ANUL VIII. SEPT.DEC. 1929.

In numdrul de fala
articole semnate de:
EM. HAGI-MOSCO
IULIU MOISIL
C. V. OBEDEANU
N. PLOP$OR
DR. 0. M A R C U
!NG. V. A. IONESCU
C. J. KARADJA
C. D. FORTUNESCU
ANTON OPRESCU
GEORGE CATANA

1. OLTENIA ISTORICA
OLTENIA ARHEOLOGICA
OLTENIA NATURALISTA
OLTENIA FOLKLORISTICA
OLTENIA LITERARA-ARTISTICA
Pis OLTENIA CULTURALA
4. " 4 i_. c--0 -M--u N IC A-RI-- /,41"°
"r4
r/.4?),
v"le At AeWnts4,
ARHIVELE OLTENIEI PUBLICATIE BIMESTRIALA

SUMARUL No. 45-40

Lupta dela RobArreti (10 Nov. 1916) . Em. Hagi-Mosco
CApitanul Ernanoil Pardeann . . Iuliu Moisil
Tudor Vladirniresen (Mai-00 . . . . . . C. V. Obedeanu
0 rAsvrAtire a tAranilor in timpnl domniei Jai Mill.
Viteazul . . . . . . . . N. Plogor
OLTENIA ISTORICA
Doenmente: Oameni $i fapte din trecutul Craiovei, de loan V. Cancea.
Acte $1 scrisori din trecut, de C N. Mateescu. Acte privitoare la moagele
Sf. Ion Milostivul ale bis. din Cioroiu-Dolj, de d-I I. Constantinescu Douei
cdrti de boerie, comunicate de Mih. Seulescu. Jalba Wei AnuIrdscu din
Giorocel-Dolj, comunicata de Mih. Seulescu. Act cu privue la biserica din
Bobicuti-Romanati, comunicat de d-1 prof. N. G. Dinculescu. Act privitor
la biserica Har$u-Craiova, romunicat de d-1 prof. Si' Georgescu. Carte de
judecata 1826, transcrisa de d -1 I. V. Boceanu.
OLTENIA ARHEOLOGICA
Cultura $eleand in Romania, de N. Plomor.
OLTENIA NATURALISTA
Contribu(iuni la curzoa$te ea faunei Olteniei, de Dr. 0. Marcu.Coleop-
fere cavernicole noui, descoperite in Oltenia in Julie 1928, de R. I. Cali-
nescu.Condifille de vegeta(ie ale castanului bun la 7ismana impreju-
rimi, de log. V. A. lonescu. Contribution a l'etude des zoocecidies d'01-
tenie, par Th. Gcburtig.Un nou bazin de lignit in jud. Doll', de N. Plop§or.
OLTENIA FOLKLORISTICA
Copilul $tiutor de carte, poveste din Banat, de G. Mani Descantece
din Banat, din colectia Lucian Costin. Jocuri copildre$ti din Banat, de R.
S. Molin. Medicind populard, de losif N. Dumitrescu-Bistrita. Cdntece din
popor, de acela§.
OLTENIA LITERARA-ARTISTICA
Scuiptorul I) Pavelescu-Dimo, de Anton Oprescu.Desparfire, poezie
de Aurel Chirescu. Descdntec, versuri de Sabina Paulian. Rumdnii, crampei
dintr'o povestire, de N. Plop§or.La vision. L'unmortalite. Indra, poesies de
Nicolae Segarceanu.In noapte, poezie de M. D. loanid. Psalm, versuri de
Aurel Chirescu. Prin ploale, poezie de Sabina Paulin Note entice: un
mantinchi de flori de camp (poezil de Mia Cerna, Eugen Constant, I. Al. Bran-
Lemeny, Const Jates, Lucian Costin, Al. Negura, G.Voevidca), de C D. Fortunescu.
OLTENIA CULTURALA
Mixarea culturald in Craiova, de Fortunato. Congresul Federa(iilor
studentilor din Oltenia. Prima $ezatoare literard a scrutorilor bdnateni,
de L. Costin.Congresul studentesc dela Craiova.t Mthail Seulescu.
NOTE *1 COMUNICARI
Chipuri romdne inedite din Col. Lipperheide, de C. J. Karadja Cra-
iova $1 Muntenia in 1835, de acela.Procesul unor revolutionari din 1848,
de Antonian Nour. Cdteva rdnduri despre Tudor Vladimirescu, de N. Plop-
§or.Craiova, leagdnul Artileriei romdne, de Al. Al. Falcoianu.Un pomelnic
al schitului Cioclovina de Jos-God, de Ion Donat. Addenda la Exportul
de lipitori".Pentru inarmarea O ,ctirei romdne din 1866, de M. Theodoria-
Carada.
RECENZII
Cacti qi Reviste, recenzate de C. D. Fort.
 Cititorilor no*tri.
Cu numarul de fata incheiem anul al optulea al acestei pu-
blicatii. Daca, privind in urma, putem fi mandri de opera ce am
indeplinit, ne uitam insa inainte cu ingrijorare $i tristeta, caci
nu $tim dad, .Arhivele Olteniei. vor mai apare de acum inainte
sau nu. La cat entusiasm, cata munca $i cate jertfe personale
s'au cheltuit pentru ca aceasta revista sa dainuiasca 5i sa facie
un nou progres cu fiecare numar al sau, .marele public. a ras-
puns cu o indiferenta descurajatoare. Din putinii abonati ce avem
(vreo 750), abia de pla'tesc jumatate din ei, iar din acestia nici
10 la suta nu-$i achita abonamentul de la inceputul anului $i din
proprie iniliativa. Si ce e mai trist: din toate prefecturile $i pri-
mariile intregului Banat $i Oltenieipentru care apare publicatia
noastria. nu avem trei care sa -$i fi platit abonamentul macar,
daca nu sa sprijine cu o subventie aparitia Arhivelor Olteniei..
Iar cat despre bibliotecile institutiilor de inva.tamant Universi-
tati, Licee $i scoli diferiteabia avem 15 abonate in toata tara,
vorbind de cele care nu s'au sustras dela achitarea unei datorii
de cinste. Cheltuelile de corespondenta pentru repetate solicitari
de plata a datoriilor sunt prea marl, fara a mai vorbi de pier-
derea de timp, cu asemenea invitatii mai totdeauna inutile. Dadi
am publica numele tutulor celor ce ne datoresc abonamentul pe
anii din urma, ne-ar mai trebui o coala de tipar. Si sunt intre
acestia destui milionari, fosti $i actuali ministri, oameni cu stare
si pretentii. Ne e rusine noun sa mai reinviem .Tabla neagra.
de acum cativa ani.
In asemenea conditii, cu o apasatoare datorie la Tipografie,
cred oare cititorii no$tri gratiosi, cei cari primind revista, nu o
refuza, dar nici .nu vor s'o plateasca, cred d-le for Ca se pot
tine Arhivele Olteniei?
Aceste cuvinte amarate li se adreseaza din nou in al un-
sprezecelea ceas : sa binevoiasca a-$i achita abonamentul ce da-
toresc revistei, ca sa-i dea astfel putinta de a apare mai departe.
Incheind aceste randuri, multumim cu recuno$tinta acelor
cateva institutiuni Banca Nationala in primul rand, cu Minis-
terul Cultelor si Artelor, Casa Scoalelor, Decanatul Baroului de
Dolj $i Banca Comertului din Craiovacare ne-au sustinut cu o
statornica solicitudine, precum $i celor 5-6 particulari sprijini-
tori ai revistei, $i abonatilor cinstit platitori, pentru cat ajutor
ne-au dat, prelungind astfel opt ani viata acestei publicatii oltene.
Colaboratorilor no$tri devotati, le infatisem de asemenea ex-
presiunea gratitudinei noastre.
Arhivele Olteniel".
ANUL VIII, Nr. 45-46 SEPT.DEC. 1929

ARBIVebe ObTONICI
DIRECTOR: PROF. C. D. FORTUNESCU
FONDATOR: Dr. CH. LAUGIER

Lupta de la Robaneti
10 Noemvrie 1916

In ultimul timp s'a luat frumosul obicei de a se sarbatori anual

faptele glorioase ale razboiului nostru de intregire, slavindu-se astfel
amintirea osta§ilor cari §1-au indeplinit cu prisosinta datoria catre Ora.
Unii din ei au murit, altii nu. Fapta, totu§i, este aceea§i §1 pentru unii
§1 pentru altii, §t meritnl de a fi contribuit la epopea neamului nu este
mai mic pentru ace§tia din urma decat pentru cei dintai.
In afara de marile mi§cari de trupe, in batalii ce dureaza zile in
§ir, cand marile unitati nici nu mai au nume ci numar, §i in desfa§ura-
rea carora actul de bravura individual este foarte des nesocotit, mai
sunt §1 epizoade, pe o scars mai redusa, executate fie din ordin, fie din
initiativa particulars, de un farmec aparte de trista duio§ie. Atunci ano-
nimatul 1111-§i mai are locul.
In asemenea epizoade se gase§te izvorul nesecat din care, mai
tarziu, se scot acele povestiri eroice, spuse de batrani la gura sobei,
sau transcrise in manualele de istorie, cu acel farmec ademenitor in care
nu §tii cum sa admiri mai mutt netarmurita dragoste de neam, impinsa
pans la sacrificiul bucuros §i neprecupetit al vietii.
In Noemvrie acest an, In ziva de 10, s'au implinit 12 ani decand
s'au dat luptele dela Robane§ti, pe Taslui, comuna phi ieri necuno-
scuta, devenita azi loc istoric.
Aci, la portile Olteniei, in primele luni ale marelui razboi, cand
Cara incepuse sa patimeasca greu, o brigada de ro§iori §i-a platit tribu-
tul catre ea, inro§indu-i tarinele cu sangele tank al primelor contin-
gente, laolalta cu al unui veteran venit de peste Milcov §i fost pada§
al razboiului de neatarnare. Amestecul for a fost simbolul Inchegarii pe
vecie a infratirii fiilor aceluia§ neam.
a
Dupg infrangerea pe care au suferit-o Germanii la Jiu la 16 Oc-
tomvrie 1916, §1 care a constituit una din cele mai frumoase victorii
romane§ti, armata for de invaziune din vestul Carpatilor a fost reorga-
nizata in vederea unei noui ofensive 1). Pe langa cele 2 divizii infrante
1) In ceea ce priveste formatiile de trupe si desfasurarea evenimentelor in
linii generale, precum unele aprerieri de ordin strategic, m'am folosit de valo-
roasa lucrare a d-lui C. Kiricescu : Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei.

397
a 301-a §i a 11-a bavareze, trupe faimoase, pane' atunci neinvinse, s'au
mai adaogat 2 divizii noui, aduse de pe frontul de la Riga : a 41-a
prusianA, unitate de elite', §i a 109-a. Divizia 115-a, alts unitate nou5, §i
2 brigazi de cicli§ti, formau rezerva. In afara de aceste 5 divizii de
infanterie, noul grup de armata mai avea §1 corpul de cavalerie, ramas
tot sub comanda generalului von Schmettow, compus din crud incerca-
tele divizii a 6-a §i a 7-a. Intreg acest grup de armata de 7 divizii
insuma frumoasa cifra de 80.000 oameni, cu 30.000 cai, §1 fu pus sub
comanda generalului Kiihne.
AceastA mare massy a fost grupatA In taina, fara ca operatic sä
fi fost simtita de comandamentul roman, a carui privire era atintita
asupra frontului de la Arge§, unde, de teama unei nuoi ofensive du--
mane, aduna toate rezervele disponibile, convins ca Germanii nu vor
relua ofensiva in acela§ sector al muntilor Gorjului unde fusesera crunt
batuti.
Mascate de diversiunea lui Falkenhein la Bra§ov, mi§cArile gru-
pului armatei Ktihne s'au putut desfA§ura Vara nici o inpotrivire din
partea noastrA, Si ofensiva s'a deslantuit pe toata linia printr'un formi-
dabil atac general in ziva de 29 Octomvrie.
Zadarnic obositele §i hartuitele trupe romaneVi, mult inferioare
numerice§te, se inpotrivesc cu indarjire, zile dearandul, inaintarii trupe-
lor germane. Cople§ite de formidabila artilerie du§mana §i sub presi-
unea trupelor ce curgeau neincetat din munti, retragerea, inceata dar
implacabila, incepu. Zdrobiti, impAnand muntii inzapeziti §i campul
mocirlos cu trupurile celor cari cadeau, cei ramqi se retrageau, cedand
pas cu pas pAmantul stramo§esc, nu ins5 fail a pricinui pierderi impor-
tante navalitorului. Corespondentii cari urmau trupele germane martu-
risesc cinstit admiratia pentru curagiul osta§ului roman.
Cu toata judicioasa conceptie de apArare a Targu-Jiului, a carei
reu§ita ar fi Insemnat distrugerea armatei germane, ea a fost zadarnicitA
din cauza inferioritatii numerice a trupelor noastre §i a zdrobitoarei su-
perioritAti tehnice a materialului german. Sfar§itul batAliei de la Jiu
a fost In defavoarea noastra. Tot pamantul sfant al Olteniei, leagAnul
vietii noastre de stat, trebuia parasit. Sangele atator viteji l'a stropit
In tot cuprinsul lui, in acel trist sfar§it de an, pare-ca spre a 'Astra
calda Inca In ogoarele muncite de ei, cu sudoarea lor, iubirea nestra-
mutata de neam ce i-au purtat-o din stramqi.
Nu este locul aci sA arAt cate epizoade demne de pove§ti s'au
petrecut in decursul acestei retrageri, caci ar insemna sA ma departez
de subiectul meu, dar ar merita o amanuntita descriere din partea celor
cari au luat parte la ele. Amintesc deci numai de acea unica retragere,
admiratA chiar de Germani, a grupului de la Or§ova, de sub comanda
colonelului Demetrian, timp de 20 zile, inapoia armatelor nAvAlitoare.
Au capitulat tocmai pe Olt, dupe' ce §i-au distrus tunurile Si armele.
Puhoiul du§man iii vArsa pe toate vAile §iruri nesfarOte de sol-
dati bine imbrAcati, bine inarmati §i ajutati de tunuri numeroase. Lup-
tele darje ce se dAdeau, intarziau intru catva inaintarea du§manului
acum in toata Oltenia de sus, dar in acela§ timp slabeau mult puterea
de luptA a trupelor noastre, imputinandu-le. Inteo large' masura.
In dimineata zilei de 8 Noemvrie, cuirasierii germani intrau in
Craiova. Du§manul era in inima Olteniei. De acum incepe penibila
retragere §i urmarirea fara §ovaire a armatei romane, neodihnitA de la
inceputul ostilitAtilor.

398
 Revarskii du§mane nu mai aveam ce opune hi mod eficace. Dad
s'ar fi luat masura de prevedere, dar oarecum umilitoare, de p5rAsire din
timp a Olteniei §i de intkire pe stanga Oltului, in regiunea dominants
de la Slatina spre nord, trupele grupate ar fi alckuit ad un obstacol
greu de invins §i poate a o rezistenta, mai cu putint5 in aceasta pozi-
tie, ar fi schimbat situatia.
Divizia 1-a de cavalerie era tinut5 in rezerva grupului de ap5rare
a Dun5rii. Brigada 2-a de roiori din aceastd divizie era compusa din
regimentele 4 ro§iori Regina Maria" §1 9 ro§iori care, dupa ce lupta-
ser5, cel dintai la Fl5manda pe Dunke, iar cel de al doilea la Muntii
Coti (Turnu Ro§u), fusesera reintrunite in brigad5, la Tarnavele, Inca
din Octomvrie. In urma unui ordin al grupului aparkii Dunkii, brigada
se deplasase in ziva de 5 Noemvrie, iar in ziva de 7 cantons la Caracal.
In ziva ocup5rii Craiovei de du§man, la 8 Noemvrie, retragerea
trupelor romane din Oltenia incepuse. Brigada de la Caracal. cAreia se
ata§ase §i o baterie de artilerie cal5reata, avea ca misiune acoperirea
aripei stangi a trupelor ce se retrAgeau spre Slafina, din regiunea Jiului,
pe valea Oltetului. Aceste trupe obosite, erau urmArite de intreaga in-
fanterie Kuhne §i de corpul de cavalerie von Schmettow, a ckor panzg
se intindea pe o lAtime de 40km., aripa dreapta, flancat5 de corpul de
cavalerie, atingand Craiova, iar cea stanga aflandu-se Inca pe Amaradia,
la Oteteli§. Mi§carea se efectua in vedere de a se lua o pozitie para-
le15 Iiniei Oltului.
Trupele noastre ce se retr5geau §i luptasera la Jiu, erau eroicele
divizii 11 (colonel CocorAscu) Si 17, slAbite §1 cu un efectiv foarte redus.
Li s'au alipit cateva batalioane de infanterie Si un regiment de artilerie
din divizia 1-a §i, astfel compuse, s'au contopit inteo singurA divizie,
denumita 1/17.
In noaptea de 7 spre 8 Noemvrie, fiecare din cele 2 regimente
ale brigazii de la Caracal trimite cate 4 recunoa§teri de ofiteri, taxi de
cate 20 Calk-eV pentru regimentul 9 ro§iori §i de cite 12-30 pentru
regimentul 4 ro§iori. La Bo§oteni, Zanoaga, Apele vii §i Zvorsca plead
ofiterii : locot. Margaritopol §i sub-locot. Baranga, Cantuniari §i Sturdza ;
la FAlcoi, Preajba de pAdure, Leu §i Secuiu, locot. Vac5reanu, Zaharia
§i Niculcea §i sub-locot. Rusescu. Aceste recunoa§teri p5streaza legatura
intre ele §i cauta sa inainteze pans in malul Jiului. LegAtura cu brigada
urma sa se fac5 la Dobrosloveni. La orele 6 dimineata patrulele pornesc.
La orele 8, brigada porne§te §i ea din Caracal spre nord, pe
§oseaua Dobrosloveni-V15duleni. Ajunsa in Dobrosloveni la amiaz5, des-
prinde escadronul 4 din regimentul 9 ro§iori §i-1 trimite in satul Poto-
pinu, unde constitue un deta§ament de siguranta, liana la orele 14, cand
este rechemat. Brigada Ili continua mar§ul. In noaptea de 8 spre 9 No-
emvrie regimentul 9 ro§iori cantoneaza in Vladuleni, iar regimentul 4
ro§iori in Osica.
In Vladuleni, brigada prime§te ordinul diviziei 1-a de cavalerie,
care acum se afla In Caracal, de a se pune in mars spre PopAnzale§ti,
prin 0 iica-Ro§ieni-Dealul Mirii-Vii§oara-Arginteni.
La 9 Noemvrie, brigada porne§te din VIAduleni-Osica la PopAn-
zale§ti, unde ajunge seara, dupa un mers obositor, aproape numai la
pas din cauza terenului desfundat. In dimineata urnikoare, escadronul
2 (capitan Saegiu) din reg. 9 ro§iori este trimis Inapoi la Stoene§ti pe
Olt, spre a distruge podul de acolo 2).
2) Din nenorocire, podul n'a fost indeajuns distrus, iar de alts parte se fa-
cuse marea gresala de a se contramanda ordinul ce se daduse detasamentului de

399
 In Arginteni se primeste stirea de la ofiterii ce fuseser5 insarci-
nati cu recunoasterea, locot. Margaritopol si sub-locot. Baranga din reg.
9 rosiori, ca o brigada de artilerie dusmana, cu artilerie si automobile,
a ocupat satul Leu, detasand un escadron la Zanoaga.
Din Popanzalesti, reg. 4 rosiori trimete escadronul 3 (cap. Po-
pescu D.) sa reia satul Buzducu, de care se zicea ca ar fi fost ocupat
de inimic. La orele 21, escadronul roman intra in sat fara lupta, caci
fusese parasit de Germani cu o oil mai de vreme. In acela$ timp se
rechiama cele 4 posturi de ofiteri ai regimentului, lasandu-se numai
cate un gradat cu cativa oameni, cu ordin de a se retrage and vor fi
atacati.
La orele 20.30 se primeste de la sub-locot. Nedelcovici din reg.
9 rosiori, trimis din Popanzalesti la Lacrita mica in recunoastere cu
10 calareti, stirea ca a luptat cu o patrula germana, tare de 20 cä-
lareti, c5 a respins-o omorand un ulan si ca, fiind inconjurat, are nevoe
de ajutor. In urma acestei stiri, escadronul 3 (cApitan Alexandru Filitti)
din reg. 9 rosiori primeste ordinul sa mearg5 la Lacrita mica si sa stea
acolo pans la not ordine.
La orele 23 se trimite ordin sub-locotenentului Rusescu din reg.
4 rosiori, aflat cu escadronul 3 la Buzducu, sa mearga in recunoastere
la Leu si Cosoveni. El raporteaza ca toata regiunea este impanata de
cavalerie german5. Locotenentul Balteanu din reg. 4 rosiori, in recu-
noastere la Puturi, este nevoit sa lupte cu patrule germane si are 2
oameni morti.
Intre timp, ordinul 87 din 9 Noemvrie al grupului de aparare a
Dunkii da brigazii 2 rosiori insarcinarea sa cada in flancul §i spatele
inimicului, care inainta de la Craiova spre Ungureni si ataca trupele
romane ce se desfa§urau calare pe soseaoa nationala Craiova -Ball, la 4
km. intre Robanesti si Campeni.
In dimineata zilei de 10 Noemvrie, posomorata si cetoas5, la orele
6, escadronul 3 (capitan Al. Filitti) din reg. 9 rosiori este rechemat de
la Lacrita mica, unde lass un post de observatie de 10 calareti, sub
comanda plutonierului Rosca. La orele 7 sose§te in Popanzalesti si se
incoloneaza cu brigada, care porneste de acolo indreptandu-se spre Bo-
joiul-Robanesti-Pielesti, cu obiectivul de a intoarce aripa dreapta a tru-
pelor dusmane ce intrasera in lupta cu divizia 1/17 romans, aflata in
tran§ee intre Robanesti §i Campuri, si de a le ataca din spate.
La orele 8, avangarda brigazii, compusa dintr'un divizion din reg.
9 rosiori si escadronul de mitraliere, este primita cu focuri de arme
si tinuta in loc de un post inaintat inimic, la marginea de est a satului
Bojoiu. Se da ordin regimentului 4 rosiori sa forteze trecerea. Divizionul
1 (locot.-colonel Prodan), compus din escadronul 1 (cap. Pastia) si esca-
dronul 2 (cap. Dianu), ataca de front. Escadronul 3 (cap. Popescu) are
insarcinarea sa intoarca stanga inimicului, iar escadronul 4 (locot. Rio-
sanu) ramane in rezerva. Dupa un viu schimb de focuri, dusmanul se
retrage si brigada patrunde in Bojoiu. La orele 8.15, reg. 9 rosiori pri-
meste ordin sa intoarca dreapta inimicului, care se afla in satul Per§ani,
in spatele padurii cu acela§ nume. Regimentul ocoleste satul Bojoiu
Dunare al colonelului Vaitoianu de la Hinova, din grupul Cerna, de a-I ocupa si
apara. Pe aici divizia 6-a de cavalerie germanA a putut pittrunde nestingheritel in
Muntenia, in ziva de 11 Noemvrie, amenintand aripa stanga a armatei roma.ne
care, retraset pe stlnga Oltului, opunea o dada. rezistenta. Celelalte legaturi cu
Oltenia, podurile de la Drageisani $i Slatina, erau distruse Tot pe la Stoenesti
indrumara Germanii, la 13 Noemvrie, diviziile 7, 11 si 115 de rezerva, care napa-
dira in Muntenia.

400
prin partea de vest §i, in coloana de mar§, se indreapta, defilat de on-
dulatiile terenului, catre Lacrita mare ; cotind apoi catre vest, ajunge la
orele 9 la 1500 m. de flancul drept al vralma§ului, la sudul padurii
Par§ani, oprindu-se intr'o valcea.
Intre timp, la orele 8.30, avangarda brigazii, care-§i urma mersul
spre Rob5ne§tii-de-jos, tusese atacata din nou, dar dup5 o scurta ma-
nevra porni inainte. La orele 8.45,.inimicul deschide un foc foarte viu
de infanterie din padurea Par§ani §1 din satul Robane§tii de sus. Erau
trupe din avangarda faimoasei divizii 11-a bavarez5, insarcinata s5 ina-
inteze spre Piele§ti §i sa taie intreaga divizie 1/17 romaneasca. Erau 2
batalioane de infanterie, intarite in §anturi facute din ajun, avand mi-
traliere §i un divizion de artilerie.
Reg. 4 ro§iori prime§te ordinul sa atace de front, luptand pe jos,
cu aripa dreapta sprijinita pe raul Taslui. Maiorul Alexandrescu is con-
ducerea liniei de foc. Executandu-se descalecarea, caii la mans sunt
lasati la sud-vest de satul Robane§ti. Escadronul 4 (locot. Rio§anu) se
desfa§oara frontal, calare pe §oseaoa Par§ani-Robane§ti, cu fata spre
satul P5r§ani, sustinut fiind la dreapta de trei plutoane din escadronul 3
(cap. Popescu) rezemate pe Taslui, iar la stanga, cu fata catre padure,
de un pluton din acela§ escadron, comanciat de locot. Vdcdreanu care,
din primul moment, este ranit. Dar rana nu-1 impiedica sa continue
lupta, pentru a cadea mort, mai tarziu, lovit mai greu. Pe un bot de
deal de lang5 biserica situata la vestul drumului Campeni-Lacrita, in
prelungirea stangei escadronului 4, a fost a§ezata sectia de mitraliere a
reg. 9 ro§iori (cap. Demetriade, mort eroic in capul unitatii sale la
Oituz), care a sustinut lnaintarea escadronului 4 Si desfa§urarea esca-
dronului 2 (c5p..Dianu) pe botul dealului, facand fata mitralierelor ger-
mane din padurea Par§ani. Acestea, bine ad5postite, cauzau pierderi
escadroanelor romane care, la randul lor, scum desfa§urate, raspundeau
foc la foc §i luptau oprind incercuirea stangei diviziei 1/17. Sectia 4
mitraliere (cap. Obedenaru), precum §i escadronul 1 (cap. Pastia), erau
in rezerv5, Inapoia bisericii.
Cdpitanii Popescu §i Diana cad greu raniti in fruntea escadroa-
nelor for §i, dupa retragerea regimentului, sunt facuti prizonieri. Loco-
tenentul C. Davila, r5nit la mans, este evacuat. Pe rand, locot. Niculcea
§i sub-locot. Bdbeanu i§i platesc tributul de sange, c5zand morti pe
campul de onoare.
Artileria calareata (bateria capitan Vasilescu) luase pozitie peste
Mini, pe stanga lui, la aripa stanga a infanteriei noastre, cu obiectiv
padurea Par§ani, unde era adapostit5 artileria germana. N'a tras insa
nici un proectil.
Reg. 9 ro§iori, care primise insarcinarea de a sustinea stanga In-
tregului dispozitiv, prin intoarcerea aripei drepte du§mane §i caderea in
spatele artileriei acesteia, n'a reu§it in actiunea sa, din motive straine de
barbatia trupelor. Infra in cumpana: lipsa unei preciziuni a misiunei
brigazii ; nesiguranta, in consecinta, a mar§urilor ; nevoia de a face fata
unor situatii impuse de adversar ; imp5rtirea fortelor.
Cele trei escadroane ale reg. 9, (al 2-lea fiind, cum am aratat, in
misiune specials la Stoene§ti) au trimis recunoa§teri de ofiteri Si au ina-
intat Wand Ia ni§te ire de pae cam la 800 m. sud-vest de padurea Par-
§ani, oprindu-se aci in coloana de escadroane, in ordinea : 1, 3, 4. Es-
cadronul 4 (cap. Herascu) primi ordinul sa descalece oamenii §i sA atace
din spate trupele germane din padure, care luptau cu reg. 4 ro§iori,

401
descAlecat In partea opusa. Dar, de abia pornise trupa, ordinul este con-
tramandat.
In momentul cand oamenii se inapoiau deci la cal, sose§te in ga-
lop locot. Mora, transmitand verbal maiorului Gr. Odobescu, ajutor al
comandantului regimentului, colonel Calinescu, ordinul acestuia ca nun
escadron"fara a preciza care sa §arjeze imediat bateria du§mana de
la liziera padurii PArani. Locotenentul Mora, care recunoscuse personal
pozitia bateriei, urma sä arate directia.
La auzul acestui ordin transmis de locot. Mora §i inainte ca el s5
fie reprodus de maiorul Odobescu, cdpitanul Alexandra Filitti, ducand
mana la chipiu §i salutand pe superiorul sau, ii adreseaza, calm, cu-
vintele : Escadronul 3 este gata". La acest frumos gest benevol, maio-
rul, la randu-i, n'a putut faspunde decat : Capitan Filitti, vei §arja ba-
teria Bela liziera pAdurii Par§ani", repetand, cu aceasta precizare acum
a escadronului de sacrificiu, ordinul colonelului 3).
Acestea se petreceau la orele 9.30 cand, in partea opus5, regi-
mentul frate din brigad5 sangera tinand piept navAlitorului. 0 diversiune
putea fi de folos.
Intr'o clips, m5surile de atac au fost luate.
Efectivul escadronului era redus la 110 sabii 5i, in afara de capi-
tanul sail, nu mai avea nici un alt ofiter. Ceilalti erau faspanditi in re-
cunoa§teri, patrule §i in garda drapelului. Trebue mentionat §i alt gest
frumos, care face iar5§ fala ofiterilor regimentului 9 ro§iori. Locotenentul
Julia Roga, adiutantul regimentului, is de buns voe comanda unui plu-
ton din escadronul capitanului Filitti, numai pentru a marl avantul os-
ta§ilor cari se duceau la moarte sigura, tiind la randu-i ce-1 a§tepta.
Greu ranit in ,sarja, §i-a dat sufletul de roman viteaz, trei zile mai tar-
ziu, in spitalul din Craiova. Cateva clipe dupa actiune, adapostit de catre
infirmierii germani sub un viaduct al cAii ferate, raspundea capitanului
Filitti, care -1 intreba ce-1 indemnase sA se asocieze la §arja : Prea era
frumos, domnule capitan !" Sublime cuvinte ! Rostirea for caracterizeaza
in deajuns, fara alt comentar, sufletul acestui calaret.
Luand directia indicatA de loct. Mora, capitanul Filitti formeaza
escadronul sau in linie de coloana cu intervale marite. Comanda a doua
plutoane o da sergentului Bala§a Ion, cu misiunea de a se strecura pe
3) Subliniez acest gest, cad toti cari au facut efectiv razboiul $i stiu ce
insemneaza a porni la atac din ordin, isi dau seama cat pretueste a porni la
atac din propriu imbold. Cred nimerit sa reproduc aci, ca document, scrisoarea
ce mi-a adresat-o, ca raspuns la intrebeirile mele privitoare la sarja de la Roba-
nesti, insus locotenentul Mora, azi colonel: <Scumpe Domnule Mosco, Ma grabesc,
cu placere deosebita, sa raspund intrebarilor D-tale privitor la sarja escadro-
nului 3, capitan Al. Filitti, din reg. 9 rosiori $ la care am luat parte in lup-
tele de la Robanesti. Comunic urmatoarele: 1) Ordinul colonelului Calinescu,
comandantul regimentului, ca un escadron, fail a preciza care, sa sarjeze bateria
germana de la liziera padurii Parsani, l'am transmis personal maiorului Odo-
bescu, ajutorul reg. 9 rosiori.-2) Reg. era format numai din trei escadroane, es-
cadronul 2 lipsind in misiune speciala, $i in formatiunea: coloana de mars, cate
4, escadroanele fiind asezate: 1, 3, 4. 3) Am transmis ordinul asa cum l'am
primit, adica: un escadron va sarja contra bateriei inimice, fara a arata care
anume escadron.-4) Capitanul Filitti, comandantul escadronului 3, sezisand sensul
ordinului ce am transmis $i inainte ca maiorul Odobescu sa reproduca ordinul, a
prevenit comanda de a sarja prin cuvintele : Escadronul 3 este gata,.-5) Si nu-
mai in urma gestului capitanulul Filitti, maiorul Odobescu a ordonat ca escadronul
3, capitan Filitti. sa sarjeze bateria inimica. Restul '11 stii ca $i mine de bine, cum
din tot escadronul n'au mai ramas decat 18 soldati, fara absolut nici un ofiter,
plutonier, sau alt gradat printre ei, Cu deosebita placere pentru cele cateva ran-
duri care m'au pus in fata clipelor splendide de acum 13 ani, cand ne pusesem
alelturi toata speranta sit salvam tara noastrA, to imbratisez fretteste. Lt.-Colonel
Emil Mora. 23 Mai 1929.

402
sub dealul dela nord-vestul padurii Parsani si apoi, pe un singur rand,
sa atace de flanc bateria. Comanda celorlalte doui plutoane o is Insus
cApitanul, pentru a ataca de front.
In acea clips vede langa dansul pe sergentul veteran Donici care,
deli trecut de 60 ani, se angajase fara sovaire voluntar in regimentul
cu care Muse campania dela 1877. Intreband ce Insarcinare i se putea
da, si capitanul invitandu-1 sa sarjeze alaturi de dansul, bAtranul boer
raspunse scurt : ,,Sunt gata, va multumesc". Se infipse in sea, stranse
darlogii si, imitand gestul capitanului sau, lug revolverul In mans.
Nu trecusera nici 5 minute dela transmiterea ordinului de a sarja,
si escadronul era gata.
La ordinul capitanului Filitti, plutoanele se imprastie pe un singur
rand, cu intervale marite. La comanda Pentru atac, lancea'n cumpa-
nire, mars, mars! ", peste 100 gatleje scot in acela§ timp un singur rac-
net de ,,ura!" care, repetat, fasuna in vazduh, acoperind sgomotul ce1
face ropotul a sute de copite.
Bateria germanA era asezata la liziera padurii PArsani, inapoia
crestei dealului si nu putea fi zAritA de departe. Aflandu-se intr'un unghi
mort, la adApostul traectoriei proectilelor bateriei dusmane, escadronul
urea, in goana nebuna, creasta, pang la vre-o 150 metri de aceastA ba-
terie. Acum vede cum artileristii germani isi retrag in grabs tunurile si
scoboara la vale, spre soseaua Craiovei, spre a le adAposti in spatele
infanteriei. Escadronul isi continua urmarirea in scoboras. Atunci, trei
mitraliere, asezate dupA o sill de pae, la flancul drept al escadronului,
incep o paraiala ucigatoare. 0 companie de infanterie, un rand in ge-
nunchi, celalt in picioare, asezata in santul soselei Craiovei, face fatA
imediat escadronului nostru si trage in plin. Hecatomba incepe. Primul
cade, cu umarul rupt de un glont, locotenentul Mora, care pornise in
frunte ca sa arate directia. Toata sarja trece peste dansul. Capitanul Fi-
litti, intorcand capul, vede cu durere cum oameni si cai cad gramada.
Comanda marirea galopului. In acel moment, bAtranul Donici era Inca
langa dansul. In cateva clipe, falnicul escadron fusese distrus. Campul
era presArat de cadavre. Cate un cal lovit cadea dupA ce, cati-va metri
inch, isi continua avantul ; altii alergau fAra calAreti, inebuniti de groaza;
altul ducea in spinare o forma sangerandA, agAtata incA de arcada selei ;
altul tara, atarnat in scat* un corp mutilat din care viala nu pierise Inca.
0 viziune de groaz5.
La vre-o 40 metri de linia trAgatorilor dusmani, un glont de arms
loveste pe cApitanul Filitti in genunchiul stang. Privind atunci Inca °data
inapoi spre a-si Inbarbata soldatii, comandantul stralucitei sarje nu mai
vede decat un singur cal, farA calaret 1 La 15 pasi de infanteria vrAj-
masa, o grgnata de mans explodand, comandantul si calul cad gra-
mada unul langa altul.
Escadronul pierise glorios. Numai 18 cAlareti rAmaseserA din cAti
plecasera cateva minute inainte, si fusesera stransi de locot. Balteanu din
reg. 4 rosiori, care se inapoia din recunoasterea fAcuta in ajun la Puturi.
Ridicat de sanitarii germani, capitanul Filitti a cerut sa fie cautat
corpul Iui Donici, spre a fi ingropat cu cinste. Un capitan german ii
aduse insa numai bareta batranului sergent voluntar si, intr'un moment
de sincera indignare, marturisi ca-1 gasise descaltat de cisme. Corbi
exists in toate armatele.
Pe and cApitanul Filitti astepta Intr'o cArula sa fie transportat la
spitalul din Craiova, un proectil cade in plin in calul dela camp, si-1
face praf. A doua oars soarta capricioasa salvase viata ofiterului. Da-

403
torit curteniei generalului Kiihne, §i din ordinul lui, cApitanul fu trans-
portat la Craiova In chiar automobilul generalului. Acesta ii adresa §i
cateva cuvinte pentru a aduce omagiu maretei §arje, adaogand totodatA
ca o socotea ca o nebunie.
Tiu sa mai relev datorit carat act de bravura locotenentul Mora
nu a fost luat §i el prizonier. Cazut cel dintai, zacea aplecat pe o parte,
cu fata cAtre padurea Par§ani §i putea vedea cum pierea escadronul.
Deodata se simti ridicat de un soldat spre a fi urcat pe un cal. Din
cauza durerii §i slabit prin pierderea de sange care-i rosise complect
imbracamintea, cazu din nou la pAmant. Crezu ca era facut prizonier.
Spre bucuria lui, constatA insa ca soldatul era roman. Acesta, fail vorbe
multe, ridica pe ofiter §i-1 a§eza pe propriul sAu cal. Locotenentul Mora
recunoscu atunci in salvatorul sAu pe soldatul Radulescu Petre, pe care-1
avusese in pluton. Cu o simplicitate impresionanta, acesta povesti ca,
inapoindu-se din patrula §i auzind impuscaturi, venise sa is parte la
luptA ; vazuse pe ofiter cAzand §i, amintinduli a fusese aparat de ace-
sta in fata unui consiliu de razboi §i scapat de osanda inchisorii, venise
sa-i rasplateasca fapta. Locotenentul Mora, culcat pe gatul calului, a fost
readus de el, fara sa -1 fi putut conduce, in liniile noastre. Soldatul, la
randu-i, a prins un cal limas fail calAret §i a revenit la regiment. Ina-
intat sergent, trae§te §i azi, ca tamplar in Bucuresti. Foarte des, in pra-
vAlia lui vine sa -1 vaza fostul sau §ef, §i-§i reamintesc trecutul.
*

In urma acestei memorabile §arje de sacrificiu, restul regimentului

9 ro§iori, care se esalonase spre a sustinea actiunea escadronului 3, este
intampinat cu un foarte puternic foc de artilerie, la care insa nu poate
rAspunde. Redus la douA escadroane, lipsit §i de sectia sa de mitraliere.
aflata in lupta impreun5 cu reg. 4 rosiori, prime§te ordin de retragere.
In linie de coloane, cu intervale mArite, porne§te catre Bal§, prin RobA-
ne§tii de sus, unde ajunge la orele 11.30. .
In acest rAstimp, reg. 4 ro§iori continua lupta cu mad pierderi.
Obiectivul urmarit, intoarcerea aripei drepte germane, nu reu§ise in urma
retragerii reg. 9 ro§iori. Flancul stang at reg. 4 rosiori ramanea desco-
perit, iar de alts parte reg. 18 infanterie, retragand linia de tragAtori ce-o
avea pe malul stang al Tasluiului, s'a permis intercalarea unei linii de
tragatori germani, Incadrati de 2 mitraliere care trageau in spatele esca-
droanelor angajate. In aceste conditiuni, brigada da regimentului 4 ro-
§iori ordin de retragere in directia Valea Scheiana-Ball, peste raul TAs-
lui. Erau orele 12.30. Regimentul, care lupta dela orele 8.30, ne mai
fiind sustinut, avand flancurile descoperite §i riscand de a fi inconjurat,
este nevoit sa contra-atace cu escadroanele 4 §i 2, bAgand in lupt5 pen-
tru sustinerea retragerei §i escadronul 1.
Retragerea escadroanelor s'a fAcut foarte anevoios, din cauza pier-
derilor suferite §i din cauza tirului de baraj at artileriei inimice. Tocmai
la orele 13.30 s'a putut trece pe celalt mai al Tasluiului, oamenii taran-
du-se printr'un teren desfundat §i intrand in apa pans la centurA.
Bilantul zilei. Pentru reg. 4 ro§iori : 3 ofiteri morti, 3 raniti, din-
tre cart 2 prizonieri, Si medical regimentului, prizonier. Trupa : 54 morti,
17 raniti, 36 disparuti. Pentru reg. 9 rosiori: 1 ofiter mort, 2 raniti §i
un escadron decimat aproape In intregime.
Retragerea s'a fAcut prin Bal§ la Piatra-Olt. De aci, reg. 9 rosiori
trimete cloud escadroane pe stanga Oltului, la Stoene§ti, sa distruga podul
de acolo. Era prea tarziu : Germanii pusesera stApanire pe el. Regimen-

404
tul 9, in mar§ spre Slatina, este rechemat si petrece noaptea la Piatra-
Olt. Regimentul 4 rosiori cantoneaza la Perieti, detasand escadronul 1
la Parscoveni, spre a 'Astra contactul cu inimicul. In ziva de 14 No-
emvrie, linia Oltului a cazut.
Este legatura de sange a brigazii 2 rosiori din divizia 1 de cava-
lerie cu Oltenia.
Divizia i§i imparte atunci brigazile dupa cum urmeaza : a 2-a si
a 4-a vor opera pe stanga Oltului, conlucrand la aripa stanga cu mult
incercata divizie 1/17. Brigada 1 va acoperi Dragasanii.
Zadarnice au fost sfortarile diviziei de a opri inaintarea dusmanu-
lui. Luptand si calare si pe jos, hartuite incoace si incolo, obosite, re-
gimentele de rosiori si-au facut totusi pe deplin datoria si au lfisat din-
colo de Olt atatia dintre vitejii lor.

Am cautat, pe temeiul darilor de seams ale regimentelor respec-

tive, complectate cu ale brigazii si diviziei de care ele depindeau, sa
restabilesc cu toga preciziunea desfasurarea actiunei dela Robanesti-
Parsani, rolul fiecarei unitati si partea de merit ce revine fiecarui ofiler.
Mi s'a parut necesar.
Domnul C. Kiritescu, in amandoua editiile pretioasei si raspanditei
sale lucrari asupra razboiului de intregire, povestind sarja dela Roba-
nesti si admirand avantul calaretilor, spune despre veteranul voluntar
Donici ca a cazut in fruntea escadronului langa capitanul sate', dar nu
da numele acestuia. Prin nimic nu se micsora fapta atat de pilduitoare
a batranului boer daca, pe langa numele sau, se mentiona si numele
comandantului. Este un drept ce se cuvine acestuia. A cazut ultimul,
ranit, avand calul omorat sub dansul, la cativa pasi de liniile dusmane.
Ar fi destul pentru ca numele lui sa ramae pe veci legat de sarja dela
Robanesti. Dar, este mai mult decat atat. C5 pitanul Filitti s'a oferit, be-
nevol, dupa cum am aratat, sa is asupra escadronului sau sarcina si
onoarea sarjei 4). Se cuvine sa se §tie §i sa se mentioneze de acum Ina-
lute, cand se va mai scrie despre eroica actiune.
S'au creiat si legende, precum ca batranul Donici ar fi sarjat cu
rhipiul in mans. Nu cu chipiul, ci cu revolverul, dupa pilda comandan-
tului sau.
Altii confunda sarja dela Robanesti cu cea dela Prunaru. Cauta-
rea efectului literar nu ingadue denaturarea adevarului. Intr'o lucrare
vulgarizata sub forma de conferinta patriotica 5) se vorbeste de sarja de-
la Robanesti, condusa de colonelul Naumescu, avand la dreapta pe ser-
gentul Donici, iar la stanga pe sublocotenentul Vacareanu, toti flutu-
rand chipiurile. Poate fi frumos, dar nu este adevarat, si socot ca frumo-
sul se poate impaca cu adevarul.
Colonelul Naumescu a luptat la Prunaru, in ziva de 15 Noem-
vrie, sarjand in fruntea reg. 2 rosiori. 5arja dela Robanesti a avut loc la
10 Noemvrie. Aci a murit sergentul Donici din reg. 9 rosiori, pe cand
locot. Vacareanu era din reg. 4 rosiori si a murit, luptand pe jos, in
alt sector dela Robanesti. Nici unul n'a pronuntat cuvintele ce li se
atribue. Au mnrit mult mai simplu, fara fraze.
4) CApitanul Al. Filitti, azi colonel comandant at reg. de escorts regala, a
tacut asupra acestui punct in articolul, plin de modestA simplicitate, ce a scris
asupra satjei dela Robanesti in Buletinul Cavaleriei, anul II, No. 4-5-6, pagina
254 -8, unde aduce omagiul cuvenit batranului Donici gi celorlalti viteji.
5) Ion Florian, 0 paginA din epopea noastra. Buc. 1929 pag. 14-15.

405
 Colonelul Naumescu, acest osta§ de epopee, de§i gray bolnav §i
gata de a fi evacuat, la primirea ordinului -de atac uita durerile fizice,
pargse§te trAsura, incaleca, iii is locul in capul regimentului, §arjeaza
inteun gand §i suflet cu ai sal, cede ranit, §i moare in captivitate la
Bulgari 6).
La Prunaru, din efectivul de 361 soldati §i 14 ofiteri cati §arjara,
au ramas numai 152 soldati (din sari 10 raniti) §i 7 ofiteri. Mai mutt
de jumatate au inchinat tariff vietele lor.
Cine ar spune ca in §arja de la Wagram a murit Lannes, in loc de
Lassale, §1 ca la Essling a cAzut Lassale, in loc de Lannes, amandoi
morti in acela§ rAzboi, la interval scurt, dar in locuri diferite, ar de-
natura adevArul istoric peste masura permisA chiar licentei poetice. DacA
la noi, numai dupA cativa ani de la rAzboi, se gre§e§te chiar cu §tiintA,
pentru satisfacerea unei imaginatii excesive in povestirea unor actiuni a
cAror frumusete sta tocmai in simplicitatea lor, la ce ne putem a§tepta
mai tarziu ?
Epizoadele mArete trebue redate in haina adevArului. Ele imboga-
tesc astfel cu adevArat literatura patriotica a Neamului. Ele trebue sa
figureze astfel in toate povestirile privitoare la luptele glorioase ale tre-
cutului. Nu li se cuvine mAcar aceea§ cinste ca actiunei de curtean a
aprodului Purice spre pita, pe care o InvatAm din clasele primare ?
Iar actiuni ca ale reg. 2 0 9 ro§iori sa fie sau ignorate, sau inezact or
incorect 7) redate?

