 0,57.
Industria turismului în Republica Dominicană ocupă locul trei după retail şi
servicii financiare, cu un procent de 17,2% din totalul contribuției la PIB.
În 2018 economia totală a țării a crescut cu 3,2%, industria turistică a crescut
cu 3,9%.
Din totalul locurilor de muncă, locurile de muncă din turism ocupă 16%.
Practic unul din cinci dominicani lucrează în turism.
Pentru următorii zece ani Asociația Hotelurilor şi Turismului din Republica
Dominicană şi-a propus ca industria turismului să depășească 20% din PIB.
Președintele Asociației Hotelurilor şi Turismului din Republica Dominicană, Joel
Santos a declarat în deschiderea Expoziției Comerciale ASONAHORES 2018 că
turismul reprezintă:
- 19% din sectorul transporturilor;
52
- 19% din alte servicii;
- 12% din sectorul construcțiilor;
- 10% din comerț;
- 8% din sectorul imobiliar;
- 7% din manufactură;
- 5% din sectorul băuturilor şi al tutunului;
- 5% din sectorul financiar;
- 4% din sectorul de utilități publice: electricitate, apa, canal;
- 2% din sectorul zootehnic.
În mai 2019 Republica Dominicană a câștigat premiul PriceTravel ca
destinația favorită din toată America Latină acordat de touroperatorul mexican
PriceTravel Holding. Acest operator de origine mexicană a realizat un top al celor mai
ieftine şi calitative destinații din Caraibe. Republica Dominicană deține patru zone
turistice în acest clasament.
Tab. 2.4 Top cele mai calitative zone turistice din Caraibe
Conform touroperatorului PriceTravel Holding
Zona turistică Cel mai ieftin hotel Preț Popularitate
de 3*/preț/noapte 7 nopţi+avion
Cancun, Cozumel, 30 dolari 732 dolari SUA, Canada,
Playa del Carmen Europa
Mexic
Puerto Plata 51 dolari 1129 dolari SUA, Canada,
Republica Irlanda, Marea
Dominicană Britanie, Nordul
Europei
Samana, 53 dolari 1146 dolari Canada, Irlanda,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Italia,
Spania, Portugalia
Punta Cana, 55 dolari 1174 dolari SUA, Canada,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Franța, Spania,
Belgia, Olanda,

53
 Elveția, Rusia,
Portugalia
Varadero, Cuba 56 dolari 1215 dolari Canada, Rusia
Rincon, Porto Rico 109 dolari 1238 dolari SUA, Spania
Curaçao 75 dolari 1246 dolari SUA, Canada,
Olanda, Germania,
Italia
Montego Bay, 82 dolari 1301 dolari SUA, Canada,
Jamaica Marea Britanie,
Germania, Olanda,
Spania, Portugalia,
Italia
La Romana, 78 dolari 1368 dolari SUA, Canada,
Republica Marea Britanie,
Dominicană Franța, Italia,
Spania
San Juan, Porto 129 dolari 1456 dolari SUA, Canada
Rico
Aruba 92 dolari 1515 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Olanda
St. Lucia 79 dolari 1580 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania
Negril, Jamaica 121 dolari 1602 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania, Olanda,
Spania, Italia
Martinique 173 dolari 1609 dolari Canada, Franța
Trinidad Tobago 94 dolari 1622 dolari SUA, Marea
Britanie, Germania
Grenada 99 dolari 1680 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie
Ocho Rios, Jamaica 151 dolari 1833 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,

54
 Germania, Olanda,
Spania, Portugalia,
Italia
Barbados 109 dolari 1840 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania
Antigua & Barbuda 156 dolari 2023 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie,
Germania, Italia
Guadelupe 150 dolari 2025 dolari Franța
Bonaire 104 dolari 2211 dolari SUA, Olanda
Bermuda 186 dolari 2337 dolari SUA, Canada,
Marea Britanie
St. Martin 231 dolari 2477 dolari SUA, Canada,
Franța, Olanda
Tortola 228 dolari 2785 dolari SUA, Marea
Britanie
Bahamas 234 dolari 2876 dolari SUA
St. Tomas 285 dolari 2916 dolari SUA, Canada
Cayman 320 dolari 3264 dolari SUA, Marea
Britanie
St. Croix 286 dolari 3311 dolari SUA, Olanda
Anguilla 387 dolari 3556 dolari SUA, Marea
Britanie
St. Kitts & Nevis 372 dolari 4193 dolari SUA, Marea
Britanie

Din totalul turiștilor din Republica Dominicană intrați în țară în anul 2018, conform
WTTC sunt:
- 36% cetățeni SUA;
- 13% Canada;
- 4% Germania;
- 4% Franța;
- 3% Spania
- 40% din restul lumii.

