ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR

CU GRIPĂ

1
 MOTTO :

‘‘ A exercita corect medicina însemnă a răspunde prompt, onest şi

înţelegere la diferite nevoi şi cereri faţă de actul medical, care va trebui însoţit
întotdeauna de conştiinţă etică, viaţa apare ca valoarea cea mai ridicată a lumii
materiale, iar sănătatea reprezintă bunul suprem al omului, ea nu are preţ.”

Buletinul Academiei de Științe a Moldovei, nr. 1/ 2014

2
 CUPRINS

ARGUMENT ........................................................................................................ 4

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE EPIDEMIOLOGIE ......................................... 6

1.1 Bazele epidemlologiei .................................................................................. 6

1.2 Epidemiologia bolilor transmisibile .......................................................... 6

1.2.1 Factori epidemiologici principali .......................................................... 7

1.2.2 Factorii epidemiologici secundari ......................................................... 9

CAPITOLUL II GRIPA .................................................................................... 12

2.1 Generalități. Tipuri de viruși gripali ....................................................... 12

2.2 Epidemiologie ............................................................................................ 14

2.3 Patogenie .................................................................................................... 16

2.4 Tablou clinic .............................................................................................. 16

2.5 Investigaţii de laborator ........................................................................... 17

2.6 Complicaţii ................................................................................................. 18

2.7 Gripă la gravide ........................................................................................ 18

2.8 Tratament .................................................................................................. 19

2.9 Profilaxie .................................................................................................... 20

CAPITOLUL III ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU GRIPĂ . 23

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 56

3
 ARGUMENT

Gripa este o boală acută, infecţioasă, foarte contagioasă, se manifestă

prin simptome respiratorii şi fenomene toxice generale, putând evalua uneori
spre forme grave.
Gripa face parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii.
Astfel, există o serie de virusuri care circulă în aceeaşi perioadă a anului, dau
simptomatologie asemănătoare gripei dar se deosebesc de aceasta prin evoluţie
mai uşoară. Puteţi recunoaşte o viroză respiratorie datorată altor tipuri de virusuri
decât virusurile gripale după debutul mai lent al bolii (începe uşor cu usturimi în
gât, nas înfundat, dureri de cap)cât şi după evoluţia mai uşoară a bolii.
Gripa este o viroză respiratorie cu fenomene de afectare generală, cu
apariţie sporadică, epidemica sau chiar pandemica. Există trei tipuri principale:
tipul A, cel mai patogen, implicat în pandemii, tipul B ce dă îmbolnăvirile locale
şi tipul C, cel mai slab patogen. Sursa de infecţie = omul bolnav cu forme
inaparente sau grave. Calea de transmitere este aerogena: contact direct, prin
picăturile lui Pflűge. Receptivitatea este generală, imunitatea postinfectioasa şi
după vaccinare (scurtă de 6 luni după administrare) este specifică de tip şi
varianta antigenică.
Gripa se transmite uşor de la om la om datorită condiţiilor favorizante
cum ar fi aglomerările urbane, colectivităţile de copii şi adolescenţi. Se transmite
pe cale aeriană, de la omul bolnav la omul sănătos, direct prin tuse sau strănut
sau indirect prin obiecte proaspăt contaminate (batiste, prosop, veselă,etc. )

Contagiozitatea este mare, dar de scurtă durată (2-4 zile de la debutul

bolii).

4
 În cazurile în care virusul coboară şi ajunge la plămâni, gripa poate
degenera în bronşite, pneumonii şi chiar insuficienţe respiratorii. În cazul
complicaţiilor pot apărea: semne de miocardită, în cazurile severe ajungându-se
la meningoencefalită.
Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este
vaccinarea antigripal. Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai
fată de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprins în vaccin şi nu
faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei
dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor
începând cu vârsta de 1 an. Aceasta trebuie să fie efectuată în stare bună de
sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon,
adică lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit
de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.

5
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE EPIDEMIOLOGIE

1.1 Bazele epidemlologiei

Numărul de cazuri care indicii prezenţa unei epidemii variazii în funcţie

de agentul cauzal, de dimensiunile şi tipul populaţiei expuse, experienţa
anterioariă sau lipsă de expunere la boala respectivă, precum şi de momentul
şi locul unde a apărut.
Identificarea apariţiei unei epidemii depinde de asemenea de frecvenţa
normaliă a bolii în zonă, la populaţia specificaţia, în cursul aceluiaşi anotimp a1
anului.
Un număr foarte mic de cazuri de boală care nu au fost identificate
anterior într-o anumitii regiune, asociate în timp şi din punct de vedere a1
locului, pot fi suficiente pentru a fi considerate o epidemie.
De exemplu, primele comuniciiri cu privire l a sindromul care a ajuns să
fie cunoscut ca SIDA se refereau la numai patru cazuri de pneumonie cu
Pneurnocystis carinii la tineri homosexuali. Înainte de aceste comuniciiri, boala
respectivă apărea numai la bolnavii a1 căror sistem imunitar era grav
compromis.

1.2 Epidemiologia bolilor transmisibile

O boală transmisibilă sau infecțioasă este o boală cauzată de

transmiterea unui agent infecţios specific, sau a produselor sale toxice, de la o
6
persoană infectată sau de la un animal la o gazdă susceptibilă în mod direct sau
indirect. Unele dintre cele mai mari succese ale epidemiologiei au fost
prevenirea şi controlul bolilor transmisibile.
Bolile transmisibile constitue şi în prezint cea mai important problemă
acută de sănătate în toate ţările. Infecţiile acute ale căilor respiratorii
superioare constituie o mare parte a morbidităţii şi a timpului pierdut de la
lucru, deşi doar în cazul copiilor, a1 persoanelor vârstnice şi a1 infirmilor
aceste boli sunt la originea unei mortalităţi semnificative.
În majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, bolile transmisibile continuă
să fie cauza cea rnai importantă, atât a morbidităţii cât şi a mortalităţii.
O epidemie este apariţia într-o comunitate sau într-o regiune a unor cazuri
de boală care fie sunt în număr deosebit de mare, fie sunt neobişnuite pentru
locul şi la timpul respectiv.
Atunci când se descrie o epidemie, trebuie să se specifice clar perioada
de timp, regiunea geograficii şi particularităţile grupului comunitar în care au
apărut cazurile de boală.
1.2.1 Factori epidemiologici principali
Factorii epidemiologici principali sunt:
1. Izvorul sau sursa de infecţie
2. Calea de transmitere
3. Masa receptivă.
1. Izvorul sau sursa de infecţie
Izvorul sau sursa de infecţie îl constitue organismele vii (om, animale,
artropode) în care pătrunde agentul patogen şi se multiplică, eliminându-se pe
diferite căi.