Am arAtat alts data 8) CA rAu au fost rasplatiti atat comandantii

§arjelor, cat §i drapelele amandoror regimentelor de ro§iori, in cutele
&kora rAman adApostite ultimele suspine ale atator guri amutite pe vecie.
La once fluturare a acestor sfinte panze, ultimele clipe ale celor dui
trebue sa reinvie pentru cei rAma§i.
S'a inteles rau acordarea recompenselor, precupetite tocmai de
cAtre cei cari nu trebuiau s'o facA. Dinstinctiile acordate cu numAr pe
regimente, nu §i-au avut rostul. Cine le merita, indiferent de unitatea
din care -Ikea parte, trebuia sa le obtie. Fiecare din regimentele care
6) Nu se poate face acestui erou cinste mai mare decat de a se reproduce
cateva fragmente din scrisoarea trimisA familiei sale din captivitate, putin inainte
de 'Ili da sufletul. Este un monument de abnegatie $i patriotism, demn de a sluji
de pilda, o lectie pentru cei cari au tras numai foloase pe urma sacrificiilor
celorlalti : cMor fericit, drags sotie si iubiti copii, pentru marirea onoarea
neamului romanesc, pentru libertatea fratilor asupriti, in admiratie pentru regele
nostru, fluritorul Romaniei Mari, $i in dragostea a tot ce este romanesc. VA reco-
inand, dragii mei, sA deveniti inainte de toate buni patrioti ; aceastA iubire trebue
sa fie dezinteresata $i a$a de puternicA, Meat sA. poata fi capabilA de toate devota-
mentele $i de toate sacrificiile. CAnd yeti fi mari, sA fiti gata in tot momentul, $i
la cea dintai chemare a Patriei, a vA jertfi la nevoe. SA. nu va dati la regrete nefo-
lositoare pentru moartea mea.... SA ingrijiti de rAniti, sA ajutati pe orfani $i
sA prea-mariti numele celor ce vor muri pentru patrie, Ar fi o mangAiere su-
premA pentru mine ca unul din voi sa aleagA calea armelor, cea mai mareata $i
frumoasA cadet* fiindca este inspiratA de cele mai nobile sentimente, de patrio-
tism, onoare $i datorie.. Mai departe, adresandu-se camarazilor : tScumpti mei,
invidiati moartea mea fericitA. Mor fericit ca. in viatA am avut nobila misiune de
a face educatia patrioticA a unui regiment de viteji, li-am pregAtit sufletul li-am
de$teptat constiinta inaltei datorii fatA de scumpa noastrA patrie.
7) In cMonografia judetului Romanati', Craiova 1928, pag 40, in povestirea
luptei de la Robane$ti s'a strecurat expresia nenorocita cA ccinstea de a $aria
s'a atribuit capitanului Filitti,. Autorul a avut sa spuna cA cs'a dab, iar adeva-
rul este ca. csi-a luat-o benevol.
8) Articolul meu 'Stindardele celor doul regimerkte. in ziarul cUniversul
No. 146 din 28 Iunie 1927.

406
 1 I ROBANESTi io
z
(.1
B al s
L;LI C avaler.a y
irupt rom in'
C:3 I rIartitrie
mhe Trupe germane
1"I' Art, lerle
Div. r m. 1/17
/ Mit? &here
ese,"..."-Ne, Lida de riag rnr, porailti
,
de calre rct. II lot ocupA rei
ae rraBaI'or lerrnam.
Batera
GI' at 6" ';'.;, Act.ciIiAettri
3Es, x
SS
404 s
"leis Ro)a e§tii

ssir. Crd iova

alcatuiau la vieille garde" a lui Napoleon, avea o medie de 300
,,legionari".
Actiunea celor doui regimente de ro§iori ale noastre imi aminte§te
pe aceea a reg. 14 husari francezi, dela inceputul marelui razboi. Aceea§
hecatombs. Acest frumos regiment din Alencon, avand in cap pe colo-
nelul de Hautecloque (camarad de class §i de arms al lui Weigand) a
lost literalmente macinat la Ethe in Belgia. In urmarirea unor ulani, ie-
§ind in coloane stranse de plutoane, sub un viaduct de cale feratA, hu-
sarii au §arjat, cu colonelul for in frunte, un §ant intarit, in care se ada-
postea infanterie cu mitraliere. Gramada de cadavre de cai §i oameni
obstruand viaductul, restul regimentului s'a tetras intr'o goana nebuna
inspre o padure din apropiere. 5rapnelele germane §i-au luat sarcina sa
be scurteze drumul. Din falnicul regiment n'au ramas decat 10 ofiteri §i
180 oameni. Colonelul de Hautecloqne, cu bratul zdrobit §i cu o pulps
strapunsA, a fost gasit, mai tarziu, la 1 km. departe de locul unde cA-
zuse, fara decoratii, cu 4 gloante in obraz §i cu o taetura de sabie in
falca. In amintirea acestui sacrificiu, podului des Arminies" i s'a schim-
bat numele in podul Husarilor".
. Daca, in razboiul modern, orice §arj5 este consideratA cu drept
cuvant ca un 'drum sigur Si scurt la moarte, nu insemneaza ca rolul
cavaleriei este tedus la nimic. Aceste rare clipe pe care cavaleria mo-
derns le mai trae§te, ii fac ceeace se chiama pana§u1" §i legatura cu
trecutul glorios, .cand o §arja pornita la momentul prielnic decidea de
soarta unei batalii. Cu toata modernizarea mijloacelor tehnice de lupta,
cavaleria este §i va fi necesara. Ultimele marl manevre franceze ale di-
viziei 3 de cavalerie au invederat Inca odata ca nici o marina din lume
nu face cat calul. Este suficient sä reproduc calificarea ce i-o da ma-
re§alul Petain : Posibilitatea de a transporta repede, pe orice teren, mij-
loace de foc puternice, imbinate cu o mare capacitate de lupta".
Cavaleria noastra a fost la inaltimea misiunei sale, §i prin numarul
osta§ilor sai, cari au cazut pentru tara dela Dunare la Nistru §i pans
dincolo de Tisa, poate fi mandra ca a scris in istoria neamului incA o
paging de supreme jertfe.
Emanoil Hagi-Mosco
Capitan in rezerva regimentului 4 rosiori
.Regina Maria..

Capitanul Emanoil Pardeanu

Poetul Gorjului
1860 916
In amintirea iubitului sau prieten,
tovaras de idei, de munca si de senti-
mente romanesti, inching aceste ran-
duri.
I. MOISIL.

In miscarea culturala ce dainuise in judetul Gorj intre anii

1894-1906, miFare pornita de cati-va ideali§ti, se reliefase un om
cu idei frumoase, nobile, generoase, un literat, un poet: Emanoil
Pcircieanu. Pe atunci locotenent in regimentul 18 de infanterie
Gorj, el se alipise imediat la. aceasta mi§care culturala §i contri-
bui in mare masura la desvoltarea §i intensificarea ei.
* * *

407
 t CApitanul Emanoil Paraeanu.

408
 S'a na'scut in comuna Izvoarele, din judetul Gorj, la 11 Mar-
tie 1860, descendent din una din cele mai vechi familii boeresti
din Oltenia si inrudit de aproape cu familia Plesoienilor, din
care cel mai insemnat a fost Plesoianu Dumitru, n. 1811i-1880,
fost oficer si inginer. Din indemnul acestuia s'a infiintat o scoala
normala de invatatori la Targu-Jiului si s'a inceput soseaua nati-
onala prin Muntii Gorjului la Petrosani. A publicat intre altele :
Privire asupra instructiunii publice romane.
Em. Paraeanu si-a fa' cut studiile liceale la Craiova, si la
scoala de fii de militari din Iasi.
Ca oficer l'am gasit, la 1894, in Targu-jiului, cand am legat
o stransa prietenie, care a durat netulburata pant la moartea
regretatului poet, in 1916.
Cand in 1894 am hotarit sa publicam o revista literara-isto-
rica-stiintifica' , cu care am inceput miscarea culturala in Gorj,
Emanoil Paraeanu a fost unul din cei mai inimosi colaboratori
si sustinatori ai acestei publicatii.
Initiatorii miscarei, cari ne stransesem in jurul revistei Jiul
erau : V. Rola Piekarski, George Pdrvulescu, Alecsandru .5te-
tulescu, Emanoil Pdrcleanu, Dr. I. Urbeanu, ,Stefan Dobroneanu,
scriitorul acestor rdnduri si alti cativa. Revista era in editura
neuitatului tipograf N. D. Milo,sescu.
Cenaclul acesta isi avea intrunirile sale odata sau de doua
on pe luna, in care se citeau bucati literare, istorice sau stiinti-
flee urmand sa se publice in revista, se discuta, se faceau cri-
tici, sau se schimbau diferite idei de interes general, s. a.
Intrunirile se faceau la George Parvulescu advocat, la ingi-
nerul Aurel Diaconovici, dar mai ales in casa lui Emanoil Para-
eanu. Casa lui era placuta, atragatoare, avea un mare salon
impodobit cu tablouri artistice si alaturi o biblioteca frumoasa,
simpatica si bogata. Doamna Constanta Paraeanu, nasc. Frumu-
sanu, ne facea onorurile, apoi incepeau discutiunile placute, inte-
resante, neuitate. Imi amintesc ca la una din aceste intruniri
ne-a Mout onoarea si marele patriot, profesorul universitar, Dr.
Const. Istrati, in casa lui Manolache al nostru. Doctorul Istrati
era de altminterea omul care se interesa de aproape de miscarea
noastra, ne incuraja mereu si a contribuit foarte mult la raspan-
direa si realizarea unor idei ale noastre in toata tara.
*
* *

Sa ne amintim acuma, cu toata dragostea, mareata figura

a nobilului poet, sa rechemam azi spiritul lui, care a ramas prin-
tre noi, pe filele de hartie ingalbinite de timp, sa ne patrundem
de adevarurile ce ne-a lasat in scrierile lui si sa-i aducem pri-
nosul de recunostinta si respect pentru frumosul act ce l'a facut
daruind casa lui,in care altadata mai gandia si o alta literata,
matusa sa : Fima Plesoianu,si bogata lui biblioteca viteazului
regiment No. 18 de infanterie Gorj, in care a servit, pe care it avea
nespus de drag si dela tlacaii caruia a aflat multe din suferintele
poporului.
*
* *
In scrierile sale sufletul poetului s'a manifestat in deosebite
directiuni. In prima linie observam iubirea naturk. apoi drago-
409
stea de neam si lard, iubirea dinastiei, precum a cultivat $i legen-
dele poporului.
In afard de poeziile lirice si nationale, cele mai multe tra-
teazd suferintele ,i mzzeriile omenesti $i in special ale poporului
dela temelia tariff. Multe sunt luate dupa natura de-adreptul din
popor, $i in deosebi din viata flacailor militari, cu cari in mod
firesc poetul era mereu in atingere, putand asfel studia $i cunoa-
ste temeinic sufletul poporului.
Dar $i poezia satiricd, satira sanatoasa a cultivat-o, $i in
special a scris multe satire in revista Ardeiul, pe care a publicat-o
grupul idealistilor nostri, editatd tot de Milosescu, admirabil
ilustratA. de V. Rola Piekarsta; si in care se combateau $i sati-
rizau ticdlosiile, celor .mari= din guvernarea takistA, cari, in
loc sd ajute, au stingherit pe cat au putut miscarea noastrd cul-
turala si economicd din Gorj.
*
* *
SA vedem mai intai cum caracterizeazA poetul nostru pe
gpoet..
POETUL.
Dumnezeu a rupt o parte
Din puterea-i creatoare,
Si-a 'nzestrat cu ea poetul,
Fiinta cea mai ganditoare.
Ticluit insd din humid,
A voit cate odata
Sid 1 ridice cu simtirea
Pan' la bolta instelatA.
Si in loc sA. ii dea Aripi
Ca la ingeri,i-a dat gandul,
SA strabata intr'o clipa
Cerul, marea si pdmantul.
(Din ($ezatoarea Sateanului, An. VI (1904) No. 4-5, pag. 120).

Un minunat tablou al naturii avem in :

PRIMAVAR A.
Au trecut zilele Babei $i pe raze dela soare,
Intr'un car de viorele, PrimAvara razatoare
Se arata ;
Fluturasi si randunele, de iubire vestitoare,
Inainte $i in urmA ii fac garda de onoare
5i-o desfatd.
Martisor, $Agalnic foarte, cu Prier iubit de lume
Merg la dreapta-i si la stanga, si pe drum ii spun la glume;
Iar cocoare,
Inainte avant-gardd, trambiteazd'n a for cale,
DesteptAnd codrul din ganduri, inviind frumoasa vale
Ce infloare.

410
 La fereastra, o copila unui tiner ii zambeste,
Le citesti in ochi iubirea ce de-o seama ii domneste ;
Iar in tinda,
0 batrana se gandeste la perduta-i frumusete
Si priveste 'n primavara zilele-i de tinerete,
Ca 'n oglinda!
(In Umbre §i Lumini" pag. 69).

*
* *
Poetul, cum este $i firesc, ca toti poetii, s'a ocupat mult in
ale sale scrieri de cea mai formidabila forth din lume, care este
dragostea. In foarte multe poezii lirice iubirea cutropeste totul,
cum este in poeziile : Noapte duke, Ce-ai sinoit? Unde aleargd
gandul tdu ? Ochii de fernei (In .Umbre si Lumini., pag, 56, 57,
58, 67), sau in poezia Fantasia:
Cu iubirea sunt de mina ;
Ii sunt sclav, imi e stripAna ;
Fara ea $i poezie,
Lumea-mi pare tot pustie.
(U. L. pag. 76).

sau in Unei Frunioase:

Unde nu poate iubirea
Loc in suflet sh-$i ghseascA,
E peat ca frumusetea
Chipul viu sh 'mpodobeasch.
Intr'o mina poleith
Ti-ar sedea, dragh, mai bine,
$i n'ar fi portret in lume
Mai frumos Si scump ca tine.
(U. L. pag. 60).

De o femeie frumoasa, dar rece $i lipsita de dragoste, spune

in poezia : Ce Folos!
Fidias gelos de tine, dalta $i -ar fi sfaramat,
Neputand ca sh ciopleasch trup asa de minunat !
Rafael ar fi rupt panza, neputand ca prin colori
SA to zugraveasch 'ntocmai, ca pe ingerii din nori !
Esti frumoasa, se'ntelege, n'ai pereche precum esti ;
N'ai pereche 'n lumea noastra, nici in lumea de povesti!
Ce folos ins¢ de toate, ca in pieptu-ti de femeie
N'ai macar din poezie $i din dragoste-o schinteie !
(U. L. pag. 62).

411
 Ce este femeia? 0 fiinta neintaleasa ? Un mister ?Un sfinx?
Iata ce ne spune poetul despre dansa :
Fdra margini, ca gandirea,
Nepatrunsd ca misterul,
Ca speranta nelipsitd ;
Ndscuta cu fericirea
Logoditd $1 cu cerul,
Blestemata $i iubita !
Ea domneste peste lume,
Peste inimi $i credinta
Si 'n vestmantu-i de placere
Frumusetea o are in nume,
Vanitatea 'n biruinta
Si iubirea 'n mangdere.
(U. L pag. 65).

Vorbind de inimcl poetul zice :

Inima, locas de patimi, cdte doruri nu pastreaza,
Cate fericiri zdrobite si iluzii n'a 'ngropat,
Ieri copila, azi bdtrand, dar cu simtul neschimbat,
Tanara pe maine, poate alte fericiri viseazd.
. . . . . . . . . . . ...
Cine poate s'o coprincla, inteleag-o de nu i greu,
Cand iubirea $i cu ura se ciocnesc in ea mereu,
Cdnd surdsul are lacrdmi, iar durerea voe bung;
Cand voesti sit plangi $i nu poti, cand nu $tii ce sa mai faci,
Cand din vise faci o lume $i cu dorul to impaci,
Inima, minunea vietei, peste toate e stapana!
(Din poezia llama. U. $1 L. pag. 78).

Dar cand poetul inaintead, mereu pe drumul vietii, deodata,

la un moment regretele se desteaptd in el, $i exclama :
In drumul vietii, osteniti
Adesea ne oprim,
Spre anii tineri $i doriti
Cu drag sa mai privim.
De-ar fi in viata dupa noi,
Sa facem cum voim,
Am duce lumea inapoi,
Cu foc sd mai iubim.
(U. & L. pag. 49).

Nota patriotica este o nota fondamentald in poezia lui Em.

Para' eanu. Reproducem cateva din acest gen.

412
 ANTONIU MAGNU')
Patru veacuri sunt aproape, cand catu$ele robiei
Sfaramate ca prin farmec de o mana de viteaz
Dete arme 'n maini viteze $i copii iobagiei
Tresarira toti ca unul din dureri $i din necaz.
Toti Romani, stapani °data dela Tisa pan' la mare,
Poarta steagul libertatii $i ca fulgerul ei cad
Peste hoardele maghiare ce-i strivise in picioare.
Magnu mandru se masoara cu nepotii lui Arpad!
Umilirea azi cu sange o platesc $i nu le pass ;
Spdimantati le sunt stapanii, cad cunosc mania lor:
Nu-i copac $i nu e floare, nu-i bordei $i nu e casa
Care n'a simtit sclavia cu-al sau chin ingrozitor.
Ungurimea 'nspaimantata din pdcate ispa$e$te,
Si inghenuchiat magnatul cere mild la Romani.
Mild insa nu cunoa$te mana care it love$te :
Sclavul care rupe lantul n'are mild de stapan!
Si iobagii 'n razbunare, Vara, frica de pacate,
Sunt arhangheli asta data ; sangele nu-i ingrozesc,
Caci ogoarele $i vatra, toate 'n lacrimi sunt udate,
Lacrimi de orfani $i mame $i de cei care cer$esc.
Cu dobanda,' insutita robii azi platesc stapanii;
Si grozavd este plata unui neam ce-a suferit!

Dar in cartea omenirei ceasul Inca, de rasplata,

N'a sunat pentru poporul ce, de veacuri urgisit,

- . ....
Indarjit isi rupe lantul $i se 'ncearca cate-odata
Sd-$i ca$tige libertatea : Magnu cade biruit !
Sus pe deal, in fata Turdei ungurimea gra.madita,
Si setoasa 'n razbunare noun ;epi a inaltat,
Caci in cartea omenirei pilda ne mai pomenita.
Vor sa faca cu vitejii ce din robi s'au ridicat.
Magnu incarcat de lanturi $i de maini $i de picioare,
Pe voinicii de alAturi, tot ca dansul ferecati,
Ii prive$te cu durere, cum privesc cu nepasare
Moartea, care ii a$teapta, ca sa-i faca iar4i frati.
(Am luptat, copii, le zice. Am dat semnul cel de viata*.
1) In suta a XIV-a $i mai ales in a XV-a asuprirea taranilor din partea
aristocratiei maghiare din Ardeal deveni insuportabila. 0 noun rascoala avu loc,
in 1437, contra aristocratiei $i a egoistilor Ipopi catolici. Urmarea fu asa numita
cUnzo triton nationton, (1437), o conjuratiune a Ungurilor, Secuilor si Sasilor con-
tra Romanilor, despoind pe Romani de toate drepturile politice $1 civile. Aceasta
uniune dura din 1437 pans in 1848, reinoindu-se mereu juramantul tiranilor. Robia
aceasta fu groaznica $t tiranii hotarara sa starpeasca cu totul poporul romanesc.
Romanii, sub boerii lor, au luat toate masurile de aparare, intrunindu-se inarmati
la 0/pret (in jud. de azi Some$, unde igi are actualmente mosia sa d. Alex. Vaida-
Voevod) $i-i amenintara, daca nu li se vor respecta toate drepturile. Urmeaza mari
lupte intre Romani $i Unguri. Tratativele n'au dat rezultate bune pentru Romani,
can se rascularit din nou sub conducerea lui Antonin Magnu de Buda. In luptele
ce urmara acesta cazu in maitille Ungurilor, can it taiara in bucati, iar pe noun
soti ai lui ii trasera in taps pe dealul din fata Turzii, in Decemvrie 1437. Dar Ro-
manii no pierdura sperantele, luptele durara $i in anul viitor. Ungurii primira aju-
toare $i din Ungaria, iar pe Sa$i ii cbemara printr'o scrisoare (dela 19 Ianuarie
1438) cad extirpandos infideles rusticos = pentru starpirea necredinciosilor tarani.

2 413
 .Ce-or voi, faces-ne-acuma! E tarziu. Soarele-i sus,

.....
i$i'n lumina libertatii un popor cand se inalta
4n genunchi despotul cade, caci robia a apus!.
.

Atat poate sa vorbeasca, caci calaii in turbare

In bucati taie martirul si de ura tremurand
. . . .

Pe tovarasii lui Magnu, ce privesc cu 'nfiorare,

Ii infig in cate-o tapes, razbunarea-si inecand.

Dar acei cari isi dau viata pentru patrie si lege,

Pentru limba stramosasca, pentru libertatea for
Sunt viteji fares perechia : Dumnezeu singur i-alege,
Si din viata omenirei niciodata ei nu mor.
(Din U. & L. pag. 25).
*
* *
La inaugurarea Statuei marelui Domn Stefan cel Mare (la
Iasi, 1883), poetul oltean, desi tanar, fiind in scoala militara, isi
acordeaza lira si canta :
Te salut ziva frumoasii, si de glorie mareata
Ce din veac in veac pastrata to arati in ast minut,
Luminand cu al tau soare un popor, ce plin de viata,
Fericit, vesel serbeaza maretia din trecut !
Pe un piedestal de inimi, pe Stefan, Domnul cel mare,
Tara mandra it ridica din trecutul glorios,
Dintr'un veac de biruinta, mare'n pace, in lupta tare,
Pastrand limba si credinta de dusmanul fioros.
$i 'naltat de ea cu fala, un popor intreg s'aduna,
Imbracat de sarbatoare si cu inima saltand,
De o glorie mareata a lui frunte incununa
Si prezentul se inchina la trecut inghenunchind.
Stefan ! Stefan ! Domnul mare in tot locul se aude
Si-al lui nume dus de vanturi isi is drumul nesfarsit,
In Cosmin, Dumbrava-Rose, printre frunze 'ncet patrunde
Tremurand padurea 'ntreaga cu stejarul neclintit.
Valea alba, l'al sau nume se desteapta de odata,
$i pe oasele 'nalbite zace scris la on -ce pas:
Mare-i domnul si poporul, cand legati de-aceeasi soarta,
Pentru tara isi dau viata alergand la al sau glas.
Mare esti, o Doamne Stefan ! Al tau nume it cinsteste
Tot Romanul, mic si mare, ce in Cara e stapan
Peste vatra parinteasca, avand limba ce-o iubeste,
Care tu, marite Doamne, le-a1 scapat de la pagan.
(«Umbre ii Lumini) pag. 71).
*

414
 In poezia Zece Mai (In tAmicul poporului.. An. III. pag. 331)
se oglindeste trecutul nostru si maretia tarei $i al Regelui nostru.
Prosla'veste pe neuitata noastra Regina.-poeta Carmen Sylva :
Frumoasa este ziva cand tara se inchina
Femeei fara seaman, de doua on Regina,
Ce poarta pe-a sa frunte coroana de marire,
$i'n inima iubire, si'n ochi milostivire.
Ea are doua nume si amandoua. sfinte,
Regina peste-o tara, Regina si in minte ;
Poporul o cunoaste cu numele de mama
Si-atata e de bung, ca nu mai are seama!
In freamatul de frunze, in murmur de izvoare,
In raze de lumina ce yin jucand din soare,
In zilele frumoase, in noptile 'nstelate
Apare Carmen Syla pe vise 'naripate ;
Si-atunci Regina piere !.. Femeea se arata
Frumoasa ca gandirea ce-o poarta. leganata,
Ce'n loc de tron $i -alege o lira ce suspina,
Al carei cantec dulce o face iar Regina !
Frumoasa-i este ziva cand tara se trichina
Femeei Para seaman, de doua on Regina,
Ce poarta pe-a sa frunte coroana de marire,
Si'n inima iubire, si in ochi-milostivire.
(Umbre §i Lumini, pag. 73).
A ceasta poezie a fost compusa la 24 Aprilie 1882, pe cand
era elev in $coala de fii de militari, la Iasi.
*
Em. Paraeanu manuia $i proza cu aceeasi indemnare $i cal-
dura ca $i versul. Povestirea sa (Din viata unui veteran., in care
este descris caracterul batranilor nostri militari, cari au inceput
sa dispara din armata, si fapte din vremea Razboiului Indepen-
dentii, cuprinde pagini ce merits a fi desmormantate. Noi ne
propunem a o face, in masura putintei. In ele se vede rabda-
rea, bunatatea, nobleta, iscusinta, curajul $i vitejia care caracte-
rizeaza pe soldatii romani.
Pe nenea Naeeroul acelei povestiri (Capitanul Nae Frunza' ,
nasc. 1826 t 1904)-1'am cunoscut in regimentul Gorj, in primii ani
ai ofiteriei mele. Povestirile lui originale si pline de adevar vor
fi petri nestimate pentru generatia tinera= zice scriitorul, intr'o
scrisoare dela 7 Noemvrie 1907, ce mi-a trimis la Bucuresti.
Pe vremurile acelea frumoase, in care pornisem miscarea
culturala si mai apoi economics din Gorj, formand cercurile cul-
turale si intemeind primele banci populare, poetul a scris si a
muncit cu cea mai mare dragoste pentru ridicarea paturei de
temelie. Caci el avea un suflet larg $i iubitor pentru tot ce este
mare $i frumos. Foarte multe din poeziile sale trateaza subiecte

415
luate din viata de suferinte $i mizerii ale oamenilor, in special
ale celor din popor. fragediile vietei omenesti sunt la sate, ca
si la orase. Bucata (Ancuta. (U & L pag. 8) este caracteristicd din
acest punct de vedere.
Nepasarea celor veseli si bogati de cei suferinzi $i saraci
e- un spectacol care indurereaza pe simtitorul poet, cum buni-
oard in poezia Cersetoarea:
Langa casa dilramata, Luna printre nori de ghiata
Cersetoarea inghetata Tremurand s'arata 'n ceata,
Isi intinde mama trist. In vazduhul amortit.
$i lipsita de putere, $i sarmana cersetoare
Cere mila cu durere, Cere incd in ninsoare
Cere'n numele lui Crist. Cu un glas de tot slabit.
Trec trasurile-aurite, Cerul se intinde, creste ;
$i'n launtru, fericite, Glasul-i slab mai mult sldbeste.
Stau bogatele femei. $i'n vestmantu-i trenturos
Cali fug iute ca vantul; Isi acopere-a sa fata,
Nimeni nu-i aud cuvantul Fata ei plina de gheata...
$i nu vad durerea ei. Vantul sufla fioros!
La palatul nou din fata, Trec trasurile-aurite,
Ce'n lumina se rasfata, Si'n launtru, fericite,
Iata le c'au si oprit. Stau bogatele femei.
Bucuria 'n et domneste, Caii fug iute ca. vantul;
Muzica dantul vesteste Nimeni nu-i aud cuvantul
In salonul aurit... $i nu vad durerea ei!...
Doi saraci, in dimineatt).,
Strdbatand prin deasa ceata,
Fara popi muiati in fir,
Cersetoarea inghetata
Dela casa daramata
0 aduc la cimitir.
(u. & L. pag. 12)
* *
In poezia .Doanine, vezi cat sunt de raiD, descrie pe o ne-
norocitil. de .nebuna. ce zilnic pribegia prin 1896 pe strazile
Targu-Jiului 1).
Sdrente stranse din gunoaie le infd.sura gramada
$i, strangandu-le in brate, crede 'n nebunia ei
Ca la piept isi strange tiul! Rad drumetii de pe strada,
Rad vazandu -i nebunia. Doamne, vezi cat sunt de rai!
Cate-odata, ostenitd, la vre-o poartil odihneste.
Fugi, nebuno ! ii zic stapanii. Ea se uita bland la ei
$i, sculandu-se, se duce; fericita le zambeste.
A gonit-o ; nu le pasa. Doamne, vezi cat sunt de rai !
1) Era mama bietului poet Burinnescu-Alin, mort de tuberculozlt la 20 Sept.
016 (Vd. A. 0. an. VI, pp. 121-127).

416
 S'a oprit langa-o fereastra si cu dragoste se uita
Doi copii cum se rasfata, ca doi pui de porumbei.
Fugi nebuno ! ii zice mama, ce-i priveste fericita ;
Fugi, ca-i sperii ; le strici jocul. Doamne, vezi cat sunt de rill !
U. & L. pag. 7).

Tragediile necunoscute ale celor multi si umili l'au inspirat

mult mai mult ca bucuriile vietii. Reproducem miscatoarea
bucata:
LAUTARUL
Canta lautare, canta tot ce-ai sti de veselie.
Masa-i mare, vinul dulce si frumoasele femei
Cu privirea for aprinsa vor schimba in poezie
Viata trista si urata, campul negrelor idei.
Esti sarac? Primeste-mi punga, ce ti-o fad acuma dar.
Daca suferi, na paharul uitator de trai amar!
Veselia este mare, tineretea zvapaiata. iar bietul lautar, in
vreme ce canta,
Mana-i tremura pe coarde, cand arcusul be atinge.
E batran, cu haina rupta, lautarul cersetor,
Insa glasul ii e dulce, ca suspinul ce se stange
Cand din piept sufletul sboara, usurat de on ce dor.
Canty lautarul, canta, si in ochii lui se joc,
In cantarea fericirii, cloud lacrime de foc.
Canta lautarul dulce, cantece de veselie,
Si mesenii ce-1 asculta, de pla'cere ametiti,
Unii-i dau voiosi paharul, altii bani cu darnicie.
Si el canta, mereu canta, ca sa-i tiny fericiti.
In cantarea lui voioasa, Doamne, cine-ar fi ghicit
Pe copilu-i mort de-acasa, ce atata l'a iubit ?
Canta, lautarul canta pentru ziva 'nmormantarii,
Sa plateasca bine popa, care i-o canta pe drum,
Lumanari sa-i iea destule. Mane-i ziva indurarii
Suferintei lui de tata! Pentru bani canta acum!
RO.d mesenii, bat in palme, bucurosi se'nveselesc.
Cann., lautarul canta ; nimeni jalea nu-i ghicesc!
(U. & L. pag. 10).

Din bucatile poetului scrise in forma de basme, cea mai

minunata este negresit: Ochii negn. Este admirabila prin tablo-
urile superbe, prin descrierile splendide, prin ideile delicate, mi-
loase si prin fantazia sa.
Aceasta minunata bucata este iarasi o proslavire a fortei
iubirii fara seaman. Noi ne rezervam a o infatisa cititorilor in-
tr'un numar viitor al revistei.
*

417
 Poetul avea darul sa povesteasca si cu graiul intr'un mod
foarte placut, atragator, emotionant. Intr'o vara, petrecand la
baile dela Sangeorzul Nasaudului, unde se gasea $i o foarte fru-
moasa societate romaneasca, aceasta afland ca Paraeanu este
poet, l'a rugat sa le povesteasca ate ceva. Era in marea sala
a hotelului Hebe, unde dupa ameaza, cand era lini$te, se in-
trunea lumea $i stau de vorba. $i de povesti. Paraeanu cu voie
buna le-a insirat fel de fel de pove$ti. Una din acestea a fost
asa de duioasa, ca a stors lacrimi auditorilor.
La Sangeorz, in acele locuri incantatoare unde ii era asa
de drag, a cunoscut lume care i-a ramas scumpa $i a petrecut
zile frumoase $i lini$tite, in societatea multor intelectuali romani
din Ardeal, cu cari in urma a stat in stranse legaturi de prie-
tenie.
***
In Iunie (21) 1909 Em. Paraeanu imi scria ca, dela inceputul
anului 1910 e$ind din armata, va scoate (de 1 lanuarie un ziar
saptamanal, politic-literar, pentru raspandirea luminei in popor,
pentru desteptarea mintilor ametite dela tail de ca.tre politicianii
no$tri, cari traiesc atat de bine pe spinarea prostilor nenorociti..
* * *
In timpul din urmade pe la 1913poetul era suferind. In
Iunie 1913, in urma unui consult de medici s'a internat, pentru
10 zile, in Bucure$ti, la Sanatoriul (E'lisabeta., dela $osea, unde
l'am $i vizitat adeseori.
In Noemvrie 1913 mi-a trimis cate-va numere din ziarul
Rornanismul, din Tg -Jiu, in care publica Din ccilcitorie. $i in
care isi reamintea cu drag de cuno$ffintele ce le-a facut la bAile
Sangeorz, unde it dusesem eu Inca inainte cu multi ani.
Cu scrisoarea dela 21 Aprilie 1914 Paraeanu imi trimise o
brosura intitulata .Suflete din popor., cuprinzand nuvele scrise
dupa chipul $i asemanarea lui in graiul frumos romanesc, $i le-a
legat de numele Reginei Elisaveta cu inchinarea :
(Maiestatii Voastre, care sunteti Icoana lui slavita $i care, ca
Suverana L-ati luminat $i L-ati inaltat ! ca Poeta L-ati cantat
$i L-ati insufletit ! $i ca mama scumpa $i adorata L-ati iubit $i
L-ati mangaiat !.
In aceasta scrisoare poetul mai spune : (Mi se pare ca',
aceasta brosura pentru mine este cantecul lebedei..
In adevar poetul era mereu suferind, trist $i inchis in sine.
Intr'o alta scrisoare din Iunie 1914 imi scrie ca a fost foarte
rau bolnav, ca (era sa nu mai ma vezi. Acuma sunt bine la Sa-
natoriul Dr. Margaritescu, Calea Grivitei. Imi eSte foarte dor de
tine $i vederea to $i o strangere de many rni-ar face mai bine
decal toate prescriptiile D-rului Marinescu.. In adevar, l'am vizitat
de mai multe ori, inapoindu-se curand la Targul-Jiului.
Dar boala progresa mereu $i fara mila. In doua scrisori
mai lungi dela 11 Mai $i dela 21 Mai 1914, din Targujiului, se
jalue$te de starea lui, de suferintele lui in timpul iernei trecute,
cand (cu cata dragoste cautai sa fii pe langa mine, ca sa ma
vezi $i sy ma ingrije$ti cand yin bolnav prin Sanatoriile din
418
Bucure$ti. Iarna asta am fost a$a de bolnav, ca abia am scapat
cu viata..
In scrisoarea dela 21 Mai spune : (Acura sunt bolnav de
galbinare; merg repede insa spre bine, $i cum m'oi face sanatos,
daca nu va fi razboi, ma voi repezi in Bucuresti, ca sa ma caut
cu Doctorul Marinescu vre-o doua luni de zile in vre-un sana-
toriu, caci numai el are putere sa ma vindece de nervi.... Mai
departe continua :
.Sa las perdeaua insa peste aceste suferinte si sa-ti zugra-
vesc icoane mai frumoase. Am trimis cartea .Suferinle din po-
por. Majestatii Sale Regina Elisaveta, si iata ce mi-a raspuns
aghiotantul Sam, Comandorul Gratoschi, din parte-I :
Domnule Capitan,
Majestatea Sa Regina Elisaveta ma insarcineaza sa va mul-
tumesc pentru trimiterea operii D.-Voastre : cSuflete din popor..
Majestatea Sa gase$te cartea D.-Voastra un foarte bun nujloc
de luminare a /dranului nostru si crede cci raspdndirea ez va fi
de mare folos..
Acesta este raspunsul la scrisoarea pe care poetul o trimi-
sese odata cu cartea, $i in care ii spunea reginei: tSunt sarac $i
n'am putut sa scot mai mult de 2000 exemplare, pe care le-am
raspandit numai in Gorj, caci altmintrelea a$ fi scos zecimi de mii
$i a$ fi raspandit'o pana la Dorohoi, fiindca nu mai pot de bucu-
rie cand and prin scoli $i la sarbatori pe la sate cu cat drag
rostesc copiii taranilor poezia..Carmen Sylva. $i cu cat foc o
asculta parintii lor..
Poetul era un mare $i sincer admirator al Reginei-Poete
Carmen Sylva, $i raspunsul Ei la scrisoarea cu cartea lui : 'Suflete
din popor. i-a fost o mare bucurie $i o mare alinare a suferinte-
lor sale din acest timp.
.Culmea fericirii mele insa a fostzice poetul in aceeasi scri-
soare dela 21 Mai 1915 cand peste cateva zile am primit foto-
grafia Sa, pe care a scris cu mina Ei aceste cuvinte : Tot ce
faced pentru cei nenoroczji, facefi pentru mines.
.Dar acum sunt bolnav, ma rog lui D-zeu sa-mi dea inainte
sanatate, $i evenimentele care se petrec sunt a$a de tulburi, Ca
nu stim ce se va petrece pana maine..
Sanatatea poetului se sdruncina pe fiecare zi. In 1916, pe
cand tunurile rasunau ingrozitor in imprejurimile Targu-Jiului,
poetul se gasia in Sanatoriu in Bucuresti. Jar cand Bucure$tii erau
in stapanirea dusmanilor, el se stangea incet, $i la 4 Decemvrie
1916 i$i dete sufletul in mainile Creatorului.
* *

In Decemvrie 1926 osemintele poetului au fost ridicate din

Bucuresti (Cimitirul Sf. Vineri) si duse cu toate onorurile la
In gara Tg.-Jiu vagonul mortuar a fost intampinat de un
public imens. Preotii Cureleanu $i Dobrescu au oficiat sf. Slujba.
Cortegiul s'a indreptat catra catedrala unde, de asemenea, s'a
slujit prohodul. A vorbit Primarul, amintind rodnica activitate
atat pe terenul cultural cat $i in cariera sa militara'.. Cortegiul
419
funebru a trecut apoi prin fata Cercului militar, ce-i poarki nu
mele, cacidupa cum amintisem, defunctul a lasat Regimentului
18 de infanterie Gorj casa lui, precum 5i bogata sa biblioteca.
Aici colonelul G. Gutuleanu a tinut o cuvantare.
La cimitirul orasului, unde au fost reinhumate masitele
pamantesti ale poetului gorjan, a vorbit in numele armatei, din
randurile careia fa' cuse parte defunctul, Colonelul V. Stanescu,
comandantul Reg. 18, regimentul in care Capitanul Paraeanu si-a
inceput carierea $i in care a stat aproape tot timpul.
La ceremonia funebra a participat intregul corp ofiteresc,
precum si toti reangajatii din garnizoana. (Din jurn. Gorjanul,
An. IV p. 42, dela 1-8 Ian. 1927Tg.-Jiului).
* * *

Capitanul Emanoil Paraeanu era cavaler al Coroanei.; al

.Stelei Romaniei, si al iSfintei Anna. $i poseda si .Serviciul mi-
litar de 25 ani.. v't
In anul 1903 (Mai) fusese trimis impreuntt cu generalul Ave-
rescu $i colonelul Ga' iseanu in Rusia, sa reprezinte Zara la un ju-
bileu al regimentului de Vologda, care purta numele Regelui
Carol T.
*
*
Rezultatele activitatii sale literare se gasesc in cea mai mare
parte in revista Jiul, in revista Amicul tinerimei. In 1896 si-a pu-
blicat o parte a lucrarilor sale intr'un volum intitulat = Umbre .i
lumini., tiparit in Tipo-litografia lui N. D. Milosescu, cu care era
bun prieten. Volumul acesta avea o coperta foarte artistic si de-
licat lucrata cu cea mai mare dragoste de V. Rola Piekarski
(iscalit sub pseudonimul sau de Tantal), care tinea foarte mult la
ManoIache, 5i litografiata foarte frumos de Milosescu.
In afara de cele amintite, poeziile si proza lui se gasesc in
revistele:. ezcitoarea seiteanului, Lumina satelor 53 Amicul Po-
porului (toate aparute in Targul-Jiului), apoi in =Calauza Gorjiii-
lui., de I. Mosil (in 1905); in revista satirica Ardeiul a mai pu-
blicat unele articole si in ziarele Epoca (Bucuresti 1908 1913,
Romanismul (Tg.-Jiului), in allindarul .fiului (pe 1901), din edi-
tura lui Milosescu. In editii speciale se mai gasesc in Cartea Scl-
teanului $i in Suflete din Popor (nuvele si schite).
Ar fi de dorit sa se gaseasca un admirator al poetului gorjan,
care sa adune toate lucrarile sale in poezie si proza, sa le aseze
intr'un buchet si sa le dea la olalta publicitatii.
Bucure§ti, Sept. 1929.