55
 Fig. 2.10 Intrări 2018 turiști Republica Dominicană, pe naționalități
conform WTTC Februarie 2019

În 2018 turiștii intrați în Republica Dominicană s-au cazat pentru recreere în

proporție de 92% iar pentru afaceri în proporție de 8%.5
Turiștii au cheltuit în 2018 25% pentru produse locale şi 75% pentru produse
internaționale.
Printre produsele locale cele mai cumpărate:
- trabucuri;
- cafea;
- rom;
- dulciuri;
- obiecte artizanale.
Organizația Mondială a Turismului a furnizat la începutul acestui an o analiză
a numărului de turiști, a ratei de ocupare hotelieră şi a numărului de angajați în
sectorul turistic pentru perioada 2000-2018.

5
Raportul anual WTTC, Februarie 2019
56
Tab. 2.5 Evoluția sectorului turistic din Republica Dominicană în perioada 2000-2018
An Camere ocupate %Ocupare Total angajați Direcți Indirecți
2000 51926 70,23 167170 47763 119407
2001 54034 66,33 154106 44031 110075
2002 57330 62,78 158388 44968 112420
2003 56590 72,68 164694 47055 117630
2004 59077 74,20 171478 48994 122484
2005 60015 73,90 172116 49176 122940
2006 63372 73 188289 53797 134492
2007 64898 72,20 190259 54359 135900
2008 66116 70,4 195519 55863 139656
2009 67197 66 196199 56057 140152
2010 66968 66,60 195371 55820 139551
2011 66790 69,3 201597 57599 143998
2012 66019 70,3 201235 57496 143739
2013 64397 71,70 216543 61869 154674
2014 69596 74,80 247025 70578 176447
2015 70060 75,5 254146 71686 182460
2016 71896 78 315153 88777 226376
2017 75540 77 323495 90136 233358
2018 78599 77,50 336479 90475 241775

Fig. 2.12 Evoluția ocupării camerelor în perioada 2000-2018

Fig. 2.13 Numărul de angajați în sectorul turistic în perioada 2000-2018

57
Tab. 2.6 Date statistice privind numărul mediu de înnoptări şi prețul mediu pentru o
cameră
perioada 2010-2018, Institutul National de Statistică din Republica Dominicană
pentru turiștii străini nerezidenți
Anul Preț mediu Înnoptări
per cameră mediu
all inclusive zile
dolari
2010 107,24 9,22
2011 109,11 8,91
2012 118,36 8,46
2013 124,89 8,45
2014 128,56 8,37
2015 129,56 8,32
2016 130,66 8,54
2017 133,54 8,61
2018 136,48 8,37

Fig. 2.14 Evoluția prețului all inclusive pentru o cameră

Perioada 2010-2018

58
 2.15 Numărul de înnoptări mediu al turiștilor străini
Perioada 2010-2018

Evoluția ascendentă prețurilor a dus la o scădere a numărului de înnoptări. O

soluție de viitor ar fi trecerea la sisteme sustenabile de economisire pentru a putea
reduce preturile pentru o noapte de cazare sau oferirea de preturi mai bune pentru
pachete de 10-14 zile.
Conform Institutului Național de Statistică din Republica Dominicană6
numărul turiștilor intrați în Republica Dominicană în perioada 2014-2018 a fost:

6
www.one.gob.do
59
 Tab. 2.7 Numărul turiștilor Republica Dominicană
în perioada 2014-2018
An Număr turiști Sex feminin Sex masculin
2014 5.648.743 2.838.908 2.809.835
2015 6.151.003 3.079.863 3.071.140
2016 6.558.982 3.334.494 3.225.488
2017 6.831.883 3.660.915 3.170.968
2018 7.220.334 3.893.699 3.326.635

În 2014 numărul turiștilor Nt a fost de 5.648.743, numărul mediu zilnic al turiștilor:

Nt med = Nt/Nr. zile = 5.648.743/365= 15.476 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,37.
În 2015 numărul turiștilor Nt a fost de 6.151.003, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.151.003/365= 16.852,06 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,32.
În 2017 numărul turiștilor Nt a fost de 6.558.982, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.558.982/365= 17.969,81 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,54.
În 2017 numărul turiștilor Nt a fost de 6.831.883, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 6.831.883/365= 18.717,48 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,61.
În 2018 numărul turiștilor Nt a fost de 7.220.334, numărul mediu zilnic al turiștilor:
Nt med = Nt/Nr. zile = 7.220.334/365= 19781,73 turiști zilnic.
Durata medie a sejurului= 8,37.
În anul 2015 s-a înregistrat o creștere față de 2014 de 9,18%, 2016 față de 2015 de
9,3%, 2017 față de 2016 de 9,6% iar în 2018 față de 2017 de 9,4%. Ritmul de creștere
mediu a numărului de turiști în Republica Dominicană, în ultimii cinci ani este de
9,37%.
Fig. 2.16
Ritmul de creștere a numărului de turiști în Republica Dominicană
în ultimii cinci ani