7
 Eliminarea agentului patogen de la omul bolnav, purtător cronic se face
prin:
- secreţii nasofaringiene şi spută – scarlatină, rujeolă, varicelă, rubeolă, tuse
convulsivă;
- materii fecale – hepatita A, febră tifoidă, dizenteria);
- urină – febră tifoidă;
- secreţii genitale – boli venerice, SIDA;
- sânge – hepatitele B,C,D, SIDA.
Animalele pot elimina germeni prin:
- dejecţii (salmonela);
- urină (leptospire);
- salivă;
- sânge;
- carne ;
- piele;
- lapte – B.K., streptococi, stafilococi.
2. Calea de transmitere.
a. Directă – se produce prin contact direct între peroana receptivă şi
eliminatorul de germeni sau prin contact direct cu produsul infecţios (infecţiile
produse de sânge).
b. Transmiterea indirectă se poate produce prin intermediul unor elemente
din mediul extern – (apă, aer, sol, alimente, obiecte) sau prin agenţi vectori
(muşte, gândaci, pureci, păduchi, căpuşe etc).
Calea de transmitere a fost folosită şi ca un criteriu de clasificare a bolilor
contagioase astfel:
- boli cu transmitere prin contact direct;

8
 - boli aerogene;
- boli digestive;
- boli transmise prin vectori.
Poartă de intrare
Agentul infectiv pătrunde în organism printr-o poartă de intrare care
poate fi:
- respiratorie (gripele, pneumonia, rujeola, varicelă, rubeola, pesta, etc.);
- alimentară (digestivă) - gastro-enteritele bacteriene și virale, paraziții
intestinali, unii streptococi, etc.;
- cutanată - prin piele și mucoase - anumiți paraziți, micoze,
stafilococoze, gonorea, etc.;
- prin înțepare/injectatre (SIDA, hepatitele virale B,C,D, etc.);
- prin contact sexual (bolile venerice, clamidia, etc.)
- prin sărut (gripe, streptococoze, pneumonia, mononucleoza infecțioasă,
etc.);
- oculente (blefarita - gonoree oculentă la nou-născuți, clamidii, etc.),
ș.a.m.d.
3. Masa receprivă.
Prin masa receptivă se înţelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate
care nu prezintă imunitate faţă de anumite boli infecţioase. Boala nu apare decât
la receptivi.
Pentru a preveni apariţia unei boli transmisibile, populaţia poate fi
imunizată congenital – prin naştere, sau o poate dobândi prn vaccinare.
1.2.2 Factorii epidemiologici secundari
a. Factorii naturali
-meteoclimatici;

9
 -casnici
-geografici.
b. Factori ecosociali – locuinţa, alimentaţia, condiţiile de muncă, rozătoarele,
calamnităţi, cultura sanitaeră şi socială.
Agenți infecțioși:
După etiologie agentul patogen poate fi:
 Virusuri:
 Bolile gripale;
 Hepatitele virale;.
 Parotidită epidemică;
 Varicelei;
 SIDA.
 Bacterii
 Gastro-enterite (Salmonella, Shigella);
 Sifilis (Treponema pallidum);
 Tuberculoză (TBC - Mycobacterium tuberculosis, varianta bovis,
varianta humanis);
 Boli ictero-hemoragice bacteriene (Leptospiroză dată de Leptospira
ictero haemoragica).
 Micoze (fungi, ciuperci patogene):
 Tricofiții - Thinea capitis, Thinea ungvis, onychomycosis (date de
genul Trichophyton);
 Epidermofiții (Epidermophyton).
 Micoze profunde (nocardia);
 Boli micotice asociate: «Piciorul de Madura», mycetoma -
Maduromycetes + bacterii anaerobe (clostridium).
10
 Bolile infecțioase, în afară de patologia persoanei izolate, pot avea
importanță epidemiologică, prin afectarea de populații:
- Izbucniri - afectarea de grupuri mici (familie, clasă de copii, unitate
militară, etc.), de exemplu, o toxinfecție alimentară între invitații la o nuntă;
- Epidemii - afectarea unor populații largi (regiune, țară);
-Pandemii - afectarea populației unui grup de țări, spre
exemplu, gripa, gripă aviară.
Rezistența organismului:
Din circa 100 000 de microbi cunoscuți, doar vreo 200 au un potențial
patogenic, ceilalţi fiind - în marea lor majoritate - factori indispensabili şi
primordiali în existenţa vieţii pe pământ.
Organismul, uman sau animal, deţine sisteme sofisticate de apărare,
specifice (anticorpi) şi nespecifice (lizozima salivară şi lacrimală, aciditatea
gastrică şi vaginală, etc.) care asigură existenţa în condiţiile nesterile ale vieţii.
Animalele de laborator crescute în condiţii sterile vor recepta lesne bolile
infecţioase şi vor avea o viaţă scurtă. Pacienţii trataţi cu medicamente care reduc
rezistenţa sau cu rezistenţa redusă din diferite motive (stres, diabet, bătrâneţe,
subalimentare, căldură, sau frig excesiv) vor fi mult mai receptivi la infecţii,
chiar şi faţă de germeni cu potenţial patogenic redus.

11
 CAPITOLUL II
GRIPA

2.1 Generalități. Tipuri de viruși gripali

Gripă este o boală infecţioasă acută, înalt transmisibila, caracterizată clinic

prin febră, sindrom algic şi alterarea stării generale, inconstant şi cu semne
respiratorii.Este produsă de virusurile gripale – genul Orthomyxovirusuri – cu 3
tipuri virale: A, B, C.
▬Virusurile gripale sunt virusuri ARN;
▬Au formă sferică, cu următoarea structura:
1. Nucleocapsida – alcătuită din:
−genomul ARN;
−nucleoproteina – reprezintă antigenul specific de ţip: A, B, C;
−matrice proteică (M2) – rol în replicarea virală.
2. Anvelopa – la nivelul ei se găsesc 2 structuri antigenice, de natură
glicoproteica: hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N):
●Proemina la suprafaţa virusului sub formă de ţepi sau spiculi;
●Antigenele de suprafaţa determina clasificarea virusului A în mai multe
subtipuri virale:
a)Hemaglutinina (H)- prezintă 16 tipuri (H1→H16)
−Asigura fixarea virusului la nivelul unor receptori celulari;
−Produce aglutinarea hematiilor la o serie de specii animale.
b)Neuraminidaza (N) (sialidaza)
12
 −Favorizează răspândirea infecţiei prin facilizarea eliberării virionilor nou-
formati de la suprafaţa celulelor epiteliale respiratorii;
−Prezintă 9 tipuri (N1→N9).
Cele două antigene de suprafaţa prezintă variaţii antigenice caracteristice, de
2 tipuri: minore şi majore.
1. Variaţiile minore (antigenic drift):
−Produse de mutaţii minore ale genelor care codifică H sau N;
−Apar anual sau la câţiva ani;
−Afectează virusurile A şi B;