420
 Tudor Vladimirescu
de C. V. Obedeanu.

(Urmare 0 sfar0t)

REVOLUTIA (IANUARIEMAI 1821)

La moartea lui Alexandru *utu, in 19 Ianuarie 1821 Tudor
Vladimirescu este chemat de Samurcq la Bucure*ti, ca sa se std.-
tuiasca cu el asupra planurilor lui Ipsilanti. Socotind ei ca acuma
a sosit momentul ce a§teptau, Tudor porne§te din Bucure4ti la
21 Ianuarie sore Oltenia cu vre-o 40 de arnauti. lute() zi de Vi-
neri, 22 Ianuarie, pela asfintitul soarelui, parte din arnauti taba-
rara pe maidanul din dreptul caselor lui Moangd, tocmai pe locul
unde este astdzi statuia lui Tudor Vladimirescu in Targul Jiu, §i
unde atunci era Ispravnicia. Ispravnic era Dinca Otetele§anu,
dimpreund cu celalalt ispravnic, Iorgu Vacarescu.
Cand Tudor sosi acolo, trase acasd la Vasile Moanga.
Tudor nume§te ca ispravnic la Mehedinti pe Barbu Vii§o-
reanu Si '1 trimite cu 20 albanezi, deli acesta primise ordin dela
Divan sa lupte impotriva lui Tudor. Acesta, dimpreund cu Stefa-
nica Bibescu, se intalnesc cu Vii§oreanu la manastirea Motru.
Tudor scrie §i ispravnicilor Otetelepnu *i Vacarescu, precum i
serdarului Dinu Balteanu, ca sa se intalneasca cu el mai tdrziu
la Tismana.
Tudor insarcineaza pe same§ul Vasile Moanga sa stranga
din Oltenia banii necesari pentru mi§care. Familia lui Moangd se
ascunsese la Schitul Lainici. Pe slugerul Ioan Solomon, Tudor it
face ispravnic la Craiova ; pe serdarul Diamandi, care la incepnt
nu-i era ostil, la Romanati ; la Gorj pe fratele sat Papa, la Cer-
neti pe vistierul Crainiceanu, iar la Ramnic pe alt prieten. Du-
mitrache Protopopescu din Severin, care era unul din intimii lui
Tudor, it insotea peste tot, cu Stanciu Crdinicianu. Tudor daduse
o proclamatie, care sosi la Targu Jiu, la 22 Ianuarie. In aceasta
proclamatie pentru Oltenia el chema sub arme toata populatiunea
olteneasca", indemnand-o sa se inroleze, inarmandu-se cu ce o
putea, c'a sosit ceasul sd starpim pe balaurii ce ne sug sangele,
alegdnd insa pe boerii cei buni ai tarei i facandu-i capi §i con-
ducatori ai no§tria.
Macedonschi §i cu Iova erau atunci in fruntea arnautilor de
partea lui Tudor, la un loc cu samepl Vasile Moanga *i Dumi-
tru Garbea, 4i carl §i intdrisera Tismana.
Tudor strange in graba vreo 600 panduri, §i pornind prin
sate, numdrul se inmulti. Cand vedeau toti falfaind steagul cel
albastru, strigau : Traiasca Domnul Tudor 1
Tudor dela inceput avu in vedere ca sa nu jigneasca Poarta,
§i trimise un arz-mahzar (jalba) la Turci, unde arata abuzurile
domnilor straini, iar ca el §i cu mi§carea sa nu sunt deloc ostili
421
Turciei, zicand: pe acesti dregatori ii numim rai uneltitori si ti-
rani ai nostri". Intr'alta proclamatie catre Lard zicea ca cu voia
puternicei Impardtii Otumane a luat armele in contra Grecilor si
a boerilor pamanteni conrupti si abuzivi, deosebind insa pe ,,bo-
erii buni si patrioti", pe cari ii va lua alaturl de el.
In acest timp Divanul din Bucuresti, de acord cu Caima-
camia, trimete potere sa dea lupte cu pandurii lui Tudor. In Bu-
curesti insa cap al ostirei hind Constantin Samurcas, in secret

------

Fig. 12. Pandurul lui Tudor Vladimirescu, dat G. Olszevschi.

läsd sa se inteleaga cd aceste lupte sa nu fie serioase cu" Tudor,

si astfel la Strehaia, Motru si la Tismana, unde se deterd:primele
ciocniri intre oamenii guvernului si pandurime, Solomon, Olim-
pie, Farmachi, Mihale si Bozini, cari aveau potere si arnautilcon-
tra lui Tudor, ramasera. invinsi.
Tudor intra apoi in Craiova. In acest timp oastea sa cres-
cuse. Unii istorici spun ca ar fi ajuns sa aibe 5000, altii 8000 de
panduri, deosebit de cateva tunuri marunte si un tun de cele
mari. In drum, Tudor se opreste si in Slatina. Ad trase la casa
clucerului Vulturescu, de unde dicta proclamatiuni si trimetea la

422
Bucure§ti conditiuni de armistitiu, anume : 1) sa se aleaga Domn
national, 2) sa se organizeze o armata de 12.000 oameni, per-
manenti ; 3) sd se fixeze impozitele tarei pe 7 ani, ca sd nu mai

ianu la ulm.
7

a
ti
3

ir

varieze ; 4) sd se ierte birul pe 3 ani §i 5) sa se numere de Di-

van 500.000 lei pentru cheltuelile facute §i ce le va mai face re-
volutia, ca sa se restabileasca ordinea in Lard. Vulturescu, care
iubea pe Tudor si era din partidul lui, pe and acesta dicta pro-

423
clamatiile, ii is caciula de pe masa si trece cu ea alaturi in odae,
la nevasta, la cocoana Bica, §i ii zice sa-i pund pe fundul din
afara al caciulei postav alb, ca la un Domnitor. Femeea coase
Ia repezeald postavul, iar Vulturescu, reintrand in odae, ii dete
caciula lui Tudor, zicandu-i: Sd traesti, Maria Ta". Tudor surase
si continua dictatul proclamatiei mai departe. Cine o fi lost acela
care scria nu se stie. Probabil unul din secretarii sai, Darzeanu,
Cioranu on Dumitrache Protopopescu, logolatul de scaun din Se-
verin. Petrache Poenaru gramaticul lui Tudor, !mg nu era, pen-
trued pe acesta l'a avut mai tarziu. De fata la aceasta scena era
si Iancu Jianu, care se sculd §i L zise lui Vulturescu: Bine ai
facut, Vulturescule".
In alta proclamatie, care trebuia sa vie la Bucuresti, Tudor
zice: Patria e tot poporul, iar nu o tagmd de privilegiati". Ex-
presia acestei patrii in momentul acela, de fapt era doar el.
Toate aceste proclamatiuni §i scrisori sunt semnate cu numele
de Teodora, iar nu Tudor".
Tudor in aceasta actiune a sa revolutionara, cu oastea de
panduri organizatd de el, avea si capitani foarte iscusiti. WA nu-
mele for : Enescu, Urddreanu, Oared, Cutoiu, Cioranu, Cacale-
teanu, care comanda tunarii, vestitul Vasile Crapatu, pandur de
o talie impozantd, Frunte-Latd, Barbu Urloiu, Ghelmegeanu, ves-
titul Trocan dela Mehedinti, Cusmd dela Batoti, loan Cretiescu,
Coltan, Boloboacd, Dinu, §i Chiriac Popescu, care comanda garda
de pazd. Apoi avea si ispravnici randuiti de el : la Targoviste
Dumitrache Drugdnescu ; apoi stolnicul Tufeanu ; la Teleorman
Marin Butculescu; la Valcea Serdarul Parvu ; la Mehedinti pol-
covnicul Vasile Ghelmegeanu §i mai tarziu stolnicul Gigartu. Mai
apoi la Mehedinti Costache Ralet §i logoldt de scaun iarasi Du-
mitrache Protopopescu, iar sames Poroineanu. La Targu-Jiu Va-
sile Moangd si mai pe urma Barbu Viisoreanu, care trecu Ia
Mehedinti. Apoi mai fusesera ispravnici de Gorj, Dinca Otetele-
sanu §i cdminarul Iorgu Vacdrescu, Dinu Balteanu §i medelnicerul
Constantin Mdlddrescu.
Tudor §i-a constituit o cancelarie cu oameni de carte pen-
tru nevoile corespondentei sale politice si redactarea manifestelor
si diferitelor sale ordine.
Despre aceasta cancelarie a lui, consulul prusian afirmd (doc.
Hurmuzache, X pag. 109) cd it se fait suivre (adica Tudor) par une
chancellerie organisee". Peste Olt cat a stat Tudor, avea ca se-
cretar pe unul Chinopsi, gramatic la Isprdvnicatul de Gorj, iar ca
scriitori pe Ionitd Cretescu (Ortopan), Ghita Aurel, pe logoldtul
Dumitrache Protopopescu §i pe logofdtul Dinu Baldea, care mai
tarziu s'a inrolat in oastea sa. Translatorul sau turc, pe care l'a
adus si la Bucuresti, se numea Martinac Bohor. Dupa nume se
vede a fi lost de origina armean.
Proclamatiile sale, Tudor le raspandea si prin viu grai, pu-
nand sa i le citeascd pela raspantiile drumurilor. Sfarsitul cititu-
lui proclamatiilor era acompaniat de cantarile preotilor care ur-
mau convoiul si de descarcaturi de pistoale.
424
 INTRAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU IN BUCURESTI
Tudor Vladimirescu in actiunea sa, inconjurat de prieteni,
de inimici, dar mai periculos deck toate si de cativa prieteni
tradatori, a avut de luptat, pand ce sd poatd ridica steagul re-
volutiei si sa vie in Bucuresti. Astfel, printre prietenii cari i-au
adus neajunsuri, a fost unul Ghitd, poreclit Raescu, poate fiindca
era rau, din neamul Gornovicenilor, pe care Tudor it pedepsi,
dar il si ierta ; altul fu vestitul Trocan, care toate ce auzea dela
Tudor se ducea si le spunea Grecilor. Altul fu unul Nicolicescu.
Inainte de a veni la Bucuresti, principala asezare o avea Tudor
la Cerneti, unde frecventa mai des pe varul sau Ionitd Burileanu si
pe prietenii sdi cei buni Gardareanu si Miculescu. Cand luptele
se inteseau intre dansul si Greci, fugea la Tismana, unde gasea
adapost la calugarii de acolo si, ca sa dispard cu totul ca intro
ascunzatoare, se urca in munte si se adapostea sau la Manas-
tirea Cioclovina din vale, zidita de Stanca Glogoveanca, sau la
Manastirea Cioclovina din deal, zidita de Petre Obedeanu. Acolo
in padurile stufoase tragea de multe on la un taran, credincios
prieten al lui, Pan Chiritescu din catunul Topestii, unde Tudor
fie la dansul, fie la Gardareanu la Cerneti, se plimba mereu prin
camere cu mainile la spate, fara sd zica un cuvant, astfel ca de
multe ori it intreba si Gardareanu si Chiritescu : ce are de e tot
pe ganduri ? El le raspundea : Trai-voi oare sa scap tara din
ghiarele strainilor ?". Tot acest Chiritescu zice ca 1-a vazut pe Tudor
°data gol la piept si ce minune I : pe capul pieptului avea o urma
rosie in forma unei sabii ; se vede o prorocire din nastere".
De multe ori Tudor se sfatuia cu Garbea, cu Cretescu si
cu Orleanu asupra mijloacelor de salvare a Orel La Closani si
la Baia de Aram se mai sfatuia cu loan Talaman si cu Ioan
Iosan cari, in simplicitatea for rustics, il intrebau : Dece nu te
insori, boerule, sa te statornicesti aci la noi, caci vezi ce mult
te iubim". Tudor le rdspundea insa : Eu, Talamane, nu-s facut
nici pentru avere, nici pentru muere, nici pentru vre-o pleasca
oarecare, ci's facut pentru altceva". Dintre toti insa mai la dra-
goste Tudor avea pe Garbea, Cretescu si Radu Miu, cari i-au si
strans primii plaesi, vanatori si panduri. Dintre confidentii lui Tudor,
cel mai intai in sufletul lui era Dumitru Garbea. Acesta isi avea
gospodaria in satul Garbovatul de Jos (obarsia familiei Garbovi-
ceanu) ; el era originar din -Piatra Alba, de deasupra Cernetului.
Tudor l'a avut tovaras pe Garbea pe cand era administrator la
mosiile Glogoveanului ; cu el incepu primele atacuri in contra fa-
nariotilor de prin Oltenia. Cand Tudor pela 1820 veni in Bucu-
resti, lass pe Garbea la vatafia dela Closani, sa prepare pandu-
rimea. Inainte de moartea lui Sutu in Bucuresti, Tudor prima
scrisoare de rascoala o trimese tot lui Garbea, prin prietenul sau
I. Dragulici, unde-i zicea sa fie gata, caci in cateva zile va sosi
acolo pentru treaba stiuta.". In acest timp casele din Cerneti i
le pazea Ionita Malcu si Stoenescu din Baia de Arama.

425
 Tudor petrecu in Bucure§ti mai toata iarna anului 1820,
pand ce muri Vodd $utu. Se zice insd cd Voda Sutu ar fi murit
otravit de doctorul Depalte, caimacamul Craiovei. Totul era decis
ca Tudor sa se rascoale cu pandurimea de peste Olt, far eteri0ii
sä treaca Dundrea, a§a cd teatrul de operatiuni al eteriei se de-
cisese sa fie inspre Ismail. Chiar Tudor jura in acest sens in bi-
serica Sft. Sava, dar mai pe urmd totul ie§i altfel. In lanuarie
1821 Tudor pleaca din Bucure§ti §i se indreapta spre Clo§ani,
Hurez, Targu Jiu §i Tismana. Prietenul salt Garbea il aVepta cu
pandurii adunati la Pade§, pe valea Motrului, un platou bun de
concentrare. De aci Tudor trimete prima sa proclamatie re-
volutionard, prin care indeamna populatia sa is armele, furcile §i
lancile, cad destul s'a supt sdngele poporului *i lacrimile nu s'au
mai uscat. La glasul lui se strang plae§ii, vandtorii §i pandurii
din dealurile Mehedintului §i pornesc dela Cheia Motrului spre
Glogrena *i spre Ciovarna§ani, pe valea Co§u§tei. Intre Sie§ti §i
CiovarnMani se produce chiar prima ciocnire Intre pandurimea
lui Tudor §i intre arnautii stdpanirei, pe cari Tudor ii birue§te *i
multi dintre dan§ii trec in randurile pandurilor, §i la Corcova se
formeaza mare tabard. Aci tabdra a lost binecuvantatd de pro-
toereul Judetului, $ontea. Apoi pandurimea porne§te spre Stre-
haia, §i numarul for se mare§te dela 600 la vre-o 2.000 cand
ajung pe valea Hre§nitei §i la Dumbrava de camp. Alta pandu-
rime venea dela Gorj §i dela Tftntarenii din Dolj, i cu totii tre-
buiau sa se stranga in comuna istorica dela Cotofeni, unde acum
cloud veacuri Aga Mihai Cotofeanul strangea oastea §i pe pa-
triotii de atunci, ca sa introneze pe Matei Aga din Brancoveni §i
sä scape Cara de grecizatii domni Ilia§i I*i Tomp. Astfel Tudor
devine un fel de ispravnic peste cele cinci judete ale Olteniei, ca
un fel de Ban din alte timpuri. El pune sa se intareasca mands-
tirile Strehaia, Gura Motrului, Tdntareni, Hurezul, Tismana §i Cio-
clovinele ca ni*te adevarate cetati cu retran§amente. Pe Garbea
l'a pus chiar comandant la Hurez, in caz de retragere in munti.
Acest Garbea insa sfare§te prin a fi prins de Turd §i spanzurat
is Vidin, in timp ce neamul sau ramase la Cerneti.
In Oltenia lupte mai de seamd se deterd la Strehaia, la
Motru §i la Tismana, cand oastea stdpanirei cu Solomon, Olim-
pie, Farmachi, Diamandi, Mihali §i Bozini furs batute de pan-
durime. Nu-i mai putin adevarat cd ei chiar primisera ordin
dela capul o§tirei din Bucureti, C. Samurca§, care era prieten
cu Tudor, sa nu dea tocmai lupta incordata. $i astfel, dupa ce
Tudor ie§i din Craiova cu cei 5.000 de panduri, 7 tunuri, dintre
care unul de calibru mare, se indrepta spre Bucure§ti, avand in
drum pe ici-colo cateva mid lupte. Astfel, cand infra in ju-
detul Olt, la mo§ia Vulture§tii, a prietenului sau serdarul Vul-
turescu, fu o mica lupta, unde cazu viteje§te chiar proprietarul mo*iei,
prietenul lui Tudor, serdarul Vulturescu. Apoi de aci Tudor se
indrepta prin Pite§ti spre Bucure§ti.
La apropierea lui Tudor de Bucure§ti, boerii incepura a

426
se infrico§a. El mai dete o proclamatie, in care spunea cd Patria
nu e numai o tagma de privilegiati, ci este tot poporul, $i cd in
acest moment el, Tudor, este expresia acestei patrii obidite". In

de cltre Tudor ; in luntre Macedonschi, Tudor, Cioranu, Hagi Prodan.

acest drum spre Bucure§ti, cu o oaste destul de numeroasa, ne-

gre§it cd pandurimea a fdcut pe alocurea ceva abuzuri. Tudor
insa este sever §i pedepsete ; astfel, pe doui capitani ai sdi, lova
§i Enciu, ii ucide.
427
 Mare parte din boeri, speriati de aceasta miscare a lui Tudor,
pleacd din Bucuresti. Acestia fura Banul Grigore Ghica, Banul
Barbu Vacarescul Logofdtul Stefan Bellu si Vistierul loan Mani'.
La cateva zile plecard si consulii Rusiei si Austriei si Vornicul
Grigore Filipescu, lordache Filipescu, Alecu Ghica si hatmanul
N. Mavru, cari trecura la Brasov. Pe de alta parte boerii cai-
macami ai lard, in 4 Februarie 1821, stiind cd Rusia trebuia sd
sprilineasca miscarea aceasta, scriu consulului Pini, cerand ajutor.
Aceasta adresd este semnata de 39 de boeri si clerici : Mitro-
politul Dionisie, Galaction al Ramnicului, Gherasim al Buzaului,
Ilarion al Argesului, apoi : Grigore Bdleanu, Costache Samurcas,
Gheorghe Slatineanu, Gheorghe Filipescu, Teodor Vdcarescu,
Alexandru Ghica, Nicolae Vacarescu, Constantin Golescu, Iancu
Vacarescu, Costache Rasti, Dimitrie Hrisoscoleu, Manoil Baleanu,
Iancu Falcoianu, Nicolae Mavru, Nicolae Cornescu, Nicolae Ghica,
Nicoldita Filipescu, Mihai Ghica, Gheorghe Florescu, Costache
Cornescu, Alexandru Vilara, Costache Cantacuzin, Manoil Flo-
rescu, Alexandru Ghica, Dimitrie Ghica, Joan Cocordscu, Ale-
xandru Filipescu, Costache Ghica, I. Golescu, I. Ghica, loan Fi-
lipescu, Joan Ralet, Nicolae BAlaceanu si Grigore Obedeanu.
Tudor apropiindu-se de Bucuresti isi va fi reamintit cum
fusese chemat aci de amicul si protectorul sau Samurcas, si cum
pornise in 22 lanuarie 1821 in Oltenia, ca sa strAngd pandurimea.
Atunci, numai cu 40 de insi la inceput, apoi 600, apoi 2000 la
Tismana si la Motru, apoi 5000 in Craiova, si acuma iatd-1 in
fruntea a 8000 de panduri, cu 500 de 01614 si cu 7 tuituri, ca
un adevarat Domnitor. Asupra datei intrdrei lui Tudor Vladi-
mirescu in Bucuresti istoricii n'au fost toti de acord. Ultimele
insd scrisori ale lui Tudor si ultimele calcule ale drumului sau
din Oltenia pand aci, au fixat data, dupd cum foarte bine stabi-
leste D-1 Emil Virtosu. Astfel Tudor Vladimirescu la 16 Martie
1821 este la Bolintin, ocupand si Ciorogarla ; la 17 Martie Tudor
este Intre Ciorogarla si Cotroceni, cand el are Intrevedere la
Cotroceni cu Episcopul Ilarion si cu Alexandru Filipescu-Vulpe,
prietenii sai ; la 18 Martie era tot la Cotroceni, pe cand bo-
erii cereau interventia Rusiei si Rusia a rdspuns cd nu aprobd
miscarea lui Tudor. La 20 Martie Tudor rdspunde vistierului
Alexandru Filipescu-Vulpe ca nu se impresioneazd deloc de rds-
punsul Rusiei, si tot in aceasta scrisoare din 20 Martie, Tudor
instiinteazd pe boeri a va intra in Bucuresti in ziva de 21 Martie
1821, trimetand chiar in disdedimineata lui 21 un curier cu o
alta scrisoare la Filipescu-Vulpe, prin care-i arata cd sa pue
tavalul sd strige, ca toate pravaliile si hanurile sa fie inchise
pana la 8 ceasuri din zi. Pe de alta parte cerea sd i se pund la
dispozitie Mitropolia, Sft. Spiridon, Mandstirea Radu Vocla, Hanul
Manuc de langd Curtea Veche, Cismeaua Filaret, casele Zoitei
Brancoveanu din Bibescu Vodd, casele serdarului Marcu din
Podul Beilicului, casele Linei Cretuleasca si casele Fdlcoiencei
de sub Mitropolie, unde se vor aseza cvartiruri pentru panduri,
428
cad pela ceasurile 2 din zi el va intra in Bucuresti. Prefect de
politie (aga) at orasului era Bimbasa Sava. Astfel, dela 16 Martie,
de cand Tudor a intrat in Bolintin, pana la 21 Martie, cand a
intrat in Bucuresti, au urmat negocieri Intre dansul si boerii cai-
maCami.
Intrarea lui Tudor Vladimirescu In Bucuresti a fost plind
de fast si toarte impozantd. A avut pentru dansul si o zi fru-
moasa de primavara, cu soare. Analistii straini ca Laurancon
i Raybaud in memoriile for descriu astfel intrarea lui Tudor in
capitala : Tudor era calare pe un cal falnic, cu pistoale la brau
si la coburii calului, si Linea in mana o paine, ca semn de Int-
belsugare. El la inceput s'a Indreptat spre Podul Beilicului, ca sa
mearga la Mandstirea lui Radu Voda, dar podul peste Dambo-
vita era stricat de Sava tradatorul si oportunistul, care oscila
-cand spre Tudor, cand spre Ipsilanti. Atunci Tudor se indrepta
spre Curtea veche. La dreapta lui era un preot, care Linea crucea,
poate insusi Ilarion al Argesului, iar in stanga sa Macedonschi.
Dupa Tudor venea un cdpitan de panduri, care purta steagul
cel albastru. Veneau apoi pandurii inalti si impunatori, urmati
de un corp de albanezi cdldri, comandati de Farmachi. Aceasta
defilare impozanta a avut loc intre orele 12 si 2 amiazi. In vreme
ce Tudor se indreptd spre palatul dela Curtea veche, at Branco-
veanului, arnautii lui Sava, la vederea pandurilor, descarcara In
toate raspantiile orasului pustile, in semn cd Tudor a intrat in
Bucuresti. Pela ceasurile 3, capitanii sai, alaturi cu preotii stra-
batura orasul si pela raspantii citira proclamatiunea lui Tudor,
asigurand linistea si libertatea. Seara Tudor vizitd pe spatarul
Baleanu si pe negustorul lipscan Gugiu. Pe la 8 ceasuri seara
Tudor primi pe boeri si pe Mitropolit, cari venira sa i se In-
chine. Tudor recomanda boerilor sa-i dea tot concursul pentru
binele poporului, asigurandu-i de liniste in oral. Pentru acest
scop puse si sentinele pe la bariere. Se sfatui cu episcopul Ila-
rion si cu boerii partizani lui, in sensul ca recunoaste guvernul
provizoriu, insa el sa fie capul puterei executive. El isi alese
cvartirul sau general in casele Brancoveanului din Plata Bibescu-
Voda, iar capitanii sdi la cvartirurile aratate mai sus.
Tata deci Bucurestii Intre doud focuri revolutionare : Tudor
Vladimirescu in palatul dela Curtea Veche, iar Ipsilanti cu ete-
ristii lui la Colentina, in palatul Ghiculestilor.
Sosise ceasul ca partidul national sa renasca, sa se rega-
seasca, spre a se reinnoda firul rupt in mod brutal de epoca
domniilor fanariote, or sa piara pentru totdeauna. Scanteia pa-
triotismului insa nu se stinsese se vede, deli focul 'Area ca 11-
masese sub spuzeald 100 si mai bine de ani. In jurul lui Tudor
Vladimirescu ca prin farmec se strang iarasi din descendentii
vechilor nationalisti dela 1611-1716, si partidul national se re-
iniiinteaza. Olteanul nostru a avut marele merit de a ti redes-
teptat in sufletul celor mai multe dintre aceste familii aceea ce
!Area amortit.

3 429
 In 23 Martie, 59 de boeri, cu Mitropolit si cler in frunte,
dau o carte de adeverire lui Tudor, prin care alirma cd miscarea
sa nu este daunatoare tarei, ci din contra, este folositoare, el
voind binele patriei si apararea drepturilor sf libertatilor publice",
si ca dansii 11 vor urma in toate imprejurarile. Aceasta carte de
adeverire este semnata de : Grigore Brancoveanu, Istrate Cre-
tulescu, Grigore Baleanu, Nicolae si Costache Golescu, Fotache
Stirbei, Scarlat Gradisteanu, Alexandru Filipescu-Vulpe, dela care
a si ramas o intensd corespondents Intre el si Tudor, Barbu
Vacarescu, Mihalache Cornescu, Scarlat Falcoianu, Stefan Bala-
ceanu, Banica Balaceanu, Costache Greceanu, M Greceanu, Gh.
Tufeanu, I. Jianu, lordache Stirbei, Grigore Ghica, Grigore si
Mihaita Filipescu, Iacovache Rizu (grec de origina), Gheorghe
Lehliu, Filip Lench, Alexandru. Vilara (grec de origina), Nicolae
Vacarescu, Dionisie Fotino (cronicaru), Alexandru Nenciulescu,
Scarlat Campineanu, Costache Ralet, Druganescu, Stefan Bojo-
reanu, Preda Saulescu. Aldturi de acestia mai erau semnati si
reprezentanti din popor ca : Pantica Velcea, loan Laceanu, Na-
noianu, loan Clinceanu, Nicolae Serdaru, infrdtire deci a claselor
sociale, inceput de partid politic democratic, cu vechile tendinte
ale partidului national dela 1611-1716.
Dintre familiile oltenesti care au lost de partea lui Tudor
si pentru care el daduse recomandatiuni ca sa nu fie supdrate
intru nimic si dela nimeni sa nu aibd vre-un neajuns, an fost :
Moanga, Bibescu, Vulturescu, Poroineanu, Balcescu, Romanescu,
Balteanu, Coceas, Cocos, Garbea, Glogoveanu, Otetelesanu, Gi-
gartu, Ghelmegeanu, Gardareanu si Poenaru.
La 25 Martie, Ipsilanti se gasea in Bucuresti. Atunci capi-
tanii Sava si lordache trecurd de partea lui, far grecii din Bu-
curesti ii facura demonstratiuni de dragoste, in cap cu C. Aristia,
care mai tarziu trebuia sd devie dascalul de renasterea noastra
nationald. Trupele lui Tudor, in afara de pandurime, mai co-
prindeau si straini, sarbi, bulgari si arnauti, cari aveau mai mult
scop de a prada. De aceea Tudor elabora un fel de condica
de legi penale, cu 14 articole, prin care pedepsea cu moarte pe
tradatori, jafuitori si uneltitori in contra ordinei si sigurantei
statului.
Analistii straini ca Laurancon si Raab spun cd atunci an
fost o sumd de pradari, ca in orisicare ocupatiune. Multe case
avute au fost jefuite, fie de eteristii lui Ipsilanti, fie de pandu-
rime. Astfel, lucruri pretioase : saluri scumpe, turcesti, argintarii
si scule se vindeau pe preturi de nimic. Tudor insa nu tolera
aceste jafuri, far pe vinovati ii condamna la moarte prin spanzu-
ratoare. A fost atat de sever Tudor, incat a ucis chiar si pe
unul din cdpitanii sai credinciosi, Urdareanu, din care cauza a
inceput murmure printre pandurime. Iata o problems pe care el
pusese : daca trebuia sd tolereze nelegiuirile ca sa-si pas-
treze popularitatea, sau sa loveasca in partizani, cu pretul chiar
al pierderei popularitatei sale. Tudor alese calea aceasta din
430
urmil, cum ii poruncea dreptatea si cinstea firei sale, deli prin
a ceasta el isi sapa chiar groapa.
Cum am vazut, teatrul de operatii al eteristilor, cu Ipsilanti
in frunte, ar fi trebuit sa se petreaca peste Dunare ; el a Minas
insa aici. Ipsilanti nu-si tine angajamentele fats de Tudor, ci din
contra, eteristii continua a prada tara, in vreme ce Mitropolitul
dela Filipopol asigura pe Ipsilanti ca-i va da 15.000 de bul-
gari. Vazand purtarea eteristilor, Tudor face cunoscut la Pasii
dela Silistra, Braila, Giurgiu si Vidin, cat si la Constantinopol,
ca poporul roman nu s'a rasculat contra Turciei, ci contra spo-
liatiunei grecesti, expunand toate jafurile si mizeria ce domnea
in tara. Trei comisari turci vin in Bucuresti, ca sa se asigure
de veracitatea aratarei lui Tudor ; ei se conving de adevar sf
se intorc la Silistra," fixand pe Tudor comandant al trupelor ro-
manesti, care sa curete tara de zavergii si eteristi. Atunci Ipsi-
lanti hotaraste retragerea sa sf pleaca spre Targoviste si Pitesti,
Sava ramanand in Bucuresti spre a supraveghea miscarile lui
Tudor. In acest timp Chehaia-Bei sosise la Afumati, pe cand
Iusuf-Pala inainta spre Galati. Ispravnicul de Teleorman, Marin
Butculescu, chiar instiinteaza pe marele vistier Alexandru Fili-
pescu, la 10 Aprilie 1821, despre intrarea turcilor prin Rusi-de-
Vede. Mihaloglu aduce la cunostinta lui Tudor trecerea turcilor
prin tara. Atunci au loc mai multe lupte intre turci si greci,
inainte de plecarea lui Ipsilanti, lupte in care se distinsera ofiteri
greci ca Anastasie Caracola, Hristea Vrana, Panaiot Zuria si
Nicolae Sclavuna ; comandantul turcilor era Cara Ahmet-Efendi.
Bimbasa Sava, vazand ca se incinge lupta cu turcii, paraseste
si el Bucurestii, ducandu-se la Targoviste la Ipsilanti.
In timpul acesta intre Tudor si Poarta se intinsese o in-
treaga corespondents, prin care el arata mereu ca -rascoala sa
n'a fost ostila nici un moment Turciei, ci din contra, cerea dela
Turcia sprijin pentru redobandirea drepturilor nationale. Aceste
plangeri si acuzari fiind aflate de Ipsilanti, au adus pieirea lui Tudor.
Vazand intrarea turcilor in tara si nevoind sa faca teatrul
de operatii si de lupte in patria sa, Tudor hotaraste sa piece si
el din Capitala pela Bolintin spre Pitesti. El mai ramasese cu
2.000 de panduri, cu 500 de calareti si cu cele 7 tunuri in Bu-
curesti. Aceasta retragere a fost o mare gresala, cad el fats de
turci nu avea aceias situatie ca Ipsilanti, pentru a prasi capi-
tala; din contra, el era in legaturi bune cu turcii si ei nu-i pur-
tau nici o ura, asa ca la toate luptele ce s'au dat intre eteristi
si turd, el putea sa ramae simplu spectator.
Astfel, intre 16 si 19 Mai Tudor pleaca din Bucuresti. El a
guvernat deci, din cele 5 luni de cand a inceput revolutia sa,
cloud luni numai, in Bucuresti, cu putere suverand.
PLECAREA LUI TUDOR DIN BUCURESTI
Prodan si cu Macedonschi se unita sa predea pe Tudor lui
Olimpiotul, pentrucd aflara despre corespondenta acestuia cu tur-

431
cii, unde se vorbea contra eteriei si contra grecilor. Pe de alta
parte Incepuse si murmurele pandurilor contra lui Tudor, de cand
ucisese pe capitanul Urdareanu, ba voise chiar sa pedepseascd
la fel si pe capitanul Enescu, pe care it ierta insa la rugaciunile
lui Cacaleteanu si Cioranu. Cu toate cd Tudor Ingropase pe Ur-
dareanu cu toate onorurile militare, insa dragostea pandurilor
pentru dansul scazuse simtitor, fie din cauza pedepselor severe ce
el aplicase in Bucuresti, cand ei pradau si jefuiau, fie din cauza
acestor pedepse capitale.
Tudor ajunge la Golesti si aci gaseste pe lordache Olim-
piotul si pe Farmachi cu arnautime. Acestia se prefac ca-1 primesc
cu amicitie si onoruri cuvenite, inchinandu-si steagurile si ospd-
tandu-se impreund. Dela Golesti Tudor fu convins a porni spre
Targoviste, dupa vorba lui Olimpie, ca '1 asteaptd Ipsilanti spre
a fixa planul de campanie.
TRADAREA SI OMORUL
Ipsilanti sedea la Targoviste si topea invelisul mitropoliei,
pentru a face gloante. El acolo avea comandant al ostirei sale
pe Caravia. Olimpie porneste cu 30 de calareti spre Golesti, ca
sa se intalneasca cu Tudor. Aci are loc convorbirea intre Tudor
si el, cand Olimpie ii aduce aminte lui Tudor si-1 mustra cd dece
a tinut corespondents secreta cu turcii, acuzand pe greci. Tudor
nu tagadueste faptul, addogand ca Si secretarul consulatului Aus-
triac Udrischi l'a sprijinit la toate acestea. Ii mai spune grecul
cd Ipsilanti e foarte suparat pe el, si ca ar trebui sd mearga la
Targoviste ca sa se explice personal cu acesta.
Inainte de a pleca, Tudor strange pe toti cdpitanii sdi la
slat. Toti fura de acord cd Tudor sa se duca. In afara cd dra-
gostea pentru sef din partea pandurilor se cam racise, era Inca
proaspata in inima for uciderea lui Urdareanu. Desi Tudor cauta
sd repare prin onorurile ce le aduse acestuia la inmormantare,
insa pandurii tot murmurau, Sf astfel, din cauza indiferentei lor,
ei lasara pe Tudor sa piece.
Cand Tudor vazu ca suita lui Olimpie ridica si tunurile din
tabara sa, atunci intelese cd steaua lui a inceput sd apuna. Ina-
inte de a se desparti, se indrepta catre tovarasii sal si le zise :
vSufletul meu presimte raul care, de se va intampla, sangele meu
sa cadd asupra copiilor vostriz. De altfel Tudor chiar din primul
ceas, cand el se puse in fruntea revolutiei, intelesese ca zilele ui
sunt numarate. Vorbind cu prietenii sdi Gardareanu, Burileanu,
Cioranu si Cacaleteanu, de multe on le spunea : Din ceasul in
care eu m'am ridicat in fruntea pandurilor, ca sd mantuesc Pa-
tria si Neamul meu, §tiu Ca m'am imbracat cu haina mortei". In
momentul despartirei de prietenii sai, el se indrepta catre co-
mandantul tunarilor sai, Cacaleteanu, zise : ,Pdstreazd to acea-
sta sabie si acest inel ce-1 am dela parintii mei ; mi le vei ina-
poia, vrand Dumnezeu sa mai traesc; jar de nu ne vom mai in-

432
talni, pastreaza-le ca semn de prietesug". Sabia a avut-o strane-
potul lui Cacaleteanu, d-1 avocat Const. G. Caleteanu din Cra-
iova, din a cdrui casa a fost furatd, cu alte obiecte, de trupele
germane, in 1916. lnelul lui Tudor, reprezentand pe o piatra de
matostat verde sacerdotele si ostasul, il are Inca si astdzi tot d-1
avocat Caleteanu.
Si astfel Tudor Vladimirescu, urcat intr'o carutd de postd,
cu aghiotantul lui Ipsilanti, urmat de alti trei cu cate doi arnauti
si at o escorts de mavrofori, calari, se indreptd spre Leordeni.
Cand ajunse in dreptul vailor de-acolo, ii iese inainte Orfano cu
300 de arnauti, cari steteau ascunsi prin tufise, ii tae drumul, se
napustesc asupra lui, ii pun mainile si picioarele in flare, plecand
Inspre Campulung, spre a se indrepta apoi catre Targoviste. Mai
intai convoiul ajunse la Gradistea, un sfert de ors de Campu-
lung, unde'l astepta pe Tudor 30 de flacai ai orasului din bresle,
macelari, brutari. La Campulung ajunse seara si trase la casa
bogasierului Constantin Chiliosu, aproape de casa boerului Urianu,
unde gazduia Nicolae Ipsilanti. A doua zi dimineata, pe sub mus-
cele, pornira cu toti spre Targoviste, conacind la pranz la car-
ciuma de piatra, §i de-abia la miezul noptei au ajuns la Tar-
goviste.
Pand a doua zi dimineata Tudor fu pazit la un avantpost
al eteriei grecesti : cand se craps bine de ziud el fu la marginea
orasului.
In acest timp Cioranu, care era prieten cu Tudor, se duse
dupd dansul ca sä-1 ajunga, si inteadevar mai avu noroc sa -1
prinda la Pitesti, gasind pe Tudor In odae si aducand mustrari
Iui Ghencea si lordache pentru tradarea lor. Ghencea II pazea
pe Tudor cu pusca. Cioranu, ascultand la use, auzea cum Tudor
le spunea acestor doui : ..La ce serveste sa ma omorati ? caci tur-
cii sunt in tarn si voi singuri n'o sa puteti niciodata lupta cu ei.
Eu unul nu ma tem de moarte, caci am stiut ca inainte de a ti
ridicat steagul pentru dobandirea drepturilor Wei mele, m'am
imbracat cu , catnap mortei".
Ispravnic de Arges era pe atunci Costache Stefanescu, cel
care primise pe Tudor in Pitesti cu toate onorurile.
Inainte ca Tudor sa fie prezentat lui Ipsilanti, la bariera
Targovistei fu suit pe un cal tdranesc, cu scarf de lemn, avand
picioarele legate pe sub burta calului. Astfel strabatu eroul nos-
tru national vechea capitala a Basarabilor. Ipsilanti it astepta in
foisor, in aceastd zi frumoasa de Mai, spre a-I apostrofa cu ace-
ste cuvinte : Ciocoiule, cum nu ti-a fost mild sa dai la moarte
de turc pe atati crestini ?", dupd care ordond ca sa-1 inchida in
Mitropolie, sub paza lui Caravia. Apoi stranse Consiliul, si in baza
articolelor 3, 7 si 8 din regulamentul militar al eteristilor, Tudor
fu osandit la moarte.
Pistoalele si hainele lui furd luate si duse la Ipsilanti.
In privinta chipului in care a fost asasinat olteanul nostru,
pdrerile istoricilor sunt iarasi inipartite. Unii zic ca el a lost ucis

40 =)3
pe loc ; altii ca a fost intai torturat ca sa spund unde-i sunt toate
documentele si averile.
Chiar si asupra felului cum a lost ucis, iarasi sunt doua pd-
reri. Unii sustin ca Tudor a fost mai intai poftit de Ipsilanti la
un ospat la Mitropolie, de unde l'au dus la moarte ; altii ca el a
lost scos direct din arest si macelarit. Prima parere, care se vede
raportata de Aricescu, dupa Raab, sustine ca in noaptea de 26
spre 27 Mai, Orfano Chefalonitul (sub observatia caruia fusese
Incredintat Tudor), C. Cavaleropolu Peloponesianul si Garnovschi,
polonez de origind, adjutantul lui Ipsilanti, se prezentara la ares-
tul lui Tudor, cerand dela Caravia, care-I pazea, in numele lui
Ipsilanti, pe arestat, si scotandu-1 afara din Mitropolie dupa mie-
zul noptei, plecard cu totii dincolo de santurile cetatei. Tudor ii
intrebd unde il duc, iar Caravia raspunse in ironie : La ai tai 1"
Dar drumul acesta nu duce acolo" adaogd Tudor. Ducandu-I
inainte, ajunsera astfel la lazul Morii, aproape de gradina lui
Geartoglu, unde erau in asteptare alti doi eteristi : Varnava si
Parga. Unul din acestia ii zise lui Tudor pe greceste : Sperju-
rule, fd-ti ultima rugaciune catre Dumnezeu, pentru iertarea paca-
telor I" Se zice ca romanul ar fi cerut un pistol, ca sail is sin-
gur zilele. Dar calaii incepurd a-1 lovi cu iataganele, pang ce-I
ucisera. Duna ce Tudor isi dete sufletul, asasinii it desbracara
de hainele oltenesti. Chepchenul lui Tudor fiind strampt la in-
chietura gleznei mainilor, asa cum e portul oltenesc, in graba ]or
de a i-I smulge, gazii ii taiara pumnii, ca sa-1 traga mai usor.
Apoi corpul it asvarlira in putul din gradina lui Geartoglu, aco-
perindu-1 cu pamant.
A doua versiune (dupa istoricii Ilie Fotino, Raybaud, Cio-
ranu, Laurancon, Filimon, Darzeanu si Tricupis zice ca Ipsilanti
dadu un mare ospat la Mitropolie, unde fuse invitat si Tudor, si
ca dupd ceasul 12, cand canta cocosul si oaspetii se risipird, Va-
sile Caravia, Gherasim, Orfano si Constantin Cavaleropolu, cu
Garnovschi polonezul, luard pe Tudor la preumblare pe lung si
ajunsera, stand de vorba, in dosul Mitropoliei, aproape de gra-
dina lui Ciocarlan, unde mai dinainte Nicolae Parga si cu Var-
nava sapaserd o groapa, iar cand ei ajunsera cu Tudor, Parga
iesi inaintea lui Tudor cu un satar in mama, zicandu-i : Sa-ti
faci ultima rugaciune trddatorule !", la care Tudor raspunse
Omoara-ma sa scap" si acoperindu-si obrazul cu mainile, pe loc
fu omorIt, taindu-i-se capul, iar corpul ii fu aruncat in groapa
pe care o umplurd cu pamant si pietre.
LUPTELE CU ETERISTII DUPA MOARTEA LUI TUDOR
De unde pandurii privisera cu oarecare indiferenta, uciderea
lui Tudor, pentrucd acest om politic drept a preferat sa-si piarza
din popularitate, decat sa se poatd zice ca el a lost complice cu
jefuitorii, acuma, dupd asasinatul lui miselesc, vor fi simtit si ei
remuscari de constiinta. De acum inainte, in loc sa fie pasivi la

434
actiunea eterista a lui Iosilanti, ei isi iau pozitie impotriva gre-
-cilor. In acest timp lusuf-Pala dela Braila trece la Galati, gonind
pe arnauti, si ridicandu-se sore Iasi cu 4500 de turci, bate pe

cneazul Gheorghe Cantacuzin langa Sculeni. Pendedeca si Ata-

nasie Maurotalisitul se lupta cu turcii pans la ultimul om. lusuf-
Pasa, ocupa Iasul, iar Chehaia-Beg Bucurestii. de unde se in-
dreapta spre Targoviste, in care loc se ciocneste cu trupa lui

435
Colocotroni, sustinut de Orfano. Tahir-Aga, comandand al cava-
leriei turcesti, ii bate cumplit, fugarind-i in dezordine spre Vaca-
restii din Dambovita. Grecii eteristi batuti $i ei fug spre Slatina,
dar aci se ciocnesc cu trupele lui Hagi Ahmet-Aga, venit dela
Vidin. In toata Oltenia au loc lupte acuma. La Dragasani,
la Slatina, unde intervenira Si pandurii ramasi fara *OW lor,
dar cari se luptara adevarat ca niste lei, ca sa rdzbune san-
gele marelui erou. Acestia erau comandati de Solomon, Samurca§
si Cluceru Ionita Poroineanu, care cazu vitejeste la lupta de langa
satul Cleanovul. La Secu si la Manastirea Mamul batalionul sacru
al lui Ipsilanti e redus la dezastru ; capitanii sai, Dumitru Sutu,
Dracul, fratele poetului. Alexantru Cheabap, si cu Rizu, fug in
padurile Valcei. Ipsilanti mai avea pe Caravia, pe fratele sau
Niculae, si pe Olimpie cu 5000 pedestrasi, 2.500 cavaleristi si 5
tunuri, precum si legiunea sacra a leroholitilor, care piere pand
la cel din urma soldat, la atacul turcilor. In aceste lupte cad
Andronic, Luca, si Sutu fratele lui Cheabap, deasemeni si Mihai
Sutu frate cu Costache (Suticu) si al doamnei Mavru. In cele din
urma se preda. turcilor si Ipsilanti, care e luat de Tahir-Aga si
dus la Mohaci, in Austria (pe atunci), apoi Ia Therezienstadt
langa Viena, ca in cele din urma sa moara amarat, cu povara
pacatului uciderei lui Tudor Vladimirescu. Olimpie si Farmachi
mai dadura lupte- cu turcii, cu vre o 800 de arnduti, la Secu,
dar in cele din urma au lost si dansii exterminate.
Campionii eteristi fusesera striviti in lupte de sabia otomana.
Cu toate acestea 4i cauza for dreaptd, pentru independenta si
libertatea statului elenic, a trebuit sa triumfe, caci daca nu acum,
in amurgul anulul 1821, dar mai tarziu, in urma tratatulul dela
Adrianopol din 1829, Grecia renaste, recastigandu-si indepen-
denta, de cand a inceput iarasi sa existe ca stat suveran pe harta
Europei. Programul politic al lui Ipsilani a lost deci indeplinit,
ca si cel al rivalului sau, Tudor Vladimirescu, fiecare in parte
om mare pentru Cara sa.
EFECTELE REVOLUTIUNEI LUI TUDOR VLADIMIRESCU,
*I INFLUENTA LOR IN ISTORIA NOASTRA
CONTIMPORANA.
Dupa omorul lui Tudor Vladimirescu, partizanii sai au dus mai
departe programul sau politic, si ca manifestare imediata au vrut
un elect neintarziat, formand doud comisiuni : una pentru Mun-
tenia si alta pentru Moldova, care sa plece Ia Constantinopol si
sa mijloceasca dela Turci realizarea macar a o parte din dezide-
ratele acestui program Astfel pentru Moldova comisiunea a Post
compusa din: Ionita Sturza, Gheorghe Cuza, lordache Rdscanu,
loan Tautu, Costache Cerchez si Greceanu; prentru Muntenia
Grigore Ghica, Bdrbuceanu, Vacarescu, Nicolae Golescu, Scar-
lat Mihalescu, Mihaita Filipescu si Iancu Cocorascu, Acestia,
ajunsi in Constantinopol, au fost primiti de Marele Vizir si de

436
Sultan, i au expus urmatoarele deziderate: Despagubiri din
cauza revolutiei elene pe pamantul patriei; Grecii §i Arnautii sa
nu aiba voe sa fie proprietari in Muntenia; sa se is mWile dela
aka zisele mandstiri inchinate, dandu-se in schimb drept despa-
gubire un embatic (vedem deci aceiW idee de secularizare a
averilor manastire§ti ca i la Kogdlniceanu la 1864); sa se faca
condica de legi in limba tarei; in fine sa avem iar4i domnii
pamantene.
Parte din acest program politic a §i fost realizat, §i inca in
partea sa capitala, pentruca turcii au admis domniile pamantene
alese, ca *i in vechime, de natiune. Era fanariota se inmorman-
tase pentru totdeauna, §i aka, pentru Moldova a fost ales domn
lonita Sandu Sturza, iar pentru Muntenia Grigore Ghica. De acum
deci a inceput iar4i §irul dgmniilor autohtone, ca pe vremea
Basarabilor *i Muptinilor.
Revolutia lui Tudor din Muntenia avusese rasunet §i in
Moldova, caci programul sdu politic fusese imbrati§at de ambele
prin cip ate.
Grigore Vodd Ghica mai aduce la indeplinire Si alte dezi-
derate din programul lui Tudor. Astfel reglementeaza (Wile catre
Stat §i organizeazd pentru prima oars un inceput de armata
permanenta, facand din pandurii lui Tudor, care pe vremea sa
erau niVe mercenari, cand osta§i inrolati, cand lasati la vatra;
acum devin un corp regulat de Wire, ca §i dorobantii de mai
tarziu. Dupa un veac *i mai bine deci de lipsa de armata
permanentd, iata ca se reincepe epoca militara, care iV va con-
tinua drumul ei stralucit, pand in vremurile de astazi. Ultima
licarire a armatei noastre permanente apusese cu intronarea
primului Domn fanariot, fiindcd Nicolae Mavrocordat la 1716-
1717 redusese numarul ostWlor noOri numai la 1620, formand
din ei garda palatului, i aceea formatd din greci *i arnauti.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu a avut un intreit carac-
ter : ea a fost nationala, socials i politica. A fost nationala,
pentruca a izbutit sa aduc5, la domnia tarii iara§i domni paman-
teni, inlaturand pentru totdeauna domnii fanarioti §i suprimand
deci din istoria noastra domniile fanariote dela anul 1821 incoace.
A fost socials, pentrucd el a izbutit sa suprime birurile vexato-
rii ca vacarit, vadrdrit, vinarit §i altele multe, cum *i pentrucd a
infratit clasele sociale, caci am vazut ca in jurul sau au fost i
reprezentanti ai boerimii, amestecati cu reprezentanti din popor.
A fost deci o infratire a claselor sociale, iar nu o luptd de class.
A fost politica, pentru ca a croit regenerarea noastra nationald,
deschizand poarta cea mare a democratiei §i lasand astfel sd pa-
trunda §i la orate energiile §i virtutile dela tara, reimprospatan-
du-se mereu societatea noastra din acest nesecabil rezervoriu
care este patura taraneasca.
Tudor a fost Domnul tciran, care a croit noul traseu al
Romaniei moderne ; el a reinviat vechiul partid national din
epoca dela 1611-1716, caci in definitiv ceeace a facut el in
43 7
1821, facusera si boerii pdmanteni din partidul national al Orel
cu un secol si mai bine inaintea lui, cand cereau domni paman-
teni ca in programul for in 1717, la Viena, prin Nicolae Go le-
scu, loan Abraam si Ilie Stirbei. Toate revolutiile din Tara Ro-
maneasca 1611, si 1821, care a adus si pe 1848, au avut un
scop comun : obtinerea de domnii pamantene, infratirea claselor
sociale si principii democratice.
Tudor Vladimirescu, prin actiunea sa dela 1821, a dovedit
ca Inaltele calitati ale romanului virtute, energie, curagiu, patri-
otism nedramuit au putut sa existe si in sutletul clasei de
sus a tarei ca si in cea de mijloc, sau in cea de jos. Ceeace la
1821 a %cut Tudor, care nu era decat neam de boernas, de mos-
nean din Preajna Si dinVladimir, la 1716 Brailoii, Bengestii, Balacenii,
Golestii, Obedenii, Bujorenii, neam de boeri marl, si altii multi la un
loc cu ei, atunci si mai inainte, inca dela 1611 incoace. Astfel
Tudor Vladimirescu a confirmat si a intarit incaodata mai mult
adevarul Ca boerimea roman& dupa cum a zis atat de frumos is-
toricul Balcescu, a fost o aristocralie-democratica, in care oricine
putea sa se ridice cat de sus, pe baza meritului personal. El
a vrut sa aiba si pe boeri cu dansul, ca sa dea miscarei sale
aspectul unei adevarate miscari nationale. Prin aceasta a dove-
dit ca a avut un foarte mare simt politic si ca a fost intr'adevar
un om superior pentru vremea sa, superior clasei conducatoare
de atunci, superior chiar si lovardsilor sal luptatori ai partidu-
lui national, reinfiintat de dansul din boerimea cea mare ; pen-
truca nici unul din acestia, si numai el singur, a avut curajul de
a se pune in fruntea unei astfel de miscari. Sa admitem ca nu-
mai boerii din partidul national s'ar fi rasculat si ar fi provocat
revolutia, ca si stramosii for din secolul al XVIII-Iea. Ei desigur
ca n'ar fi reusit acum. Tudor insd dacd a izbutit, a lost numai
pentrucd a avut, pe langa boerii din partidul national, si masele,
poporul si expresiunea ostaseascd, prin panduri. Acest fapt a
impresionat pe Turci. De aceea, deli Tudor a lost ucis, insa
programul sau politic a lost ratificat la Constantinopol, recu-
noscandu-se de Poarta drepturile domniilor autohtone, odata
pentru totdeauna. Partidul national, care a trait mai aproape de
popor, sore deosebire de celalalt, care trdia mai aproape nu de
popor, dar de treptele Tronului fanariotizat, a lost natural ca sa
se aproprie acum de Tudor, care era expresiunea acelor mase,
si pentruca doctrina politica a acestui partid se potrivea Si cu
doctrina politica, fara mestesug mult, a lui Tudor.
Tudor Vladimirescu n'a lost un ambitios si un uzurpator
de tronuri, caci el, daca ar fi vrut, s'ar fi putut proclama de in-
data Domn cu adevarat, de§i a guvernat cu toate atributele
unei adevarat domnitor vreme de doua luni de zile in Bucuresti,
fiind capul puterilor Statului. N'a lost un ambitios, ci a lost un
idealist, un altruist, si cu adevarat a luptat pentru binele tarei,
pentru regenerarea si insanatosirea ei morala si materiala. lata
ce frumoasa scrisoare tri mete Tudor in Aprilie 1821 boerilor