60
 Tab. 2.8 Repartiția turiștilor în perioada 2014-2018
pe continente
America America de
America de Nord Centrala Sud
An SUA Canada Mexic
2014 1829455 712245 31709 207032 535292
2015 2048762 750898 30217 220852 671022
2016 2134154 771843 34008 260360 702096
2017 2146448 837104 33710 247854 684220
2018 2334987 904460 40445 224100 762330
Restul
An Europa Asia lumii
2014 1138194 8015 2701
2015 1099709 8593 2903
2016 1219867 9273 2509
2017 1386466 14615 3600
2018 1331893 17212 3134

În 2018 din Europa au fost:

- Germania 216.529 turiști;
- Austria 11.567 turiști;
- Belgia 34.883 turiști;
- Spania 159.210 turiști;
61
- Franța 221.058 turiști;
- Olanda 27.222 turiști;
- Marea Britanie 185.929 turiști;
- Italia 76.434 turiști;
- Portugalia 40.545 turiști;
- Suedia 11.861 turiști;
- Elveția 37.173 turiști;
- Rusia 218.941 turiști;
- Finlanda 4.214 turiști;
- Norvegia 1.816 turiști;
- Polonia 36.2017 turiști.
Plajele exotice și resorturile all-inclusive au atras în 2017 3.574 turiști români şi în
2018 5.243 turiști români.
Fig. 2.17 Turiști români în Republica Dominicană

În perioada ianuarie-aprilie 2019 conform statisticilor furnizate de Institutul

Național de Statistică din Republica Dominicană s-au înregistrat 2.680433 persoane
care au intrat în țară pe calea aeriană şi 2.827.722 persoane care au ieșit din țară.
Fluxul este împărțit astfel:
Tab. 2.9 Fluxul aerian al intrărilor şi ieșirilor din Republica Dominicană
în perioada ianuarie-aprilie 2019
62
Aeroportul Intrări/persoane Ieșiri/persoane
Las Americas Santo 645.195 703.519
Domingo
Puerto Plata 207.530 216.305
Punta Cana 1.442.259 1.489.808
La Romana 77.865 82.733
El Cibao 249.681 274.399
La Isabela 16.864 18.037
Samana 40.991 42.883
Barahona 48 39

Tab. 2.10 Fluxul intrărilor pe cale maritimă în Republica Dominicană

în perioada 2014-2018
An Total Puerto Plata La Romana Cap Cana
2014 435.358 0 310.861 124.497
2015 528.999 58.912 304.407 165.680
2016 809.286 345.180 328.041 136.065
2017 1.107.966 488.880 381.860 237.226
2018 928.139 518.121 296.610 114.408

Principalele companii aeriene care operează în Republica Dominicană sunt:

- Air France
- Lufthansa
- KLM
- Air Europa
- Air Canada
- British Airways
- Swiss Airways
- Iberia
- Flexflight
- Eurowings
- Condor
- Tui Airways
- American Airlines.
Creșterea numărului de turiști din Europa şi America de Nord şi Sud a dus la
înmulțirea numărului de companii aeriene care operează în Republica Dominicană,

63
totodată a dus la scăderea prețului pentru transportul aerian. De exemplu pentru zona
Europa compania TUI a introdus zboruri ieftine cu preturi de la 119 euro pentru
segmentul de zbor Bruxelles – Punta Cana, Condor la preturi începând de la 250 euro
pentru segmentul de zbor Frankfurt-Punta Cana.
În privința transportului maritim majoritatea intrărilor se înregistrează în
porturile mari: Puerto Plata, La Romana prin companiile internaționale de croazieră:
- Celebrity Cruises
- Costa Cruises
- Silversea
- Variety Cruises
- Star Clippers
- Windstar Cruises
- Princess Cruises
- Carnival Cruise Lines
- Royal Caribbean.
Portul Cap Cana, aparținând provinciei La Altagracia, este dedicat companiilor
de iahturi private şi croazierelor de lux. Marina Cap Cana este unul din cele mai
dezvoltate porturi destinate iahturilor din toată America Centrală. Este o îmbinare a
modernismului occidental cu natura. Este o zonă exclusivistă care oferă intimitate
vedetelor internaționale, apartamente de locuit pentru investitorii străini, școli,
grădinițe, terenuri de golf, restaurante, unități de cazare.

Fig. 2.18 Marina Cap Cana

64
65