−La aceste variaţii populaţia este parţial imunizata, prezentând imunitate

încrucişată;
−Pot determina apariţia de epidemii.
2. Variaţiile majore (antigenic shift):
−Produse de mutaţii majore ale genelor care codifică H sau N, cu apariţia de
noi subtipuri virale, faţă de care populaţia este neimunizata;
−Apar doar la virusul A;
−Pot determina apariţia de pandemii.
La om s-au identificat mai multe subtipuri de virus A în funcţie de
subtipurile de hemaglutinina ( H1, H2, H3, H5, H7, H9, H10) şi neuraminidaza (N1,
N2, N3), parte din ele transmise de la animale (în special păsări).
Virusul A:
−Virusul gripal cel mai răspândit la om şi la animale;
−Prezintă o mare variabilitate genetică şi o mare virulenta;
−Afectează toate grupele de vârstă;
−Poate provoca epidemii şi pandemii.
Virusul B:
13
−Afectează predominant omul;
−Prezintă o variabilitate genetică redusă, doar cu variante antigenice minore;
−Determina rar epidemii, cu forme clinice mai puţin severe şi afectează în
special copiii.
Virusul C:
−Nu prezintă variabilitate genetică;
−Determina forme clinice uşoare.
Denumirea ( OMS) a tulpinilor de virus gripal
: tipul de virus (A; B; C), originea izolării tulpinii, numărul de ordine al tulpinii,
anul izolării, subtipul (H/N).
Ex.: A/New Caledonia/20/99(H1N1).

2.2 Epidemiologie

▬Formele de manifestare ale procesului epidemiologic în gripă pot fi:

sporadice, endemii, epidemii, pandemii.
−Virusul A determina epidemii sezoniere sau pandemii;
−Virusul B produce epidemii sezoniere mai restrânse sau mai rare;
−Virusul C determina de obicei cazuri sporadice de boală.
▬Epidemiile sezoniere apar la interval de 2 – 3 ani (virusul A) sau 4 – 5
ani (virusul B) şi afectează 5 – 30% din populaţie; mortalitatea este redusă,
evoluţia severă fiind favorizată de complicaţiile severe la vârstnici sau la
persoane tarate;
▬Pandemiile de gripă sunt determinate de virusurile tip A cu o nouă
structură antigenica; afectează până la 50% din populaţia globului; se succed la
intervale de 20 – 40 ani; letalitate mare; afectează în special adulţii sănătoşi.
Pandemii de gripă în secolul XX

14
 −1918 – gripă spaniola – cu virus A (H1/N1) – virus aviar mutant – 20 – 40
milioane de decese;
−1957 – gripă asiatică – cu virus A (H2N2) – virus aviar – uman
recombinat – 1 – 4 milioane decese;
−1968 – pandemie cu virus gripal Hong-Kong – cu virus A (H3N2) – virus
aviar – uman recombinat, 1 – 4 milioane decese.
Alertă de pandemii gripale în secolul XX/XXI
−1997 – H5N1 gripă aviară – 18 cazuri umane (Hong-Kong);
−1999 – H9N2 gripă aviară – 2 cazuri umane (Hong-Kong);
−2003 – H7N7 – gripă aviară – 85 cazuri umane (Ţările de Jos);
−2004-2006 – H5N1 gripă aviară – 204 cazuri umane, 113 decese
(Thailanda, Vietnam, Indonezia).
Sursa de virus gripal:
−Omul – purtător de virus, cu infecţie inaparenta clinic sau bolnav cu
gripă;
−pentru virusul A: omul, păsările (sălbatice, domestice), porcii, cabaline.
Transmitere:
−pe cale aerogenă: direct (picături respiratorii contaminate) sau indirect
(obiecte recent contaminate cu secreţie de la sursele de infecţie).
Contagiozitate:
−mare – în special în colectivităţi, spaţii aglomerate;
−durata contagiozităţii: 3 – 5 zile.
Receptivitate:
−univesala, indiferent de vârstă;
−în epidemii, datorită unei posibile imunităţi încrucişate, formele clinice la
persoanele parţial imune sunt mai atenuate.

15
 Imunitate după boală:
−este specifică subtipului viral respectiv; poate asigura o oarecare
imunitate ,,incrucisata’’ faţă de subtipuri virale apropiate.

2.3 Patogenie

−Poarta de intrare – celulele epiteliale ale mucoasei respiratorii. La acest

nivel virusul se multiplică, cu răspândirea locală a infecţiei;
−Local se produc descuamări ale epiteliului respirator ciliat prin
distrugerea acestora, favorizând suprainfecţiile bacteriene;
−Concomitent virusul acţionează şi prin acţiune toxică generală,
determinând manifestările clinice infecţioase generale;
−Uneori se produce şi viremie, cu localizări extrapulmonare (SNC, ficat).

2.4 Tablou clinic

Incubaţia: 1- 3 zile.
Debut: brusc, cu febra înaltă (39 – 400C), frisoane, cefalee, mialgii
generalizate, stare de curbatura.
Perioada de stare :
−febra persistentă, cu durata de 7 zile, cu aspect uneori difazic;
−sindrom algic generalizat şi intens: mialgii (cu senzaţia de zdrobire
musculară), cefalee (predominant frontal şi supraorbitar), dureri în globii oculari;
−astenie marcată,
−pot apare şi manifestării respiratorii: catâr nazal, disfagie, faringe intens
congestiv, disfonie, dureri retrosternale şi tuse neproductivă, dureri toracice
diferite, raluri bronşice diseminate.
Tabloul clinic este dominat de manifestările generale.

16
După 3 – 4 zile de evoluţie simptomatologia se atenuează treptat până la
dispariţie în câteva zile; se menţin pentru 1 – 2 săptămâni tusea şi astenia.
Forme severe de gripă:
−Apar deobicei la vârstnici sau copii mici, persoane cu afecţiuni cronice
cardiace, respiratorii, metabolice, dar pot fi prezente şi la persoane tinere,
anterior sănătoase;
−Se caracterizează prin: manifestări neurologice (meningite, encefalite,
nevrite), hemoragipare (epistaxis, hemoptizie), cardiovasculare (miocardita,
insuficientă vasculară periferică până la colaps), insuficientă respiratorie acută
(prin edem pulmonar lezional).
−Există şi forme hipertoxice, cu evoluţie rapidă spre deces.