438
plecati la Bra§ov, ostili lui, de altfel putin la nurnar, spre dile-
renta de cei 59 iscaliti in adeverinta ce i-au dat-o §i cari, ra-
ma§i in Bucure§ti la treburi, au stat cu el §i tot timpul au mers
alaturi de el :
Cred ca v'ati incredintat pang acum de dreptatea celor
incepute de mine, de gandurile mete fara patima, pentruca eu
nu caut ceva§ pentru mine, ci ma ingrijesc de binele Patriei §i
de fii ei sarmani, cari au mamas cu desavar§ire goi, din pricini
§tiute de Dvs. Nici unul din ei n'a mai putut rabda suferintele
pe care pana acum le-au indurat. De aceea toti s'au hotarat sau
sa moara, sau sa-si cd§tige dreptatile tor, insa nu dela aceia
cari sunt faptuitorii impilarei (lanariotii)'. lar mai la vale zice in
aceia§i scrisoare : fiindca boerii totdeauna au fost in neintele-
gere, ceeace a tinut pana acuma, ei (domnitorii) §i s'au folosit de
aceasta totdeauna, Si impreuna cu boerii au adus tara noastra
intr'o stare atat de jalnica. Raul ce vine din existenta neintele-
gerei dintre voi, it vedeti §i voi in§i-va foarte bine. Si daca vreti
sa faceti bine pentru toata lumea, atunci siliti-va sa va uniti §i
sa va intelegeti cu boerii rama§i aci (in Bucure§ti), fiindca lucrand
impreuna, yeti dobdridi lini§te Si odihna la casele voastre. iar
poporul u§urare Si carmuire parinteasca. Deacea cu toata pleca-
ciunea va rog sd vd uniti, spre a lucra impreuna pentru binele
ob§tesca. El cerea deci guvern national, cum am spune azi.
Aceasta frumoasa scrisoare gasita de d-1 Virtosu in colec-
tiunea documentelor lui Alexandru Filipescu-Vulpe, ramasa astazi
la d-1 Basarab Brdncoveanu, oglinde§te perfect starea de suflet
a lui Tudor Vladimirescu. Doctrina sa politica era increderea in
fortele vii ale na(iunei Si in unirea celor doua partide ce erau
atunci in Patrie, iar nu in desbinare, spre deosebire de credinta
partidului bizantin, care la orice act de curagiu §i resvratire din
partea tarei, cerea ajutor la armatele straine, invitand imparatiile
vecine ca sa ocupe principatele dunarene §i sa calmeze spiritele,
pentruca sa se asigure din nou pastrarea dreoturilor §i privile-
giilor tor. Astfel Ca precum §tim, chiar Vornicul Samurca§, unul
din Caimacamii tarei, in vremea revolutiei lui Tudor a avut de
luptat cu boerii din acest partid, cari auzind despre razvratirile
pandurilor de peste Olt, au opinat ca sä vie armata otomana
sa ocupe tara, §i a trebuit ca Samurca§ sa li se impotriveasca,
atragandu-le atentia Ca aceasta nu se poate, pentruca ar fi in
contra principiului din capitulatiunile noastre cu Poarta, care
oprea cu desavar§ire ca armata otomana sa ocupe vreodata
Tara Romaneasca. Atunci acei boeri §i-au tutors privirile catre
o§tirile Tarului Alexandru al Rusiei, cerdnd ocupatiune ruseasca,
spre a potoli tendintele razvratitului de Tudor, ajutat de par-
tidul national.
Tudor Vladimirescu, ca ori§icare om politic, orcdt de mare
ar fi fost, a facut §i el gre§eli, dintre care una I-a costat chiar
viata. Astfel el, in corespondenta sa cu Turcii, nu ar fi trebuit
sa acuze pe Ipsilanti. S'ar fi cerut sa fie mai diplomat. Olteanul

439
insd, intre a fi iret *i leaf, a vrut sa fie teal, §i astfel a demascat
Turcilor tot planul lui Ipsilanti, cum el lucra pentru independenta
Greciei de sub scutul otoman, uneltind cu Ru§ii in contra Tur-
ciei. Daca Tudor si -ar ti vazut numai de drumul sau, nu s'ar fi
nascut acea inimicitie intre dansul Li Ipsilanti. A doua grepla
a Lost ca, atunci cand Turcii au trecut Dunarea ca sa restabi-
leasca ordinea in Principate §i Ipsilanti a fugit din Bucure§ti la
Targovi§te, dupd care a urmat acele lupte din Oltenia intre
eteriVi Si turci, Tudor ar fi putut sa rdmand in Bucure§ti, caci
el era in relatiuni bune cu turcii, aka ca, dacd el nu pleca la
Targov4te dupa Ipsilanti, nu se intampla desnodamantul fatal.
In fine a treia gre§ala §i cea capitala a fost ca, ajuns la Golqti
§i Pite§ti, s'a lasat induplecat de Iordache Olimpiotul ca sa se
ducd la Ipsilanti, la Targoviste, adica spre moarte.
Altfel ar fi fost dacd Tudor ar fi ramas in Gole*ti catva
timp, cautand sa-si stranga randurile pandurimei Si sa piece cu
ei din nou in lupta alaturi de turci Si in potriva eteri§tilor.
Tudor Vladimirescu prin actiunea sa dela 1821 a grabit
regenerarea tarei noastre §i a croit traseul libertatilor publice,
indreptand Cara paralel cu democratiile europene. Astfel, dupd
moartea sa, in perioada dela 1821 la 1848, tovara§ii sai de lupta
§i cu till for au condus mai departe opera sa. Cu toata ocupa-
tiunea ruseasca. dela 1831 §i cu tot Regulamentul Organic, crezul
nationalist a prins temei §i puteri nos, a§a ca, atunci cand ceasul
a bdtut a doua card, la 1848, membrii partidului national au
luat iar4i in mans steagul lui Tudor Vladimirescu, afirmand
acela* crez al lui Tudor, altoit pe curentul revolutionar at Occi-
dentului.
Revolutia noastra. dela 1821 a lost scurtd in durata, dar a
avut incalculabile urmari. Ea a avut rasunet *i in peninsula Bal-
canica. Despre Tudor Vladimirescu vorbe*te §i Dr. L. Miletici
in Paulicianii no§tri", unde se mentioneaza o naratiune de Pater
Luigi Bonauguri, descriindu-se luptele dintre eteri§ti §i Tudor,
aratand pe Tudor ca ocupant at Principatului Valachiei, §i nu-
mindu-1 valach de natiune Li schismatic de religiune.
Promotorul revolutiei dela 1821 a fost iwlat, trddat 4i ucis;
omoratorii lui insa n'au ramas decat cu dispretul istoriei, pentru
ca deli s'a scurs un veac §i mai bine dela savarirea tragediei,
personalitatea lui Tudor Vladimirescu, cu cat au trecut anii, cu
atat s'a tot marit, a§a incdt el trae§te astazi mai mult ca nici-
odata in organismul acestei tart.
PORTRETELE LUI TUDOR VLADIMIRESCU SI ILUSTRATIILE
DIN ACEST TEXT.
Gravura No, 1 (pag. 243), infati§eaza casa lui Tudor Vladi-
mirescu din satul Vladimir-Gorj, aka cum se afla si astazi.
Portretul dela figura No 2 este acel din fruntea scrierei is-
torice a lui 1. Aricescu, Istoria revolutiunei dela 1821", tiparita

4-10
la 1874 in Bucuresti. Acest portret a lost facut de pictorul Teodor
Aman in 1874, reconstituit dupd spusele bdtranilor contimporani
cu Tudor. Aci Tudor e imbrdcat cu bunda olteneascd §i cu cd-
ciula de harsie neagrd pe cap, cu fundul alb, ca la Domni ; fi-
gura e mai varstnica, sprancene mari, lasate pe ochi si mustata
retezatd pe buze, parul tuns la ceafd si taiat drept, astfel dupa
cum se purta el. Acest portret este cel identificat de Mincu Pan-
zaru din Bucuresti, contimporan cu Tudor.
Portretul dela figura No. 3, este facut in 1879, aqua-forte,
de acelas pictor. Aci Tudor arata mai tandr ca in cel precedent;
el poarta pe umar si sabia. Este reprodus in stampe.
Portretul dela figura No. 4 este cel din colectia Colone-
lului Papazoglu, editat la 1873. Aci Tudor pare mai in varsta,
imbracamintea e la fel cu cea din portretul lui Aman reprodus
in cartea lui Aricescu. Acest portret a fost identificat de catre
Mihai, preot si eclesiarh at Mitropoliei dela 1821, deci contim-
poran cu Tudor.
Portretul dela figura No. 5 este la fel cu precedentele ; ex-
presia cam diferd, iar imbracamintea are mai multe snururi si
gaitane pe bunda.
Portretul dela figura No. 6 it reprezinta pe Tudor in picioare,
cu haina lungs, captusita cu postav alb, ca $i fundul caciulei ;
peste umar poarta o bundd olteneasca cu nasturi. El e incins cu
sabie in forma de iatagan turcesc ; in picioare are cisme incre-
site. Expresia sa aci e foarte severs, energica, de bdrbat frumos,
asa cum il descriu analistii timpului. Pe fondul portretului se vede
un cort, iar in departare alte mai multe ; se pare ca Tudor ar fi
aci in lagdr.
Portretul dela figura No. 7 11 aratd pe Tudor imbracat cu
caftan si islic, cu bland de samur, si cu figura mutt mai in varsta.
0 fi, poate, cand el ajunsese in varsta maturd ; chiar e si scris pe
banderola portretului 10 Ianuarie 1821". Era deci in varsta cam
de 46 de ani.
Portretul dela figura No. 8 e cel mai necunoscut pand azi.
Aci Tudor e imbrdcat in haine de boer mare, stofa scumpd cu
bland de jur imprejur si cu ciucuri aurii ; in brau pistoale, si in-
cins cu sabia. Figura cu mustata lungd. Acest portret a fost cld-
ruit Academiei Romane de d-nul Teodoru si poarta inscriptia :
Redesteptatorul simtului national".
Portretul dela figura No. 9 reprezinta pe Tudor bust, barbat
frumos, tartar, iarasi cu mustata lungd, cu imbracdmintea porn-
poasa Si olteneascd, cu arme la brau. Este din editura lui Papa-
zoglu $i lucrat de vechea casd Sander. Stampa originals se gd-
seste in posesiunea d-lui Georges Olszewski, Directorul muzeului
Toma Stelian.
Stampa dela No. 10 (pag. 253) reproduce steagul lui Tu-
dor, cel pdstrat acum in Muzeul Armatei, dela Parcul Filaret,
claruit de familia Caleteanu din Craiova.
Portretul dela figura No. 11 (pag. 254) este cel zugravit in bi-

4-11
sericuta dela Preajna, plaiul Closanilor, jud. Mehedinti, unde Tudor
a fost vataf de plai, si pe care biserica o zidi la anul 1808 si o
inzestra ; ca ctitor, el este zugravit pe perete tinand biserica in
mana, dupa uzul ctitoricesc ; aci el pare un om tanar si nici nu
putea sa aiba mai mult de 30 33 de ani, daca fixam data nas-
terei lui intre anii 1775-1780. In acest portret Tudor este imbracat
in costum boeresc dealtminteri, iar titulatura de deasupra portretu-
lui zice : Biv vel sluger Teodor Cumandir ". Pe cap poarta o
cealma de bland neagra cu fundul rosu ; pe corp o haina de co-
loare verde cu snururi aurae, cu bland de samur la maned, la
talie un brau rose, cu sabie in forma de iatagan, iar pe deasu-
pra o alta haina de stofa rosie cu gaitane. Acest portret, facut si
pe o scandurica, a fost luat de d-1 Grigore Miculescu, din Seve-
rin, din familia prietena cu Tudor, *i dus la 1873 la Bucuresti,
unde si astazi este in muzeul Etnografic
Cliseul No. 12 arata un pandur armat, reprodus dupa
stampa aflatoare in colectia d-lui Olszewski.
Stampa dela No. 13 infatiseaza pe lancu Jianu cu potera,
la vestitul Ulm din Romanati.
Stampa dela No. 14 reprezinta trecerea Oltului in corabie
a pandurilor, in frunte cu cei patru cari se vad in picioare, si cari
dela stanga spre dreapta sunt : Macedonschi, Tudor Vladimirescu,
Cioranu si Hagi Prodan.
Stampa dela No. 15 reprezinta lupta dela Dragasani intre
panduri, turci si eteristi, dupa omorul lui Tudor. Toate aceste trei
din urma stampe se gasesc de asemenea in posesiunea D-lui
Georges Olszewski ; ele au fost editate pe vremuri de Papazoglu.

0 rasvratire a taranilor in timpul

domniei lui Mihai Viteazu ?
Nu cunosc vre-un studiu istoric unde O. se faca vre-o men-
tiune asupra unei miscari a taranilor in timpul domniei lui Mihai
Viteazul. Doua documente insa, imi intaresc convingerea ca ta-
ranii despuiati de drepturile for nu au ramas pana la sfarsit ne-
pasatori.
lute() copie din sec. XVIII a unui document din 1602 ga-
sim urmatorul pasaj :
iar dupa aceea cand au fost Mihai Voda Domn in Ardeal
si cand s'au ridicat toate satele din Cara sa se judeceasca, iar
satul Loloestii ei Inca s'au sculat *i s'au dus la Beligrad la Mihai
Voda si s'au plans la picioarele Marii Sale cum ca le-au facut
sluga Domnii Mele Stoica Logof. sila ; drept aceia Mihai Voda
i-au crezut nä sateanii Loloesti, cum ca le-au facut sluga Dom-
niei Meale Stoica Log. sila, ci le-au facut carte la Craiova la Ca-
Iota Vel Ban ca sa le dea for satului Loloestilor leage : 12 bo-
442
iari sa jure cum cd le-au fdcut for sild §i nu s'au fost vandut ei
de a for bund voie; drept aceia : Satul Loloe§ti au intrat in leage
cu 12 boiari §i n'au putut sa jure nici cum, §i au rdmas Lolo-
e§tii de leage dinaintea Divanului §i au facut slugii Domnii Meale
carte de mo§tenire, ca sa.i fie lui mo§ie oamnica". Arhivele 01-
teniei 37-38, p. 306.
S'au ridicat toate satele din Wei sa se judeceascd !" Se
§tie cd judec §1 cu mo§nean, sau raza§, e tot una. Deci satele
s'au sculat sa redevie libere, sd scape de rumanie ').
Documentul nostru insa e o copie tarzie. Putem dar sd dam
crezare acestui pasaj ? Eu cred cd da. Aceasta §tire se confirmd
prin documentul Sularului din Dolj, publicat de Tocilescu in Rev.
p. Istorie Arch. §i Fil. An. II Vol. IV, p. 542-544 2).
Tocilescu, publicand documentul, face cateva consideratiuni
care nu se pot sustine in intregime 3).
1) C5 a se judeci inseamn5 a redeveni mosnean, reiese 51 dintr'un docu-
ment dela Patru Schiopul : far cand au fost acum in zilele D-ei Mele bras' nu
s'au putut odihni calugarii de catre acesti mai sus scrisi rumani, ci au venit de
fats inaintea D-ei Mele st vrea rumani ca sa Intoarca acesti mai sus zi51 bani
23000 sa sk judeceascd". (Condica Manastirei Qovora).
2) Iata in intregime acest interesant document in traducere :
1. Cu mita lui uumnezeu to Mihail Voevod 51 domn a toatA (ara ungro-
rumaneasca, fiul marelui 11 prea bunului Io Patrasco-Voevod, da Domnia mea
aceasta porunca a Domniei mete, Ca sa fie Domniei mete mode in satul Sula-
rul, cu toate hotarele, din camp, si din pAdure, si din spa, $t de pretutindenea,
pentru cA l'a cumparat Domnia mea de la toti satenii din Sularul, anume : de
la Staisco, si de la Manea, si dela Dan, si de la Dapcea, si de la toatA ceata tor,
si de la Staciul si de la loan, si de to Stoica, si de la Prodan, si de la toate
cetele tor; $i de la Neagoe, si de la Radul, si dela Oprea, si de la Ou(ul, si de
la toate cetele for ; 51 de la Dumitru $t de la Neacsul, 5i de la Stefan $i de la
Albota, 51 dela Dan, si dela toate cetele lor, toate par(ile for drept 40 000 aspri;
insa sa se stie semnele despArtitoare hotarului Sularului : pana In piatra si dela
Corlata, pana In magura de hotar despre Rudarul, si de la Oalicea, sl de la
Cioroiul (Ana in magura tub Carstea ; si au vandut acesti ()amen' mai sus scrlsi
mosia de a for buns vole, si din 'naintea tuturor cinsti(ilor dregatori ai Domniei-
mele, din divanul Domniei -mete, 11 cu stirea tutulor megiasilor din pregiurul
locului ; insa s'au vandut acest sat de mai sus scris in orasul Domniei-mele in
Ciherghi(a. Drept aceia am dat 51 Domnia mea, ca sa fie Domniei -mete mosie
ohavnica ; eata dara martori aseaza Domnia mea : jupan Ivan mare vornic, 11 ju-
pan Mitrea mare vornic, 5i jupan Chisar mare logofat $i jupan Miroslav fost mare
logof5t jupan Dumitru fost mare logofat, si jupan Negre fost mare spatar, $i
jupan Radii mare clucer, 51 jupan Radu mare comis, jupan Stroe mare stol-
nic, jupan Serban mare paharnic 51 jupan Preda mare post. Ispravnic, jupan
Chisar mare logofat. Scris-am eu Craciun gramaticul in luna febr. 1 zile de la
Adam pana la aceasta scriere cursul anilor in anul 7104.
f Io Mihail Voevod (Locul Pecetiei) cu mita lui Dumnezeu Domn".
Iar cu mana lui Mihai Viteazul se vede scris : do Mihail Voevoda, da-
tamu eu car(il(e) a looru dA mosila si al(e) mete d5 s'aa dascuparat da la min(e)
satul Surlanu si mai dat as(pri) 80 000, Inu Belgradu Blastamatu 5i proclet sa
fie (la 318 ot(e)(i $i de min(e) ciana va sparce5 pomana a math,.
3) Tata ce zice el : In 1596 ... Mihail Von cumpara de la to(' s5tenli din
Sularu... mosia for drept 40.000 aspri. De sigur ca greutatile din aceie timpuri,
birul si alte angarale, siliserA pe bie(ii moped sa'si vanda proprietatea Ion. Dupe'
trei ant, pe cand eroul se afla cuceritor in Transilvania, cetele satenilor din
Sulari, cart urmasera probabil pe domnul Orel 51 pe stapanul for feudal In ex-
pedi(iunea din Ardeal si se deosebira poate prin vitejia for pe campul de lupta,

443
 Xenopol in a sa Istorie a Romani lor" prive0e insa cu totul
altfel chestiunea, i credem cd e cu mult mai aproape de adevar
decat Tocilescu 4).
Documentul citat ascunde insd §i alte parti destul de in-
semnate. Se pune din capul locului intrebarea : Cum s'a chemat
satul? Sularul, cum scrie in documentul de cumpdrAtura, sau Sur-
lanul, cum scrie Mihai Viteazul cu mana sa? Raspunsul este ho-
tarat in aceasta privinta de toponimia locului.
Si azi se zice Sularul. Mihai Viteazul, dar, nu §tia nici nu-
mele precis al satului sau, ceace nu ar ii indreptatit pentru un
cat de mare proprietar care a cumparat on cate sate Si pe care
le-a platit cu bani ghiata. Satul deci 1-a luat in stapdnire impreund
cu alte sate al caror nume doar gramaticii lui le §tiau bine.
Ceace insa ne desvdluie acest document, este felul siste-
mul am putea spune cum Mihai i§i insu§ia aceste sate. Mihai
prImesc de la generosul si viteazul domn, drept rasplata a serviciilor lor, nu nu-
mai mosia ce i-o vandusera mai inainte, dar Inca si 80 000 aspri pe d'asupra.
Daca nu se admite interpretatiunea noastra, ar trebui sa credem ca Prin-
cipele roman, pentru a consimti la dascumpararea satului Sularu, a luat dela tarani
banii Indoiti, 80.000 aspri in loc de 40.000, cat be dedese el la cumparatoare.
In acest caz, fie ca asa era legea pentru rascumpararl, de a se cere in-
dolt pretul vanzarii, cum se face pentru restituirea arvunei indoite, fie ca Mihail,
lacom de bani, voia sa profite cat mai mutt de la fostii sal rumdni, ramane
clay ca, Wand 80.000 aspri in loc de 40.000, el nu mai putea vorbi de pomand,
nici putea blestema si afurisi pe eel ce vor sparge pomana sa.
Dad cele duct randuri de mai sus sense de Mihai-Voda ne destainuesc
putina deprindere ce a vea de a scrie romaneasca sa cea aspra si vartoasa, mai
usor fiindu-i de a invarti sabia de cat de a tine condeiu1,ele ne dau in aceias
timp o dovada stralucita de sentimentele generoase si democratice ale princi-
petit!, pe care istoricii modern!, Incepand cu Balcescu, s'au obicinuit a nI-1 pre-
zenta ca apasator al taranului, ca distructor at institutiunilor democratice ale tarsi,
ca pe cel care a introdus si a consfintit lobagia sau serbirea taranului roman".
4) Xenopol de la 'nceput se intreba: Dar, oare in adevar sa II cumparat
Domnul mosia Surlanului de la mosneni?" Si raspunsul, Intemelat pe intinse
si adancite consideratiuni istorice, este urmatorul : Pe la 1 Februarie 1596, data
actului de cumparatura, Mihai savarsise tocmai marea sa Jupta cu Turcii, go-
nindu-i peste Dunare cu ajutorul Ardelenilor si al Moldovenilor, luase Giurgiul,
Nicopoli, Vidinul si se apuca, la data documentului, s5 respinga o navalire a
Tatarilor si sa atace pe leremia Movila. In asemenea imprejurarl, cand Mihai
cheltuise atata de mutt cu respingerea navalirei turcesti si se pregatea a intam-
pina pericolele ce-I amenintau dela nord, fund data si lipsa lui vecinica de bani,
ne vine grew sa credem ca Mihai sa fi dispus de suma de 40.000 de aspri spre
a cumpara o mosie, mai ales ca nici sbuciumarile In care se ails cu respingerea
dusmanilor nu-i vor fi invoit a se Indeletnici cu daraverile sale private. Noi
credem ca sub aceasta pretinsa cumparatura se ascundea o rapire a satului ra-
zasilor, asemenea acelei petrecute cu mosia Apele -Vli. Mihai aruncase acest bir
asupra Surlanuluf, de 40 mii de aspri. Neputandu-I plait, mosnenii Isi vandusera
mosia pentru acea suma lui Mihai, si domnul Inchipui un contract de cumpa-
ratura, in care pretul platit era datoria mosnenilor dire domn, izvorata din ne-
plata birului.
Mosnenii, vazandu-se saraciti de averea for si cazutl in starea de vecini,
pun mana dela mana, aduna para atre para tamp de patru ani, $i cand ajung
a indeplini suma Indoita acelei datorite de 40.000, adica 80.000 de aspri, se duc
dupa Mihai In Alba. Iulia, cad Inaintea Jul si-1 roaga sali lard pomand, sa be
Inapoiasca mosia, clandu-i pentru ea 80 de mii aspri In locul celor datoriti de
40 000. Mihai, care tocmai pe and era in Ardeal, se afla in cea mai mare ne-

444
in Alba Iu lia nu putem admite ca s'a dus cu documentele pro-
prietatilor lui, acolo, venind Suldrenii sd le scoata actul Si sa
li-1 dea inapoi cu. insemnarea de rascumpdrare. De unde is Mihai
acest act ? El se gasea in mana locuitorilor din Sularu, fiindcd e
lesne de inteles ca el nu avea nici un rost in mainile lui Voda,
care putea ordona on cote asemenea documente. Documentul de
vanzare era comunicarea pedepsei pe care Mihai o facea satului.
Satenii se pomeneau ca Ii se trimite actul de vAnzare, prin care
erau despoiati de proprietate.
Sentinta aceasta de con damnare o aveau la mana lor. Deci
yin cu ea la domn, dau indoitul sumei cu care satul a fost 4men-
dat, predau documentul spre a li se face altul, si in grabd, Mihai
bucuros de bani scrie cu mana lui, ca sa nu mai fie nici pic de
indoiala ca le inapoiaza satul.
Din amandoud documentele reiese ca atat taranhi din Lolo-
esti-Romanati, cat si cei din Sularu-Dolj, s'au dus la Alba-Iulia sa
se judeceasca.
Cand o asemenea intamplare e pomenita intr'un hrisov de
la 1602 (Radu Vodd Serban), nu mai poate ramane nici un fel
vole de bani, primeste cu bucurle acest plocon neasteptat, $1 le inapoieste mo-
sia, Insemnand pe documentul de cumparatura, ca mosnenii 41 descumpara-
sera", adlca Isi rascumparasera dela el satul Surlanului.
Imprejurarea ca Mihai Viteazul zice ca si-a facut pomana cu razasii, res-
tituindu-le mosia, nu este deck prea tireasca. Inteadevar, ca razasil trebuira sa
roage pe Mihai cu banii In mans, ca at -gi face pomana sa le dee inapoi ocina
parinteasca.
Cat despre aceea ca documentul de cumparatura arata ca mosnenii ar fi
vandut satul lot de build vote, aceasta era o simpla formula, care putea ascunde
foarte usor o salnicle. Unde s'a mai vazut vreodata razasi roman! care sa-si
vends de buns voia lor mosiile strabune, pentru a le preface in bani ?
Apoi dad le-ar fi vandut de buns vole, pentru ce dadeau acum pe ele
indoitul pre(, spre a le cumpara inclarapt ? Si cu toate aceste temeiuri pline de
greutate, s'au gasit interpretatorie vorba de Tocilescucare sa sugina ca nu
(aranii ar fi dat lui Mihai Viteazu 80 000 de aspri pentru descumpararea mosiei,
ci ca Mihai Viteazul le-ar mai fi dat pe langd mosie Inca ci suma aratatd.
0 asemenea interpretare este tot ce poate fi si mai silit si mai lndepartat
de adevir. Mihai Viteazul sa fi dat la vre'o 16 insi o recompense atat de stralucita,
mosia lor, pe care el o vandusera si pentru care primisera odata 40.000 de aspri,
si peste aceasta Inca 80 de mIi I Dar de unde aceasta darnicie a lui Mihai, cand
tot pe atuncia II vedem amenintand pe comisarii imparatesti ca, la caz cand nu
i se vor raspunde indata cei 30.000 de taleri datorali, be va trimete dupe gat
pe cazaci si pe haiduci, si atunci nu mai vor vedea el cats obraznicie trebuie
sä sufere dela ei. Mihai deci, care era atat de stramtorat de ban!, si la acea data
ca In totdeauna, sa fi Impins generozitatea 'Ana a da la caliva din ostasii sal
80.000 de aspri, ca recompense pentru vitejia lor, peste o mosie Intreaga ce be
o claruia ? Dar atunci ce ar fi zis miile celelalte de lefegii, care ar fi avut dreptul
de a pretinde o rasplata analoaga? De unde ar fi luat Mihai milioanele trebui-
toare pentru a Impaca gelozille si nemultamirile armatel sale?
Prin o asemenea darnicie incuviintata numai la o ceata din soldatii sal,
fiind data lipsa de discipline a timpului, Mihai se punea in cumpana de a fl
zdrobit de o revolutie a propriel sale armate, Impreuna cu tot! acei pe care el
II favorizase
In afara de Tocilescu sI Xenopol, C. Popovici crede ca ,,satenii din Sur-
lanul si-au vandut de nevoie mosia lui Mihai Viteazul, pe care o rascumpara
apoi cu pre( indoit` (tot la Xenopol V, p. 442).

4 445
de indoeald despre adevarul ce cuprinde. Nu e vorba de o vagd
amintire, ci de un fapt intdmplat cu putin inainte : procesul Lo-
loestilor, rapiti de Stoica logofdtul, erea doar in curs.
Se duc la Alba Iulia Loloestii, se duc si Sularenii, iar do-
cumentul pomeneste cd ,,s'au fost rddicat toate salele din Lard
sd sa judeceasdia.
Mihai erea la grea incercare, cu atatea sate rumanite ce
s'au sculat sä ceard dreptate. Cum procedeazd el ?
Suldrenilor le mai is bani si-i judeceste. De ce au dat Su-
larenii bani ? Pentru cd se stiau datori Domnului, iiindcd, orice
s'ar zice, nici Mihai nu putea rapi un sat care erea la ,curent cu
plata dajdiilor.
Pe Loloesti insd ii poarta cu vorba. Acestia nu venisera cu
bani, fiindcd nu se stiau datori nimic fata de Domn. Acesta deci
nu avea dece sd se pund rau cu un boer, ne castigand nici un
ban dela Loloesti. El cauta sd ramand in bune raporturi cu boe-
rul Stoica. Pentru a scapa de tarani, el le dd lege 12 boeri, sä
le dea dreptate.
Care insa din boeri putea sd se pund rau cu Stoica logofatul,
un tovaras al for ? Nici unul. Deci taranii pierd.
Ar fi interesant sä se mai gaseasca si alte documente pri-
vitoare la aceasta miscare.
Deocamdata insa, numai dupd aceste cloud indicatiuni, mis-
carea pare a fi pornit din Oltenia. Si asta nu ne-ar mira de loc,
cunoscand firea darje a Olteanului.
Dece insa mosnenii rumaniti au gasit tocmai atunci mo-
mentul prielnic a-si cere drepturile for ?
Aceasta e o intrebare la care nu s'ar putea raspunde decat
avand la indemand intreg materialul istoric, care ne-ar preciza
starea lucrurilor din Tara Romaneasca in lipsa lui Mihai Viteazul.
N. Plopsor.

ERATA
la art. <Matei Cotofeanuz
La pag. 63, rand 6 al textului, de jos in sus, sd se citeasca
Preda Floricolul" in loc de Preda Falcoianu.

446
 ObTENIA ISTORICA

DOCUMENTE
Oameni i fapte din trecutul Craiovei
Acte §i documente comunicate de loan V. Clincea.

1783 Septenivrie 23.

CARTE DOMNEASCA
prin care se recunoaste Craiovei calitatea de .oras domnesc.
slobod.
(Arhivele Statului, Judealtoresti vechi, No. 87, f. -1-18.
Io Mihail Costandin Sutul Voevod i Gospodar Zemli Vlahscoe.
Cinstitilor $i credincio$i boerilor Domnii Mele, Dumnea-
voastra judecatorilor de la Divanul Craiovei si tutulor celorlanti
boeri $i boeranasi, preotilor, negutatorilor $i tutulor orapnilor
din Craiova, cartea ce ati trimis la Domnia Mea Dumneavoastra
boerilor, despre partea obstii, ne au venit, $i cele ce va jaluiti
pentru orasul de aci al Craiovii cu mosia lui, ca hind din ve-
chime orasul acesta domnesc tog cei dupes vremuri neanzuri ale
Dumneavoastra sz ale orci.sanilor s'au pomenit sloboai cum $i
in$i-va pana acum, stapanind locurile si cuprinsurile sale fie$care
nesuparat, far de dare de chirie i de claca, iar Domnia Sa fra-
tele Nicolae Caragea V vd. ce-au domnit inaintea noastra ziceti
ca au daruit numitul ora$ cu mo$ia lui prin hrisoave la doati
obraztt $i cereti de obste ca sa ramie cum au fost $i Oita acum
$i sa va facem sinet pentru odihna Dumneavoastra,am vazut.
Pentru care vrand Domnia Mea ca sa vedem aceste hrisoave
de danie cu ce cuvant le-au facut Domnia Sa am pomenit de
s'au cantat in condicile Divanului unde trebuia dupes obicei a
sit scrie in condici $i nu numai ca nu am gasit hrisov de aceasta
pricing scris in condici dupes oranduiala $i dupes obiceiu hrisoa-
velor, ci Inca inpotriva am gasit cartea Domnii Sale fratelui Ni-
colae Voda Caragea cu leatu 1783 Iulie 7 intru care insu$
Domnia Sa anerisindu-$i') hrisoavele danii ce zice ca au facut,
scrie catre boerii si toti lacuitorii de acolo din Craiova cum ca
au lasat orasul $i mosia iaras dupes cum au fost mai nainte $i
cum ca s'au luat inapoi $i hrisoavele de la obrazale ce le de-
1) anulandu-i.

447
dese. Deci in vreme ce insu$ Domnia Sa Nicolae Voda s'au
stricat acea danie $i $'au anerisit hrisoavele cu aceasta porunca
ce au dat in urma, ramaind far de nici un temei hrisoavele $i
fiindca nici Domnia Mea nu voim a face vre-o stramutare ora-
sului Craiovei cu mosia lui din slobozenia ce au fost pana acum, ci
it lasam iara$ slobod cum au fost ora$ul cu mo$ia lui dupa sem-
nele cele drepte ca sa fie asemene cum sant cele lante °rase
domne$ti cum Bucurestii $i allele spre a-$i stapani fie$te care
boer $i orasan starile $i locurile cu pace.
Iata va instiintam pe toli de obste ca. nu aveti a fi supa-
rati de nimini nici Dumneavoastra boerilor nici cei lanti ora$ani
de obste, ci dupa cum pana acum asa $i de acum inainte sa
petreceti far de grija $i temere de ac-este. Pentru care ca sa fiti
la aceasta bine pliroforisiti, far de indoiala $i odihniti iata vii.
trimetem aceasta domneasca a noastra carte adeverita $i intaritit
cu domneasca noastra pecete. Tolico pisah gvmid.
1783 Septemvrie 23.
Io Mihail Costandin Sutul Voevod.
iscalitura gospod

Manolache Brancoveanu
Vel logofat, procit. ')

1802 Dechemvrie 1.
ORANDUIALA LEFILOR DIVANULUI.
(Arhivele Statului, judeccitore.stt vechi, No. 81, f. 350).
1802 Dechemvrie 1.
tl.
1760. oranduiala lefilor pa o lung insa
1030: Dumnealor boerii divaniii . . Insa
300: Dumnealui Vistier Dumitrache Bibescu
200: . Clucer urban Oteteli$anu
200: . . loan Argintoianu
200: . . Cornea Brailoiu
100: Sardar Costache Pandiia
30: treti logofat
1030
330: Departamenturii de patru . . . insa
80: Sluger Aleco Bengescu
80: » » Costandin Buzescu
80: Satrar Gheorghe Socoteanu
60: Polcovnic Draghicean Babeanu
30: treti logofat
330:
I Citit pe deantregul.

448
 300: Departanzerturii de Crenzenalion insa
60: Medelnicer Paianu
SO: Satrar Stefan Pra$coveanu
60: vtori vistier Costandin Prisaceanu
50: arma$ Theodoran
30: treti logofilt
300 :
23: treti logofat pentru hartie
40 : patru logofetei cate : 10:
15: condicar
20: vtori portar
1760:

Intre 1813-1815
(Arhivele Statului, Judeceitoresti vechi No. 87, f. 436
Catagrafie dd toate bisericile ce sd athi aici zn orasul Cra-
iovei annum cu hranzurile for si dd cine stint 'acute.
Biserica Maica Precesta ot Dudu, hramul Adormirea, facuta
de rap. Hagi Gheorghe.
Biserica Brandusa, hramul SE Nicolae $i Sfrinta Preapo-
doamna Paraschiva, facuta de rap. Stefan Par$coveanu si Logof.
Joan Bocasanu.
Manzistirea Obedeanu, hramul Buna Vestire $i Sfintii Im-
parati Costandin $i Ilena, facuta de rap. Stolnic Costandin Obe-
deanu.
Biserica Sftul Nicolae ot Dorobeintie, hramul Sf. Nicolae
facuta de rap. Costandin Judetu biv Clucer za arie.
Biserica Mancistirea Domneascci, Sf. Marele Mucenic Di-
mitrie, facuta de rap. Domn Matei Basarab Voevod.
Biserica din targul de afaret ot boangii, hramul Toti Sfintii,
Malta de negutatorii mahalagii.
Biserica cea ;load ot tdrgul de afar hingzi drumul Bum-
restilor, hramul Sf. Ion Botezatorul $i Trei Sfinti Arhirei Vasile
eel Mare, Gligorie Bogoslov $i Joan Zlataost, facuta de Fir,
postelnicel, proin izbm$e.
Biserica .5/Mt Troiti, hramul Sfta Troita, facuta de Cocoana
Dumitrana Stirboaica muma rap. Dvornicului Barbu Stirbei.
Sfta Episcopie, hramul Sf. Ion Botezatoriul $i Sf. Erarh
Nicolae facuta de rap. Stolnic Barbul Zatreanu.
Biserica Sf. Nicolae vechi, hramul Sf. Mucenic Gheorghe,
facuta de negutatorii mahalagii.
Biserica St. Ilie, hramul SE Prooroc Ilie Dezviteanu (sic)
facuta de rap. Dvornic Ilie Oteteli$anu.
Biserica din- curte de la Duninealiti Cluceru Haralarnp, Sftii
Inparati Costandin $i Elena $i Mucenita Ecaterina, de rap. Gea-
noglu.
Biserica Palm Boji, hramul Adormirea Maicai Precestei
filcuta de un Patrn Boji §i alti mahalagii.
Biserica Mcintuleasa, hramul Adormirea Maicai Prece$tii
449
facuta de rap. Dvornic Barbul Stirbei i de Dumnealui biv Vet
Logofatul Costandin Samurcas $i de rafetul croitorilor.
Biserica Sffii Voevozz, hramul Arhanghelu Mihail $i Gravil
(sic) i Sftii Arhirei Vasile eel mare $i Gligori Bogoslov $i Joan
Zlataost facuta de rap. Clucer Dumitru Sandulache i de maha-
lagii negutatori.
Biserica Basica, hramul Toti Sfintii fa'cuta de rap. Hagi
Stan Jianu paharnic i de mahalagii.
Biserica ot Ungurent, hram Sf. Erarh Nicolae facuta de
rap. Alecsie Becheeanu i de rap. Clucer Costandin.
Biserica ot fOlotd, hramu Adormirea Maicai Precestii
cuta de un raposatul Vreta $i de mahalagii ot Otesti.
Biserica Popii Hrzstii, hramu Sftii Apostoli Petre $i Pavel
facuta de rap. Popa Hristea.
Biserica ot Oborul targului de a lard, hramul Ioachim $i
Ana, facuta de Dumnealui biv Vel Postelnic Nicolae Scanavi
i de Polcovnicul Har$ul.
Biserica Stantului Spiridon. hramu Sftului Spiridon, facuta
de rap. boeri Vladaeni i de Poenari.
Biserica Sftul Gheorghe nou, hramu Sf. Gheorghe, facuta
de negutatorii bolta$i.
Biserica ot Belivacd, hramu Sf. Erarh Nicolae, facuta de
Hristea Belivaca i de Mihai Socolescu $i de mahalagii.
Biserica ot Potbanitd, hramul Sf. Inaltare, facuta de rap..
Vlad Macelarul i de mahalagii.
Biserica ot Craiovila, hramu Sf. Erarh Nicolae, facuta de
rap. Matei Salceanu i de mahalagii.
Biserica ot lzramu Tderea Sftului Ion, facuta de Vasile Tro-
p4anu $i de mahalagii.
Nota Revistei: Biserica Sf. Joan Hera, deli existand, lip
se$te din aceasta catagrafie.

181-1 lanuarie 2.
ZAPISUL LUMANARARILOR CRAIOVEI
prin care se obliga a indestula orasul cu lumanari.
(Arhivele Statului, judecdtoresti vechi,,,Aro. 87, f. 459 v.)
Adeca noi isnaful lumanararilor care mai jos ne vom iscali
incredintam cu acest zapis al nostru la Cantalaria Cinstitului
Divan precum $a sa $tie ca pentru trebuinta politii avem sa pri-
mim de la Stapanirea de aici doua zeci $i cinci de mii oca sau
cu care aceasta suma $i cu sau ce vom lua de la macelari ne
legam prin za'pisul acesta ca sa fim datori sa tinem lumanari
indestule in politia acestui oras, din care aceasta, sutra nici noi
sa nu ne indra'znim far de porunca a scoate din ora$ afar macar
un dream de sau, sa ducem la alte parti, dar nici Stapanirea sa
nu ne indatoreze pa noi ca sa dam dinteaceasta, suma pentru
vre un serhat lumanari ci, aceasta suma cu eel care '1 vom lua
de la macelari sa fim datori a Linea politia aceasta cu lumanari
indestule precum mai sus ne legam, iar cand va avea vreo cea
mai mica lipsa politia de lumanari, atunci sa fim noi supt dare

450
de ra'spuns. De acea spre adevarata incredintare $i de a patimi
intocmai cele de not legate, ne-am iscalit mai jos ca sa sa creaza.
1814, Ghenar 2
.Goga sapunaru Stoian sapunaru Pavel sapunaru
Ion sapunaru Stan sapunaru Alecsie sapunaru
Iancu sapunaru Mladin sapunaru Gheorghe sapunaru.
Monea sapunaru Patru$ sapunaru

1814, Fevruarie 18.

PORUNCA CAIMACAMULUI
privitoare la vanzarea lumanarilor in Craiova
(Arhivele Statului, Judeczitoresti vechi, No. 87, f. 438 v.)
Nicolae Scanavi biv Vel Postelnic, Caimacam Craiovii.
Dumneata Polcovnice de targ, primind pitacul acesta numai
de cat sa dai porunca la lumanararii politii ca sa vatiza ocaoa
de lumanari care parale 45 iar nu mai mult, fiindca a$a s'au gasit
cu cale de catre Divan a sa vinde, caci de vom dovedi pe vre
unu dintransii ca au luat un ban mai mult, nu numai pe unu ca
acela it vom pedepsi strasnic ci, $i Dumneata vei lua cercetare.
1814 Fevr. 18.
Nicolae Scanavi, postelnic.

1814, Martie 4.
PORUNCA LUI JOAN GHEORGHE CARAGEA Vvd.
catre Caimacamul Craiovei, pentru starpirea abuzurilor unor
slujba$i.
(Arhivele Statului, Judecatoresti vechz; No. 8Z f. 437 v.)
Io loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar Zemli Vlahscoe.
Cinstit $i credincios boerule al Domnii Mele Dumneata biv
Vel Postelnice Nicolae Scanavi Caimacamule al Craiovii, sana-
tate. Din embereclisita1) copie vei lua Dumneata pliroforie de
coprinderea embereclisitelor porunci ale Domnii mele ce sa trimit
-catre ispravnicii acelor judete pentru catahrisisul2) ce ne am
pliroforisit Domnia ilea ca sa urmeaza de catre ispravnicaturi
la luarea grosdritului 3), care poruncim indata sa le $i pornesti
Dumneata pa la acele ispravnicaturi. Jar pa de alta parte po-
Tuncim ca $i epistatului grosului4) Caimacamii i polcovnicii de
-aici din Craiova sa li sa dea strapica porunca a nu cuteza de
acum inainte sa is grosarit de om, mai mult de cat par. 30 fie
macar pentru on ce feli de maded5) §i prigonire. $i la gros nu
1) alaturata. 2) abuzul. 3) taxa perceputa de la cei ce ieseau din pus
-carie. 4) puscaria. 5) chestiune.

451
are sa sa puie fiestece om ce va avea judecata sau alta pricina,
ci numai pentru o invinovatire $i pentru datorie chnd nu are
chezas. Si om necercetat $i judecat sa nu sa pue la gros, caci
de ne vom instiinta Domnia Mea ca au facut vre unu din ei sau
din oamenii for vre-o catus de putina inpotriva urmare sa tie
ca vor fi strasnic pedepsiti. Care aceasta porunca a Domnii Me le,
sa sa treaca si in Condica Divanului de aici ca sa fie stiuta $i
fii sanatos. 1814 Martie 4.

L. P. G.

POSLUSNICI PENTRU BIS. HARSIU

(Arhivele Statului, JudecdtoreVi vechi, No. 87, f. 436).
De la Divanu Craiovei.
t Fiindca o sfanta biserica ce acum sau zidit aici In orasu
Craiovii In Mahalaoa of Thrgul da afara, unde sa praznueste
hramul Sfintilor Ioachim $i Ana, parintii Prea curatei Fecioare
Maica Domnului nostru Is. Hs., sa afla far de nici o zestre sau
alt ajutor spre a sa intampina si a sa cumpara trebuincioasele
lucruri ce are lipsa, am facut chibzuire pentru ajutorul sfantului
lacas $i din lumanararii Caimacamii ce sa atla cu saderea aid
in Craiova am afierosit liude $ase ale carora nume sa arata mai
jos pe carii sa-i aiba poslusnici nestramutati ca cu banii ce vor
da drept a for poslusanie sa sa cumpere cele trebuincioase lu-
cruri. Pentru aceia am adeverit cu iscrdituriie noastre afieroma
aceasta ca sa aiba sfanta biserica acesti poslusnici nesuparati de
nimini $i nestramutati in veci. 1814 Apr. 18.
Galaction Episcop Ramnicului, Nicolache Scanavi Caima-
cam Craiovei, Joan Vladaianu, Clucer, Gheorghe Cotofeanu, stol-
nic, Cornea Brailoiu biv Vel Logofat.
IPS OOOOOO MOOS

1814 Julie 4.
PRICINA
dintre croitorii Sarbi $i croitorii Craiovei.
(Arhivele Statului, judeaitore) ti vecht; No. 87, f. 197)
De la Divanu Craiovii.
Rafetul croitorilor da aici din Craiova au tras la judecata,
fart inaintea noastrh la Divan ph GOEIVI i Strimatie $i Ilie sarbi
croitori tot da aici, aratfind caci rafetul croitorilor au leg-atilt-a ca
nimini din refet lucru de targ sa nu lucreze adica sa fact haine
si sa le vanza far de numai sä ia de la mustereu materie $i sa
o coast sa -$i ia plata precum ar fi avand legatura atat de refet
cat 5i de boltasi i bogasieri. far paratii din trecuta razvratire
viind du peste Dunare $i ramaind aici inteaceastri politie a ora-

452
 urmeaza inpotriva obiceiului si legaturii ce au $i fac haine
de vanzare, pentru care ar fi avand si sineturi domnesti $i car-
tile divanului pentru obiceiul for care sineturi domnesti $i carti
ale divanului de mai nainte precum $i sinfonia ce au intre dan$ii
cu boltasii aratandu-le la Divan sa $i vazura cu coprinderea ce
-arata adeca negutatorii pravalia$i sa alba voe dupa vechiul obicei
a croi $i a lucra haine de vanzare numai de cele mici, iar alte
haine mai de credinta cu cheltueli grele sa nu fie sloabozi a
lucr& ei ci sa le deg la croitori sa le faca. S'au intrebat paratii
ce au a raspunde. In potriva, zisara caci fiind veniti du peste
Dunare din trecutele razvratiri $i neavand alta chiverniseala
decat me$te$ugul acului de fac haine la cate un vizateu i la ar-
nauti si la cei ce obicinuesc haine turcesti mintene, lebadele,
salvari, tuzluci, ghitalacuri, iar haine lungi boere$ti precum sa
obicinuesc aici nu $tiu sä faca incat chiar pentru ei haine lungi
si rochii sotiilor for nu pot sa lucreze ci be dau $i ei la croitori
de le fac $i cu toate ca pentru de a da si ei havaet la Sfta bi-
serica Maica Precista [Mantuleasa] ce s'au facut de refet nu sa
inpotrivesc, dar de jaluitori tot nu sä ingaduesc. Deci dupa cer-
cetarea ce facuram pricinei ace$tia de vreme ce paratii cu nimic
nu sa vad invinovatiti la parele ce be fac jaluitorii, gasim cu cale
$i hotaram ca sa fie in pace $i nesuparati de catre numitul refet,
adeca sa lucreze $i sa vanza mintene, lebadele, salvari, tuzluci,
ghitalacuri, haine pirpirii precum le este me$te$ugul, iar hainele
lungi grele boere$ti sa sa lucreze de numitul refet precum be este
obiceiu si cuprinderea sineturilor ce au la many $i mai multi
pricing intre dan$ii sa nu fie. 1814 Iulie 4.
Nicolae Scanavi biv Vel Postelnic, Cornea Brailoiu, Logofat,
loan Vladaianu, Gheorghe Cotofeanu.

1815, Mai 3.
PORUNCA DIVANULUI
catre Polcovnicul za targ pentru poditul unei portiuni de strade.
(Arhivele Statului, Judectitoresti vechi, No. 87, f. 449).
De la Divanu Craiovei.
Dumneata Polcovnice za targ fiindca Podul Tdrgului din
tilifa cei mare, adecci din collul gardului pusccirii, despre apus
sirept inainte spre rdsdrit este hotarare data a sa, face de catre
cei ce au pravalii $i case $i de o parte de pod $i de alta si pentru
ca sa aiba in grab sfar$it facerea acestui pod s'au scris Dum-
nealui Sardarului Titului Bengescului ce este insarcinat cu epis-
tatia podurilor Craiovei ca sa aduca satele ce-i sant $tiute ca
fac $i aduc acest fen de poduri, sa tocmeasca cu satenii acelor
sate ca sa le faca $i sa le aduca aici far de zabava. Si indata
-ce vor sosi podurile sa oranduiasca Dumnealui me$teri i salahori
cu plata cum $i podarii Craiovei sa inceapa a face podul de la
locul ce sa arata mai sus intocmai precum sa vede cel ce s'azt
Malt din partea Clopotnigi bisericii Maictei Precistii spre tdrg,
§i pentru inleznirea strangerii banilor de la cei ce sant datori
453
a-si lace podul inaintea pravalii sau casai, trebuinta fiind a sa
orandui doi negutatori carii unii ca aceia sa inplineasca band
ce i va ajunge s'au poruncit prin deosibit pitac Starostilor de la
atnandourt cumpaniile Craiovei sa aleaga cate un negutator de
isprava de la fie$care cumpanie $i sa-i oranduiasca asupra ace$tii
trebi, carii dupa ce vor vedea ca sa savar$este podul inaintea
liecarii pravalii sau casa sa inplineasca bani dupe la cei ce
sant datori pa cute poduri vor intra $i celalant lucru ce-i va
ajunge, care bani au sa-i rrtspunza Dumnealui Srtrdarului Ben-
gescu $i dumnealui sa-i plateasca satelor, chirigiilor $i celor ce
vor lucra la pod cu plata $i pentru ca sa nu faca cel mai putin
cusur la savarsirea podului, Divanu [te] insarcineaza $i pa Dum-
neata ca mai intai sa faci mumbasirlac starostilor sa aleaga cat
mai in grab acei doi negutatori ce li s'au poruncit, apoi cand sa
va incepe facerea podului $i sa va arata Dumitale de catre acei
negutatori cumca cei ce stint datori a$ plati podul inaintea pra-
said sau casai for nu vor sa -$i plateasca datoria sa, sa le faci
Dumneata mumbasirlac a inplini pang la un ban ceiace va fi cu
dreptate, insa sa sa faca si podul de la boltele Cdnuirasului Ene
drept inainte sere anziazd zi pdnd la drumul ce aPucei spre apus-
cdtre biserica SIM Dimitrie si sa-1 plateasca iaras de catre cei
ce au pravalii $i casa.
1815 Mai 3.
Costache Samurca$, Cornea Brailoiu, Dimitrie Bibescu, Du-
mitrache Brailoiu, Joan Vladaianu, Gheorghe Co ;ofeanu.

1815, Iulie 5.
IERTAREA PAHARNICULUI STAN JIANU
care trecuse la supusenie straind.
(Arhivele Statului, Judecatorecti veclu, No. 87, f. 446 v.)
De la Caimacamia Craiovei.
Cinstite Dumneata biv Vel Paharnice Stane Jiene, dupa
jalba ce ai trimis Dumneata la Maria Sa prea inaltatul nostrtz
Domn prin care ai facut rugaciune ca sa te primeasca pa Dum-
neata iaras in catalogul boerilor $i in oranduiala celor credin-
ciosi supu$i ai Marii Sale caindu-te de gresala Dumitale ce ai
facut intrand la streina protecsie, deci cunoscandu-ti cea adevrt-
rata gresala pa de o parte ai pornit $i jalba de a ti sa erta a-
ceasta gresala dupa care a Dumitale jalba ce ai trimes catre
Maria Sa Voda, ca unul ce din fire este plin de milostivire
si cu obida dare cei ce alearga la milostivirea Marii Sale. De
aceia mi sä porunceste de dare Inaltimea Sa ca sa arat Dumi-
tale ca acea rugaciune a Dumitale ce prin jalba ai dat catre
Inaltimea Sa ti s'au ascultat $i ti haraze$te iertaciune la gresala
ce-ai facut $i de acum este ca sa fi iarri$ intre credincio$i $i cin
stiti boerii Mani Sale, dupa cum au fost $i parintii $i mo$ii Du-
mitale, poruncindu-sa de catre Maria Sa si la domneasca Marii
Sale vistierie de s'au trecut in arhontologhie numele Dumitale
454
da cinu intru carele te-ai aflat, de acea dar nu lipsiram a in$tiinta
Dumitale bogata milostivire a Marii Sale ce s'au ravarsat asupra
Dumitale. 1815 Julie 5.
Costache Samurca$, Caimacam.

INDREPTARI
In articolul =O arhondologie a Olteniei intre 1820-1830,,
aparut in No. 43-44 al acestei reviste, este locul a se face ur-
matoarele Indreptari:
lo la p. 268, rand. 34, se va citi: Illticescu in loc de Manescu.
2o la p. 275, rand. 10, se vor suprima cuvintele cBerceanu
-salt, si se va citi : Dunzitrache Berneanu.
3o Se va suprima nota 3, p. 275.

Acte si scrisori din trecut

Material pentru istoria preotimei oltene din veacul
al XIX-lea ')
Comunicate de C. N. Mateescu.

XIV.
Prea Sf. sale Pa'rintelui Sevastis ocarmuitorul sf. Episcopii
Ramnicu D. D. Nifon.
Plecat raport
Luni la 23 ale acestia primind inalta Pr. Sf. Voastre po-
runca de supt No. 45 cu datul din 20 tot al acestii luni pe langa
-care $i doa adrese in copie ale Cinst. departament bisericesc $i
citindu-le cu toata luarea aminte, vaz ca staruinta Cinst. Depar-
tament este ca candidalii destinati pentru a imbrati$a cariera
preotiei trebue cu orice chip sa treaca acele doh clase prescrise
in Regulamentul organic pentru anul intai $i al doilea din semi-
narele pregatitoare fiind aceasta vointa inaltei stardniri, ca cu
chipul acesta sa poata ridica pe cler la dignitatea sa $i sa-lfaca
vrednic de a sa chemare.
Indata dupil primirea acestei porunci, am socotit ca este
de cuviinta ca sa fac cunoscut si canclidatilor ce sunt in scoala
dorinta inaltei stapaniri, ca sa cunoasca $i ei cursul invataturilor
sl timpul ce are sa-1 petreaca in $coala.
Inca unde aveam nadejde ca sa va'z o bucurie intran$ii pen-
tru folosul ce era sa dobandeasca prin acest curs de invatatura,
dinpotriva i-am vazut pe toti descorajati $i aparandu-se cu totul,
propuindu-mi felurimi de cuvinte impotrivitoare, ba Inca cei mai
multi vazand ecsacta hotarare a stapanirii intraceasta va.zandu-$i
varsta trecuta $i vtizandu-$i mijloacele ca li sunt slabe, impova-
1) Vezi gi pp. 35 §i 130 din an 1928, apoi pp. 327 din 1929.

45,5
rati find de trebuintele familii tor, au cunoscut ca be este cu
totul greu $i peste putinta de a ramanea in $coala pana sa-$i de-
savar$easca acest curs de invataturi, zicand ca ei de$i vor parasi
casele for doi ani, ei vor mai gasi intorcandu-se acasa dupa un
Limp atilt de lung, $i asa dupa cum zisei, cu totul descurajati, mai
toti au plecat acasa, incat astazi, deabia am ramas cu cinci $co-
lari in class $i acestia find mai multi ani inva'tatori de sate $i
;wand ceva cunostinte despre aceste invataturi spent ca cel putin
nu vor ramanea doi ani in $coala, iar aminterea poate Ca $i ei
s'ar fi dus, ba Inca ce era mai strict Prea sfinte stapane sa -i vaza
cineva la plecarea for .cu lacramile in ochi, gandindu-se la 3 sau
4 luni pe care le-au petrecut Oria acum $i la cheltuelele cele
(acute fiindca cei mai multi neavand mijloace pecuniare au tre-
buit sa se imprumute pela altii, cand au facut pasul acesta.
Inzadar m'am suit prin felurite cuvinte ca sa-i incorajez a
ramanea in scoala, aratandu-le ca scopul inaltei stapaniri este
prea bun, fiindca unui preot ca pastor sufletesc, dupa cuvantul
apostolului, trebue sa fie pilda celor credinciosi in cuvant, in pu-
tere inva'tand cu cuvantul $i mai mult cu fapta, Iiindert aminterea
isi va da greu seama inaintea lui D-zeu pentru turma sa de nu
o va pastori dupacum i sa porunce$te $i ca nimenea nu poate
invata pe altul de nu va invata mai intai insusi. Ali-au raspuns
ca toate be cunoa$te a fi bune insa nu sunt pentru dansii pentru
pricinile mai sus pomenite.
Prin urmare, ca sa poata Inalta stapanire a-$i ajunge dori
tul scop, dupa a mea parere nu este alt mijloc decat sau sa po-
runceasca a sa aduna in scoala tineri nefamilisti, sau sa inda-
toreze satenii, unde va fi lipsa de preot, ca in vremea peck can-
didatul va fi in $coala, sa-i ingrijasca de munca casei lui, iar pe
de alta parte, precum au ingrijit a li sa da aci in Episcopie in-
caperi, lemne pentru incalzit, lumfinari $i altele, sa li se mai dea
mancarea $i cartile $i cu chipul acesta poate ca se vor incoraja
$i cei famili$ti a intra in scoala.
Pelanga acestea parerea mea este ca cei ce pana acum au
intrat in $coala cu nadejde a savarsi numai invataturile pana
acum prescrise, sa li se ingadue a-$i face numai acest curs de
invataturi, ca sa nu ramie in mahnire pentru vremea pierduta $i
cheltuielile facute, iar de aci inainte, tuturor celor ce vor voi sa
imbrati$eze aceasta cariera, sa li se faca mai intai prin parinti,
protopopi cunoscute invataturile $i timpul ce trebue sa-1 petreaca
in scoala $i de mijloacele ii vor ierta, ca sa staruiasca in $coala,
aceia vor li indatorati a face acel curs de invataturi.
Mai vaz ca Cinst. Departament face observatie $i la timpul
intrarii $i e$irii fiecilrui candidat din scoala, care vazandu-se la
unii cam scurt, nu poate crede ca acei candidati au putut sa-$i
filch cursul invatilturilor prescrise. Ins, aceasta nu au fost alta
pricina, decat ca unii dintre dansii fiind seminaristi $i din pri-
cina evenimentelor trecute, siliti faro vreme a se risipi pela ca-
sele tor, n'au putut sa -$i is atestate, iar altii mai multi ani ca in-
va tatori de sate totodata $i ca logofeti au avut destula cunos-
tinta despre acele invataturi $i le-au trebuit o putina vreme pen-
tru repetitie, iar dupa aceia dand examen, $i-au luat atestate.
Aceasta este dar pricina de unii .au esit intr'un timp mai
scurt din $coala.

456
 Acestea dupa datorie cu smerenie le supui la cunostinta Pr.
Sf. Voastre, ca Inalta Prea sf. Voasire intelepciune chibzuindu-le,
sa imi porunciti ce trebue sa urmez.
Al Prea sf. Voastre prea plecata $i supusil sluga.
(ss) Ierod. Atanasie Stoenescu profesorul candidatilor de preo-
tie in scoala sf. Episcopii din Craiova.
No. 1 An. 1830 lanuarie 27 Craiova.
XV.
Copie dupa adresa ocarm. sf. Mitropolii cu No. 422, an 1850,
Fevr. 3 catre carmuirea sf. Episcopii Ram.
Dela profesorul candidatilor de preoti din eparhia sf. Mi-
tropolii primindu-se un raport supt No. 2 atingator pentru ane-
vointa ce sa poate intampina de a fi supui acest rand de oa-
meni ca sa tread' toate acele invataturi prescrise in regulamen-
turi pentru seminaruri, ne-am inteles cu Cinst. Departament bi-
sericesc $i aratandu-i ca in adevar este foarte cu greu a sa tinea
aceia atata vreme in scoala i sa staruiasca a desavarsi toate
acele stiinte, am aratat totodata ca parerea noastra este ca pen-
tru neaparatele grabnici trebuinte ce este de preoti, sa li se pre-
dea numai urmatoarele invititaturi:
Citirea $i scrierea
Istoria sfanta
Catihismul .
Cele 4 lucritiri din aritmetica
Esplicatia Evangheliei si Apostolului
Cfintarea $i randuiala bisericii
Exercitii $i lucrarea tainelor
Masuratoarea pogoanelor $i datoriile Juratilor.
De unde s'a primit acum in cele din urma raspuns cu No.
372, dupa care sa trimete $i acei sf. Episcopii copie intocmai spre
indestulare mai pe larg ca sa uneste cu aratarea $i parerea noa-
stra, dar sa sa tie acei candidati mai mult in scoala, macar 14-
15 luni, ca incai acele invataturi sa le desavarseasca bine.
Asa dar asemanandu-va acestea, sa sa dea porunca profe-
sorului a fi urmatori intocmai, asteptand ca in viitor sa sa vaza
acei candidati desilvarsiti pe cat se va putea mai bine la acele
invataturi, precum si despre al for moral.
Cftrmuit. sf. Mitropolii,
Nifon Sevastis
Sef Cantel. Pah. C. Tocilescu
XVI.
Carmuirea sf. Episcopii Ramnic
Cuvios. Ierodiacon Atanasie Stoenescu profesorul scoalei
candidatilor de preoti.
Pelanga celelalte invititaturi ce s'a incunostintat cuviosiei
tale prin porunca cu No. 160 a sa urrna decatra candidatii de
preoti fiindca Cinstit. Departament starueste necontenit a se mai

457
ada'oga $i gramatica $i geografia, precum despre aceasta s'a pri-
mit acum adresa subt No. 2956 supt cuvant ca ar fi cu putinla
claca canclidatii ar face un curs mai indelungat de vreme in $coala,
cel putin de 14 15 luni. Deaceea scrim Cuvio$iei tale, ca ase-
manandu-te cererii Cinst. Departament sa deprinzi pe candidati
$i la ceva inceputuri de gramatica $i geografie $i dupa exami-
narea ce le vei face, sa treci $i aceste invataturi pelanga cele-
lalte in atestaturile ce le vei da.
Carm. sf. Episcopii Nifon Sevastis
No. 459 An. 1850 Mai 15 Bucure$ti.

XVII.
Sf. Episcopie Ramnic
Cuviosului Ierodiacon Atanasie Stoenescu profesorul Scoalei
candidatilor de preoti din Craiova.
Infati$etorul cu aceasta candidat $i anume Radu Popa Gheor-
ghe recomandat de cucernicul protopop local a se preoti pa seama
bisericii satului Rudine$ti din jud. Gorj $i indreptat la Episcopie
de dare cinst. Departament al trebilor biserice$ti cu adresa supt
No. 6818 va fi primit in $coala candidatilor de preoti de acolea
spre urmarea cursului invataturilor biserice$ti.
Ipopsitios al Sf. Episcopii Ramnic.
(ss) Callinic Arhiereu
No. 1196 An. 1830 Oct. 16 Bucure$ti.

XVIII.
Carmuirea sfintei Episcopii Ramnicu
Infati$etorul cu aceasta candidat $i. anume Ionita sin Ilie
Mardaloiu recomandat de cucernicul protopop local a sa preoti
pe seama satului Targu-Horezu din judetul Valcea $i indreptat
la Episcopie de crttre Cinstitul Departament bisericesc cu adresa
supt No. 452, va fi primit in scoala candidatilor de preoti dela
Episcopia din Craiova spre urmarea cursului Invataturilor bi-
serice$ti.
Secretar I. Bonescu
No. 78 Anul 1850 ghenar 23 Bucure$ti.
(Din dosarele Prefecturii $i Seminarului din Rdmnic).

458
 Acte
privitoare la moa§tele Sf-tului Ion Milostivul ale bisericei
din coin. Cioroiu-Dolj. ')

Din dosarul Sf. Episcopii No. 62/36.

primita 12 Septembrie 1836.
No. 446.
S'a va.zut raportul $i jalba asupra caruia nu lipsim sa ras-
pundem ca intraceasta Prea Cuviosiiata cu adres din partem sa
cercetez pe Kucernicul Protopop Joan ca facand intrebare, de
cand este biserica facuta da cine $i da are $tiinta, da cand s'a
claniat $i da are vre o $tiinta da sfintele moa$te $i asemenea in-
trebare sa faci $i Cuviosului eclisiarh ca de cata vreme sunt sfin-
tele moa$te la Patru boj $i da cine sau adus $i in ce vreme? a
da $tiinta Cuviosii to se va da porunca. (Rezolutia fiind scrish
cred cu creionul, e parte $tearsa $i greu de tradus, dar continutul
ei rezulta categoric din ordinul Episcopiei No. 536).
Ku smerita plekaciune ma. inchin Prea o Sfintii voastre.
Dupa cum am aratat Prea o Sfintii voastre prin grai in pri-
cing sfintelor moa$te ale Sfa.ntului Joan milostivul trimit acum
pa langa aceasta $i jalba Ecaterini sotiea raposatului apostol
andrei de aici, prin care sa marturiseste ca acele sfinte moa$te
sant afierosite bisericii dela Cioroi carea este cladita pa mo,ia
sfintei Episcopii, ci de vreme ca lean afierosit bisericii mi se pare
ca nu ar fi de cuviinta sa le tiie la biserica of Petre boj $i ca
uneori le tine $i la casa ei, ci bine ar fi sa se dea porunca Prea
o sfintii voastre a se lua de acolo $i sa ramie pa la biserici unde
le au afierosit sau cum yeti gasi Prea o sfintia voastra cu cale.
Si cu toata plecaciunea sant al prea o sfintii voastre prea plecat
$i smerit sluga Timotheo Evdohiados, anul 1836 Luna Setpv, 19.
No. 378 Kraiova.
Din dosarul 5f. Episcopii No. 62 /36.
Katre d-lui Prea Cinstitul Prezedent al Divanului Judeca-
toriei plecata jalba.
Raposatul socrumieu zidind o biserikuta la situ Cioroio din sud
Dolj nu lau mai ajutat puterea ka sa o si inzastreze ci kat au
trait atilt cu dela sinesi kat si ku un prea putintel din cel ce sa
aduna dupa la unii altii ku milostenie prin mijlocirile sale ico-
nomisea intampinarea celor trebuincioase..... sfanta slujba. Jar
dupa ce au murit tot ku asemenea chip sa strangea $i de katre
sotul meu de sa intrebuinta la facerea sfintei slujbe.
Dar dupe ce au venit turcii in trekutii ani la Cioroi prapa-
dind toate sculele bisericii au da'raprinato ku totu de au ajuns
in parasire nefiind nici jaturi, nici trebuincioasele karti nici cele-
lalte odoara ce trebuesk la facerea slujbei in kat acum prima nu
se va tarnosi de isnoava putinta de a se mai sluji sfanta letur-
1) Comunicate de D-1 I. Constantinescu, din Craiova.

459
ghie nu mai este, $i cu putere alta nu am ca sa o tarnosasc $i
sa cumpar ce trebue, de kat fiind ka aceasta biserika ce sa praz-
nueste hramul sfantului andrei, are inchinate de catre socrumieu
moastele sfantului Joan milostiv, Nadajduesk tare ka prin cre-
dinta pravoslavnicilor crestini ce au la sfintele moaste, vor avea
fiescare proeresis a da kate un oare $i ce sfintei biserici de mi-
lostenie.
De aceia fierbinte ma rog sa bine voesti a da aceasta in-
trebuintare bisericii in kunostinta parintelui Arhimandritu ve-
chilu sfintei Episcopii sa faka o karte de milostenie langa kare
sa se alature $i sfintele moaste a merge omul bisericii pa la
boerii negutatori ka sa ajute ku milostenie cine kat va vrea $i
kare va voi ca cu acest chip strangand trebuinciosii bani sa stau
sa kumpar cele trebuincioase $i sa tarnosesk sfanta biserika kaci
eu alta putere nu am $i aceasta biserika este de mare trebuinta
satului.
Prea plekata,
Katrina sotia raposatului Apostol de aici.
Din dosarul Sf. Episcopii No. 62 / 36.
No. 536. Septembrie /6-836
Ramnicu Valci.
Catre Arhimandritul Timoteio.
La raportul infatisat noa subt No. 37/ cu jalba Ecaterini
sotia lui apostol andrei nu lipsim cu raspuns ca am vazut ara-
tarea ce ni se face despre acele sfinte moaste intru care pentru
ca pomenita ei hartie nu este destula dovada pentru chipul stra-
mutarii de la Biserica Cioroiul la biserika Patru boj prin aceasta
scrim Prea Cuviosiitale pa de o parte ca cu adres din parte
sa faci intrebare Cucernicului Protopop Joan Castrisia, cerand
sati dea o bung pliroforie, da cand este zidita biserika $i da ca-
tre tine $i da are vreo stiinta adevarata atat d t cine s'a daniat
sfintele moaste acolo cat $i (la chipul stramutarii, $i pa da alta
find ca intracel oras Kraiova data Cuviosului eclisiarc chir
Grigorie este cel mai batran dintre cei bisericesti indatorim pe
Prea Cuviosata ca sa faci intrebare $i Kuviosiisale sfinte de are
vr'o stiinta: da cand sant sfintele moaste aduse aci $i statorni-
cite la acea biserika Patru boj $i da catra cine $i (la pricina
pentru care sau adus, si da pliroforia ce vei lua dela amandoua
partile sa ne $i instintez ca dupa ce ne vom incredinta da felul
pricinii sa $i dam porunca da urmarea ce ai sa faci.
Ku smerita plekaciune ma inchin Prea o Sfintii voastre.
La porunca o Prea sfintii voastre subt No. 536 din anul tre-
cut ce este raspuns la raportul subt No. 37 / pentru moastele
sfantului Joan milostivul ce sa tin la casa Ecaterini sotia rapo-
satului Apostol Andrei clironoma lui Andrei brutaru cel ce le au
daniat bisericii dela Cioroi, ku smerita plekaciune raspunz de
cele urmate, ca scriind intraceasta Cucernicului Protopop Joan
Castrisia al plasii Dumbravilor ca sa dea ceruta deslusire, a $i
trimis ra'spunsul ce in oregenal i1 trimit Prea o sfintii voastre pa

460
linga aceasta a se vedea, iar Cuviosul eclesiarh chir Grigorie
facandui intrebare a zis ca alta, stiinta n'are intraceasta de cat
$tie $i Cuvio$iiasa ca se afla acele sfinte moa$te la mai sus po-
menita clironoama, $i cu toata plecaciunea sant.
al prea o sfintii voastre prea plecat $i smerita sluga
Timotheio Evdohiados.
anul 1837 luna Ghenarie 8 No. 3 Craiova.
Din dosarul Sf. Episcopii No. 62 /36.
Katre Sfanta Episcopie.
La intrebarea ce mi se face prin adresul cu No. 404 dupa
porunca Prea o sfintii sale ce au primit subt No. 536 pentru sfin-
tele moaste ale sfantului Joan milostivu si pentru biserica sfan-
tului Apostol andrei dela satu Cioroi mosia sfintei Episcopii de
cand este zidita $i de catre cine si de tine sau daniat sfintele
moaste acolo, precum si de chipul stramutarii dela Cioroi la bi-
serika Patru boj, raspunza sfintei Episcopii ca bisericuta este zi-
dita in urma rasmiritii neamtilor de un raposatu andrei brutaru
de aici cu ajutoriul a tot satu $i ca sfintele moaste au fost da
niate de acel raposat la aceasta biserica si pana la arderea Cra-
iovi au fost tot acolo subt ingrijirea unui Marin dugaiasul ce era
oranduitil epitropa tot de acel raposat da atunci gasinduse de
turcii lui Caramustafa unde au fost ascunsa cu toata odorale bi-
sericii si dupa vestirea ce au dat nurnitul epitrop sau sculat unii
din preoti i cu parchlabii satului $i cu cativa din lacuitori cu
plocon doui stupi si merg-anda la aga a for cu mare rugaciune
$i ingenunchind inaintei sau milostivit $i le au dat sfintele moaste
mai luandule $i lei 50 drept pretul argintului, apoi dupa ce sau
ostoit acea zarvil turceasca sau si trimis sfintele moaste de preoti
cu epitropu la casa raposatului andrei $i de atunci $i pana acum
se atla la clironomii sai stiinta mea intraceasta $i . ......
aceia dupa stapaneasca porunca nu lipsii a face aratare sfintei
De
episcopii intorcand $i porunca Prea o sfintiisale.
Protopop, Joan Castrisia.
anul 1836 luna Nov. 12. No. 43.

Carte de boerie 1)
Cu mila lui Dumnezeu Io Mihail Constandin Sutul Voevod
$i Domn da Domnia mea lui Constandin sin Radu Amarascu ot
sud Dolj, carele dupa jalba ce au dat Domnii mele ca este fe-
cior de boier de neam $i cum ca din rudele lui $i pana acum
sant la aceasta orinduiala. Deci dupa cercetarea ce s'au facut sa
vazu la mina lui o adeverinta a dumnealui Pavalache biv vel
Spatar i dumnealui Dumitrache Geanolu biv vel Aga ot leat
1758, i o adeverinta a dumnealui Antiochie Caragea vel Postelnic
i o cercetare a D-lui Grigorie Razu biv vel Clucer i D-lui Hagi
Stan Jianu biv vel Paharnic ot leat 1779, i o adeverinta a D-lui
1) Cu privire la Familia AmAtiscu. Document comunicat de d-1 Profesor
Mih. Seulescu si apartinandca5i cele doua urmlind acestuiad-lui Petrescu, Sub
Director dela Cultura Tutunului.

5 461
Barbului Stirbei biv vel Paharnic i D-lui Gheorghe Bengescu biv
vel Stolnic i Ghiorghita Argintoianu biv vel Setrar dintr'acest
urmator sau dela Avgust 29, i alta adeverinta a D-lui Ionita
Brailoiu biv vel Stolnic, iar dela Avgust leat 1784, $i o scrisoare
a D-lui lanache Hrisosculeu biv vel Ban Caimacam Craiovii,
intru care arata ca sa dovedeste ca din vechime au fost atat
mosi-sau Nan Amarascu, cat $i tata-sau Radu Amara'scu tot
la aceasta oranduiala a boierilor de neam, cum $i numitu Cos-
tandin, dela leat 1758 in coace pana la o vreme au fost tot la
neamuri, mai la urma au ramas intre breslasi.
Drept aceia dupd aceste dovezi $i incredintari ce sa co-
prinde mai sus, dupa dreptate cuviindusa si numitului Costandin
Amara'scu de asi afla indreptare la oranduiala neamului sau, am
bine voit Domnia mea $i i-am intrtrit acest priveleghiu prin dom-
neasca noastra carte, asezandu-I la aceia -$i oranduiala a boieri-
lor de neam $i poruncim ca sa fie aparat de toate cate sant
aparati cei ce sa afla la aceasta oranduiala $i scuteasca toate cele
ce scutesc cei-ce sa afla asezati la neamuri. Caruia i sau dat
cartea Domnii mele de a-i fi spre adeverinta. Atat am scris
Domnia mea.
1784 Octombre 19.
Io Mihail Constandin Sutul Voevod, din mila lui Dumnezeu
domn.
(Pecetia domneasca)
Procit. Vel Vistier.

Cartea lui Nicolae Petru Mavrogheni

Voevod 1)
Cu mila lui Dumnezeu eu Nicolae Petru Mavrogheni Voe-
vod $i Domn. Da Domnia mea : datu-sau domneasca noasta carte
lui Constantin Giulescu of sud Dolj, ca sa fie privileghiu spre a
fi cunoscut ca este asezat la oranduiala boerilor de neam, is
care oranduiala fiind-ca se adevereaza mai sus numitul a fi ase-
zat $i din cartile altor frati domni ce au fost obladuitori acestei
Tani mai inaintea noastra, am bine voit ssi Domnia mea, a inta'ri
acest privileghiu si prin Domneasca noastra carte prin care po-
runcim ca sa fie $i aparat de toate cate sant aparati cei ce se
alla, la aceasta oranduiala si sa scuteasca toate cele ce scutesc,
cei ce se afla asezati la neamuri.
Drept acea i s'au dat cartea Domniei mele de a-i fi spre
adeverinta Atat am scris Domnia mea.
1786 Iunce 2.
Eu Nicolae Petru Mavrogheni Voevod, din mila lui Dum-
nezeu domn.
(Pecetia domneasca)
Vel Vistier
1) Aceastit boerie a fost apoi Intarit6 prin unnatoarele trei carti de boerie,
date de Alex. Const. Moruzi din 1 Martie 1793, de Const. Gheorghe Hangerli din 1
3Iartie 1798 si de Alex. Const. Moruzi in 1 lunie 1799.

462
Jalba Utei Amardscu, din Giorocel-Dolj
catre Caimacamia Craiovei
Prea cinstite Dumneata biv vel Logofete,
Cu lacrami fierbinti jaluesc milostivirii dumitale pentru
Ilie Dobrescu Logofa'tul dela Georocel sud Do lj, ca eu avand o
braniste d.e tufani de cati-va ani in capu vii mele $i pa mosia
mea, numitu de sine-si sau indraznit far nici o porunca de au
dat-o la un altul de au taiat-o, caruia zicandu-i cu ce cuvant mi-
am facut aceasta paguba si nu numai nesupunere au aratat, dar
m'au si necinstit cu multe cuvinte proaste, dupa cum au voit.
Ci fiinca eu sant fata de oameni cinstiti si vaduva de multi ani,
carele unul Dumnezeu ma stie cum ma chivernisesc pe mine i
pe un, copil ce'l am, ma rog intelepciuni Dumitale ca sa te milo-
stivesti a da cinstita porunca cu numbasir a'l aduce aicea sa ma
judec cu dansul, ca va fi cu pa.cat sa -$i bata joc de acareturile
mele, pe care cu multi sudoare le-am facut cu raposatul sotul
meu si in cea din urma. cum Dumnezeu te va lumina.
a Dumitale preaplecata
Uta Ama'rascu of Giorocel sud Dolj
Alexandru Ghica biv vel Logofa't de tara de sus, Caimacam
Craiovei. Cinstiti dumneavoastra boieri Ispravnici ai judetului,
dupa dreptate sa-i judecati si sä indreptati, tar cand vre-o parte
nu va ramanea multumiti, sa-i sorociti la Divan 1826 Iu lie 31.

No. 29 Pecetia. I bry vel Sardar

Ot Dolj.
Dumneavoastra zapciilor ai plasii Dumbravii de jos, yeti
lua pliroforie de cele ce jalueste prin jalba aceasta cinstitei
Caimacamii Uta Amarasca pentru The Dobrescu. Va scrim sa'l
aduceti fata si cercetand pricina ce arata jaluitoarea, de yeti
dovedi adevarata plangerea ce face ca ar fi dat voe unora $i
altora de i-au taiat branistea dela via sa dupa mosie, sa-1 inda-
torati a-si da cuvantul cu ce putere si dreptate au facut una ca
aceasta. Pentru care on insi-va sa mergeti acolo la braniste cu
alti oameni, bresle, preoti $i alti de isprava, sa oranduiti a face
numaratoare tufanilor ce vor fi taiat si de ce stare au fost, silin-
du-sa acei oranduiti ca sa afle de cine sau facut taierea, pentru
care stricaciune se vor gasi, sa dea inscris supt iscaliturile lor,
pe care sal adeveriti $i insi-va, $i on sa-i impacati de acolo, sau
nemultumindu-sa vre-o parte cu alegerea din fata locului sa-i so-
rociti a veni aci ca sa se infa.tiseze. Veti cerceta si despre ne-
cinstea ce zice ca i-au facut paratul $i precum yeti afla adeva-
rul, sa ara.' tati ca sa se tie ce lamurire izbranire sa. li sa faca.
1826 Septembre 11.
2 semnaturi proprii indescifrabile. Condicar.
1) apArare.

463
 Actul
prin care locuitorii satului Bobice$ti- Romanati 1§i aleg cantaret
la biserica in 1849 ').

La biserica satului nostru Bobice$ti coprinsul plasii Oltetu-

lui din judetul Romanati propietate mo$teneasca fiind de trebu-
intrt de un tarcovnic paracliser ajutor preotilor la slujbele bise-
rice$ti am gasit pe Gheorghe Papugescu dintr'acest sat destoinic
spre a Indeplini ceruta sarcina la biserica de cantaret-paracliser.
Ne legam noi locuitorii satului enoria$i shtena$i ai pomenitei bi-
serici ca sa-1 aparam de toate angaralele shte$ti platind a sa ca-
pitatie din cutia satului precum a-i slobozi $i legiuitul product
din magazia de rezerva'. $i spre credet am iscalit intr'acesta atat
noi locuitorii sateni Intarindu-sã $i de oamenii satului cu ale for
iscalituri $i punerea pecetii. Pentru care totodata rugam $i pe
ci[nstita] protopopie a ace$tii plasi a-1 adeveri spre a-$i avea te-
meiul cuviincios.
1849 fevruar 10.
(ss) Paunna (semnatura proprie).
(ss) Constantin Nedelcu (ss) Preda Stefan
(ss) Nicolae Dumitru (ss) Dumitru Ro$u
(ss) Nicolae Truidt (ss) Radu Magheru
(ss) Preda Truica (ss) Stoica Goran
(ss) Ilie Prioteasa (ss) Danciu Gheorghe
(ss) Vasile Ro$u (ss) Iordache Siirbul
(ss) Parvu Ro$u (ss) Radu Stoica
(ss) Mihai Vindu (ss) Ilie Cade aircalabul
(ss) Ilie Ro$u (ss) Ilie Stefan .i

(ss) Andrei Bucanea (ss) Stoica Musch devarat.

I

(ss) Marin Stefan. (ss) Nicolae Racul

(Pecetea satului
k Bobice$ti

Protopopia plastlor 011021 si Oltul de sus

din judetut Romanati.
Acest act fiind dat inadevar din partea lacuitorilor enoria$i
ai bisericii din satul Bobice$ti $i din partea propietAresii dupil
cercetarea facutA de protopopie alesului de tarcovnic Gheorghe
Papugescu a fi ajutor preotilor dela biserica pomenitului sat
pentru a sa destoinicie intruaceasta, $i fiind destoinic dupd nea-
parata trebuintA ce are biserica pentru asemenea slujba$, sa a-
devereaza acest act $i de protopopie ca sa -$i aiba urmarea in-
tocmai $i a fi cunoscut pomenitul Gheorghe de slujba$ biseri-
cesc dupit legiuire.
Protopop (ss). C-din Dobrescu
1849 Martie 29
Nr. 247.
1) Comunicat de D-1 Prof. N. Gh. Dinculescu.

464
 Suptcdrmuirea pia Oltetului.
Cu acest act infa' tisandu-se la suptcarmuire Preda Truica
si Mihai Vladu si ca din partea tuturor iscalitilor marturisindu-i
coprinderea $i prin viul grai, se adevereaza Si de suptcarmuire
dupes oranduiala trecandu-se pomenitul intre slujbasii bisericesti
si sa scrie alesilor satului, pnrcalabului, a-I cunoaste atat acesti
oameni cat si tine ce sa vor orandui in viitor $i a-I apa'ra de
cele legiuite pentru asemenea slujbas ca sa-si poatia indeplini in-
sarcinarea si a fi in toata vremea hotarata la sfanta biserica.
(L. P. plash).
Subcarmuitor (ss) M. Vilcan(?). 1849 Dechembrie 14
Nr. 6194

Privitor la Bis. Haru Targu de afar"

In posesiunea D-lui Nicolae Redelea, str. Harsu No. 2, se
afla urmatorul important act referitor la imprejurimile bisericii
Harsu, in vara anului 1839.
Sica Georgescu.
Contractu nostru al epitropilor simahalagii la mallet d-nealui
Kir lost Cismaru precum sci sd .tie ca iam dat loc en embatic
din loco stintei biserici sfintilor Paring Iochinz si Ana of tOrgu
de afar adicci pe alcituri cu Florea Campeau!, despre llliazci noapte
si despre rdsdra cu Stoicu Godeanu si despre apes pdmin rcipo-
satit Ionila Dulea .si latul acestui loc este din curtea sfintei bi-
serici pe jumdtate cu dasedlu Stoica adicd este pe intloao in lat
si cu tocmci Pe fieste care an erne o oat si jumdtate cearci pe an
inset fund datori a$ purta datoria din an in an iar ccind nut
va purta datoria ani zece atunci once bina va zace sd ramcinci
pa obrazu S/intei biserici. Pei care loc are voe as face orce va
voi pa dcinsu si sdl stdpclueascd in pace copii din copii si pentru
incredintare neam iscdlit insane cu condeele noastre. 1839 Julie 25.

Carte de judecata, 18261)

Io Grigore Dimitrie Ghica Voevod i gospodar zemli Vlahiscoe
Fiindca In urma acestii anafora a judecilti Depertamentului
dupes jalba ce au dat Domnii Mele jaluitoare Zmaranda Polcov-
(ni)ceasa, cerand a sa da 5i domneasca noastra intarire, ne-au
facut aratare dumnealui vel Hatman al Divanului prin anafora
dela 27 ale trecutei luni Mai ca facandu-se cunoscut de catre
Hatmanie pAratului Medelnicer Petre Portarescu aceasta anafora
a judecatii n'au fost urmator pana acum a da apelatie impotriva
anaforali, iar mai vartos ea plecand pfirritul de aici la Craiova
au dat 5i inscris in condica Hatmanii dela 30 ale luni Iunie din
anul trecut ca in soroc de zile patru zeci si trei sa va afla aici
spre cautarea acestii pricini si de atunci pana acum nu s'au mai
1) Transcrist dupes originaful apartinand D-lui Ion V. Boceanu din T.-Severin

465
vazut a veni. De aceea dar dupa povata pontului ce este intoc-
mit pentru apelatii, intarim Domniea Mea anaforaoa a judecatii
Depertamentului si hotaram ca intocmai sa se facri urmare.
1827 Iunie 5
(L. S.) Vel Logofat
Prea Inaltate Doamne,
Din luminata porunca Marii Tale, zapciu hatmiinesc, vataf de
Divan au infatisat la judecata pe Zmaranda Polc(ovnicea)sa
prin vechil cu adeverinta Inscris lonita vt(ori) Pitar cu jalba ce
au dat pentru dumn(ealui) Medelnicerul Petre Portarescu zicand
ca. In leat 1818 au venit la raposatul sotul ei Polcovnicul Dumi-
trache ') trail din Tamneni anume Cos(tan)din Postelnicelu i
Bri lasa Izvoranca si Manda Postelniceasa dela Tamna sud Mehe-
dinti ca sa-i imprumute cu o suma de bani, carora prin chezasia
numitului Portarescu si cu amanet mosiile cu tot coprinsul case-
lor for le-au dat taleri 5000, care bani facandu-i politia li se
raspunde aici in Bucuresti, au primit numitele numai taleri 4000.
Deosebit zice ca au mai imprumutat pe Portarescu taleri
1500 prin cloud zapise. Dupa care intamplandu-se de au murit
sotul ei, cum si ea atlandu-se la Sibiu, fugita din razvratire, dupa
ce s'au intors de acolo au apucat pe Portarescu de acesti bani,
si 'Ana la o vreme nu si-au tagaduit datoria, ci au tot prelungit-o
ca-i va raspunde.
Iar acum fiinca pricinueste si ea aflandu-se vaduva saraca
si datoare pe la uni alti, cu fete mari de maritat st roaga Marii
Tale ca sa implineasca dela Portarescu banii ce este dator dupa
zapisele lui, care zapise aratandu -ni -le sa insemnara mai jos
emperlipsi, insa :
(1)818 Ghenar 17. Zapis iscalit de Costandin Postelnice(1u)
of Tamna i de Brtlasa Izvoranca si de Manda Postelniceasa, ade-
verit dela Depertamentul de patru al Craiovei i de alti martori,
cuprinzator ca avand trebuinta de bani la Bucuresti s'au rugat
de Polcovnicu Dumitrache, adicrt sotul jaluitoarei de i-au impu-
mutat prin polita de taleri 5000, care bani duptice sa va primi
in Bucuresti on de catre numitii sau de catre paritul Medelnicer
Petre Portarescu din ziva care se va iscali polita sa alba a plati
dobandrt drept in soroc pana cand se vor intoarce dela Bucuresti
si pentru incredintare i i pun amanet mosiile cu tot coprinsul
caselor for si chezas unul pe altul ; iar mai jos scrie ca numai
cati bani vor primi dintr'aceea polita atat sa aiba si ei a raspunde
818 Ghenar 30, adecrt peste 13 zile. Zapis iscalit numai de'
Costandin postelnicelul si de Manda sotia lui coprinzator ca la
pasul for s'au rugat de polcovnicu Dumitrache, sotul jaluitoarei
de le-au Mcut bine cu taleri 100 cu soroc parer la sfantul Gheor-
ghe de atunci sit-i raspunza cu multumita.
818 Febr(uarie). Scrisoarea iscrtlita de rrtposatu Dumitrache
Zaroene, sotul jaluitoarei, scrisrt dare un Teodorache Sevano,
coprinzatoare ca numitii Tamneni avand trebuintrt de bani la
Bucuresti le-au dat zaps acolo la Craiova de imprumutare pe
taleri 5000 si prin polita sa-i raspunza la Bucuresti on in mina
for sau in mina Medelnicerului Portarescu, oranduind pa numi-
tul Sevano a raspunde acesti bani, iar nu mai mult, si cati bani
1) Indescirrabil.