2.5 Investigaţii de laborator

1.Nespecifice
−leucograma evidenţiază: leucopenie cu limfocitoza şi neutropenie;
−poate apare trombocitopenie;
−valorile VSH şi fibrinogen seric normale sau uşor crescute.
2.Specifice
−virusologice: izolarea virusului din secreţiile nazale pe culturi de ţesuturi
sau pe ou embrionat; evidenţierea virusului în secreţiile respiratorii prin
imunofluorescenţa;
−serologice: se bazează pe evidenţierea apariţiei anticorpilor specifici în
serul bolnavilor; se realizează prin diferite tehnici (hemaglutinoinhibare – reacţia
Hirst, RFC, ELISA), pe seruri pereche, recoltate la interval de 10 – 14 zile de la
debutul bolii.

17
 2.6 Complicaţii

1)Respiratorii:
−laringita gripală (crup);
−laringotraheita acută virala;
−bronşiolita acută virala;
Au evoluţii severe, în special la copii.
−pneumonie şi bronhopneumonie gripală – apar precoce, cu tablou clinic
sever: dispnee, cianoza, tuse cu expectoraţie muco-sanguinolenta, raluri
subcrepitante diseminate; radiologic – aspecte de edem pulmonar acut sau
prezenţa de opacităţi nodulare diseminate;
−pneumonii bacteriene de suprainfecţie, cel mai frecvent cu stafilococ
auriu, pneumococ, H. influenzae, Klebsiella.
2.Neurologice:
−mielita, poliradiculonevrita – de obicei prin mecanism imunologic.
3.Alte suprainfecţii bacteriene:
−otite, sinuzite, angine etc.
4.Sindromul Reye – encefalopatie acută cu degenerescenta hepatică.
−Apare uneori la pacienţii cu gripa trataţi cu Aspirină.

2.7 Gripă la gravide

−Determina forme severe de boală, cu letalitate crescută;

−Poate produce malformaţii congenitale ale embrionului în primele 3 – 4
săptămâni de sarcină.

18
 2.8 Tratament

Gripă este boală de grupă A, cu raportare nominală, pe plan naţional şi

internaţional (la OMS). În fiecare ţară există centre naţionale de supraveghere a
gripei.
1).Medicaţia antivirală – este reprezentată de:
−inhibitori de proteină M2: AMANTADINA, RIMANTADINA – active
pe virusul gripal A, recomandate la pacienţii cu risc de evoluţie severă. Se
administrează cât mai precoce (primele 1 – 2 zile de boală).
−doze: 200 mg/zi 3 – 5 zile oral;
−dezavantaje – selecţia rapidă de tulpini virale rezistente, reacţii adverse
(neurologice, digestive), interactiunei medicamentoase frecvente.
−inhibitori de neuraminidaza: OSELTAMIVIR (TAMIFLU),
ZANAMIVIR.
−doze: OSELTAMIVIR – adulţi 1 cp.(75 mg) x 2/zi; la copii în funcţie de
greutate. −Ribavirina – utilizată în unele ţări; inhibă ARN – polimeraza
virala.
2).Tratament igieno – dietetic:
−repaus fizic, la domiciliu în formele complicate şi în spital în cele
complicate;
−hidratare corectă;
−dieta adaptată toleranţei digestive, hrănitoare.
3).Terapia simptomatică:
−antitermice şi antialgice: Paracetamol, Algocalmin, NU aspirină;
−calmante ale tusei: Codeină, Tussin;
−dezobstruante nazale.

19
 Terapia cu antibiotice se aplică doar în cazurile complicate cu suprainfecţii
bacteriene.
−se utilizează: betalactamine asociate cu inhibitori de betalactamaza,
cefalosporine, fluorochinolone, aminoglicozide.
Cazurile cu complicaţii respiratorii:

−Necesita măsuri de terapie intensivă: O2, aspirarea secreţiilor, antibiotice,

corticoterapie, tonice cardiace.

2.9 Profilaxie

1).Măsuri nespecifice
−izolarea pacienţilor cu gripa la domiciliu sau în spital;
−confirmarea diagnosticului de gripă (pe date clinice şi serologice) şi
raportarea lor nominală;
−limitarea circulaţiei persoanelor expuse.
2).Măsuri specifice.
−vaccinarea antigripală;
−chimioprofilaxia.
Vaccinarea antigripală
−se aplică în special la grupurile de populaţie la risc prin expunere
profesională sau prin statusul imunologic dificitar;
−vaccinarea asigura o protecţie de 60 – 90%;
−tulpinile virale vaccinale sunt adaptate anual la tulpinele virale
circulante; vaccinurile conţin 2 tulpini din virusul A şi 1 tulpină de virus B;
−deoarece asigura imunitatea doar pentru tulpinile virale vaccinale,
vaccinarea se repetă anual.
Există 2 tipuri de vaccin antigripal:
20
 1. Vaccinul cu virus viu inactivat – de administrare s.c.
−indicaţii : – vârstnici peste 65 ani;
− persoane cu boli cronice respiratorii, cardiace, hematologice sau cu alte
imunodeficienţe;
−persoane instituţionalizate: copii, bătrâni;
−expunere profesională: personal medico-sanitar, personal din transporturi
etc.;
−gravide în trimestrul III în sezonul rece;
−copii sănătoşi cu vârsta 6 – 23 luni.
2. Vaccinul cu virus viu atenuat – de administrare intranazală.
−are ca avantaj imunizarea locală (la nivelul cailor respiratorii);
−sunt contraindicate la copii, bătrâni, gravide şi pacienţi cu boli cronice –
deoarece sunt reactogene.
Chimioprofilaxia gripei.
−Are rol de adjuvant la vaccinarea antigripală; nu poate înlocui vaccinarea.
1).Inhibitorii de proteină M2: AMANTADINA, RIMANTADINA
doze: 100 mg.x1 – 2/zi pe toată durata epidemiei
−deoarece prezintă unele dezavantaje (selectarea rapidă de tulpini
rezistente, efecte adverse de tip neurologic şi digestiv la vârstnici, interacţiuni
medicamentoase) în 2006 CDC a interzis utilizarea lor în terapia/profilaxia
gripei.
2).Inhibitorii de neuroaminidaza: OSELTAMIVIR ( Tamiflu)
doze: 75 mgx1/zi pe toată perioada epidemiei, la persoane peste 13 ani.
Îngrijirea bolnavului cu gripă
1. Supravegherea parametrilor clinici:
-starea febrilă;

21
 -bilantul ingesta (aport de lichide) – excreta (diureza, scaune);
-varsaturi;
-acuze subiective (cefalee, dureri abdominale etc.);
-dieta bolnavului;
-asigurarea mediului ambiant corespunzător; izolarea pacientului cu gripa în
saloane separate.
2.Recoltarea analizelor de laborator:
-hemoleucograma;
-VSH, fibrinogen seric, proteină C reactiva,;
-examen de urină;
-teste serologice pentru determinarea anticorpilor specifici;
-recoltare exsudat nazo-faringian pentru identificare virus şi tulpina virală.
3. Însoţirea pacienţilor la investigaţii radiologice ( radiografie pulmonara).
4. Efectuarea tratamentului prescris:
- tratament simptomatic: antitermice (Algocalmin, Paracetamol – oral, tablete
sau suspensie, intrarectal supozitoare, intramuscular – Algocalmin), antiemetice
(oral sau intramuscular), antiseptice bucale (oral);
- la recomandare administrarea terapiei antivirale ( Oseltamivir-Tamiflu).
Se vor respecta dozele, căile şi ritmul de administrare prescrise de către
medicul curant.
În cazurile cu complicaţii se vor efectua tipurile de tratament
corespunzătoare.
5. Acordarea îngrijirilor medicale pentru asigurarea unei igiene tegumentare
riguroase ( prevenirea suprainfecţiilor cutanate) şi a mucoaselor.