466
 vor primi sa-i treaca in dosul ace$tei scrisori Si scrisoarea sa o
trimita inapoi la dansul ca sa.-$i caute socoteala, care scrisoare
tot intr'acea luny Februarie 10 sa vede in dos adeverita de pa-
ratu Portarescu Ca dupa coprinderea acestii politi au primit nu-
Mai taleri 4000 pentru trebuinta cheltuelilor judecatii Tamnenilor
ce are cu Medelniceru Joan Poroineanu.
818 Februarie 2 (adica tot din tr'o zi cu scrisoarea). Zapis
iscalit de Medelniceru Petre Portarescu, coprinzator ca pentru
taleri 500 ce sau imprumutat Costandin Postelnicelu, i Balasa
.Izvoranca $i Manda Postelniceasa Tamneni dela Polcovnicu Du-
mitraiche Zaroene, insa cu un zapis taleri 1400 i cu alt zapis
taleri 100 $i cu alt zapis taleri 5000 prin polita de mai sus ara-
tata, $i cand numiti nu vor ingriji ca sa raspunza toti banii,
atunci sa fie Casa Portarescului datoare, a plat' acesti bani cu
dobanda for dupa zapisul Tamnenilor, iar intamplCtndu-se vre-o
zeciueala sau cheltueli, Portarescu ca un cheza$ este raspunzator,
819 Februarie 12. Raspunsul lui Theodorache Sevano la scri-
soarea lui Dumitrache Zaroene, prin care it instiinteaza ca au dat
Medelnicerului Petre Portarescu taleri 4000 min polita de taleri
5000, iscalindu-i in dos scrisoarea dupa orandueala, care scrisoare
zice ca i-o trimite.
Iar pentru zapisul de taleri 1400, ce lipse$te, zice vechilu
jaluitoari ca nu 1-au Visit in scrisorile Casii $i poate, sa-1 fi platit
traind barbatul ei.
Fata fiind $i paratul Portarescu nu tagadui inscrisurile de
mai sus aratate, zicand ca sant toate bune $i adevarate, dar pen-
tru bani, sa apara ca n'au luat nici dela Zaroene nici dela Sevano
$i aceste zapise ar fi iconomicoase, caci dumnealui au impru-
mutat pe Tamnence cu o suma de bani din punga sa in trebu-
intele judecatilor ce au avut cu Medelnicerul Poroineanu, fiindu-le
insusi vechil $i pe ele le-au pus de au facut zapise pe nume streine
$i alte zapise fart,. nume $i alte zapise pe numele sau $i ea ar fi
avand inscris dela raposatu Zaroene barbatul parasii, desputer-
nicind zapisele de mai sus aratate, care inscris cerandu-ni-se ca
sa ni-1 aduca s'au pus soroc la judecata de 30 de zile a-1 aduce,
$i trecand doua saptamani mai mult peste soroc, n'au adus nici-o
adeverinta in potriva, de cat numai s'au aratat cu jalba, $i din
partea sa, care este oranduita spre cercetare iarasi la acest De-
pertament, defaimand numai cu graiul scrisorilor de mai sus cu
feluri de chipuri si fara de nicio dovada vrednica, zicand pentru
acea adeverintil. ea are bCtnuiala Ca poate i-au hrapit-o sotu ja-
luitoari on dela Craiova in furiea spaimii orasului din ra'zvratirea
trecutrt, cand $i barbatul jaluitoarii ar fi carat din casa Porta-
rescului hartii de be punea afara intr'o bute i in doua sepeturi,
sau la satul Ama'rasti, unde zice Portarescu ca au fost dus ca-
labalacurile sale $i acolo au mers si sotul jaluitoarei cu familiea
lui, unde facandu-se mai mare frica, zice ca atat sepeturile cat
$i acea bute cu totul ce au fost in iele le-au aruncat in $antul
vii din sat $i le-au acoperit cu pamant si Portarescu cu familiea
sa ar fi trecut Oltul, iar sotul jaluitoarii, fiind sarac, neavand cu
ce fugi au ramas acolo in sat $i dupa ce s'au mai potolit frica,
cautand lacuitorii au gasit sepeturile putrezite cu totul ce au fost
in iele, precum qri un capatai de bute asemenea putrezit $i sco-
tandu-1 lacuitorii au intins asternutul $i hartiile de s'au uscat $i
467
poate atunci va fi luat sotul jaluitoarei acea adeverinta, fiindca
zapisul Nlandii Tamnencii de taleri 100 ce 1-au fost platit numita,
zice ca 1-ar fi avut intr'acele hartii $i acum sa gaseste in mana
jaluitoarei. Mai zice Portarescu ca desi lipseste acel inscris ce
1-au avut pentru desputernicirea scrisorilor de mai sus, dar din
aratarile dumisale de mai jos sa poate intelege ca n'au luat nici
un ban nici dela sotul jaluitoarei nici dela Sevano nepotu-sau,
intai ca. barbatul jaluitoarei ar fi fost om siarac, al doilea ca in
urma acestor scrisori iconomicoase 1 -ar fi imprumutat Portarescu
cu taleri 2000, care hani 1-au apucat prin vatasia Caimacamii de
i-au platit $i de ar li avut sotul jaluitoarii ca sa is ceva dece nu
sa impotrivea ca sa nu-i plateasca, aratandu-ne la aceasta de
vazum $i niste ravage ale sale catre raposatul sotul jaluitoarii,
cum $i raspunsurile lui came Portarescu din leat 821 Februarie
din care nu s'au putut lua nici luminare de adevar.
Al treilea ea de ar sti dumnealui ca este datoria aceasta
buna pentru care sfarsit s'ar impotrivi cu tagaduire, zicand ca nu
este dator dumnealui sa plateasca, ci Tamnencile dupa zapisul
lor, caci chezasiea sa au fost cu soroc.
Al patrulea ca toate cheltuelile ce s'au urmat in judecata
cu Medelnicerul Poroineanu le-au aratat prin doua catastise, cum
$i banii cu care s'au imprumutat $i de era aceasta datorie buna
trebuia sa o arate, dar fiindca nu s'au luat niciun ban de aceea
nu i-au trecut intr'acele catastise.
Al cincilea, fiindca acel Sevano se afla acum la Chi$inov
cere Portarescu ca sa i se dea vole a merge acolo, 5i de va arata
numitu adevarul prin carte de blestem ca i-au dat vreun ban
djntr'acea polita, atunci va plati banii, iar de nu sa-i raspunza
jaluitoarea cheltuelile ce va face.
Deci toate inscrisurile de mai sus ale jaluitoarei fiind bune
si netagaduite, iar pricinuirile Portarescului gasindu-se desarte
ramane dator sa desfaca zapisul cu plata, care zapis cu toate ca
este de taleri 6500, insa taleri 1400 ce zice ca i-au luat cu un za-
pis, i taleri 100 ce zice i-au luat cu alt zapis, $i taleri 5000 ce zice
ca i-au luat cu polita; dar in cercetarea judecatii tot dupa in-
scrisurile de mai sus dovedindu-se ea din banii politii s'au pri-
mit numai taleri 4000, cum $i zapisul de taleri 1400 lipsind astazi
dela jaluitoarea $i gasindu-se in mana Portarescului, este dator
paratu Portarescu ca sa plateasca la jaluitoarea din toate aceste
inscrisuri numai taleri 4000 en dreapta dobanda for pravilnica
ce sa va face de atunci $i pana la rafuire, cum si taleri 100 ai altui
zapis, ce-1 vedem tot in mana jaluitoari, asemenea sa se urmeze
cu plata, de vremece Portarescu nu are nicto dovada vrednica
tie iconomia ce zice ca s'au urmat intre dansii la aceste engrafe,
mai vartos ca n'au facut nici defaimare acestor zapise in sorocul
de doi ani, on in cata vreme au trait Zaroene, sau macar dupa
moartea lui pana acum in judecata aceasta, cand $i -au cerut ja-
luitoarea dreptul ei. Si apoi Portarescu de va avea cevasi cu
acele muieri Tamnence ist va cauta. Parerea noastra intr'acestas
chip este, iar hotararea cea desavarsita ramane a se face de catre
Inaltimea Ta. 1826 Iunie 1
Rad(ucan) Fa ') Paharnic
1) Semnaturile 4 sau 5 indescifrabile.

468
 ObTENIA ARBE0bOGICA

Cultura *eleana in Romania ?

Pentru intaia data existenla culturei seleene in Romania
este adusa in discutiune de catre d-1 Dr. Martin Roska. D-sa
vazand mentionata in monografia judetului Arad dune vall6e :
Cremeneasa, tres riche en silexn Tanga satul loscisel, ducandu-se
acolo a descoperit dune tres importante station paleolithique de
caractere chelleen. (1. p. 404).
Par le materiel recolte dans le lit de la riviere, ainsi que
sur ses rives et ses terrasses : Plopat, Bdrne. Dealul leofii, Pe
Cosini et ensuite vers l'O. de Miezes a Prosele, on est autorise
a conclure it la prepond6rance de la culture du chelleen inf.&
rieur dans ces contrees.. (1. p. 412).
dCette culture y est representee par les coups-de-poing gros-
sierement tallies, se rattachant a trois types principaux : le type
ovale, celui en amande et celui en forme de lance (dont plusieurs
exemplaires se trouvent degrossis sur les deux faces); it y en a
d'autres formes par les eclats, qui ont sauté en faconnant un
objet quelconque,ceux-ci n'ont qu'une des faces degrossie,puis
des disques, nombre de racloirs et grattoirs, allant de l'exem-
plaire assez grand a ceux formes par de simpies lames et enfin
des vrilles.
Les exemplaires recueillis dans le lit de la riviere, ainsi
que sur ses rives basses, se trouvent plus ou moins emousses ;
on constate sur leurs surfaces des egratignures et des facettes
resultant du frottement des eaux, tandis que les exemplaires
pris des terrasses pres du pied de IVIiezesul n'ont pas souffert
de telles modifications : leurs marges sont acerees, et seuls les
exemplaires exposés aux influences exterieures presentent des
transformations semblables aux precedentes. (p. 413-414).
Un dcoup-de-poing chelleen= a gasit d-1 M. Roska si pe te-
ritoriul corn. Gurahoni, la Poeni in deal (1. p. 413).
D-sa continuand in Transilvania cercetarile asupra teraselor,
descopera o noun statiune seleana inferioara in jud. Arad, dam
rechten Ufer der Weissen Koros, nordwestlich von dem Dorfe
Brotuna, auf der ailuvialen Terasse mit dem Hohenpunkt 347,
die von den Bauern Cremenos (voll mit Fauerstein) genannt
wird. (2. p. 99).
Dupa ce ne descrie obiectele caracteristice descoperitead-
mirabil representate, d-sa incheie : . Aus diesem Grunde rechne
ich das Palaolitikum von Baszarabasza-Brotuna dem Chelleeno-
rizont, and zwar dem unteren Chelleen, zu. Was die ovaloiden
Faustkeile betrifft, so bin ich, his ich berechtigt, sie in -clas obere
Chelleen einzureihen. (2. p. 101).
Tot d-1 M. Roska a descoperit statiunea dela Zimbru-Arad,
la Apus de sat, dsur la rive droite du ruisseau Paraul Cremi-
469
no$i. (3. p. 36). Ne infatisaza $i ne descrie cinci piese, dintre care
singura caracteristica e .un coup-de-poing oval., dupa care so-
coteste statiunea dela Zimbru ca apartinand seleanului superior
(3. p. 37).
Acestea ar fi, dupa d-1 M. Roska, statiunile $eleene din Ro-
mania.
Doua observaiii de mare pret face insa d-sa in cele scrise
cu privire la aceste statiuni.
Prima : 'Le travail plus grossier de l'outillage transylvain
est peut-etre un caractere individuel ou tribal, mais it depend
certainement aussi de la matiere premiere qui ne peut se com-
parer a l'excellent silex dont disposaient les hommes du chelleen
superieur de France. (3. p. 37).
A doua, $i cea care cred ca pune in adevarata lumina
descoperirile d-lui M. Roska, e notaDie Spuren der La Micoque-
Kultur in Siebenbiirgen, in care afirma ca a descoperit impre-
jurul Miezesului drei Stationen, die durch die Kulturfazies von
La Micoque charakterisiert sind. (4. p. 118).
Aceleasi locuri care au dat la iveala cultura seleana dau
astazi $i cultura micochiana. .Diese Schichten sind voll mit Chel-
leen und La Micoque-Artefakten. (4. p. 117). A ceasta pretioasa
constatare, unity cu observatia ca silexul dinprejurul Miezesului
ne fiind de calitate superioara a imprimat utilajului un caracter
grosolan, ma face a pune la indoiala existenta culturei $eleene
in Romania. Si asta cu atat mai mult, cu cat, dupa cum vom
vedea, seleanul nostru ar apare ca o insula izolata in paleoliticul
european.
SA privim dar chestiunea in liniile mari impuse de studiul
actual at cercetarilor preistorice asupra seleanului africano-eu-
ropean, dand mai ales toata atentia cuvenita centrului si Sud-
Westului european, cu care suntem in stransa, legatura.
Dela inceput facem o constatare, care este cu totul in po-
triva existentei acestei culturi la noi. 'raffle inconjuratoare: Un-
garia Cechoslovacia 2), Polonia 3), Ucraina 4), Bulgaria $1 Jugo-
1) Ungaria. D-1 Eugen Hillebrand stabileste ca cele tdrei Stticken, die auf
dem Gebite der Staat Miskolcz, nu pot fi socotite aseuleene, ci tins Hochsolutreen
verlegen' (IF. p. 22).
Cat priveste «die zweite Fundstelle', korlath langa kassa, pe care D-1 M.
Roska, in Dolgozatok 1914 Bd. I le atribue seleanului, Hillebrand care in «Zzer
Frage der ungarischen chelleen und Acheulden, Archeologai Ertesitti 19157A le so-
cotise efrilhneolithische Formen*, zice si acum (II) ca: 'Das chelleenalter dieser
Funde halte ich fur ganz ausgeschlossenb; «ces objets me rappellent etroitement
les series acheuleennes superieures de type micoquien, des grottes de la region
de Cracovie, de celle de Moravie et de la Gudenus Hole (Autriche)* (H. Breuil,
Voyage).
2) Cechoslovacia. In Moravia (Cechoslovacia). «De Vepoque pre-glaciaire
it n'y a que des traces chelleennes et acheuleenness. (10 p. 114. Insa cele doua
piese (v. fig. 1. p. 97) pe care se reazmt aceasta afirmatiune a lui Jan Knies nu
sunt deloc convingiltoare. De altfel J. Shutil (14 pag. 8), nu crede in existenta
nici unei industrit mai vechi decat cea mustieriana in Cechoslovacia.
3) Polonia. «El Acheulense final y el Musterienses se encuentran en Polonia
principalmente en las cuevas de Okiennik, cerca de Skarzyska (Dep. de Bendzin),
en la de Nad-Galoska, cerca de Pekary (Dep. de Cracovia), y en la de Wierz-
chow («Gruta del Mamut»), cerca de Ojcow. Como toda la parte septentrional de
Europa, el N. de Rusia se hollaba recubierto par los hielos, pero tampoco se co-
nocen hasto la fecha yacimentos del Paleolitico inferior en el S, de este pais,
en Crimea y el Caucaso* (9 p. 97).
4) Ucraina M. B. (Route). Decouvertes paleo-anthropologiques en Crimee.
L'Anthropologie XXXV, 1925, p. 403-404,

470
slavia 5), ca si Elvetia 6), Austria 7), Germania 8), mai spre Apus,
nu au dat pftml in prezent la iveala urmele existentei omului
selean si a culturei sale.
Incercari de a atribui acestei culturi diferite obiecte intea-
devar au fost, dar curand s'au dovedit ca neintemeiate.
Cultura seleana are o arie geografidl mare. Ea cuprinde
tot Nordul Africei si Vestul Europei. Aici e tinutul eel mai mare.
Pe fata globului apar insa alte patru regiuni mai mici, cu totul
izolate : Sudul Africei, India, Australia si America de Nord. .0n
est done amene a conclure de la grande extension geographique
de ces types et que les memes causes ont produit les memes
effets en des temps divers, dans des regions differentes, que l'in-
dustrie paleolithique est tout aussi bien nee en Am6rique du
Nord qu'aux Indes, en Australie, oil elle est encore en usage,
que dans l'Afrique meridionale, que dans 1'Europe occidentale,
et peut-etre encore en beaucoup d'autres lieux. (5. p. 299-300).
Culturile seleana si aseuleana, zicea Dechelette, .jusqu'a ce
jour, its manquent entierement de l'autre cote du Rhin, dans
l'Europe centrale'.
.Dins le Nord de 1'Europe, en Scandinavie et dans la Russie
septentrionale, les instruments du quaternaire inferieur font de-
faut. Ces regions, appartenanf 6omme le Nord de l'Angleterre
la zone glaciaire, etaient alors encore inhabitees. (6. p. 90).
Cuaternarul incepe cu o mare faza glaciarA., careia ii ur-
M. Bontsch-Osmolovski, conservatorul Muzeului rus dela Leningrad, a facut
ni$te sApaturi intr'un adapost sub stanca din Crimeia, numit Kik-koba, aproape de
Kiptchak, la 25 kilometri de Simferopol. Iatet ce s'a descoperit;
In stratul 4, pe tango Elephas primigenitts,Rhinocerus tichorhinus, Cer-
vus megaceros, C. eta pit us, Antzlope Saiga, Bison prisms, Equns, Vulpes vul-
garis, V. carsac, poate Arctomys si Leptis , a descoperit ides pointes du type
de La Micoque, retouchees stir les deux laces constztuant 20 ° o des recoltesi., apoi
cde petites pointes triattgulaires retouchees stir un sent cote si ides racloirso.
In stratul 6, pe longs. Cervus nzegaceros, C. elaphus, Antilope Saiga, a
deScoperit unelte a caror ala taille est beaucoup plus grossiere, pas de formes ty-
piques ; surtout des &lots utilises. Cela rappelle l'industrie des conches injeri-
eures dtt Mottstier, de Taubach, d'Ehringsdorf. etc.>. V. $i M. Bottle, L'An-
thropologie XXXVI 1926 p. 604. L'Homme de Neanderthal en Crimee.
5. In Jugoslovia cea mai veche statiune e Crapina mustierianti (15)
6. Elvelia. «En Suiza se conoce hasta hoy tres yacimentos del Paleolitico
inferior.... la cueva de Cotencher.... la cueva del Drachenloch $i «la caverna de
Wildirchli , in care s'a descoperrit «una industria petrea muy primitiva, sin hachas
de mano, que corresponde al Premusterienses. (9. p. 96)
7) Austria. «El Musteriense con hachas de mano degenerados, ha sido sena-
lada en la caverna de Gudenus (v. si Revue de l'Ecole d'Anthropologie 1909 p.
239), cerco de Krems asi como en el «lehmx, superficial de Drosendorf (Austria) *.
8) Germania. La Sablon, in valea Rinului, s'a gAsit un coup de-poing*
din cuartit, despre care R. Schmidt zice : so besitzen wir in dem Funde von Sa-
blon das lilteste, bisher in Deutschland bekannte Dokument altsteinzeitlicher Kultur,
die wir also nur bis n das Alt-Acheuleen, nicht aber bis in das chelleen zurilck-
fiihren kannen* (12) p. 65. v. si fig. 1 a. b. si c. Taf XXVIII. V. Commont insa
pretinde ca «le coup-de-poing en question a ete trouvd dans la partie inferieure
du loess recent", nu I i partea superioarti a loesului vechi, $i este socotit mouste-
rien ancienv. El atribue insit mai probabil culturei a$euliene les outils de Taubach-
Ehringsdorf (8 p. 7).
'Las huellas etas antiguas de industria en Alemania se encuentran en los
tobas inferiores del 11m, cerca de Weimar, con espec'alidad en las cercanias de
Taubach y Ehringsdorf y pertenacen a un Paleolitico muy antiguo, o sea, un
Premusteriente sin hachas de mano, (9. p. 96.
«De la misima edad es el yacimento de Kabutz, en Turingia. Entre las
pocas estaciones acheulenses al aire libre, citaremos Kasten... en Baviera; entre
los yacimentos en cuevas y abrijos, mencionaremos el abrigo de la Klause,.. en
Baviera... con magnifica% hachas de mano del Acheulense final* (9. p. 96-97).

471
meazil in curand o faza interglaciara, in care clima e dulce. In
acest rastimp apare omul in Apus.
Si cum el vine, dupa toate probabilitatile, din Africa de
Nord, pe puntea iberica ce Inca lega Europa de Africa 9), el se
aseaza in Apus, in Peninsula iberica si Franta, neputand a inainta
spre Rasarit asa de repede.
Spre sfarsitul aseuleanului, cand incepe noua faza glaciara,
paleoliticii seleo-aseuleani sunt ajunsi panO. la Rin.
Atunci se da marea lupta pentru ocuparea pesterilor si
adapoastelor de sub stand. Omul nu mai putea trai sub cerul liber,
ca in interglaciar. Expansiunea incepe spre Rasarit, hotarata
de inputinarea mijloacelor de trai. Flancati la Nord de limita
sudica a ghetarilor Scandinaviei, iar la Sud de limita nordica a
ghetarilor Alpilor, paleoliticilor din partea superioara a aseulea-
nului nu le-a ramas dealt o punte ingusta peste care sa inain-
teze spre Rasarit.
Inaintarea se face cu greu, si cand ajung spre Ungaria, se
gasesc in facia unei mari barieri neasteptate : intinsele mlastini
ale bazinului panonic. Le ocolesc $i, pela Nord, prin Polonia, deci
nu pela Apus, I i fac aparitia $i in Dacia, de unde se'ntind apoi
pana in Sudul Rusiei in Crimeia.
Drumul °data' croit, el este urmat de alte cete, care nu
mai puteau trai in coltul de Sud-Vest al Europei. Pe masura ce
yanatul se rarea, not cete invazionare dinspre Africa impingeau
pe cei mai vechi veniti spre Rasarit.
Caci numai astfel se poate explica puternica emigrare a
paleoliticilor micochieni spre Rasarit, expansiune ce se face tocmai
in toiul perioadei glaciare.
Omul nu mai traeste sub cerul liber, ca in selean si aseu-
lean, se ceartil nu numai cu ai sti, dar si cu ursul $i alte jivine,
pentru stapanirea pesterilor, si neavand incotro, o porneste, in-
cotro nici el nu $tie, dar spre Rasarit, pe urmele celor dintai, cari
avusesera timp cu mutt mai prielnic pentru calatorie.
Aceasta este, in stadiul actual al cercetarilor, expansiunea
maxima a paleoliticilor inferinri cari yin dinspre Apus.
0 data cu inceputul nouei faze post-glaciare, marea Uralo-
Caspiana, bariera Europei cAtre Asia, incepe sa se retraga spre
Sud, deschizand ast-fel portile Europei spre Rasarit.
Emigratiunea de origina apuseani, mycochiano-vechi-mou-
stieriana, ce patrundea in Dacia prin N. V., este dintr'odata sta-
yilita de puternica invazie asiatica a lui Homo sapiens.
Cadrul actual al rezultatelor la care s'a ajuns in ceea ce
priveste raspandirea geografica a culturilor din paleoliticul infe-
rior, nu ne permite a aseza o insula seleaml mult departata de
aria cea mare de raspandire a acestei culturi.
9) in ceea ce priveste puntea ceailalta Sicilo-Tunisiantt, care se lginuia a fi
legat piin1i la mijlocul cuaternarului Africa de Europa, dupa cercet5rile D-lui Ray-
mond Vaufrey, it est permis de ne ras croire a la presence du Moustierien dans
File, (Sicilia) si S'il y a eu pont sic lo-tunisien au Quaternaire moyen, et c'est ce
que l'etude comparative de la laune africaine et sicilienne permet encore de con-
stater, ce pont n'a pas ete emprunte par l'Hornme. p. 157-158.
L'industrie sicilienne ne s'apparente done pas directement a celles du
Paleolithique superieur africain, p. 158.
eLa Sicile paleolithique nous apparait ainsi comme un bout du monde ...
L'Homme ne serait donc apparu dans file qu'a un moment kit, tardif du
Paleolithique superieurl p. 159.

472
 Transilvania ne poate da o industrie micochiana si un vechi
moustierian, dar §eleianul Inca nu.
Cum trebue dar privite descoperirile d-lui M. Roska? Cu-
vantul hothrator in aceasta privinta nu-I poate spune decat un
aprofundat studiu geologic $i paleontologic al regiunei. Dar acesta
inch nu s'a facut. Si dach este la not o epoch geologica mai
putin cunoscutA, apoi aceasta epoch este cea cuaternara.
Pand cand aceasta studiere se va face, industriile transilvae
privite ca seleene, nu pot fi socotite mai vechi ca epoca mico-
chianh, dach nu cumvaceea ce e si mai probabilacestea nu
vor fi mesolitice.
N. Plomor.

BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Martin Roska, Rapport preliminaire sur les fouilles

archeologiques de l'annee 1925, in Dacia, Recherches et decou-
vertes archeologiques en Roumanie Vol. II. 1925.
2. Dr. Martin Roska, Das Altpalaolithikum von Baszara-
basza-Brotuna in Siebenbfirgen, in .Die Eiszett.. Zeitschrift fur
allgemeine Eiszeitfarschung. Vierter Band 1927.
3. Dr. Martin Roska, Le paleolitique inferieur de Zimbru
(Zimbro, judetul Arad). Buletinul Societhtii de Stiinte din Cluj.
Tome IV, 2-me Partie, 16 Fevrier 1928.
4. Dr. Martin Roska, Die Spuren der La Micoque-Kultur
in Siebenbtirgen, in Die Eiszeit. Dritter Band 1926.
5. Jacques de Morgan, L'Humanite prehistorique, Paris 1924.
6. J. Dechellette, Manuel d'Archeologie I, Paris 1908.
7. V. Comnzont, Com pte rendu sur les epoques prehistori-
ques en Allemagne, par R. Schmidt. Extrait du Bulletin de la
Linneenne du Nord de la France, 3-e trimestre 1913.
8. Dr. Hugo Obermaier, El Hombre fOsil, Madrid 1925.
9. Jan Kntes, Prehled Morayskeho paleolithu in Niederluv
Sbornik.
10. Eugen Hillebrand, Das Paldolitikum Ungarns. Sonderab-
druck aus der .Wiener Prahistorische Zeitschrift", VI, 1919, Wien,
1919.
11. R. R. Schmidt. Die Diluviale Vorzeit Deutschlands, Stud
gart 1912.
12. Raymond Vaufrey, Le paleolithique italien. Archives de
l'Institut de Paleontologie Humaine, Paris 1928.
13. J. Sleutil, Slovensky Paleolit.
14. Gayanovic-Kramberger, Der diluviale Mensch von Kra-
pina in Kroatien, 1906.

473
 ObTEHIA NATITRAEISTA

Contributiuni la cunoa*terea faunei

Olteniei
de Dr. 0. Marcu
Conferentiar la Institutul de Zoologie, Cernituti.

Lucrarea de fats este o complectare a listei coleopterelor,

colectate in imprejurimile dela Turnul Severin, aparute de curand.
in Archive le Oltenia §i cHuletinul Asocialiei Naturali.,stilor din
Oltenia. Pe langa coleoptere sunt induse $i specii din alte grupe
sistematice, anume dintre Orthoptera, Hemi-lionzoptera $i Lepido
ptera. Cele din urma le-am dat sere determinare d-lui Baron C.
Hormuzachi, caruia ii exprim $i in acest loc cele mai crilduroase
multumiri pentru bunavointa avuta $i sprijinul pretios dat. Dease-
meni multumesc $i D-lui profesor universitar Dr. H. A. Penecke
pentru ajutorul dat la determinarea unora dintre Curculionidae.
Asupra raporturilor zoogeografice nu voi insista in acest
loc, fiind atinse in prima lucrare. (Arh. Olt. an. VII, p. 473-487).
Orthoptera.
Spizingonotus cocrulans L. Cate un exemplar aflat la Clo-
$ani. Stethophyma tuscum Pall. Aflat la Piatra Closani. Psophus
stridulus L. 0 femeiusa aflata la Tismana. Decticus albifrons F.
Cate un exemplar aflate la Piatra Closani. Thamnotrizon tran-
sylvanicus Fisch. Doua exemplare aflate la Bahna. Locusts eau-
data Charp. Cate un exemplar aflate pe Os lea. Gomphocerus rulus
L. Doua exemplare aflate la Piatra Closani. Crysochraon dispar
Heyer. Aflat pe Frumosul. Stenobothrus vagans Fieb. Un exem-
plar aflat la Closani.
Coleoptera.
Fam. Cicin Yelidae. Cylindera gernzanica L. v. Steven/ Dei.
(Syn. C. inornata Schiloky). Bahna un exemplar.
Fam. Carabidae.
Calosoma inquisitor L., la Tismana mai multe exemplare.
Pe langa forma tipica am aflat $i a. viridimarginatum Letzn. cat
$i a. nig,rum Letzn. Variatiunile sunt mai rare. Calosoma syco-
phanta L., un exemplar la Gura Vaii. Carabus Ulrichi Germ.,
pe Motru. Pe langa forma tipica am aflat $i a. viridulus Kr.
Carabus Scheidleri Panz. var. ambitiosus Schauff., la Closani un
exemplar. Carabus coriaceus v. Montandoni Born., la Bahna un
exemplar. Brachinus crepitans L., la Bahna un exemplar. Scarites

474
laevigatus F. (Syn. litoralis Crentz., sabulosus Oliv, arenarius
Petagn.), la Bahna un exemplar. Aristus cremita Dejan., la Turnu-
Severin dour), exemplare. Chlaenius festivus Panz., la T,Severin-
doufi. exemplare.
Fam. Staphilinidae.
Goerius ophtalinicus Scop., la Bahna. Goerius similis F.,
sub Piatra dela Clo$ani un exemplar. Goerius oleus Mull., ca si
specia anterioara. Staphilinus erytropterus L., pe Piatra Clo$ani.
Oxyporus rufus L., la Tismana un exemplar.
Fam. Hydrophilidae.
Hydrouspiceus. L., la Varciorova un exemplar. Sphaeridium
bipustulatum, la Bahna un exemplar. Cerciyon melanocephalus L.,
pe Oslea.
Fam. Silphidae.
Phosphuga atrata L. a. brunea Hbst., la Tismana un exem-
plar. Silpha carinata Ilbst. var. atropurpurea. Atat forma tipica,
cat $i variatiunea le-am aflat pe Motru langa Aluni$. Silpha ori-
entalis Laxm., la Turnu-Severin. Hylodrepa quadripunctata L.
Bahna un exemplar.
Fam. Scarabeidae.
Gymnopleurus cantharus Er., la T.-Severin un exemplar.
Melolontha vulgaris L. Pe langa forma tipica posed din impre-
jurimele Craiovei $i T.-Jiu, urmatoarele variatiuni: a. pulcherrima
Torre, a. albida R. $i a fenzoralis Kr. Melolontha hypocastani
Fabr., ca $i specia anterioara. Pe langa forma tipica se afla $i a.
tibialis Muls. 5i a rex Torre. Capris lunaris L. v. corniculatus
Muls., la Clo$ani. Hoplia praticola Duft., la Tismana. Anomala
aenea Deg. Posed cateva exemplare din imprejurimele Craiovei
$i Tismanei. Pe langa forma tipica se afla $i a. maculata Schilsky,
cat $i o forma cu totul galbenci. Potosia cuprea Fabr., la Tismana.
Sisyphus Boschniahi Fisch., la T. Severin. Anomala vitis Flr., la
Clo$ani. Geotrupes spiniger Mrsh., la Tismana. Anoplotrupes sil-
vaticus Panz. var. prassinus. Czwal. Pe langa forma tipica am
aflat la Tismana $i variatiunea amintita. Nialus varians Duft.,
la Clo$ani. Onthophagus Amynthas la Clo$ani.
Fam. Coccinellidae.
Myrrha 18 guttata Lin. la Bahna un exemplar.
Fain. Elateridae.
Melanotus rufipes Hbst. (Syn. M. castanipes Payk., fulvipes
Gyll.) pe Piatra Clo$ani. Melanotus brunipes Germ., ca $i specia
anterioara. Agriotes ustulatus Schall, la Gura Vaii. Agriodrastus
acuminatus Steph., la Bahna. Cardiophorus gramineus Scop.,
ca $i specia anterioara. Actenicerus tesselatus Lin., la Gura vaii.
Fam. Buprestidae.
Dicerca alni Fisch., la Tismana un exemplar. Capnodis te-
nebrionis L., la Bahna un exemplar.
Fam. Cantharidae.
Cautharis rustica Fall., la Clo$ani. Cantharis obscura Lin.,
pe Piatra Clo$ani. Cantharis livida var. rupPes Hrbst., ca $i
specia anterioara. Malachius bipustulatus a. anmaculatus Rey.,
la Bahna un exemplar. Malachius rubidus Er., ca $i specia ante-
rioara. Malachius marginellus 01. pe Piatra Clo$ani. Malachius
geniculatus Germ. pe Motru la Aluni$.

475
 Fam. Cleridae.
Trichodes fovarius Ilhg., la Closani un exemplar.
Fam. Tenebrionidae.
Tentyria Friwaldszkyi Krtz. la Bahna un exemplar.
Fam. Aleculidae.
Ornoph lus Proteus Kirsch., la Gura Vaii un exemplar.
Fam. Rhipiphoridae.
Macrosiagon tricuspidata Lepech., la T.-Severin un exemplar.
Fam. Meloidae.
Lampromeloe cavensis Petagna, la Closani un exemplar.
Micromeloe decorus Brandt., ca $i specia anterioara.
Fam. Oedemeridae.
Oedemera subulata Oliv., la Closani un exemplar. Oedemera
virescens Lin., la Tismana.
Fam. Cryptophagidae.
Antherophagus ntgricornis F., la Closani un exemplar.
Fam. An9biidae.
Anobium fagi Muls., la Closani.
Fam. Cerambycidae.
Stertopterus rufus L. a. geniculatus Kr., la Bahna un,
exemplar. Prionus corarius L., la Tismana un exemplar. Leptura
erratica Dalm. la Closani. Vadonia livirla Fbr., ca $i specia ante-
rioara. Stemtra maculata Poda. la Bahna. Rhopalopus insubricus
Hrbst., pe Piatra Closani un exemplar. Rhopalopus clavipes F.
(Syn. Rh. nigricans Grhel., nigroplanus Deg.), ca $i specia ante-
rioara. Clvtanthus figuratus Scop., sub Piatra Closani un
exemplar. Caloclytus spectosus Schneidt., ca $i specia anterioara.
Dorcadion fulv um Scopoli, la T.-Severin. Dorcadion pedestre Poda.,
la T.-Severin. Dorcadion Scopoli Hrbst. Posed un exemplar prin
buna vointa d-lui Hormuzachi, dela Craiova. Dorcadion equestre
Laxm. (Syn. D. cruciferum Lepech, cruciatum F., Pallasi Fisch).
Aceasta specie rrtspandita. in Rusia meridionala se afla $i in
Dobrogea, Muntenia, Oltenia, cat $i in nordul Bucovinei. In Oltenia
este rani. Posed un exemplar dela Craiova.
Fam. Ipidae.
Ips anzitinus Eichh., pe Domogled. Hylurgops paliatus Gyll.
pe panta de nord a muntelui Oslea.
Fam. Chrysomelidae.
Plateumaris affinis Kunze., la Bahna. Pe langa forma tipica
se afla $i a. (supra nigro-coerulea vel aeruginosa.. Labidostomis
cyanicornis Germ., la Bahna. Posed un exemplar $i dela Comana.
Gynandrophtalma xanthaspis Germ., la Gura Vali. Timarcha
coriaria Laich., la Gura Vaii un exemplar. Chrysomela polita Lin.,
la Bahna. Pe langa forma tipica se afla $i variatiunea .Subtus
coeruleo-viridis, prothorace viridi-aeneo, nitido, vix vel haud cu-
preo-micante.. Aceasta este caracteristicrt pentru Europa de sud.
Chrysomela ,gypsophilae Kast., la Tismana un exemplar. Gastroi-
dea polygoni Lin. a. ruficollis F. Pe langa forma tipica am aflat
la Bahna $i variatiunea. Cassidula vittata Villers, la Tismana.
Cassidula nobilis L., la Closani. SPartomena fornicata Braggm.
(Syn. Ph. sexpunctata Panz)., la Closani. Phyllobrotica adusta
476
Creutzer., la Tismana un exemplar. Luperus xanthopus Schrk.,
la Tismana.
Fan?. Curculionidae.
Otiorrhynchus laevigatus F. comun pe muntele Os lea, Piatra
Closani si Frumosul. Otiorrhynchus cvmophanus Boh., la Tismana
$i Piatra Closani. Otiorrhynchus bisulcatus F. (Syn. carinthiacus
Germ.) la Tismana. Otiorrhynchus pulverulentus Germ., pe Motru,
Piatra Closani. Pe langa forma tipica se afa $i var. adumbratus
Stierl. Otiorrhynchus coarctatus Stierl. Cunoscut in Ungaria, Tran
silvania si Serbia. Am atiat forma la Bahna. 011orrhynchus any-
sonzus Boh. Forma, cunoscuta in Ungaria. Am allat-o la Tismana.
Otiorrlzynchus lepidopterus F. (SYn. 0. salicis Strom., squamiger
F.), pe Os lea la isvoarele Jiului i Cernei. Otiorrhynchus rullv.
Schrnk. (Syn. zebra F.) Phyllobius pin' L., la Closani. Sitona
puncticollis Steph. (Syn. punctiger Thorns), la Tismana. Sitona
tibialis Hrbst., la Closani. Sitona Flecki (Syn. S. elegans Stierl.),
la Bahna. Lixus bardanae F. (Syn. cylindricus Bedel.), pe Motru.
Larinus brevis Hrbst. (Syn. senilis F., lineatocollis G3711.) la Gura
Vaii. Larinits planzts F. (Syn. carlinae Oliv.), la Bahna. Larinus
turbinants Gyll., ca $i specia anterioara. Psandium maxillosurn
F., la Tismana. Cleonus piper Scop., la Gura Vaii. Eucleonus
tetragrammus P., la Bahna un exemplar. Alophus Kaztfmani
Stierl., la Tismana un exemplar. Tanynzecus dtlatatus Schauff., la
Closani un exemplar. Phytonomus punctatus F., la Closani. Scia-
phobus squaltdus Gyll. (Syn. Sc. Beckeri Stierl.), la Tismana. Rhino-
cvllus conicu.s Froelich (Syn. latirostris La tr., antiodontalgicus Serbi,
odontalgicus Oliv.), pe muntele Oslea. Hypera oxalidts Herbst.,
ca si specia anterioara. Hypera comata Boh. v. car patica Petri. Attlt
forma tipica cat si variatiunea, pe Oslea. Rktnoucus pericarpius
L., ca $i specia anterioara. Phylonomus trilineatus Marsh. (Syn.
repandus Oliv., plagiatus Oliv.), pe Motru. Rhinoucus bruchoutes
Hrbst. (Syn. asperatus Gyll., leucogaster Gyll.), pe Oslea. Phytobius
commari Hrbst., pe Oslea. Calandra granaria L., la Closani. Snit"-
cronix jungermanme Reich. (Syn. S. cicur Gyll., variegatus Gyll.),
la Bahna un exemplar. Centorrhynchus symphtli Bed., la Bahna.
Centorrhynthus crysimi Fbr. la Bahna. Mecums pyraster Hrbst.
(Syn. haemorrhoidalis I lbst., semicylindricum Marsch.), pe Oslea.
Miarus longirostris Gyll., la Gura VAii. Miartts campanttlae L.,
pe Motru. Gymnetron tetrum F. (Syn. trigonella Gyll., cognatum
Rey), la Bahna un exemplar. Anthononzus rubi Hbst., pe Motru
un exemplar. Cionus tuberculosus Scop., la Gura Vaii. Cionus
scrophulariae L., la Tismana. Cionus Olivieri Rosensch., la Gura
Vaii un exemplar. Cionus hortulanus Geoffr., ca si specia ante-
rioara. Balaninus cerasi Hrbst., -la Tismana un exemplar. Nano-
phyes lytItri F. (Syn. marmoratus Goeze.), Ia Closani. Magdalis
duplicata Er., pe Domogled. Magdalis phlegmatica Hrbst., pe
Domogled $i la Tismana. Magdalts quercicola Wse., la Bahna
un exemplar. Magdalis ruficornis L., la Closani. Brachonyx
pineti Payk.') Un exemplar pe Pinus silvestris la Tismana. Mag-
dalis violacea L., la Tismana. Apion violaceus Kirb. (Syn. cya-
neum Oliv.), la Tismana. Apion victae Payk., la Closani. Apion
loti Kirb. (Syn. angustatum Kirb., modestum Germ., fallax
1) Dr. 0. Marcu. Brachonyx pineti Payk. in Romania. Rev. Ecou de Codru
N-rul 5 din 1928, Cerntulti.

6 477
Wenk), la Tismana. Apion Gyllenhali kirb. (Syn. aethiaps Gyll.,
punctigerum Thunbg.), pe Piatra Closani. Apion seniculus Kirb.
',Syn. plebeyutn Germ., pusillum Steph.), la Bahna. Apion craccae
L., la Closani. Apion variipes Germ., la 1 ismana. Apion jlavipes
Payk., ca pi specia anterioara. Apion sanguineum Deg., la Clo-
sani. Apion pisi Fbr., ca $i specia anterioara. Apion pomonae F.
(Syn. cyaneum Panz., coerulescens Marsch.), la Tismana. Apion
apricans Hbst., ca $i specia anterioara. Apion minimum Hrbst.,
la Bahna. Rhynclzites betuleti Lin., la Closani. Rhynchites versi-
color Costa. (Syn. giganteus Kryn., rectirostris Gyll., piri Motsch.),
la Closani. Rhvnchites bacchus Tr,. (Syn. laetus Germ.), la Closani.
Apoderus coryli L., la Bahna.
Lepidoptera I),
Papilio Podalirius L. gen vest. trans. ad v. Zanelaeus Z.,
pe Domogled $i Piatra Closanilor. Dr. H. Rebel nu aminte$te
aceasta forma. P. Machaon L., pe Oslea. Pieris Mannii Mayer
var. Rossii Ste fanellz; 2 pe Domogled. Specie curat medite-
ranee. Patria Italia, Grecia. Aflata dupa Rebel la Baile Her-
culane $i Orsova, insrt nici ()data la inaltime mai mare. P. Napi
L. v. Meridionalis Steph., pe Domogled, varful Oslea, mai multe
exemplare. P. Daplidice L. pe Piatra Closanilor. Colias Edusa
F., pe P. Closanilor, V. Oslea $i Domogled multe exemplare.
Leptidia Sinapis L. gen. aestiva, pe P. Closanilor. Limenitis
Camilla Schifferm., pe V. Oslea. L. Sibylla L., pe Domo-
gled. Neptis Lucilla F., pe Domogled, trans ad. v. Ludmilla
Nordm. Pyrameis Cardui L., pe P. Closanilor $i Domogled. Me-
litaea Didyma Ochscuh. var. Meridionalis Stgr. palidd, nu
coincide nici cu forma numitd, nici cu cea tipicd. P. Closanilor.
M. Athalia Rott. var. Mehadiensis Gerh., pe Piatra Closanilor,
Oslea, Domogled. Argymis Daphne Schiff. pe varful Oslea. A.
Aglaia L., pe Domogled. Melanargia Galathea L. var. Provida
Hrbst foarte abundenta pe Domogled $i Piatra Closanilor. Erebia
Melas Hbst. 5 exemplare pe Domogled. Specie tipica pentru
imprejurimea Bailor Herculane. Se gaseste de altfel si in Iugo-
slavia, Istria, Grecia, Turnul Severin si in Transilvania pe Muntele
Ratezat. E. Athiops Esp., abundent pe Domogled, tipica, un
exemplar pe V. Oslea, var. Leucotaenia Stgr., mai multe exem-
plare pe Domogled, Piatra Closani $i Oslea. E. Lygea L., pe Do-
mogled 3 exemplare. Pararge Megaera L. pe Domogled. Epi-
ne phele Iurtina L., pe Domogled. Aphantopus Hyperanthus L.,
pe Domogled multe exemplare. Coenorympha Arcania L., pe
Domogled $i P. Closani. Nemeobius Lucina, L. gen. aestiva P.,
pe P. Closani. Lycaena Icarus Rott., pe Domogled $i P. Closani.
L. Argus L. (=Aegon auct.), pe Domogled. L. Astrarche Bergstr.,
1) D-1 Baron Const. Hormuzachi mi-a trimis lista Lepidopterelor colectate
in excursia din Iulie 1928, cu urmAtoarele observari, pe care le cred necesare a fi
publicate: cLepidopterele din imprejurimea Bailor Herculane sunt publicate in
studiul (Die Lepidobterenfauna von Herculesbad and Orsova', de Dr. Hans Rebel,
in cAnnalen des Naturhtst. Holmuseums*, Bd. XXV, Viena 1911. Muntele Domo-
gled este adeseori amintit acolo, insa dintre speciile culese de Dv., lipsesc multe
in publicarea lui Dr. Rebel, din acea localitate, prin urmare e foarte folositor de
a puhlica aceasta recolta. M-tii P. Closanilor gi Oslea nu au fost explorati de Dr.
Rebel si autorii anteriori. Papilio Podalirius, Melitaea Dydi»ta 5i Zygaena
Achilleae din recolta Dv. apartin altor varietati decat cele amintite de Dr. Rebel.
Sesia Cephijormis lipseste de tot in publicarea d-lui Reed,.

478
pe varful Os lea. Augiades Sy lvanus Esp. mai multe exemplare
pe Domogled. SmerMthus Populi L., pe P. Clo$ani. Macroglossum
Stellatarum L., pe P. Clopnilor, Domogled. Porthesia Szmilis
Fussl., pe Domogled. Lymantria Monacha L, pe Os lea. Emmelia
Trabealis Scop., pe Domogled. Callimorpha Hera L., (Quadri-
punctaria Poda), pe Domogled. Syntomis Phegea L., pe Domo-
gled. var. Pflumeri Waca., pe Piatra Closani $i Os lea. Zygaena
Achilleae Esp. var. trans ad. v. Bitorquata Men., pe Domogled 2
exemplare. Sesia Ceplzirormis Ochs., pe Domogled.
Hemiptera.
Graphosoma lineata L., la Closani. Eurygaster hottentata
F., ca $i specia anterioarA. Zicronia coerulea L., Bahna. Rhiphi-
gaster grisea L., la Tismana. Carpocorzs baccarum, la Bahna.
Pyrrhocorts apterzis L., la Bahna, Gura Vaii $i C1o$ani. Corixa
hierogliphica L. D., la Tismana.
Homoptera.
Harpactor iracunchts Bd., la Tismana. Tettigia orni L., ca
$i specia anterioara. Tibicina haentatodes Scop., la Bahna ').

Coleoptere cavernicole noui, descoperite

in Oltenia in Iulie 1928
Din materialul entomologic cavernicol strans in regiunile
carstice ale Olteniei (Closani, Tismana) irr Julie 192S, de ciltre
domnii Iosef de Mallaszi (Director al Muzeului jud. Huniedoara),
Dr. P. A. Chappuis (adjunct al Institutului de Speologie al Univ.
Cluj), Dr. 0. Marcu (Conferentiar la Univ. Cernauti) $i Dr. Win-
kler (Viena), prelucrat de catre dl. Prof. Dr. R. Jeannel (fostul
subdirector al Institutului de Speologie din Cluj, azi la Paris), in
parte cu colaborarea d-lui I. Mallaszi material care se publidt
in revistele de specialitate 2) notam urmiltoarele rezultate mai
principale, comunicate de d-1 I. Mallaszi:
1. Duvalius oltenicus nov. sp. Jeanne!.
2, . Hegediisi clo$anensis nov. subsp. Jeanne!.
3. . spinifer nov. sp. Jeanne!,
4. . spinifer Tismana nov. subsp. Jeannel.
5. , Stilleri longulus nov. subsp. Jeannel.
6. . Spiessi nov. sp. jeannel et Mallaszi.
7. Trechus Mallaszi Jeanne!.
8. Sophrochaeta subaspra nov. sp. Jeanne!.
9. , Reitteri parallela nov. subsp. Jeanne!.
10. . globosa nov. sp. Jeanne!.
11. . Marcui nov. sp. jeannel et Malldsal.
12. Tismanella Chappuis nov. gen., nov. sp. Jeannel.
13. Clo$ania Winkleri nov. gen. nov. sp. Jeanne!.
D-nii Chappuis $i Winkler trecusera prin aproximativ ace-
lea$i regiuni cu cateva zile mai inaintea noastra.
1) Pentru sprijinul dat cu parinteasca buntivointa, tit! sa multumesc si per-
sonal d-lui ing. Ionescu, parintelui stares Ianuarie (Tismana) si d-nei directoare a
scolii de menaj (Varciorova).
2) Parte din -acest material s'a si publicat intre timp in .Buletinul Soc. de
Stiinte, din Cluj (1929).