22
 CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU GRIPĂ

23
 SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA BOLI INFECȚIOASE

DOSAR DE ÎNGRIJIRE nr. 1

CULEGEREA DATELOR
DATE DE IDENTITATE
Nume: V Prenume: B Sex: M Vârsta: 33
Domiciliul: Târgoviște Judeţul: Dâmbovița
Data naşterii: anul 1986 luna 12 ziua 26
Data internării: anul 2019 luna 03 ziua 24 ora 1030
Data externării: anul2019 luna 03 ziua 27 ora 1300

SURSA DE INFORMAŢII ŞI INFORMAŢIILE CULESE

Pacientul: da
Aparţinătorii: soția
Membrii echipei de îngrijire: medic curant, asistente medicale, infirmiere
Documente medicale (enumerare): foaie de temperatură, foaie de observație

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare: Gripă cu virus neidentificat
Diagnosticul medical la externare: Gripă cu virus neidentificat
Motivele internării: tuse persistentă, neproductivă; cefalee moderată, difuză; stare
generală alterată
Istoric: cu 2 zile în urmă bolnavul a început să tuşească, să simtă jenă dureroasă
musculară, uşoară inapetenţă, apatie , în ziua următoare a prezentat uşor catar respirator,
dureri orbitale, fenomene care s-au intensificat progresiv motiv pentru care a mers la
24
medicul de familie, bolnavul este trimis la cabinetul de specialitate unde în urma
consultului se hotărăşte internarea cu diagnostic prezumtiv de gripă.
Antecedente :
- Heredo colaterale: tata DZ tip II.
- Fiziologice personale: -
- Personale patologice: apendicectomie la 14 ani, a parcurs bolile copilăriei, viroze
respiratorii sezoniere
Condiţii de viaţă şi muncă: locuieşte cu soţia şi copilul într-un apartament cu 3 camere,
salubru
Socializare: bună

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

Starea generală: ușor alterată

Starea de nutriţie: bună
Facies, tegumente: transpirate, facies intens colorat
Mucoase, fanere: normal colorate
Ţesut conjuctiv- adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem muscular: dureri muscular difuze
Sistem osteo- articular: integru; dureri articulare difuze
Aparat respirator: torace normal comformat; dispnee; murmur vezicular înnăsprit
Aparat cardiovascular: șoc apexian în spațiul V i.c. stâng pe linia
medioclaviculara; zgomote cardiac ritmice, bine bătute.
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare; inapetență

25
Ficat, căi biliare, splină: clinic normal
Aparat uro- genital: loji renale nedureroase; urini concentrate, reduse cantitativ
Sistem nervos, organe de simţ: orientat temporo- spațial

EVALUARE INIŢIALĂ

TA 130/80 mm Hg; P 88 p/min; R 20 r/min; T 38,80 C

Î 180 cm; G 87 Kg

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira Dispenne, Obstrucție cai respiratorii

2. A se alimenta Alimentație prin deficit Febră moderată

3. A elimina
4. A se mişca, a avea o
bună postură
5. De a dormi şi a se
odihni
6. A se îmbrăca, dezbrăca
7. A menţine temperatura
în limite fiziologice
8. A fi curat
Urini hipocrome, Febră moderată
reduse cantitativ
Postură inadecvată Artralgii, mialgii
Somn insuficient Artralgii, mialgii
cantitativ și calitativ
Se mobilizează cu Artralgii, mialgii
dificultate
Febră moderată Posibil process infecțios
Tegumente transpirate, Febră moderată
curate

26
 9. A evita pericolele Orientat temporo- -
spațial
10. A comunica cu Persoană comunicativă -
semenii
11. A învăţa să-şi păstreze Independent -
sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi Independent -
valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util Nu este capabil să Febră moderată, mialgii,
efectueze activități de artralgii
rutină
Nevoi psihologice

14.De a se recreea Nu este capabil să Febră moderată, mialgii,

efectueze activități artralgii
recreative

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

1. Dispnee; obstrucția căilor respiratorii; tuse uscată, persistentă

2. Febră moderată
3. Artralgii, mialgii
4. Cefalee
5. Inapetență
27
 OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

1. Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale

2. Pacientul să prezinte diminuarea până la dispariție a artralgiilor și mialgiilor
3. Pacientul să nu mai prezinte cefalee, tuse
4. Pacientul să se poată alimenta adecvat vârstei și stării de activitate

ASPECTE PSIHOLOGICE

Starea de conştienţă: păstrată

Comportament: persoană comunicativă
Mod de internare: cu bilet de trimitere de la medicul de familie
Particularitati: nu există

ASPECTE SOCIOLOGICE

Mod de viaţă: căsătorit

Mediul: urban
Ocupatie: profesor
Probleme sociale: neagă

28
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
V.B. 33 ani

Data Problema pacientului Obiective Intervenții Evaluare

Autonome Delegate
24. - Dispnee -Bolnavul să - Conduc bolnavul -Recoltez sânge și -Bolnavul
03.2019
- Tuse uscată respire pe nas, să în salon, îl instalez urină pentru prezintă:
- Artralgii, mialgii prezinte tuse în pat şi îl aşez în examene de -T.A.=125/80
- Febră moderată diminuată poziţie semişezând laborator mm/Hg
- Inapetență -Bolnavul să şi mă asigur de -Recoltez exudat -P.=80 p/min
- Obstrucție căi prezinte confortul nazal -R.=19 r/min
respiratorii temperatura bolnavului şi îi -Administrez -T=37,3C
- Secreții nazale corpului în recomand repaus tratamentul -catar nazal
limite normale -Măsor funcțiile conform FO, diminuat;
-Bolnavul să se vitale și le notez în respectând doza, -tuse
alimenteze foaia de orarul, calea de persistentă;
corespunzător temperatură administrare
nevoilor sale, să -Educ pacientul să
fie echilibrat folosească batistă
hidric şi de unică folosință