479
 Noi ne bucuram ca initiativa noastra modesty $i curentul
stiintific naturalist ce-am incercat sä determinam in Oltenia a
putut sa atraga in provincie specialisti reputati $i sa conduca la
asemenea rezultate, la care de altfel trebuia sa ne asteptam,
avand in vedere ca regiunea erea necercetata.
Din parte-ne ii rugam sa binevoiasca a primi respectuoasele
noastre multumiri pentru participarea for la munca de promo-
vare culturala a Olteniei, care trebue continuata cu energie $i
jertfa., munca efectiva $i constructiva, acea care ne trebue in
provincie.
R. I. C.

Conditiunile de vegetatie ale castanului bun

(Castanea vesca Gaertn.) la Tismana
i imprejurimi (jud. Gorjiu)
de Ing. V. A. lonescu
Seful Ocolului silvic Tismana.

Castanea sativa Mill., Castanea vulgaris Laur.

Repartilia ilt Roniania: Tismana, Pocruia, Topesti, Boros-
teni, Francesti, Baltisoara, Runcul, Dobrita, Valari, Novaci,
Polovraci, Izvarna, Costeni (Gorjiu), Closani, Pades, Valui-Orjesti,
Marasesti, Baia de Amnia, Obarsia-Closani (Mehedinti), Baia-Mare,
Baita (Satmar).
Istoric. Una din probele cele mai caracteristice ale regiunei
cu clima mediterana din Romania, este desigur $i vegetatia cas-
tanului bun, care se gaseste in numar mare in jurul manastirei
Tismana-Gorj si pe toate colinele inalte $i contraforturile prelun-
girilor muntoase al masivului Vulcan $i Mehedinti.
Distribu it deasupra intregei depresiuni subcarpatice, castanul
ocupa totdeauna inaltimile adapostite, expuse mult soarelui $i
vegeteaza in mod spontan in special pe solurile argilo-calcaroase,
ocupand o zona de 3-10 km. latime, Si o altitudine incepand
de la 300 m. deasupra nivelului marei, urcand apoi treptat pana
atinge $i inaltimi de 600-700 metri in jurul Schitului Cioclo-
vina, deasupra Tismanei.
Desi s'a sustinut $i se sustine chiar $i acum, ca in aceasta
regiune castanul ar fi fost adus dela Sf. Alunte $i semanat de
calugarii Sfintei Manastiri Tismana Inca dela inceputul mona-
chismului in Vara Romaneasca, pe la anii 1360-1-100, totusi stu-
cliind cu atentie distributia castanilor, dimensiunile for $i in special
expozitia preferata, se ajunge usor la concluziunea ca acest
arbore este spontan in regiunea Tismana si s'a perpetuat aci
numai datorita conditiunilor de vegetatie prea favorabila, cu o
clima (Juice, la adCtpostul vanturilor reci si pe un sol bogat $i
fertil, in apropiere de isvoare calde ce curg din pesteri adanci,
care abunda in aceasta regiune ').
1) Este stiut ca Romania, in timpurf preglaciare, avea o clima subtropicala,
ce permitea intinderea uniforma a mai multor specii de china calda, ce actualmente
se gnsesc retrase spre Sud, din cauza perioadei glaciare. Relictele si losilele pre-
glaciare ne-o dovedesc czt Prisosinta (R. I. Calinescu: Din urmarile biogeografice
ale perioadei glaciare in Oltenia, Arhivele Olteniei, V (1926), (25-26).

480
 Chiar faptul ca se gasesc indivizi izolati $i palcuri de cas-
tani mari si batrani in toate partile prin padurile de gorun $i fag
din imprejurimi, dovedeste cu prisosinta ca in alte timpuri cas-
tanul era mult mai abondent $i ca, probabil, forma masive mai
mari, dar treptat a fost coplesit de fag $i stejar, cari, fiind esente
mai viguroase decat castanul $i atingand inaltimi cu mult mai
mari, i-au luat locul, substituindu-se ei castanului.
Buturugile mari cu circonferinte de 3-5-8 metri $i lastarii
piperniciti ramasi in padurea mare, dovedesc Inca odata acest
fapt $i evidentiaza, convingerea ca, chiar daca s'ar fi semanat,
plantat $i cultivat mai tarziu de calugari aceasta specie, nu s'a
facut deck sa se perpetueze un arbore care a fost gasit pe loc
la instalarea Sfantului Nicodim, cand s'au pus bazele monachis-
mului la noi, intre anii 1360-1370.
Un alt indiciu sigur este chiar denumirea de Tismana, care
deriva din cuvantul Tis, nume de arbore azi aproape 'disparut
(Taxus bacatta), care este iarasi un arbore exigent in privinta
adapostului $i care prefera $i el regiunile calde.
Acest arbore, azi aproape disparut, caci nu am mai gasit
decat un singur exemplar in muntii Cernei $i o urma de butu-
ruga in .Cioaca Tisului, la Balta-Gorj, a vegetat dupa cum spune
legenda in numar mare in imprejurimile Tismanei, $i probabil
impreuna cu castanul, care insa s'a perpetuat nefiind distrus de
locuitori, caci era comestibil, pe cand Tisa, care e otravitoare, a
fost starpita cu desavarsire.
Atat regiunea cat $i clima ne dau indicatiuni precise ca
in trecut castanul ocupa o Iona mult mai intinsa in lungime, $i
incepea din aproprierea Severinului, de pe la Cerneti-Vodita,
continuandu-se pe sub poalele muntilor pe la Hadanova, CIosani,
Baia de Arama, Padesu, Isvarna, Pocruia, Tismana, Topesti, Bo-
rosteni, Balta, Runcu, Valari, prelungindu-se spre Novaci $i Po-
lovraci, pana in Valcea.
Palcurile de castani mari ce se gasesc in aceste puncte,
dovedesc existenta lui; $i daca nu ar fi fost prea numeroase pro-
prietatile mosnenesti, cari distrugeau padurile pentru a-$i intinde
pasunile, astazi am fi avut mult mai mutt castan decat avem.
Este de remarcat ca in prezent castanul se gaseste in nu-
mar mai mare nu numai in padurile statului $i pe fostele pro-
prietati manastiresti, uneori chiar pe proprietati particulare, dar
care au fost tot manastiresti, $i numai foarte rar pe proprietatile
locuitorilor.
Acest fapt a dus pe unii cercetatori sa deduca afirmatiunca
ca pe timpuri castanul a fost adus de calugarii manastirilor $i
cultivat, fara sa tina seama de predilectia mosnenilor nostri de
a distruge tot ce e pridure pentru pasuni, $i neglijand faptul ca
lastarii de castan, pasunati de vite, dispar uscandu-se.
Din cele aratate mai sus, cum $i din examinarea pe teren
a actualelor forme de arbori $i conditiuni de vegetatie, rezulta
Pentru a rAmane la copacii de clima calda, cit(im elite a resturi fosile de
copaci ce in timpuri preglaciare cresteau la interiorul bazinului transilvanean (jud.
Sibiu), pe versantul nordic al Carpatilor: Castanea Kubinyi Kov. (Castanea palaeo
pumila Andr.), care nu este exclus s1 fie chiar stramo5u1 castanului; Ficus Fusiz
Andr.; Laurns inquireuda Andr. t f. L. Mengeboren: Die fossilen Pflanzen von
Szakadat etc. Verh. u. Mitt. d Siebenb. Ver. f. Naturwiss. in Hermannstadt, XVIII
(1867), (pag. 265).

481
clar ca. la Tismana castanul a fost spontan, $i ca numai mai tarziu,
cand a Inceput sa se imputineze, s'a recurs la cultivarea lui prin
semanaturi de castane, iar acum prin pueti $i plantatiuni mai
marl, spre a se regenera vechiul masiv, care astazi dispare fiind
substituit de fag $i stejar.
0 alto versiune asupra originei castanului in aceasta re-
giune este $i aceia care atribue introducerea castanului legiona-
rilor romani, cari au trecut, s'au stabilit pe aci in primele se-
cole (anii 80 -150) $i cari ar fi adus fructele acestui arbore din
Italia, semAnandu-se apoi $i perpetuandu-se de urmasi.
Este adevarat ca unul din drumurile mai sigure ale Ro-
manilor, cand mergeau catre inima Daciei spre Sarmisegetuza,
a fost chiar pe aci.
Dupa ce treceau podul de la Turnu-Severin, urmau drumul
spre Nord cam pe directia soselei actuale sau pe valea NIotrului,
$i faceau primul popas la cetatea Amutria, popas de o zi de
drum, dupa ce faceau altul pe locurile unde astazi este Brosteni,
sau Ciovarnasani mai sigur, la poalele dealului.
Urmele nesterse de obiecte istorice, bani, $i statuete etc.,
gasite la Ciovarnasani $i Catunele (Amutria), cum $i castanii izo-
lati din acea regiune, ar adeveri intru catva aceasta supozitie.
Dupa. popasul de o zi de la Amutria, carele cu provizii ur-
mau drumul catre defileul Jiului, la Centrul Rosu de la Bumbesti,
facand iarasi popasuri mai mici fa Tismana $i Bradiceni, unde
iarasi se gasesc urme de bani romani $i castani, continuandu-se
acest drum $i spre Valcea $i Olt, pe la Novaci $i Polovraci, ur-
rnand drumurile de la poalele muntilor.
Aceasta, supozitie ar mai fi intarita $i de o alter versiune,
care circula in regiunea Baia Mare, unde iarasi se gasesc cas-
tani $i unde locuitorii povestesc ca acei castani ar fi fost adusi
de lucratorii minieri romani, cati lucrau in minele de our de la
Baia Mare $i Mita, $i cari ar fi semrtnat castani Inca din secolul
al II-lea dupa colonizarea Daciei, care a fost supusa complect in
acele timpuri.
Ramane insa ca aceste versiuni sa fie verificate $i contro-
late cu adevarurile istorice, care par a fi favorabile.
Condlgunile de vegetalie ale castanului la Tismana. Fie ca
este spontan, fie ca este adus $i semanat in timpul Romanilor,
fie ca este adus dela Sf. Munte $i cultivat de calugarii Sfintelor
manastiri, fapt cert este ca in aceasta regiune castanul bun ye-
geteazia in perfecte conditiuni, atingand dimensiuni apreciabile $i
ocuprind suprafete importante, in special la Tismana Polovraci.
Atat clima mediteraniana cu veri umede $i calduroase $i cu
ierni dulci, cat $i solul $i adapostul natural oferit de muntii inalti
din Masivul Oslea catre Nord, Piatra Borostenilor catre Est $i
Piatra Closanilor catre Vest, fac din aceasta regiune un habital
excelent pentru castan.
Solul argilo-calcaros, cu resturi evidente de stanci Inca ne-
desagregate, profund si reava.n, cu o litiera abondenta $i cu hu-
mus suficient, este foarte propriu vegetarei castanului, care in
expozitiile sud-estice atinge dimensiuni de 0.40 1.50 m, in dia-
metru $i inaltimi de 20-26 metri.
Umiditatea abondenta in aceasta regiune $i soarele cald de

482
vara, permit o vegetatie luxurianta, care se remarca in special
la tulpinele taiate, care dau sute de lastari $i drajoni vigurosi, ce
ating inaltimi de 1 2 metri intr'un singur an de crestere.
'Media anuala a precipitatiunilor atmosferice ce cad in aceasta
regiune trece cu mult peste 1000 m.m., desi altitudinea nu e decat
300-450 m. deasupra nivelului marei, $i desi suntem exact in re-
giunea fagului in amestec cu gorunul.
Acest fapt, la care se adauga $i enorma umiditate atmos-
ferica , care rar scade sub 60 °/o $i e mai totdeauna superioara
procentului de 80%, atingand foarte dese on $i 100%, cum $i isvoa-
rele calde ce ies din pesteri, inlesnesc probabil mult vegetatia
activa a castanului.
O observatiune care se impune este $i aceia ca in general
castanul sprefera padinile sau micile platouri situate langa blocuri
mari de stand calcaroase, $i in special .vartoapele= sau scufun-
daturile ce abunda deasupra pesterei manastirei, deasupra pes-
terei Scaunelului, $i in general deasupra pesterilor cu apa curga-
toare prin ele.
Din aceasta constatare se poate deduce ca nu e exclus ca
sa fie o oarecare legatura intre gradul de umiditate al unui sol
strabatut de parae subterane si vegetatia castanului.
O alta caracteristica a vegetatiei castanului este $i aceia ca
ea nu depaseste zona calcaroasa de la poalele Carpatilor, zona
care e paralela cu depresiunea sub-carpatica $i care nu avanseaza
mai mult de 3-5 klm., rar intrand mai mult de 10 klm., stabilin-
du-se astfel o stransa legatura intre castan $i solul calcaros.
Desi in general se observa ca acest arbore prefera altitu-
dinea de 400-450 metri, totusi, se gasesc exemplare mari $i ba-
t-rule $i sub 300 m., remarcandu-se in special o buturuga uscata
cu o circomferinta de 3.50 metri chiar pe valea Tismanei.
Un alt exemplar gigantic, avrind o circomferinta de 5 metri
pe tulpinil, se gaseste pe culmea grajdurilor, in punctul numit
.Zapodinile $i Mar$elea., unde conditiunile de vegetatie sunt iarasi
foarte favorabile.
Desi atinge dimensiuni foarte man in grosime, totusi lemnul
sufere de multe atacuri, cel mai daunator fiind gerul.
In tinerete, coaja fiindu-i subtire $i zona generatoare foarte
expusa, sufere mult de geruri, stricaciuni care se repara cu greu
$i mai totdeauna dau ocazie bacteriilor sa se instaleze, asa Ca in
foarte numeroase cazuri putregaiul avanseaza odata cu varsta $i
cu cre$terea ; la arborii batrani interiorul este tot numai scorburi,
hrana ridicandu-se prin o patura de 20-30 dm., cu care se men-
tine la exterior.
Se remarca totdeauna scorburile laterale pe toata, lungimea
geleiurilor sau trasnetelor, $i foarte rar scorburi de radacina sau
din craci, scorburi care sunt un bun adapost pentru nenumaratele
veverite ce abunda in regiunea castanului, $i anume exemplare
apartinand unei subspecii meridionale, fapt constatat $i stabilit de
d-1 R. I. Calinescu, asistent universitar, care a aratat ca este:
Sciurus vulgaris- L. var. italicus-Bonaparte, =element de clinut
calda cunoscuta mai ales In Italia. I), aceasta determinare con-
stituind o proba in plus ca intreaga regiune are un aspect dis-
1) Arhivele Olteniei VII (1928), 36, pag. 148; But Asoc. Nat. din Oltenia
*i Banat, I (1928), 1, pag. 7.

483
tinct de clima meridionaIa, ce se repercuteaza in flora caracte-
ristica a regiunei Tismanei.
Incercarile facute de a-1 scobori prin plantatie chiar in de-
presiunea subcarpatica nu au dat rezultate bune, si putinele plan-
tatiuni, facute in poenile din padurea Dumbrava, nu progreseaza
de loc, caci attit puetii, cat $i lastarii ce dau, degera in timpul
iernilor mai grele, sau li se usuca varfurile de seceta $i stag-
neaza in continuu.
CuItivat in pepiniere sau in semanaturl directe, castanul
vegeteaza foarte bine, dand pueti vigurosi, can ating inaltimi de
1 2 m. in 3-4 ani.
In semanaturi vegeteaza ceva mai incet $i este expus co-
plesirei de alte specii, ca plopul, fagul $i ulmul, cari cresc mai
repede.
In primul an dupa semanatura, fie ca se seam7ina toamna,
fie eh se seamAna primavara, fie ca unele castane germineaza
pe locul uncle au cazut, puetii merg bine $i ating inaltimi de
15-30 cm. in conditiuni normale.
Daca sunt lasati pe loc, cresc repede si vigurosi, $i in 10-12
ani ating inaltimi de 6-12 metri, convenindu-le in prima tine-
rete starea de masiv in amestec cu plopul $i fagul, cari insa
trebuesc extrasi si curatati apoi, pentru a lasa castanul singur.
Cand ajunge la maturitate $i is forma de arbore, corona-
mentul se desvolta mult data are spatiu liber in jur, $i cracile
se desvolta mult lateral, acoperind suprafete de 30-100 m. p. $i
atingand inaltimi de peste 20 metri.
Frunze le castanului, care apar ceva mai tarziu decat a ce-
lorlalti arbori, sunt de un verde frumos avand o forma lanceo-
late alungitrt si dispuse altern pe ramuri. -
Marginele frunzelor sunt dintate, avand dinti ascutiti si
ovali ca cei de ferestrau, iar din nervura principals pleats 15-20
nervuri secundare, paralele si dispuse de ambele parti, numarul
lor variind dupa mCtrimea frunzei $i locul unde vegeteaza. Fata
frunzei este glabra coriacee, iar partea inferioara este uneori
putin paroasa, acoperita de peri fini.
Florile castanului sunt monoice $i au o culoare galbue des-
chisa, inflorind in Iunie $i Iu lie, tarziu.
Florile masculine sunt asezate dare partea superioara a
arborelui si au forma de amente cilindrice, intrerupte din loc in
loc, grupate cate sapte, si se mentin in pozitie dreapta pe cracu-
tele mici. Fiecare.floare luata in parte este asezata la subtioara
unei bractee, formand o floare lipita de ax, fait peduncul (sesiri)
$i are un periant cu 6 diviziuni reprezentand cele 6 sepale
verzui $i 7-10-12-15 stamine dispuse concentric, avand de obi-
ceiu numarul determinat, dar tinzand sa se apropie in majori-
tatea cazurilor de dublul numarului sepalelor din caliciu.
Florile femele ocupa regiunea inferioara a spicelor mixte
lungi, asezate cate 3-7 in capitule axilare, la subtioara brae-
teelor mame, si acoperite de un invelis (involucru).
Periantul este format din 6 lobi ingusti, reprezentand cali-
ciul cu cele 6 sepale care sunt concrescute cu pistilul pe toata
lungimea ovarului, care este asezat dedesubt (inferior).
Pistilul are de obiceiu 6 carpele necomplecte si cu cate doua
ovule fiecare, inchise $i concrescute intr'un ovar cu 6 desparti-

484
turi, deasupra caruia se ridica case stiluri fungi libere, la varf
a %rand sase stigmate.
+19 In fiecare despartitura se gasesc cate
cloud ovale anatrope, care atarna lipite de
partea inferioara, $i prevazute cu douil
tegumente.
Cfind ovarul se desvolta Si se transforms
( in fruct, unele din despartituri se distrug
si raman de obiceiu 3 fructe, care se in
chid intr'un sac complect, care are la su-
prafata, o garnitura de ghimpi spinosi pro-
tectori ; la maturitate acest invelis se des-
face in 4 valve, pentru a permite castanelor coapte sa cads.
Fructul, castana buns, este uneori si solitar, dar mai des
2-3 m. ; este lipsit de albumen; embrionul sau are cotiledoanele
de forma plana convexa $i sunt amilacee si hipogee.
Fructele se coc tarziu in Octombrie $i Noembrie, rar in
Septembrie si numai la varietati timpurii numite 5i castane oarze,..
Lemnul de castan este usor, rezistent $i elastic $i intrebuin-
tat dese on in dogarie, dand doage rezistente si nepermeabile, mai
ales pentru butoiase mai mici.
Lemnul de castan comestibil, care face parte si el din cate-
goria lemnelor vargate, este mult asemanator in linii generale cu
lemnul de stejar, insa este ceva mai deschis 5i ii lipsesc oglinzile
caracteristice stejarului in sectiune radials. Vasele ce se observa
in lemnul de primavara sunt mult mai marl 5i se observa des-
cresterea marimei for cu cat avanseaza catre lemnul de toamna,
cand se va scade. Razele medulare sunt foarte subtiri $i invizi-
bile. In sectiune tangentiala apar valuri formate din zonele de
prima va ra.
Lemnul care nu se poate debita in doage, este foarte bun
pentru foc si in special pentru carbuni de forja, fiind mult cautat
de fierari, can isi fabrica singuri carbunii necesari.
Involucrul tepos al fructelor este uneori intrebuin tat in vop-
sitorie, dand o culoare cafenie (mart)) cautata. de locuitori.
Scoarta arborilor tineri (10-30 ani) con fine mult tanin, ca $i
stejarii, $i e intrebuintata la tabacitul pieilor $i la fabricarea
cernelei.
Acest arbore, care e originar din sudul Europei si din Asia,
si creste spontan in regiunea subcarpatica a Olteniei, este mult
culti vat in gradinile de pruni si alti pomi fructiferi, $i e cautat
atat pentru fructele sale gustoase, cat si pentru lemn.
A vand o forma frumoasa, castanul e cautat de locuitorii
din imprejurimi si pentru umbra racoroasa ce aduce gradinilor,
pe langa fructe, cat si pentru culoarea sa vie si forma rarer a
frunzelor sale mad, dispuse la varful cracilor in forma de umbrela.
Crescut in gra' dina la locuri potrivite si bine expus la soare,
este un arbore care ornamenteaza perfect de bine pometurile.
In prezent, castanul se gaseste foarte bine reprezentat in
regiunea TismanaGorj, uncle formeaza $i arborete pure, si se
gaseste $i in amestec, dand anual o productie de 10.000-15.000 kgr.
fructe ; dar nu se poate recolta mai mult de 7000-10.000 kgr., caci

485
restul se ridich de locuitori, or se mananca de porcii sAlbatici, de
ursi $i de veverite, cari abuna. toamna ctind se coc castanele.
E de remarcat ca in toamna anului 1927, Sept. Noembrie,
s'au observat in regiunea Tismanei 6 ursi cari scoboilsera la
castane, afara de 3 carduri de porci si 50-60 veverite, toate aceste
animale find atrase de fructele bune ale castanului.

Contribution a retude des zoocecidies

d'Oltenie 1)
par Th. Geburtig.

Nous signalons dans la presente contribution trois formes

nouvelles pour la faune cecidologique de 1'Oltenie, dont deux nou-
velles pour la Roumanie, qui nous affirment les notables affinites
avec ]'Europe centrale. Nous revenons sur un certain nombre de
formes deja signalees par Mr. I. Borcea 2), et cela dans le but de
signaler de nouvelles localites oil les dites formes ont ete ren-
contrees.
Synophrus politus Hartig sur Quercus cerris L. Trouve sur
Q. cerris L. et Q. sessiliflora Smith. Sig-nale dans la foret de Sarul
(pros Piatra-Olt), Dragasani, Ramnic-V., Verciorova, Balvaneti,
Welled.)
Cynips Kollari flartig sur Quercus cerris L. Trouve sur Q,
sessiliHora (Smith.,, Q. pubescens Wind. et Q. pedunculata Ehrh.
Signale: Piatra-Olt, Dragasani, Rhtnnic-V., Verciorova, Balvaneti.
Cynips conglomerata Giraud sur Quercus cerris L. Trouve

1) Galles recoltees par Mr. R. I. Calinescu a CraIova et I. Pitunescu a 1351-

vanesti.
2) Zoocecidii din Romania. Public. Fond. Adamachi, No. 31 (1912); id. Nouv.
Contrib. a l'etude des zoocEcidies de la Roumanie Ann. Sc. de l'Univ. de Iassy,
VIII (1915) pag. 394-4C6.

486
sur Q. sessiliflora Smith, Q. pubescens Wild, Q. pedunc. Ehrh.
Signale: Piatra-Olt, Dragasani, Ramnic-V., Verciorova, Balvanesti.
Cymps tergestensis Kieff. sur Quercus cerris L. Descript. :
Cecidie de couleur brune, du volume d'une cerise, solitaire, co-
nique a sa partie superieure, y pre sentant un le ge'r enfoncement,
haute de 10 mm. et large de 8 mm. Gal le interne. Signale : Bal-
vanesti.
Wihiola fagi Hartig sur Fagus silvatica L. Signale: Ram-
nic, Calimanesti, Caciulata, Malafa, Voineasa, Verciorova, Bal-
vanesti.
Rhodites rosae L. sur Rosa canina L. Signale : clans la
fora de Sarul (pros Piatra-Olt), Dragasani, Ramnic, Calimanesti,
Verciorova, Balvanesti et environs de Craiova.
Rhodites Mayri Schl. sur Rosa. canina L. Descript. : Ceci-
die de couleur roussatre, forme e de petites galles uniloculaires
etroitement soudees entre elles et portant des epines plus ou
moins developpees. Signale : Environs de Craiova.

Schizoneura lanuginosa Hartig sur Ulmus campestris S

Trouve sur Ulmus campestris. Signale : Dragasani, Calimanesti.
R(tmnic, Craiova, Piatra-Olt, Verciorova..
Pemphigus spirothecae Pass. sur Populus nigra L. Trouve
sur Populus nigra L. et P. pyramidalis Rozier. Signale : dans
toute la vallee de l'Olt, Pitesti, Curtea-de-Arges, Cmlova, Ver-
ciorova.
Pemphigus bursarius L. sur Populus nigra L. Voir Pem-
phigus spirothecae Pass. Nota. Pemphigus bursarius L ne fut sig-

487

a.
nale pour l'Oltenie que sous forme de galle de bourgeon, alors
que nous l'avons aussi trouve sous forme de galle de petiole.
Rhopalomya tubifex Bouche sur Artemisia vulgaris L. Sig-
nale : aux environs de Craiova. Bucarest, 15 Janvicr 1929.

Un nou bazin de lignit in judetul Dolj

Pana in prezent literatura geologicrt si hat-tile geologice nu
cunosc in judetul nostru, decat un singur mare bazin de lignit
in levantin .pe malul drept al Jiului intre Gura Motrului- Craiova"
(Horia Grozescu, Zacamintele de lignit din pliocenul Olteniei, p.
52 si harta).
Pentru completarea hartei geologice a judetului nostru sem-
nalez aici un nou bazin de lignit: bazinul Caraula-Plenita-Rudari.
Pe mijlocul comunei Caraula trece o vale adancrt, tAiata in
nisipuri $i hume levantine. La baza vaii un strat de lignit gros
de circa un metru este cuprins intre dourt straturi de hume ne-
gre-vinete. Numai mijlocul acestui strat e bun, fiindca atat partea
de baza cat si partea superioara a stratului este impregnata mult
cu humrt ; e un lignit pamantos.
In 1924, sapandu-se o fantana in marginea drumului langa
casa preotului Cornitescu, scoborandu-ma panic jos, am putut nota
aceasta succesiune de straturi :
0.45 m. loes spalat
1.80 ' s cu rare concretiuni calcaroase
2.40 . dese
2.10 . bulgrtri maxi de calcar impietrit
0.90 calcare tars, sturate (conglomerat)
1,80 . tera-rosa foarte calcaros
1.30 . pietrisuri, jos mai mars, mai marunte sus.
2.10 . hume negre $i vinete
-z-!

10 , nisipuri marunte in straturi, unele humoase, al-

tele curate.
La aceasta adancime apa freaticrt a fost intalnitd.
Acest strat aquifer ociihneste sigur pe puternicul strat de
humrt levantina, care acopera sub el stratus de lignit, strat ce a
fost intalnit cu prilejul altor sapaturi pentru fantani in aceasta
comuna.
Ne atlam in fata celui mai de sud basin de lignit necunos-
cut in Oltenia, el intinzandu-se pang catre Rudari $i Plenita, unde
a fost intalnit cu prilejiul sapaturilor tot pentru niste fantani.
Cu timpul, daca vom capita noui puncte de reper, tot vom
putea circumscri pe harta geologica a Doljiului intinderea aproxi-
mativa a acestui basin.
Semnalez aceasta, fiindca pang in prezent literatura geologicrt
nu a scris un singur rand asupra lignitului dela Caraula. 0 ana-
liza asupra acestui carbune va fi in curand ceruta Institutului
Geologic. Aceasta din punct de vedere stiintific, fiindca din punct
de vedere economic, lignitul dela Caraula nu prezinta nici un
interes.
N. Plop g or.

488
 ObTENIA PObREORISTIOA

Copilul *tiutor de carte

poveste din Banat

A fost ()data ca nici odata.... ca de n'ar fi fost, nu s'ar po-

vesti. A fost °data o muere saracd si avea numai un copil. Cand
ajunse copilul vremea scolii, 11 dete muma-sa la scoala din sat,
sa invete carte romaneasca.
Copilul fiind istet din fire, invata foarte bine si nu se lasa
sa.'1 intreaca alt copil: el era gfruncia= intre ei.
Cand fu copilul de cincisprezece ani, zise mamei sale :
Mama! sa-mi dai de mancare si sa-mi pui si in straita mea
de scoala ce oi avea, ca eu vreau sa plec in lume, M. ma bag
sluga, ca sa castig ceva. D-ta te tine cum poti pana yin eu; oi cas-
tiga si eu ceva cu slujitul meu, de baremi sa ne cumparam o
coada de vita la casa, ca am invatat la scoala, mama, ca sa'racia
incuibata °data in casa omului, numai cu vitele o poti scoate afara.
Mama-sa ii zise :Vai Horio! dragul meu, eu iti zic sa nu
ma Iasi singurd, ca to esti copil mic, ne cbrocit= in lume, si oi
da de multe nacazuri. Ramai langa mama-ta pana vi mai creste,
s'om trai cum om putea si cum o zice D-zeu sfantul.
Dar copilul nu vru si 'i zise iar: Mama! mama! eu plec
sa-mi cerc norocul, doar de o fi rasarit si pentru mine soarele !
Nu mai voesc sa fiu tot sarac pana mor, ca-i mare lumea lui
D-zeu si multe mijloacele prin care omul cu minte poate ajunge
la stare bung.
Si lua' ndu-si straita, sdruta pe mama-sa si pleca, iar ea re-
mase plangand si vaitandu-se in urma lui pana it perdu in zare.
Copilul ie.sind din sat, aimed, calea spre rasarit si merse,
merse, zi de vary pana 'n seara prin un codru intunecos si pe
un drum glonturos. Atreia zi vazu Horiaca asa chema copilul
venind catre el un domn in o caruta. Ajungand unii la altii,
domnul opri caii si 'I intreba :Unde mergi, mai copile ?Merg sa
ma bag sluga cdomnule., zise copilul, ca mi-s sa'rac ; am numai
mama si alta nimic pe lume, sedem in o colibioara de laturi de
sat si o ducem rau, ca n'avem nici o toada de vita la usa.
Da, bine mai bdiete, te vad copil istet, si eu am lipsa de
un copil ca tine ; dar te intreb inainte : stii carte, on nu ? --Stiu,
raspunse copilul. Atuncia nu te bag, zise domnul, si pleca mai
departe, iar copilul remase in mijlocul drumului.
Nu putui minti ca nu stiu carte! 3si gandi copilul, ca acuma
as avea stapan. Alta data asa am sa spun! Si plecd mai departe.
Dupa ce merse o postata buna de cale, iar vazu o caruta cu un
domn ca-i vine in cale. Ajungand la el, opri caruta si '1 intrebd :

489
 Unde mergi, baiete?
Merg sa ma bag sluga, domnule, zise copilul.
Dar stii carte, baiete? it intreba iar domnul.
Nu $tiu, zise copilul, ca mama e sa'raca $i nu m'a putut
tinea la scoala.
Daca e a$a, zise domnul, tu esti de mine; sue-te aici in
caruta ca eu to bag sluga o luna de zile, $i de esti copil bun,
ascultator, la mine poti ramanea pang cresti mare, bun de slujit
la imparatu.
Si se sui copilul in caruta si plecara caii cu ei, de par'ca
ereau caii lui sf. Ilie.
Dela o vreme drumul apuca pe marginea unui rau mare
$i nu mai mersera mult, pang ajunsera la o groapa mare. Acolo
li se deschise o poarta si ei ajunsera pe lumea ceailalta, pe ta-
ramul celalalt.
Apucara apoi pe un drum neted ca masa, $i ajunsera Ina-
intea unei curti boeresti, unde intrara.
Stapanul casei, care era insusi diavolul, ii arata ce are de
lucru :Sa matori sobele astea in toata ziva si gunoiul sa nu it
arunci afara, ci sa 'I puni aici in cada asta de dupa. usa. Si sub
caldarile astea cloud, sa faci focul, sa nu sa stinga nici ziva, nici
noaptea. M'ai inteles? Asa sa-'mi faci cum eu ti-am spus. Eu plec
de acasa pe o hula de zile, tu poarta-te bine, $i cand m'oi intoarce
eu acasa, iti voi plati omeneste cum t-o fi lucrul.
Diavolul pleca in lume sa mai castige suflete pentru impa-
ratia lui, iar copilul ramanand singur, umbla prin toate sobele,
sa vada ce-i p'acolo, $i se inspaimrinta de ce viazu Ca vazu in
tot locul oameni chinuindu-se de slugile diavolului, arzand in
para de foc $i sugandu-i serpii de vii. Inchise repede usile $i se
duse in soba lui ca s'o ma'toare. Acolo afla o gramada de pro-
tocoale, in care erau insemnati oamenii cari se lapadasera de
cruce, de biserica $i de D-zeu, $i se predasera de buna voe dia-
--volului. Unii erau insemnati ca au suduit pe D-zeu, pe Christus,
pe maica Domnului, pe sfinti, biserica, $i asa se chinuiau ziva $i
noaptea in para focului.
Cauta copilul prin toate protocoalele diavolului $i ceti cum
se facia diavolul cane, lup, peste, musca, sarpe, ce voia, ca sa
poata mai lesne insela pe oameni. Mijlocul prin care putea dia-
volul mai usor prinde pe oameni era rachia, tuica, vinul $i be-
rea. Cine folosia in masura mai mare aceste beuturi ametitoare,
era prins in cursa diavolului, ingerii lui D-zeu fugiau de el, si'l
luau in stapanire slugile diavolului, de cari nu mai putea scapa.
Si Horia se puse de '$i insemna $i invata din acele proto-
coale toate mestesugurile diavolului, care, isi zicia elmi-or
prinde bine odata.
Dar cautand el protocoalele astea multe, vremea trecu $i
el isi uitase sa faca foc sub cele cloud caldari unde erau puse la
chin doue babe. Cand da sa faca foculca se stinsesezise din
caldare o baba :
Horio maichi! eu sant mama mamii tale, bunica ta, $i
ceastalalta e mama mea. Am trait, pang am fost vii, in placeri
$i dezmerdari lumesti pline de pacate ; pe urma la batranete, ca
sa scapam de pacate, ne-am schinibat portul nostru frumos ro-
manesc, am lapadat crucia domnului; tamaia, biserica o socotiam

490
ca o cash spurcata; pe preoti ii batjocuriam, ne radeam de lu-
crurile sfinte, ca a$a ne invatasera ni$te oameni fara D-zeu, ca.
deaca facem a$a., dupa moarte ajungem in rai. Dar vezi, draga,
raiul nostru cum e! Vai de not $i de steaua noastra! Prin faptele
noastre am maniat pe D-zeu, ne-am lapadat de el $i ne-am dus
de bung voe in bratele diavolului, care ne munce$te in para fo-
cfilui in veacul veacului. Dar tu, Horio, cand vei fi mare sa nu
faci ca not ; sa nu te departezi de biserica, sa nu 'ti Iasi legea
to cea sfanta in care te-ai botezat ca copil, sa nu te ademe-
neasca slugile diavolului sa fad. fapte rele, ca aici vezi cu ochii
ce patesc cei rai $i cei ce lapada crucia sfanta pe carea s'au
rastignit Domnul Christos pentru pacatele noastre.
Si se cutremura copilul de cele ce vazu $i auzi din chiar
gura maicii-si marl, $i se hotari se fuga dela acest loc de chin $i
dela stapanul Scaraotchi, la care se bagase sluga de buna voe.
Si bunica-sa ii mai -rise :Tu Horio, draga, stai, nu face focul,
sá ne mai stamparam o leach, $i cand ti se impline,te luna, sa
ceri dela stapan in loc de plata o mina de gunoi din cada de
dupa usd, $i sa te scoata la lutnea lacoma; acolo ti se vor des-
chide ochii si vei $ti ce sa fad.
Cand fu luna'implinita, iata veni si diavolul, $i gland toate
in rand bun, cum ii spusese copilului la plecare, fu foarte bucu-
ros. Dar copilul nu intarzie a-i zice:Stapane mi-i dor de mama $i
de satul cu colibioara mea, de stau st mor. Te-am slujit cu cre-
difita; te rog da-mi plata $i ma scoate la lume.--Cum? zise Sca-
raotchi, eu credeam sa ramai mai mult la mine; dar deaca nu
vrei, nu 'ti stric voia, numai sa-mi spui ce sa-ti platesc?
Si copilul raspunsa cer alta, stapane, decat sa 'mi dai
o mina de gunoi din care am maturat eu $i I'am pus in cada,
$i sa ma scoti la lume. Atunci Scaraotchi, incruntandu-$i sprin-
cenele ii zise:-0 copile! copile! cur va-ti fie muma-ta, Ca ea te-a
invatat ce sa ceri. Eu credeam sa 'ti dau aur, argint, ca esti sarac,
tu ceri la mine gunoi. Fie, darn, $i cum voe$ti tu, daca esti prost.
Si dete diavolul, o mama de gunoi. Fforia o lega in coltul
unei marami, o baga in san, $i pleca catra lumea lacoma,insolit
de Scaraotchi. In cate-va saptamani ajunse acasi $i povesti ma-
mei sale toate din fir in par cate le vazuse $i le patise.
Intr'o zi numai ce zise copilul: Marna! mama! uite ce 'ti
zic eu. Eu ma prefac in un cal frumos, in$euat gata $i cu fraul
in cap; tu ma is de frau $i ma du la targ. Sa ceri pe mine 125
mii de lei, dar sä ma tocme$ti fara frau. Fraul sa-1 opre$ti D-ta,
ca eu am lipsa de el; ca de ma vinzi cu tot cu frau, nu-i bine
de mine. M'ai inteles? Si mama lua calul de frau, $i hai la targ
cu el. Era o minune de cal, se stransese lumea la el sa'l vada.
Calul rancheza °data' de se cutremura tot targul, $i rancheza $i
a doua ora a$a de voinice$te, de muriau copii in pantecele mamei
Tor. L'a auzit $i Scaraotchi din culcu$ul sau, $i Intr'o clipa fu in
targ. El dada mai multi bani pe cal, ca avea de unde, incaleca
pe el $i pleca in galop.
Sta'pana calului Isi uita insa de frau, ea it dede cu frau cu
tot $i pentru asta calul era tare suparat; el sari ca sa tranteasca
la pamant pe calaret, dar nu putu. Ajungand la un birt, cumpa-
ratorul lega calul de un dud la umbra, $i se baga in birt sa ma-
nance ceva. Doua servitoare ce erau prin curte se dusera sa vada.

491
calul $i se minunara de frumuseta lui, zicand ca asa cal n'au
mai vi zut ele. Vazandu-le calul ca se miry de el, se intoarse ca-
tra ele, $i le vorbi cu glas dulce : Fete frumoase ! dezlegati-mã
dela dud, ca am sa va arat ceva. Fetele, cand auzira calul vor-
bind, se spaimantara $i 'i facura pe voe. Copilul fiind acum slobod
lovi cu piciorul in birt, de se darama paretele ca o casa de ju-
cani a copiilor, si o lua la sanatoasa. El fugia ca vantul, dar $i
Scaraotchi curea dupes el ca gandul, ca sa'l prinda. In ora$ era
cat pr'aci sa puna mana pe el. Atunci calul vazand o cocoana
ca se.uita pe fereastra la el, se schimba intr'un inel $i se baga
pe degetul fetei. Diavolul iar se schimba intr'un voinic frumos,
care veni sa se joace cu fata si sa-i fure inelul. Atunci fata ce
sa faces.? Lua inelul $i'l arunca pe o fereastra in grading printre
flori. Acolo inelul se schimba intr'o boaba de mac. Feciorul se
schimba intr'un coco$, ca sy afle boaba de mac. Dar n'o gasi, cad
boaba de mac se schimba intr'o vulpe, $i vulpea manca cocosul
$i a$a se sfar$i lupta! Vulpea se schimba iar in feciorul de mai
inainte si plecd acasa la mama-sa, multamind lui D-zeu ca s'a
scapat pentru totdeauna de diavolul.
De nu $tiam eu cartezicia copilulsa citesc in protocoalele
diavolului si sa invat meste$ugurile lui, cine $tie ce s'ar fi intam-
plat cu mine?! Buna e $coala, bung e invatatura si fericiti sant
copii can ii calca pragul ei!
Copilul Horia isi facu apoi o cases cu trei randuri, ca avea
bani cu ,zalavata., $i intr'o zi zise mamei sale :Tu mama! mi-a
venit $i mie vremea sa ma insor, deci sit te duci la imparatul
$i sa-i ceri fata pentru mine. Si mama-sa pleca indata, ca nu era
departe orasul imparatesc. Cand auzi imparatul dorinta mamei,
ii zise cu manie.Tu muere! cum ai indra'znit sa 'ti ridici ochii
panes la fata mea? Ai to copil vrednic $i potrivit cu fata mea?
Sa vedem. Deci iti poruncesc si 'ti spun : deaca copilul tau va
putea face panes dimineata dela casa voastra liana la mine un
drum cu totul de aur, pe de laturi cu pomi $i fructe de argint,
in care se cante numai paseri de diamant cu glasuri de ingeri,
sa $titi ca veti putea lua fata mea; altcum platiti cu capul in-
drdzneala voastra.
Dimineata cand se de$tepta imparatul, se minuna de ce
vazu, ca erau toate gata $i luciau ca soarele. Porunci sa prinda
caii la caruta, puna fata langa sine in .boc $i porni pe drumul
de aur catra casa feciorului, printre pomi cu fructe de argint,
prin crengile carora cantau paseri de diamant cu vers Inge-
resc $i veseliau inima imparatului $i a fetei sale. Ajungand la
casa feciorului $i vazand fata mandrete de copil, nu mai putea
de dragul lui. Se pusera in caruta toti dimpreuna cu mania copi-
lului si ajunsera cu pace la curtile imparate$ti.
La cateva zile copiii se cununara $i facura Doamne o nunta
ca din pove$ti. Era hora ca de aici pant' la Zorlent, tot cu co-
coane, cu feciori $i fete de crai, cu ministri $i domni de cei marl,
cu ochilari pe nas. Si au tinut nunta o.saptamana incheiata, ca
aveau ce manca $i ce bea, iar banda lui Simion Oprea dela noi,
te legana ca intr'un vis.
Dela noi '$tiu ca or fi fost poftite la nunta mai multe
pdrechi, intre cad $i mosu Gavrila Vita, om de 70 ani, dar voinic

492
$i jucator bun, care vazand cu ochii cele petrecute acolo, veni
acasa $i 'mi spuse $i mie, iar eu ma grabii, pusei povestea pe
hartie, ca $i altii sa o $tie, $i o trimisei pe vant si pard la lume
$i la tara.
George Mona.

Descantece din Banat

Din colectia, Lucian Costin.

Descantec de gfilci
Or plecat mutii cu surzii, Cu gu$a la vale;
Orbii cu $chiopii, Ea le $tie cre$te,
Intunecatii cu imbaznalii1) Ea le $tie descre$te,
Sa 'mparta galcile, galcoartele 3) Iar N. sa ramana. curat,
Laturonii, lcituroanele3). Cum maica-sa 1-a botezat,
Le luara, le-aruncara Ca roua in camp,
In ostrovul marilor, Ca steaua 4) in cer,
In coarnele cerbilor, Ca argintul curat,
In copitele ciutelor, Ca aurul strecurat.
La o fad]. mare
(Auzit dela Floarel Rugaci, Iladia-iud. Caras).

Apa de yard
A plecat N. pe cale, pe curare, Cum sa nu ma vaier,
S'a 'ntalnit cu cai rosii in cale, Ca am plecat pe cale, pe curare
Cu cai rosii cu copite ro$ii, Si m'am intalnit cu cai rosii in
Cu cocii5) rosii cu roate ro$ii, cale,
Cu vcintii6) rosii. Cu cai rosii cu copite rosii,
Caii cu copitele 1 -or 7) calcat, Cu cocii rosii cu roate rosii,
Cociile cu rotile 1-or vatamat, Cu vantii rosii;
Vantii sangele i-or supt Caii cu copitele m'au calcat,
Si de nimic 1-or lasat. Cociile cu rotile m'au vatamat,
Plangea N. $i se vaiera, Sangele vantii mi-or supt
Maica Sfanta din cer 1-auzea Si de nimic m'or lasat.
Si din cer s'a lasat. .Taci, nu plange, nu te vaiera,
Pe N. 1-a intrebat: Caci eu leacu iti voiu da,
.Ce te plangi, ce te vaieri ? Leac cu apa statuta,
far el ii ra'spundea : Boala sa nu te mai ajungd..
.Cum sa nu ma plang,
(Auzit dela aceeasi).

1) Imbaznat (deriv. dela bazna) = alauzit, prostit. 2) Augmentativul dela

galci.-3) Augm. feminin la augur. masculin laturoni.-4) Forma obicinuta in Banat.
5) Caruta. 6) Plural rar in Banat. 7) Substituanta pentru: 1-au.