29
 nutriţional -Educ pacientul ca
-Diminuarea - în dimineața
artralgiilor și urmatoare să nu
mialgiilor mănânce, să nu
-Pacientul să nu bea, să nu se spele
devină sursă de pe dinți, să nu facă
infecție instilații- pentru a
putea recolta
exudatul faringian
-Educ pacientul să
consume ceai la
temperature
camerei
25.03.2019 -Subfebrilitate -Bolnavul să -Măsor funcțiile -Recoltez exudat -Diminuarea
-Tuse uscată respire pe nas, să vitale și le notez în faringian artralgiilor
-Obstrucție căi prezinte tuse foaia de -Administrez -T.A.=125/80
respiratorii diminuată temperatură tratamentul mm/Hg
-Bolnavul să -Educ pacientul să conform FO, -P.=80 p/min

30
prezinte folosească batistă respectând doza, -R.=19 r/min
temperatura de unică folosință orarul, calea de -T=37,3C
corpului în -Explic pacientului administrare
limite normale importanța
-Bolnavul să se respectării unui
alimenteze regim de viață
corespunzător sănătos
nevoilor sale, să
fie echilibrat
hidric şi
nutriţional
-Diminuarea -
artralgiilor și
mialgiilor
-Pacientul să nu
devină sursă de
infecție
-Pacientul să

31
 înțeleagă
importanța
efectuării
vaccinului
antigripal
26.03.2019 -tuse uscată -educație pentru Măsor funcțiile Administrez Pacient
sănătate vitale și le notez in tratamentul afebril
foaia de medicamentos Apetit
temperatură conform FO, recăpătat
Explic pacientului respectând doza, Nu mai
importanța orarul, calea de prezintă tuse,
efectuării administrare artralgii,
vaccinului mialgii
antigripal sezonul
urmator
27.03.2019 Pacientul se externează ameliorat

32
 EXAMENE DE LABORATOR

Data Examene de laborator şi Valori găsite Valori Observaţii

paraclinice normale
24.03. ANTI HCV negativ negativ
2019
HBsAg negativ negativ
Rgf torace Hiluri
congestive.
Cord normal

ALIMENTAŢIA

Regim alimentar normosodat, normoglucidic, normolipidic,normoproteic.

TRATAMENT

Data Medicamentul Doza unică Doza totală Calea de

administrare
24- Tamiflu 75 mg 1 cp 2 cp Peros
26.03.
2019 Sol Ringer 500 ml 500 ml 500 ml i.v
Glucoza 5% 500 ml 500 ml 500 ml i.v
Arnetin 1f 1f i.v.
Vit. B1 1f 1f i.v.
Vit. B6 1f 1f i.v.

33
 EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira Independent

2. A se alimenta Independent
3. A elimina Micțiuni fiziologice
4. A se mişca, a avea o Independent
bună postură
5. De a dormi şi a se Somn odihnitor
odihni
6. A se îmbrăca, dezbrăca Se mobilizează cu
ușurință
7. A menţine temperatura Afebril
în limite fiziologice
8. A fi curat Tegumente curate
9. A evita pericolele Orientat temporo- -
spațial
10. A comunica cu Persoană comunicativă -
semenii
11. A învăţa să-şi păstreze Independent -
sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi Independent -

34
 valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util Independent

Nevoi psihologice

14.De a se recreea Independent

EPICRIZA

Pacient în vârstă de 33 ani se internrează pentru febră, tuse,

alterarea stării generale.
Clinic la internare: febră moderată, tegumente normal colorate,
faringe congestiv. Pulmonar- murmur vezicular înăsprit, tuse rară.
Zgomote cardiace ritmice, TA 130/80 mm Hg. Abdomen suplu.
Giordano negativ.

Pe parcursul internării a urmat tratament cu Tamiflu 75 mg,

vitamine, protectoare gastrice, soluții perfuzabile.
Recomandări:
- Repaus la domiciliu
- Tratament medicamentos cu silimarina 3 cp/zi- o lună
- Evită infecțiile intercurente
- Tratament medicamentos cf Rp primit.

35
 TEHNICĂ APLICATĂ PACIENTULUI

MĂSURAREA TEMPERATURII

SCOP evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneza

LOCURI DE  axila,
MĂSURARE  plica inghinală,
 cavitatea bucală,
 rect, vagin
MATERIALE  termometru maximal,electronic,auricular,suzetă(copii)
NECESARE  tampoane de vată şi comprese sterile
 tava medicală
 lubrefiant
 alcool medicinal
 ceas
EFECTUARE  pregătirea materialelor lângă pacient
TEHNICĂ  pregătirea psihică a pacientului
 spălarea pe mâini
 se şterge cu o compresă cu alcool, se scutură

Pentru măsurarea în axila

 se aşază pacientul în DD sau în poziţie şezând

 se ridică braţul pacientului
 se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
 se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul

36
 axilei, paralel cu toracele
 se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe
suprafaţa anterioară a toracelui
 dacă pacientul este slăbit, agitat, precum şi la copii, braţul
va fi menţinut în această poziţie de către asistentă
 termometrul se menţine timp de 10 min-pentru
termometrul maximal
 temperatura axilară reprezintă temperatura externă a
corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasă decât
cea centrală

Pentru măsurarea în cavitatea bucală

 se introduice termometrul în cavitatea bucală, sub limba

sau pe latura externă a arcadei dentare
 pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas
 se menţine termometrul timp de 5 min
 măsurarea temperaturii în cavitatea bucală este
contraindicata la: copii, pacienţi agitaţi, la cei cu afecţiuni
în cavitatea bucală;
 pacientul nu va consuma lichide reci sau calde şi nici nu
va fuma cu cel puţin 10 min înainte de determinarea
temperaturii

Pentru măsurarea rectală

 se lubrefiaza termometrul
 se aşează pacientul în DL, cu membrele inferioare în
37
 semiflexie, asigurându-i intimitatea
 se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de
rotaţie şi înaintare
 termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării
 se menţine termometrul 3 min
 copiii mici sunt aşezaţi în DD, cu picioarele ridicate sau în
DV
 temperatura măsurată rectal este mai mare decât cea
măsurată axilar cu 0,4-0,5 grade
 măsurarea temperaturii în rect este contraindicata la
pacienţii agitaţi şi la cei cu afecţiuni rectale
Pentru măsurarea în vagin

 se urmăreşte aceleaşi etape că la măsurarea rectală

introducându-se termometrul în vagin
 este contraindicata în bolile aparatului genital
 valoarea este mai mare cu 0,5 grade decât cea axilara
 după terminarea timpului de menţinere a termometrului,
acesta se scoate, se şterge cu o compresă sterilă
 se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului
 se spala termometrul, se scutură
 se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatura:
 notarea unui punct pe verticală, corespunzător datei
şi timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie
orizontală a foii, 2 diviziuni de grad
 se uneşte valoarea prezenta cu cea anterioară pentru
38
 obţinerea curbei termice
 în alte documente medicale se notează cifric

Interpretarea curbei termice

 în mod curent temperatura se măsoară dimineaţa între

orele 7-8 şi după-amiază între orele 18-19
 pentru măsurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza
termometre cutanate şi termometre electronice
 temperatura prezintă oscilaţii fiziologice:
 în timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp ↓ dimineaţa între
orele 4-5 ; şi ↑între orele 9-10 a.m. şi seara 16-20
 la tineri seară este mai ridicată
 în sarcina, în prima jumătate a menstrei este crescută
temperatura
 în timpul desfăşurării unor activităţi; efort fizic, digestie
etc
 temperatura prezintă oscilaţii patologice: hipotermie ,
hipertermie

39
 SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA BOLI INFECȚIOASE

DOSAR DE ÎNGRIJIRE nr. 2

CULEGEREA DATELOR
DATE DE IDENTITATE
Nume: M Prenume: M Sex: M Vârsta: 45
Domiciliul: Târgoviște Judeţul: Dâmbovița
Data naşterii: anul 1974 luna 02 ziua 11
Data internării: anul 2019 luna 04 ziua 01 ora 1030
Data externării: anul2019 luna 04 ziua 05 ora 1300

SURSA DE INFORMAŢII ŞI INFORMAŢIILE CULESE

Pacientul: da
Aparţinătorii: soția
Membrii echipei de îngrijire: medic curant, asistente medicale, infirmiere
Documente medicale (enumerare): foaie de temperatură, foaie de observație

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare: Gripă cu virus neidentificat
Diagnosticul medical la externare: Gripă cu virus neidentificat
Motivele internării: tuse seacă, cefalee, oculalgii.
Istoric: simptomele mai susu menționate au debutat în urmă cu 3 zile, motiv pentru
care pacientul a mers la medicul de familie, bolnavul este trimis la cabinetul de
specialitate unde în urma consultului se hotărăşte internarea cu diagnostic prezumtiv

40
de gripă.
Antecedente :
- Heredo colaterale: mama hipertensivă
- Fiziologice personale: -
- Personale patologice: neagă
Condiţii de viaţă şi muncă: locuieşte cu soţia într-un apartament cu 3 camere, salubru
Socializare: bună

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

Starea generală: ușor alterată

Starea de nutriţie: bună
Facies, tegumente: transpirate, facies intens colorat
Mucoase, fanere: normal colorate
Ţesut conjuctiv- adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem muscular: dureri muscular difuze
Sistem osteo- articular: integru; dureri articulare difuze
Aparat respirator: torace normal comformat; tuse seacă, fară raluri supraadăugate
Aparat cardiovascular: șoc apexian în spațiul V i.c. stâng pe linia
medioclaviculara; zgomote cardiac ritmice, bine bătute. TA 120/ 70 mm Hg.
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare; inapetență
Ficat, căi biliare, splină: clinic normal
Aparat uro- genital: loji renale nedureroase; urini concentrate, reduse cantitativ
Sistem nervos, organe de simţ: orientat temporo- spațial

41
 EVALUARE INIŢIALĂ

TA 120/70 mm Hg; P 75 p/min; R 18 r/min; T 36,80 C

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
1.A respira Dispenne, Obstrucție cai respiratorii

2.A se alimenta Alimentație prin deficit Febră moderată

3.A elimina Urini hipocrome, Febră moderată
reduse cantitativ
4.A se mişca, a avea o Postură inadecvată Artralgii, mialgii
bună postură
5.De a dormi şi a se odihni Somn insuficient Artralgii, mialgii
cantitativ și calitativ
6.A se îmbrăca, dezbrăca Se mobilizează cu Artralgii, mialgii
dificultate
7.A menţine temperatura Febră moderată Posibil process infecțios
în limite fiziologice
8.A fi curat Tegumente transpirate, Febră moderată
curate
9.A evita pericolele Orientat temporo- -
spațial
10. A comunica cu Persoană comunicativă -
semenii
42
 11. A învăţa să-şi păstreze Independent -
sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi Independent -
valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util Nu este capabil să Febră moderată, mialgii,
efectueze activități de artralgii
rutină
Nevoi psihologice

14.De a se recreea Nu este capabil să Febră moderată, mialgii,

efectueze activități artralgii
recreative

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

1. Dispnee; obstrucția căilor respiratorii; tuse uscată, persistentă

2. Febră moderată
3. Artralgii, mialgii
4. Cefalee
5. Inapetență

43
 OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

1. Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale

2. Pacientul să prezinte diminuarea până la dispariție a artralgiilor și mialgiilor
3. Pacientul să nu mai prezinte cefalee, tuse
4. Pacientul să se poată alimenta adecvat vârstei și stării de activitate

ASPECTE PSIHOLOGICE

Starea de conştienţă: păstrată

Comportament: persoană comunicativă
Mod de internare: cu bilet de trimitere de la medicul de familie
Particularitati: nu există

ASPECTE SOCIOLOGICE

Mod de viaţă: căsătorit

Mediul: urban
Ocupatie: muncitor
Probleme sociale: neagă

44
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
M. M. 45 ani

Data Problema pacientului Obiective Intervenții Evaluare

Autonome Delegate
- Dispnee -Bolnavul să - Conduc bolnavul -Recoltez sânge și -Bolnavul
01.04 .
- Tuse uscată respire pe nas, să în salon, îl instalez urină pentru prezintă:
2019
- Artralgii, mialgii prezinte tuse în pat şi îl aşez în examene de -T.A.=125/80
- Febră moderată diminuată poziţie semişezând laborator mm/Hg
- Inapetență -Bolnavul să şi mă asigur de -Recoltez exudat -P.=80 p/min
- Obstrucție căi prezinte confortul nazal -R.=19 r/min
respiratorii temperatura bolnavului şi îi -Administrez -T=37,3C
- Secreții nazale corpului în recomand repaus tratamentul -catar nazal
limite normale -Măsor funcțiile conform FO, diminuat;
-Bolnavul să se vitale și le notez în respectând doza, -tuse
alimenteze foaia de orarul, calea de persistentă;
corespunzător temperatură administrare
nevoilor sale, să -Educ pacientul să
fie echilibrat folosească batistă
hidric şi de unică folosință

45
 nutriţional -Educ pacientul ca
-Diminuarea - în dimineața
artralgiilor și urmatoare să nu
mialgiilor mănânce, să nu
-Pacientul să nu bea, să nu se spele
devină sursă de pe dinți, să nu facă
infecție instilații- pentru a
putea recolta
exudatul faringian
-Educ pacientul să
consume ceai la
temperature
camerei
25.03.2019 -Subfebrilitate -Bolnavul să -Măsor funcțiile -Recoltez exudat -Diminuarea
-Tuse uscată respire pe nas, să vitale și le notez în faringian artralgiilor
-Obstrucție căi prezinte tuse foaia de -Administrez -T.A.=125/80
respiratorii diminuată temperatură tratamentul mm/Hg
-Bolnavul să -Educ pacientul să conform FO, -P.=80 p/min

46
prezinte folosească batistă respectând doza, -R.=19 r/min
temperatura de unică folosință orarul, calea de -T=37,3C
corpului în -Explic pacientului administrare
limite normale importanța
-Bolnavul să se respectării unui
alimenteze regim de viață
corespunzător sănătos
nevoilor sale, să
fie echilibrat
hidric şi
nutriţional
-Diminuarea -
artralgiilor și
mialgiilor
-Pacientul să nu
devină sursă de
infecție
-Pacientul să

47
 înțeleagă
importanța
efectuării
vaccinului
antigripal
26.03.2019 -tuse uscată -educație pentru Măsor funcțiile Administrez Pacient
sănătate vitale și le notez in tratamentul afebril
foaia de medicamentos Apetit
temperatură conform FO, recăpătat
Explic pacientului respectând doza, Nu mai
importanța orarul, calea de prezintă tuse,
efectuării administrare artralgii,
vaccinului mialgii
antigripal sezonul
urmator
27.03.2019 Pacientul se externează ameliorat

48
 EXAMENE DE LABORATOR

Data Examene de laborator Valori găsite Valori Observaţii

şi paraclinice normale
24.03. TGP 13,40 U/L 0-31 U/L
2019 TGO 16,70 U/L 0-32 U/L
Rgf torace Hiluri congestive. Cord
normal
Creatinina 0,59 mg/dL 0,50-0,90
mg/dL
Glicemie 83 mg/dL 70 -100
mg/dL
Fibrinogen 441 mg/dL 200-400
mg/dL
VSH 21 mm/H 0-20 mm/H

ALIMENTAŢIA

Regim alimentar normosodat, normoglucidic, normolipidic,normoproteic.

TRATAMENT

Data Medicamentul Doza unică Doza totală Calea de

administrare
24- Tamiflu 75 mg 1 cp 2 cp Peros
26.03.
2019 Sol Ringer 500 ml 500 ml 500 ml i.v
Glucoza 5% 500 ml 500 ml 500 ml i.v
Arnetin 1f 1f i.v.
Codeină 15 mg 1 cp 2 cp Peros

49
 Doxiciclină 100 mg 1 cp 2 cp Peros
ACC 200 mg 1 cp 3 cp peros

EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
15.A respira Independent

16.A se alimenta Independent

17.A elimina Micțiuni fiziologice
18.A se mişca, a avea o Independent
bună postură
19.De a dormi şi a se Somn odihnitor
odihni
20.A se îmbrăca, dezbrăca Se mobilizează cu
ușurință
21.A menţine temperatura Afebril
în limite fiziologice
22.A fi curat Tegumente curate
23.A evita pericolele Orientat temporo- -
spațial

50
 24. A comunica cu Persoană comunicativă -
semenii
25. A învăţa să-şi păstreze Independent -
sănătatea
Nevoi spirituale
26.De a păstra religia şi Independent -
valori personale
Nevoi sociale
27.De a fi util Independent

Nevoi psihologice

28.De a se recreea Independent

51
 EPICRIZA

Pacient în vârstă de 45 ani, se internează pentru tuse seacă, cefalee,

amețeli, simptome apărute în urmă cu 3 zile.
Obiectiv- stare generală satisfăcătoare, afebril, tegumante palide,
limbă saburală, congestie faringo- amigdaliană difuză.
S-a instituit tratament cu antibiotic (doxiciclina 200 mg/ zi 4 zile)
ACC 200 mg 1 cp/8 ore, antiviral ( Tamiflu 75 mg, 2 cp/zi- 5 zile),
medicație simptomatică, hidratare parenterală ( Ringer, glucoză 5%).
Se externează ameliorat, cu recomandările:
- Evita expunerile la frig, locurile aglomerate
- Continua terapia cu Doxiciclina 100 mg 1cp/ 12 ore încă 3 zile, ACC
200 mg 1cp/ 8 ore- până la 5 zile
- Evită infecțiile intercurente

52
 TEHNICĂ APLICATĂ BOLNAVULUI

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Scop - evaluarea funcţiei cardiovasculare ( forţa de contracţie a inimii,

rezistenta determinate de elasticitatea şi calibrul vaselor )
Element de - tensiunea arterială sistolică ( maximă )
evaluat - tensiunea arterială diastolică ( minimă )
Materiale - aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale :
necesare - cu mercur Riva-Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricular
- tampon de vata
- alcool medicinal
- creion roşu sau pix cu mâna roşie
Metode de - palpatorie
determinare - ascultatorie

Intervenţiile a. pentru metoda ascultatorie

asistentei - pregătirea psihică a pacientului
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute
- spălarea pe mâini
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,
sprijinit şi în extensie
- se fixează membrane stetoscopului pe artera humerală, sub
marginea inferioară a manşetei

53
 - se introduce olivele stetoscopului în urechi
- se pompează aer în manşeta pneumatic, cu ajutorul perei
de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manşeta prin
deschiderea supapei, până când se percepe primul zgomot
arterial ( care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime )
- se reţine valoarea indicată de coloană de mercur sau acul
manometrului, pentru a fi consemnata
- se continua decomprimarea , zgomotele arteriale devenind
tot mai puternice
- se reţine valoarea indicate de coloană de mercur sau de
acul manometrului, în momentul în care zgomotele dispar,
aceasta reprezentând tensiunea arterial minimă
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o
linie orizontală de culoare roşi, socotindu-se pentru fiecare linie
a foii o unitate coloana de mercur
- se unesc liniile oriontale cu linii vertical şi se haşurează
spaţial rezultatul
- în alte documente medicale se înregistrează cifric :
Ex. : T.A. max.= 150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg
- se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrane cu
alcool
b. pentru metoda palpatorie
- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseşte stetoscopul biauricular

54
 - etapele sunt identice metodei ascultătorii
- are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât
realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după
reducerea accentuate a compresiunii exterioare

55
 BIBLIOGRAFIE

Bocârnea, Constantin, Boli infecțioase și epidemiologie, Editura Info

Team, București, 1993
Borundel , Corneliu. Manual de Medicină Internă, Editura, ALL, București,
1995.
Titircă Lucreția, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenți
medicali, Editura ,Viața Medicală Rommânească, 2008.
Titircă Lucreția, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale, Editura ,Viața Medicală Românească,
2008.

56