7 493
 Jocuri copilare*ti
Inainte de a incepe jocurile lor, copiii se impart in cete sau
partide, care de comun sa aleg prin sorti.
La on ce joc, sa pot juca copiii mai mici cu cei mari la
ol al ta.
Nainte de sortire, sa aleg in parechi egale, dupa etate, ma-
rime si egalitate in putere, asa ca sa fie fiecare pareche egala
in putere. Dupa ce sunt top parechiti egali, sa incepe sortirea
sau alegerea, carea sa intampla dupa cum hotaraste majoritatea
ambelor partide, sau sa sa sorteze toate parechile, sau numai
doi dintre cei mai mari si mai tari din ambele partide.
Partida care incepe jocul sa zice dommtoare, sau dinlauntru,
iar ceialalta ascultatoare sau dinafara.
Sortirele sau impartirele cetelor sa fac in urmatoarele
chipuri:
1. Toate parechile sa masoara pe rand pre un bat, arun-
candu-1 unul in maina altuia spre a-1 prinde si cuprinde cu palma,
de cA.te on vreau. Cand unul nu mai arunca batul, atunci incep
a sa masura, mutand fiecare mana sa deasupra a rivalului sau
pre bat, pang in capat. Cel ce a prins batul de capat e in par-
tida domnitoare sau inlauntru, iar celalalt afara sau in partida
ascultatoare.
Daca sa intampla ca cel din capat nu a cuprins batul cu
palma intraga, adeca nu a putut pune, dupa lege, degetul mare
pe capatul batului, rivalul sau are dreptul a i-1 scoate, daca poate,
cu obiectul de joc din mana, prin lovire de trei on in batul care
este tinut perpendicular in mana, sau a-1 trage cu mana stanga
din mana rivalului care-I tine perpendicular, $i care incercare sa
face tot de trei ori. Daca prin lovire it arunca, sau daca prin
tragere 11 scoate din mana, atunci acela este invingatoriul. Si
asa, masurandu-sa toate parechile, sa aleg in partide.
2. Unul prinde cu una sau cu amandoua manile un bat de
unde voeste, iar rivalul sau, intr'un timp anumit, va trebui sa i-1
scoata cu asemenea putere, adeca: daca batul este tinut de rival
cu o mana, atunci trebue scos tot cu o mana, iar daca este tinut
cu amandoua manile, atunci si dansul are voie a-1 scoate cu
amandoua.
Scoaterea batului sa intampla sau prin rapire (apucare) cu
Insalaciune, sau mai vartos prin putere, tragand $i rA'.sucind unul
altuia batul in mana, pana ce cel mai slab este constrans a ceda ;
sau sa pun ambii jos fata in fata unul cu altul, proptindu-sa
unul la altul cu talpele picioarelor, fa'ra a fi permis unuia a sa
scula de jos. Daca cel mai slab a sciapat batul, sau a fost ridicat
de jos de rivalul sau pana acela au ajuns cu spatele la pamant,
cel sculat in picioare trebue sa cedeze batul pi sa sa recunoasca
de invins. Si ast-fel pe rand fac toate parechile pang ce terming.
3. SA masoara cu pasul o distanta de doi, trei, patru sau
si mai multi pasi, spre a sari acea distanta, odata, sau de doua,
trei ori, fara a sta in loc spre a sa mai rasbi (opinti) de nou. Cei
ce pot sari aceasta distanta dupa modul invoelii sunt inlauntru,
adeca apartin partidei domnitoare ; cei ce nu pot, sunt supusi

494
sau afara, in partida ascultatoare. La aceasta sortire sar sau
toate parechile la o distanta potrivita etalii si marimei tor, sau
numai cei doi mai marl $i mai tari, cari apoi au dreptul a'si
alege dintre ceialalti jucatori, Para contrazicere din partea in-
vinsa, partida sa, adeca jumatate din cei ramasi.
4. SA crapa un bat, adeca o nuia de un decimetru lungime
in doua. Rivalii cedau unul altuia dreptul carele sa -1 rasuceasca
mai intai. Apoi hotarasc ca : daca cad ambele parti cu scoarta
d'asupra deodata, la resucirea $i lasarea libera pentru a cadea
ambele de-odata jos la pamant, sau cu spartura, sau unul cu
spartura, iar celalalt cu coaja in sus, acela sa fie inlauntru, se
incepe sortirea.
Cel ce a primit dreptul de a rasuci mai intai, rasuceste de
cateva on sortile in palme $i le lases sa cada libere la pamant.
Cazand sortile prima data cu partea respectivului jucatori in
sus, celalalt ramane a-i fi supus. Cazand insa opus sau cu par-
tile rivalului sau in sus, acela le is in mana si le recunoaste ca
$i rivalul sau, lasandu-le sa cada la pamant spre a-si incerca no-
rocul de invingere. Aceasta sa intampla pang ce au cazut am-
bele pa'rti ale unuia deodata cu partea deasupra la pamant,
atunci acela este in partida domnitoare sau inlauntru.
5. Daca sunt juni sau copii de asemenea marime $i putere,
fiecare 15i tale o nuieluta de 1 dcm. de lung's. Unul din jucatori
face pre nueluta o crestatura, pe altele doua, la mijloc, asa ca
sa fie toate nuelutele egale cu una $i doua crestaturi, d. e. 10
cu 1 crestatura si 10 cu doua. Aceste nuelute le tine unul din
jucatori in mana sau le pune in un clhbati (cAciulh), palarie sau
of a, $i fiecare Isi scoate de acolo o nueluta. Cei cu un cresteziu
sunt intro partida, cei cu doua in ceialalta. Daca sa vorbesc
dela Inceput ca partida cu un cresteziu sa fie domnitoare, bine ;
dach nu, sa mai hotarase odata, $i atunci mai trag doi insi alesi
Inca odata sortile, hotarand, ca cel ce trage intai cu crestezi sa
fie in partida domnitoare, $i cu el toti ceice au tras mai inainte
aceiasi soarte. Daca sunt de puteri deosebite, fiecare trage soarte.
De a tras cea cu un crestezi, apartine partidei domnitoare, adeca
e inlauntru, daca a tras cea cu doua, e afara sau ascultatoare.
6. Cei mai slabi denumesc sau aleg doi dintre cei mai tari
de vatavi. Acestia apoi denumesc pe sotii tor, dar nu deodata
pe top, ci unul eke unul, $i unul, dupes altul d. e.: Cel ce a pri-
mit mai multi partizani are dreptul sa -$i aleaga prima oara deo-
data doi subalterni, iar rivalul sau numai unul. A doua oara, a
treia, etc., tot asemenea; cand ramane unul cel mai slab, e a celui
ce a avut drept a zice a doua oara: it iau in partida mea pe
cutare, adeca a celui de afara.
Spre a fi mai bine inteles : G. a avut dreptul sa-si denu-
measca intai cei doi subalterni deodata. El zice : Eu aleg pe partea
mea pe N. $i 0. Rivalul sau B zice : eu aleg pe C. Atunci N. $i
0. tree la spatele lui G. iar C. la spatele lui B. si tot asa pana
la fine. Apoi sa incepe jocul.
7. Sau cei doi vatavi sa lupta pept la pept (lupta dreapta), sau
8. Sa intrec in fuga la o distanta anumita de toti, sau
9. Sid imping in pumni, sau
10. SA trag in degete, $i cu cel biruitor sunt toti partizanii

495
lui, cari l'au ales din ceata for de vatav, biruitorii sau viceversa,
supusi, sau
11. Sa arunca. doi bani in sus, dupa ce mai intai sa hota-
rase care parte e a unuia din vatavi $i care e a altuia, d. e. G.
zice ica meu e spic., iar a lui B. e cap. Daca cad banii deodata
cu spic, atunci G. este inlauntru; daca cad Insa cu capul d'asu-
pra, atunci B. este inlauntru.
R. S. Molin.

Medicind populard
Usucul de oaie este bun de spalat pe fata $i maini, caci
curfita pielea si albeste. Cand cineva este batut $i se cunoaste
pielea neagra, daca se'nveleste cu o lana, tunsa de curand, nu
se mai cunoaste, adica nici nu mai inegreste.
Turnand apa calda peste lana tunsa, de curand de la oi, se
capita usucul. Apa aceasta este buna de baut pentru cei ce sufar
de . durere de pantece.. (Din satul Marman, jud. Mehedinti).
Cand ii 'cade rcinza= cuiva, este bund balega de cal, oblojeli.
Cand te-ai taiat si curge sange, pui pulbere de pusca, care
opre5te sangele de a mai curge.
Cand =te-a prins trohna. (guturaiul), se pune Mina de porumb
pe carbuni aprinsi si se trage fumul acela pe nari. (Zegaia-Mar-
man jud. Mehedinti).
Pentru durere de ochi, se uda o carpiciana, in apa de vie
$i se pune la ochi, pe cand stai cu fata in susculcat in pat,
sau se picura cateva picaturi din aceasta apa. Acest lichid se
numeste apei vie $i se strange dela vitele taiate la un capat.
Atunci se zice ca vita plange. (BistritaMehedinti).
Rcidcicina de viorele, facuta ceai, este buna pentru tusa.
Zegaia-Mehedinti

Cantece din popor

Foaie verde foi de fraga,
Anicuta neichii draga,
Ce mi-esti galbena $i slaba?
Sunt slaba de neamul meu,
Galbena de dorul tau.
Spus de Vict. P. Ro$ca, sat. Marman -Mete.

Nu ti-am spus, batut de stele,

sa nu vii seara de vreme,
Si sa vii mai insarat,
Cand dusmanii s'au culcat ?
Spus de Costica Popescu, din Zegaia-Mehedinti
Culese de Iosif N. Dumitrescu-Bistrita.
11111111g MMMMMMM

496
 ObTENIA bITORARA-ARTISTIC A

Sculptorul D. Pavelescu-Dimo
Sculptorul D. Pavelescu-Dimo s'a nascut la anul 1870 in
orasul Calafat. Talentul cu care 1-a inzestrat natura s'a manifestat
de timpuriu, caci la \Tanta de 4-5 ani, vazand cum faceau fe-
meile din huma de pe malul Dunarii testuri pentru coacerea
painii, baietelul modela in huma animale de tot felul, pe care
le aseza pe glafurile ferestrelor sa se usuce la soare,opere pe
care mama sa le aprecia premiindu-le cu cate o bataie.

`r,

La varsta de sapte ani, sand trebuia sa urmeze la scoala,

izbucneste razboiul nostru pentru independenta. Calafatul fiind
considerat ca unul din cele mai importante puncte strategice
ale noastre, a fost intarit cu trupe de infanterie, cu artilerie si
cu lucrari de aparare. Copilul a trait in preajma artileriei noastre
in vremea bombardarilor Vidinului si Calafatului. Iii aminteste
si astazi unde erau asezate bateriile noastre si ce lucrari erau
facute imprejurul lor.
Tocmai in vremea aceea a ramas orfan de tata. Dornic de
invatatura fuge spre Craiova, urmarit de gandul de a ajunge la
Bucuresti, despre care cineva ii va fi povestit lucruri minunate.
497
Pe drum este prins de vataseii primariilor jandarmii vremii
aceleia$i adus la casa mamei vaduve.
Fuge insa din nou de acasa $i de asta data izbuteste a
ajunge la Bucuresti.
In capitala tarn, la o varsta asa de frageda, tarn alte mij-
loace, doar cu mintea ascutita a Oltenilor $i cu o vointa nestra-
mutata, urmeaza invatatura claselor prirnare. Nu se multumeste
numai cu atat : urmeaza $i cursuri secundare $i talentul sau
nascut 11 indeamna sa se inscrie la Academia de Arte frumoase.
A fost cel din urma. elevdiscipolal celui dintaiu profesor ro-
man sculptor Joan Georgescu, mort la varsta, de 42 de ani.
La 1897 sculptorul D. Pavelescu-Dimo debuteaza cu, mo-
numental fabulistului Grigore Alexandrescu, ridicat in orasul
Targoviste din initiativa d-nei Smara Gheorghiu si asezat in
gradina publica a orasului in fata primariei. Debutul aduce sculp-
torului critici pline de laude $i pronosticuri de viitor stralucit.
In istoria artelor la noi, ridicarea monumentului dela Tar-
goviste constituie un moment important. Pana in vremea aceea
se credea ca este o fapta patriotica sa se stranga bani roma-
nesti pentru comenzi de monumente in strainatate. Si de °data
se deschid ochii tuturcira ca avem o arty nationals careia putem
sa ne adresam si care este in stare sa ne dea monumente, macar
de aceea valoare ca si cele comandate in strainatate.
Pe cand multi dintre colegii sai de la Academia de Arte
frumoase alergau dupa catedre de desen, dupa functii de custozi
sau directori de muzee, D. Pavelescu-Dimo se sbatea $i se lupta
cu toate greutatile inerente celei mai grele $i mai putin in-telese
arte. A indurat $i a biruit. Nici una din mizeriile omenesti, nici
intriga, nici invidia, nici urachiar a unor colegi autohtoni, pre-
cum si a celor de origine strains , nimic nu 1-a putut abate din
calea ce-si croise singur, pe care si-o alesese, pe care-1 chema
$i calauzea marele sau talent.
Cu rabdare $i harnicie maestrul strabate in timp de trei
zeci de ani un drum lung $i spinosinsa cu atat mai rodnic,
dobandind in tara si in strainatate recunoasterea marilor sale
merite artistice.
Din framantarea lutului caruia i-a dat viata din viata lui,
s'au nascut operele care impodobesc atate piete, galerii $i co-
lectii particulare romanesti, purtand pecetea talentului sau re-
marcabil.
Maestrul ne-a dat rand pe rand urmatoarele monumente :
Monumentul Imparatului Traian din ora4u1 Braila. Despre
desvelirea acestui monument se dau amanunte in revista Ro-
mania ilustrata No. 9 din 12 Dec. 1906.
Monumentul celor cazuti pentru independents din orasul
Pitesti.
Proiectul monumentului lui Mihai Viteazu,monument care
urma sa fie asezat chiar la Calugareni. La concursul interna-
tional, proiectul acestui monument a fost premiat intaiul.
Monumentul lui Apostoleanu la Focsani.
Bustul lui Ion Georgescu, eel dintaiu profesor roman sculptor
la Scoala de Arte frumoase. Bustul acesta, ridicat prin subscriptie
publica, este pierdut pentru tot-deauna: a fost distrus de arma-
tele dusmane de ocupatie.

498
 i

Fig. 1. Monumentul Independentei dela Craiova.

4 E9
cr 74.;:idg. 5

ti

0'
o °

It , ,
." -

Fig. 2. Monumentul Unirii.

500
'; t -
4 Frit-rt,-
"II

,,
..
T., . i
. .;
cm

, 4 r,
' ,:
11, .,..,:
6*s

.. 1,:.

t., v is

prek.iti
. :

.
3

:
tot' ;,.,
".

'

Fig.V. Monumentul Unini.

501
 r.

. .
n
4

5 m.

°
1

s
.,

:0 014'. -
a

,1
#

-4*- J
,
°

?!'

Fig. 4, Monumentul Unirii.

502
 Medalionul Imparatului Traian, pentru vaporul cu acela$
nume.
Monumentul lui Ion Lahovary, la Bucure$ti.
Busturile, pline de viata $i perfect semanatoare in acela$
timp, ale Regelui Carol $i Regelui Ferdinand.
Busturile barbatilor de Stat : I. C. Bratianu, Nicolae Fili-
pescu, Alexandru Marghiloman, Iacob Lahovary, Menelas Gher-
mani, Ioan Lahovary, Cantacuzino; bustul lui Constantin G. Joan,
fost profesor la Scoala de Stiinte de Stat, al Generalului Petre
Gigurtu, al lui Baicoianu, al lui D. Danielopol, al Maestrului D. Ki-
riac, fondatorul Societatii corale 'Carmen. $i bustul artistului
Hasna$.
Monumentul familiei Marincu din Calafat.
Monumentul familiei Stamatopol din Caracal.
Monumentul familiei Bunescu din Muscel.
Monumentul familiei Radovici din Ploe$ti.
Monumentul familiei Faranga din Braila.
Monumentul familiei Fa'rcd$eanu din Bucure$ti.
Neintrecutele capete de expresie in marmurd : Apus vesel
si 'Un veteran, premiate cu medalie de our la expositia natio-
nald din an. 1906.
De la 1909 lucrarile mici se rdresc in atelierul maestrului
Pavelescu-Dimo, cdci artistul concepe $i incepe sa execute eel
mai mare monument militar din Romania : Monumentul Inde-
pendentei, care trebuia sa cinsteasca ora$ul Craiova. Executarea
acestui monument a fost incredintatd sculptorului Pavelescu-Dimo
de energicul $i inimosul initiator General Petre Gigurtu.
Primul proiect acceptat de Comitetul pentru ridicarea mo-
numentului $i aprobat de Regele Carol se afla. in Muzeul Aman
din Craiova.
Monumentul conceput de Pavelescu-Dimo se impune prin
originalitatea sa. Scena pare a se petrece in momentul de fa td,
e plina de viata $i de adevar. Chipul Regelui Carol nu este a$a
cum 1-am vilzut in ultimii ani ai vietii sale, cu aerul martial $i
rece, cu parul inalbit, fata purtand urmele grelei lui chemari ;
nu este Carol Inteleptul celor aproape cinci zeci de ani de dom-
nie, cumpand a tdrii $i neclintita grinda a oranduielii noastre
timp de indelungata pace ;ci e Domnitorul Capitan in floarea
vaistei, chipe$ $i frumos, a$a cum 1-au cunoscut parintii no$tri
1nsufletind pe osta$ii ce alergau la izbanda, fauritor glorios al
independentei noastre.
Dar artistul, pe lane). simtiri pioase, a dat probd de multi
artd in executie. Avand sa glorifice pe Marele Capitan $1 pe vi-
tejii Lui osta$i, el n'a jertfit pe nici unul, ci a dat tuturor locul
cuvenit. Regele sta. falnic pe piedestalul inalt de bronz, salutand
bomba care exploadeazd. La baza statuii se afla executata cu o
minutiositate impecabila bateria de la Calafat. Intre tunari se
vede Capitanul Zanescu scrutand zarea in urmarirea ghiulelelor,
pe cand, ceva mai sus, Generalul Cernat, cu harta in mina, arata
Maiorului Lahovary not adrese pentru rdva$ele ucigatoare. Acest
grup este de toata frumusetea. Varietatea pozitiilor $i a mi$cd-
rilor atat de fire$ti ii dau toata viata. Cu monumentul indepen-
dentei la care maestrul a lucrat patru ani incepe viata vii-
toare a lui Carol cel Mare.
503
 Dupti desvelirea Monumentului Independentei, Regele Carol
a spus : Daca treizeci de generali ar fi luat astfel de initiative,
Cara ar fi fost impodobita cu alte treizeci de monumente.. Tim-
pul dovedeste ca a avut dreptate, caci pe cand generalul Gari-
baldi are in fiecare sat $i ora$ din Italia cate un monument, in
Romania cea bog-ata Regele Carol, fauritorul Romp niei moderne,
$i Regele Ferdinand, infaptuitorul Romaniei Mari, au numai cate
un monument or douti.
Nu e mult de cand un Comitet de initiative, prezidat de
energicul General Gavanescu, a publicat un concurs pentru un
maret monument al Unirii, destinat orasului Sibiu.
Sculptorul Pa velescu-Dimo, indata ce a luat cunostinta de
aceasta, netinand seams nici de costisitoarele cheltueli, nici de
munca uriasa, a inceput a se pregati sa is parte la concurs, $i
la 28 Octombrie 1928 a putut prezenta, conform publicatiilor,
macheta maretei $i originalei conceptiuni pentru Monumentul
Unirii, pe care ii reproducem in alAturatele gravuri.
Un monument conceput in proportii grandioase, prin infa-
tisarea lui $i locul unde trebue sa fie asezat, trebue sa simboli-
zeze pentru eternitate momente din istoria nationals, aratand
fiilor tarii cum sa -$i dea viata pentru tars, a$a cum au $tiut stra-
mosii nostri.
Partea principals a Monumentului Unirii este consacrata
infaptuirii unitatii nationale, destivarsita de marele $1 in veci ne-
uitatul Rege Ferdinand I, ajutat in toate operele $i faptele Lui
mari de gratioasa noastra Regina Maria, care cu abnegatie $i
curaj barbatesc L-a urmat in situatiile cele mai grele prin care
a trecut Patria.
De aceea trebue sa straluceasca in veci ca o stea in fata
poporului acest simbol ocrotitor, purtat ca o pavaza spre granita
tarii de ostasul aparator.
Medalionul din stea, cu capetele Regelui Ferdinand I $i al
M. S. Reginei Maria, are marimea lm. 70 in diametru, marimea
unui om.
Reversul stelei reprezinta un vultur, simbolul victories de pe
steagurile tarii. Imprejurul medalionului sunt gravate localitatile
scumpe noun prin jertfa adusa in cursul luptelor mari.
Figura alegorica a femeii aplecate in fata stelei reprezinta
tarile surori desrobite. Femeia intinde Suveranilor insignele re-
gale, iar pe scutul ce-1 tine este gravat orasul Alba-Iulia, unde
s'a savar$it actul unitatii nationale prin incoronare.
Partite secundare ale monumentului sunt consacrate mo-
mentelor pregatitoare unitatii nationale. Bassorelieful din stanga
monumentului reprezinta intrarea triumfala a Regelui Ferdinand
I $i a M. S. Reginei Maria in orasul Sibiu. Bassorelieful din
dreapta reprezinta intrarea triumfala a primului infaptuitor al
idealului stramo$esc, a lui Mihai Viteazu, in orasul Sibiu, in
anul 1599, unde a tinut primul consiliu de razboiu cu statul sau
major. Bassorelieful din spatele monumentului reprezinta actul
final al unitatii nationale, dupe 323 ani dela primul act sub dom-
nia lui Mihai Viteazu, cu incoronarea Regelui Ferdinand I Si a
M. S. Regina Maria in orasul Alba Iulia, la 15 Octombrie 1922.
La baza monumentului este simbolizata, prin bassorelief,

504
origina poporului romanesc, na'scut din marele popor roman $i
eroicul popor dac.
Acest bassorelief reprezinta momentul cand Imparatul Traian,
inconjurat de osta$ii lui, prime$te solia daca.
Baza intregului monument este reprezentata printr'o stanca.' ,
data fiind asezarea orasului Sibiu langa muntii Carpati. Dintre
resturile inferioare ale stancii $i printre picioarele podului, care
simbolizeaza pe cel construit de Imparatul Traian la Turnu-Se-
verin, se prelinge apa intr'o vasca, aceasta spre a corespunde
cerintelor publicatiei, care prevede asezarea monumentului intr'un
squar inconjurat de multe plantatiuni, formand astfel o atmos-
fera unitara.
Inaltimea intregului monument este de 10 metri, iar supra-
fata este de 96 m2.
Intregul monument va fi de bronz, data fiind conceptia,
care in material de alta natura ar da na$tere la o disonanta
intre figurile alegorice $i baza monumentului.
In fata acestor dovezi de putere de munca, de originalitate,
de conceptie, de activitate artistica desfa$urata timp de treizeci
de ani, ii uram din toata inima sa traiasca Inca multi ani sana-
tos, ca sa impodobeasca Cara cu multe alte monumente grandi-
oase ca Monumentul Independentei de la Craiova.
Anton Oprescu.

Despartire
Cu gand mi-e 'mprejmuit surasul, $i ma doare
Manunchiul amintirilor din glastra,
In care azi au inflorit iar lacramioare
Inseninate de iubirea noastra
Din caldul fraged al vegherii tale
Mi-am impletit cununa de sperante
Si din privirile-ti rasfrangeri de opale
Am insailat neba'nuite stance
Am strans din zambetele tale vii
Ca o albina auritia miere,
Si 'n stupul amagirilor pustii
Am pus-o : prima mea durere...
5i-acum, cand inflorira 'n mine lacramioare,
Acest buchet ti-1 dau la despartire,
Ca sa-ti aduci aminte de intaiul soare
Ce-a luminat intaia mea iubire
Aurel Chirescu.

505
 Descantec
de Sabina Paulian.

Dragoste privighetoare,
Flacara palpaitoare,
Dor strain,
Din zari straine,
Ce te'mbie catre mine?
Gem salcamii grei de floare,
Arde macul in ogoare,
S'ascund taine prin desipri
Si s'alunga'n luminkuri
Epuraii campului,
Adierea vantului,
Cu nadejdea gandului.
Nu to poarta nici un vis
Spre alt suflet mai de§chis ?
Langa mine tace vantul,
Pasul meu arde pamantul,
Ochii mei zaresc prin ceata
Vremea rea de dimineata.;
Mi s'alinta inima
Doar cand cade grindina;
Doar cand tuna si trrisnete,
Chipul meu se'nvesele§te.

Nu ti-e teama pentru tine,

Dor strain, din zari straine?
Fugi de tristul meu indemn!
Cine stie ce blestem
Mi-a dat mersul leganat,
Ochi ce and sub sarutat,
Maini subtiri si buze reci;
Si, de vii sa ma petreci,
Am casuta langa crang
Unde §ipotele plang,
Unde cata ca'prioare
SA' s'adape la isvoare,
In gradina umbra deasa,
Cuib de dragoste in leash'
Si'n crangul invecinat
Crengi tari pentru spanzurat.

506
 Rumanii"
Crampei dintr'o povestire
de N. Ploppr
$i zici ca sa vede zarea 'nsangerata?
D' apai.
Asta nu e lucru curat.
Aruncat in spinarea roibului buestras, mos Beuran, judeciu,
fu intr'un suflet la piscul cu streaja. Erea 'n cumpa'na noptii. Lim-
bile focului se zareau mari. Parjolul s'apropia de malul Jiului.
Un card de cocori goniti de foc falfaira de-asupra padurii.
In vale spre Paspau, s'auzi un cronca'nit de corb.
Semn ram, ma tata : sa stii c i iar ne calca Tatarii. Daca
trece parjolul $i dincoa de Jii, nu mai e nici o nadejde. Ei, acum
nu cred sa fi trecut nici Oltul. Dar cu caii lor, intr'o zi de goana
sant aici. Poate-or prada numai intre Olt $i Jii. Cine poate sti?
Numai bunul Dumnezeu stie. Noi, pana mai e timp, sa dam de
veste satelor.
Dinspre Cucuieti s'auzi un tropot de cal. Venea de-a-dreptul
spre ei.
Trebue sä fie de-ai nostri, zise Nan, tresarind.
Ca dor n'ai crede ca e tatar. Hei, pan' sa vie ei, e taina,
nu gluma!
Calaretul ajunse. Erea Tatu dela Cucuieti, Se vazuse 'n sat
focul primejdiei $i venise sa van ce-i.
Si stand acolo la sfat ingrijorati, una dupa alta venira is-
coade calari : dela Stramba, dela Radina, dela Orodel, dela Pa. pau,
dela Glogova $i dela Dragnei.
Pun ramasag ca. sant Tatarii, Intari din nou mos Beuran.
Un fior de ghiata se strecura in sufletele iscoadelor. Parea
ca inimile nu mai bat, obrajii prindeau fata turtei de ceara, iar
ochii se deschideau mari, spariosi.
Nan, Insa, suflet amarat, nu prea se pierduse cu firea asa'ndata.
D'apai, oricat ar fi ei de-ai cornii2), n'o sa-mi dau eu pielea
pe nimic. N'o s'apuce sa ma paleasca ei intai. Dac'oi da ochii
cu vr'unu, sa vedem: ii da vremea indemana s'o ia la fuga?
Sa, mai ma pitul ca 'n hal an, si tataru sa 'mi ia oitele de
lunga mine.... un ala, o schima, ratacit sangur in poiana crangu-
lui !... Zau dac'as fi avut ce trimete pe lumea-ailalta dintr'un dat !
E buna $i fuga si frica, ma Nane, ca-ti apara pielea, zise
Dragu dela Radina, ca stii to vorba batrana : viteaz sä fii, dar
nici de fuga sa nu-ti bati joc.
E buna pentru iepuri, nu pentru Rumani, sa ra'sti Nan.
Mos Beuran era mai batran ca toti si vorba lui mai cum-
panita:
E buna $i frica, e bun $i curajul ; fiecare cu rostul $i cu
timpul ei. De-ocamdata, sa nu ne pierdem cu firea, c'avem timp
destul. Cum II spusai mai nainte lui Nan, cred ca nici n'au tre-
cut Oltul. Dor n'o sa treaca prin foc. Numai dela Jii, cat mai e
pan' aici !.., dar dela Olt? E cale lunga. De data astadac'or fi ei,
1) V. Flamura, An. VII, No. 2 §i 3. 2) ai dracului.

507
vad ca ne vestird din vreme. Cand am hota'rat eu sa se faca
streaje de nabet 1), am stiut eu ce-am oranduit.
Toti ascultau far. sa 'ntoarca o vorba. Din cand in cand
iii mai aruncau cu teama. ochii spre rasarit. Focul era departe,
$i totu§ para. tatarii stau sa pice. Frica ii apropia mereu.
Vitele noastre ale Pietrenilor, toate le bagam in Toaea ; voi
Orodelenii le duceti la Drhgnei, Cucuiatii la Scapau; ale Glogove-
nilor, fiindca sunt mai putine, pot vent cu ale noastre. Radinenii sa le
duca spre padina vulpii. Tot beuci adanci $i locuri ferite. Si de-o
da de unele, tot n'o sa ne afle ei toate ascunzatorile. Apai noi,
care pe unde-om putea, duph' cum ne-am asternut din vreme: in
gropile cu bucate, in argele, in barloagele du'prin paduri. Care-
§i cu pitulusu si cu norocu lui. Ca sa nu dam vama nimic Tata-
rului, iar asta nu se poate. Dupa ce-o trece prapadu, ne-om mai
intalni $i -om mai vedea care mai santem, care nu. In hal'an, din
vite ne-au mai pagubit, dar din oameni aproape mai nimic.
A luat dor pe narodu lui Darla, dela noi, spuse Ulea dela
Glogova. Il pusasa dracu sh le dea chiot, cand ii luase oile.
Pai, cum it luasara, mai ? ca para. l'am vazut pe vara, gral
cucueteanu.
L'au dus pana'. dincolo de Olt, §i-acolo intr'o seara, cand
sa duca vitele la apac'au luat atunci Tatarii sums de vite din
alte parti s'a facut nevazut p'in papura baltii. Nu mai §tia 'nco-
,

tro s'o ia, sa nemereasca acasa ; dar a luat-o tot spre scapatat, si
1-avem si-acu la oi.
Fiorul de teama nu se deslipea deloc din sufletele celor ce
priveau din piscul cu streaja spre focul dela rasarit. Vorba iesea
stanjinita, pared scoasa cu clestele. Fiecare insa cauta a-$i ascunde
teama, cautand a fi mai slobod la gura.
Dar vorba erea de prisos. Timpul nu trebuia pierdut. Doar
caii, razletindu-se, isi cautau un fir de iarbh mai irageda.
Tacerea se Elsa tot mai Brea asupra sfatului din piss.
Acum, ce-o da bunul Dumnezeu! Sa facem fiecare cum
credem mai bine. Ce ne-o fi scris, al nostru e. Cum om fi ursati.
Sa mai trimeteti din cand in cand la streaje, sa lua;i vesti.
Asa 'ncheie mo§ Beuran, judeciul, sfatul din Piscul cu streaja.

La vision
On voit toujours pendant la nuit
h la lumiere de la lune
Son chemin ;
On voit parfois pendant l'orage
a la lumiere des eclairs
Son chemin ; r
On voit une fois pendant la vie
a la lumiere de l'esprit
Son chemin!
Nicolae Segarceanu.
1) Una'ntr'una, necontenit, mereu.

508
 L'immortalite!
Pourquoi la soil de l'eternite?
Coeur inclecis, toi qui veux voir
Les jours plus tot passes,
A quoi to peut servir feternite ?
Seulement l'empire de la mort est eternel.
Mais si les choses changent,
Si les faits passent,
Le changement est eternel.
Pourquoi alors la soif ?
L'instant qui passe renferme en lui
plus que reternite !

Indra
La cause et la fin sont dans l'ombre ;
Rien n'est stir que le poids, la figure et le
nombre.
Rien n'est stir pourtant :
Le poids ?Rapport etabli des mortels,
effet d'une cause inconnue.
La figure ? Mernoire imparfaite! Ott est
le temps ? Realite, duree...
Le nombte? Fleas ! Infini, resulte de ma
conscience emue....
En face de l'univers,
La cause et la fin sont dans l'ombre ;
La realite, effet de mes sens, est sombre ;
Rien n'est stir dans le monde que I idee....
0 Divinite !....
Nicolae Segarceanu I).

1) Despre autorul acestor versuri, tanAr student. oltean, rapit de curand

vietei si marilor sperante ce se puteau pune in viitorul sau, vom da cateva notice
mai trirziu.

8 509
 In noapte
Ma Douleur, donne-moi la main.
Baudelaire.

Teindura. tu, Durerea mea, de mine,

A pleaca-te spre cel care to cheama
Sub ne'nduratul luciu de amnia
Al noptilor ce'ntuneca destine.
Zadarnic lupt cu-a pustiirii gama
Si'ndemn umil iubirea sa m'aline.
De unde'n jur se plazmuiesc mine
$i aripi reci ce'n umbra se destramia ?
Candva to -am parasit semet, Durere,
Si-am ras de dorul florilor cu roua,
Nadajduind sarbatoresti himere.
Sunt singur. Impietrit e tot $i rece.
Durerea mea, cu vorbe vecinic noun,
Da-mi mana to si'n noapte ma petrece!
M. D. Ioanid.

Psalm
Te-am cautat, Parinte, $i Te-am cerut in toate :
Cand in aprinsa ravna, cand in zada'rnicie ;
Caci stiu ca ai putere in tot ce nu se poate
$i'n Tine-i tot ce-as crede Ca n'ar putea sa fie.
Departe sunt de Tine, dar Te presimt aproape,
$i'n praguri de ispite mi-apari ca o mustrare ;
Te-adun, vanjos, din spatiul de cer ce nu Te'ncape,

cu umilinta insa ,
Te'nchipui pretutindeni in razele de soare.
Iii jinduesc puterea
Ca' ci nuindraznesc vre-o fapta cu-a Ta sa mi-o asamui,
Ci dimpotriva : vesnic o fericire, stransa
Prin omeneasca truda, cu'ndemnul Tau o dramui.
Inving orice'ncercare ca sa-Ti urmez povata ;
Dar nu-Ti cer niciodata un drept ce nu-i al meu,
Iar daca.-Ti milcui moartea cand inca-mi rade viata,
Nu crede : e o ruga ce, par'ca n'o spun eu....
Aurel Chirescu.

510
 Prin ploae
Mirosul crud de crengi si ierburi ude
Mi-ademeneste pasii pe poteci.
Eu nu te-astept de-o vreme sa mai treci,
Doar inima-mi asculta si aude
Fosniri de pasi, naluci tarzii si crude,
Spre care 'ntoarc cu spaima ochii reci.
Ce mult ma tem de-atata 'ncremenire !
Ce mult at vrea sa'naintez un pas!
Te chem usor, in soapta ffira glas :
Tac brazii 'n juru-mi beti de neclintire.
Te strig mai tare....: nici o tresarire,
Nici un ecou.... Ce singurit-am ramas !...
Cu ochii 'nchisi, prin ploaia linistita,
Pe urma gandurilor ce rasar,
Colind si urc un luminos calvar.
Un strigat ? !... Nu... vre-o pasa' re rania
A piruit.... Poiana-i neclintita,
Doar eu ma sbat, $i tremur, si tresar...
Sabina Paulian.

Note critice
Un mInunchi de florii de camp
Datoria de cronicar literar constiintios are, va asigur multe
exigente. Ti se trimet, omagiu nu totdeauna interesat, fel de
fel de publicatii. Pe cat iti e cu putinta, cauti sa te achiti cinstit
de indatorirea ce-ti impune asemenea politeti : pe unele nu le poti
decat ra'sfol, iesind din competinta to ; pe altele, mai repede or
mai pe andelete, le citesti. Este o corvada uneori ; satisfactia ce
ti-o dau insa cutare scrieri, te rasplateste de plictiseala altora.
S'au strans pe masa mea intr'un colt o gramada de volume
de poezii. Si le-am ales anume pe cele ale stihuitorilor din pro-
vincie. Banatul, Ardealul, Bucovina $i Oltenia formeaza grosul
teancului: descentralizarea poetica I

Mai bune, mai putin bune, or mai rele,despre cele mai multe
din aceste carticele a$ putea zice : intocmai casi omul, habent sua
fata libelli. Vezi pe cea de acolo? Ea a trecut modesty $i ne-
observata, ca multe carti ale unor scriitori cari, traind departe
de viata sgomotoasa a Capitalei, nu s'au putut bucura de atentia
si pretuirea ce ar fi meritat-o. Lipsiti de cuvantul bun al unei in-
curajeri venite la timp, o seamy de tineri cari, fara a poseda Inca
amploarea unor aripi ajunse la maturitate, dovedeau insa inve-
derate insusiri, $i ici-colo cate o realizare promitatoare, s'au des-

511
curajat $i au renuntat cu totul la literature. Cate talente nu vor
fi ramas sterpe din pricina aceasta!
Pentru acest motiv m'am simtit dator sa nu arunc cu dis-
pret nicio carte din cite mi se trimet, ci, cu cheltuiala timpului
$i ochilor mei, sa ma plec cu buna-vointa asupra paginelor lor.
Fara. prevenire de niciun fel nici complezenta plata, dar nici
pornire, abordand o carte, ai de cele mai multe on $anse de a
lace vreo descoperire placuta, partial macar $i deci de a putea
spune cate o vorba buna de autor. Sunt rare cartile de care sa
n'ai sa spui nimic, fiindca nu gasesti absolut nimic bun or fru-
mos in ele. Cat despre cele rele, cele pernicioase $i se gasesc
$i de acelea o datorie de con$tiinta iti impune sa le denunti.
Cu aceste ideiprofesiune de credinta in materie de sim-
ple cronica literary ce facem $i noitrecem in revista cele cate-
va volume de poezii ce urmeaza.
Caier de iubire
Versuri de Mia Cerna, Lugoj, 1929, Tip. National.
Fosta colaboratoare la .Luceafarul. $i la alte publicatii din
Banat a strans in buchet plasmuirile sale poetice de dinainte $i
de dupe razboi, versuri de facture corecta Si inspiratie sincere,
cu un pronuntat caracter femenin. In ele tristul mirt se imple-
te$te cu trandafirul parfumat. Iubirea poetei e candida, timidd,
susur dulce $i discret, marturisire $optita, pe care abia cuteaza
sa o trimita Solitarului. ales:
Cand freamata zefir de seara
In preajma geamurilor tale,
De se strecoara prin perdele
Mireasma dulce de petale
5i-o leagana prin odaita
Purtand-o lin in valuri grele
Spre capataiul tau, iubite,
SA. $tii ca's gandurile mele
Ce susura $i se framanta
In jurul tau palpaitoare,
Cu svon de $oapte ne'ntelese
Si cu miros suav de floare...,
Si tot a$a de ginga$, suferintile iubirei desamagite se dra-
peaza in vestmant de retinuta dignitate $i plansul in adevarata
poezie:
Din caldul ochilor isvor Azi n'am mustrare pentru voi.
Desfaceti-va 'nceti$or, Va scurgeti in prelung §ivoi,
In salba, lacra'mi, va 'nsirati Ca ploaia calda'. de April
Si picurati... lin picurati... Pe-ogor sarac, uscat, steril...
Domol ca susurul de foi Mi-e sufletul pustiu ogor
In tremurat de svonuri moi; In care flori nu mai inflor..
Ca unda line -a apelor Iar cele care-au inflorit
VA pravaliti u$or, u§or... Aveau potirul otravit....
Desigur ca nu toate poeziile din acest volum sunt deopo-
triva de reu$ite; daca influenta Co$buc-Goga-Farago se invedereaza
ici-colo, talentul poetei este insa $i mai invederat. Nu va fi in el a

512
deosebita originalitate ; nu vei fi gland aci vantul care sufla pe
deasupra piscurilor pustii si stancoase ale gandului creator ; vet
gasi insa sinceritate $i gingasie in sentimente $i expresie, un su-
flet delicat de femee $i un foarte onorabil talent, ceea ce este
mult, cred.
Am mai cita, de ne-ar sta in putinta, versurile (Din caierul
iubirei', cu care se de$chide volumul, $i care sunt dintre cele
mai frumoase. Pentru sfarsit reproducem minunata inspiratie dupa
modelul popular :
Bade, dorul dumitale
E ca frunza pe carare:
Bate vantul $i-o ridica,
Cine $tie unde pica !...
La neveste
In fereste,
La fetite
In cosite
Dara dorul meu, badita,
E ca peatra pe ulita:
Toti o calca in picioare,
Ea ramane statatoare...
Punte peste veacuri
de Eugen Constant, Tip. ,,Prietenii $tiintei", Craiova, 1929.
Poetul i-ar fi putut spune: Glasuri de Apocalipsi. Caci este
in volumul de fata, mai mult $i mai pronuntat decat in cele an-
terioare ale autorului, o poezie bizara, o atmosfera apasatoarP,
in care se respira greu, dar in care de asta-data palpita cu ade-
varat suflul unei creatiuni de iluminat. S'ar zice un anahoret al
cre$tinismului primitiv care, la lumina unei profetice inspiratii,
are viziunea orgiacului tumult al vietei unei moderne Sodome $i
care, cu glasul din alta lume al lui Iohanan cel Inchis in besna
oarba a tainitei lui, profera infioratoare imprecatii. Ascultati bu-
nioara acest (Strigcit In pustitt, :
Vai de tine, Betsaido ! Vai de tine, Horazine !
Clopotele nu mai sung nici vecernii, nici utrine ;
Ati insangerat cu pietre zorii-atator dimineti,
Va va nimici blestemul prigonitilor profeti !
Cu fatidice vibratii ceasul pocaintii bate...
Es din vagauni de temple carduri negre de pacate ;
De sub boltile minciunii cad columnele de gips...
Va va fulgera Iehova cu urgii de-Apocalips
Puii de naparca-ai lumii i-ati crescut cu sani de muma,
Ati culcat in leagan mon$trii, le-ati fost ingerilor ciuma ;
Steaua ce-a lucit in iesle urea drumul spre Cal var :
Va va pironi Satana cu ochi groaznici de talhar !

513
 Le-ati dat magilor in frunte lovitura de maciuca,
Ati vrajit barbar in pesteri cuiburile de naluca ;
Pasari, ape, nori $i frunze dorm in fund de vremi adanci:
Va vor prohodi Ciclopii sub rostogoliri de stanci !
Vai de tine, Betsaido! Vai de tine, Horazine !
Ati ina'bu$it ecoul proslavirilor cre$tine ;
Peste voi starni-va cerul uragan de jar $i fum,
bra templele minciunii se vor face toate scrum!
Mai toate compunerile volumului sunt in acelas ton $i aproape
in aceea$i forma de vers, forma adecvata fondului. La o viziune
macabra, apocaliptica, a realitatei vietei, corespunde o bogie de
imagini $i epitete, variata forma de colori sombre $i mohorate.
Este in aceasta carte o unitate pe care n'o aveau cele de mai
'nainte ale d-lui Eugen Constant, $i prin aceasta un progres mai
mult in realizare. 0 fi, nici vorba, mult retoricism in paginele
acestea ; or cum insa, ele impresioneaza $i nu se uita u$or.
Ancore
Poezii de loan Al. Bran-Lemeny. Bra§ov, Tip. A. Mure§ianu, 1926.
Autorul, unul dintre codirectorii nouei reviste bra$ovene
.Ritmuri., a publicat acum trei ani voluma$ul a carui soarta a
fost sa ramana prin rafturile librarfilor mai mult decat in biblio-
teca iubitorilor de poezie. 0 soarta nemeritata, va asigur. Corn-
punerea liminara, acea cu care se deschide volumul $i care e
carte de vizita, profesiunea de credinta poetica a mesterului sti-
huitor, v'o dovede$te dinteodata :
Mi-e inima un melc de mare Atate $opote s'au strans,
Ce are o casa fermecata... Ante scancete $i hohot,
$i orce zvon din departare A tat amar $i-atata plans,
Traieste 'n ea o viata noua. Ca melcul $i-a uitat durerea,
Iar cand apleci urechea, tainic, De-al suferintelor extaz...
Spre usile miraculoase, Ce-i pica' tura lui de jale
Auzi povestile straine In sbuciumul unui talaz ?...
Curgand ca dintr'un mistic ghioc, Lasandu-$i chinul sau aiurea
$i fosnetele de suspine, Uitat pe margine de drum,
$i toata gama de noroc. El freama' ta ce-a plans padurea,
In casa-aceea fermecata El canta-al marii plans acum....
Nota mistica-umanitara este cea predominanta in poezia
d-lui Bran-Lemeny, $i cea mai sincera ; ca un derivat al ei vine
in al doilea rand cea patriotic-satirica. De aceea compunerile in-
trand in ciclul Religioase= sunt cele mai isbutite. Inlaturand din
ele elementul declamatoriu, raman cateva poezii de pura inspi-
ratiune, putand rezista $i unei critici mai pretentioase ca a noa-
stra. Astfel e sonetul adresat celor
Insetosati $i rataciti in cale,
Voi ce visati o lume mai senina....
. . . . . . .
Veniti la mine, la isvorul vietii,

514
 La apa vie, vecinica .
. . . . . . . .
VA dau bagheta magica a milei
Si tutulor luci-va astrul zilei ;
VA dau toiagul vajnic al credintei,
Stapan maret pe coasa suferintei;
VA prind de umeri aripa iubirei ;
Si yeti pluti sorbind parfumul firii
Daca in fata atotputerniciei Domnului autorul se pleaca
smerit inchinandu-i jertfa tamaia credintei sale, atitudinea sa e
darza, barbata $i glasul sau biciu de foc inpotriva ticalosilor ac-
tori din cCircul vietei', chemand impotriva-le mania Pedepsito-
rului drept, care,... .Brazda groasa a minciunii s'o intoarca $i s'o
franga,...

S'o rastoarne fara mila....

Prefacand in praf naprasnic ce-i minciuna $i decor.
Insa seva va ramane, seva 'n veci neperitoare...
Va tasni la primavara din o mie de izvoare,
Si din viata ei curata $i eterrra $i senina
Va resfrange $i in inimi poate-o raza de lumina.
Arabescuri
de Const. Jules, Tip. Prietenii Stiintei", Craiova, 1929.
Dupa. .Icoane., aceasta noua culegere de versuri a unui ta-
nar bine inzestrat, insemneaza o fagaduiala in plus $i o speranta.
Sunt exercitii de inalta $coala in ucenicia poetica. Tehnica ver-
sului este definitiv cucerita, dar aceasta e ca'stigul cel mai usor.
0 versificatie corecta, stralucitoare chiar uneori, nu e suficienta:
ea nu salveaza de caderea in neant pe multi scriitori, $i nu numai
din cei tineri, daca fondul poetic e sarac. 0 spunem aceasta in
general. In cazul nostru, o seamy din compunerile Arabescuri-
lor. ne satisfac $i prin inventiune ca $i prin forma.. Citam intre
acestea : .Ruga., 'Elegie', (Nedumerire= $i Satana., incisiva
gravura beaudelairiana. Reproducem pe cea d'intfli:
Doamne,
Un porumbiel alb am prins,
Cu el in brate am ingenunchiat
Si cu credinta m'am rugat
Tie.
Daca-ajunge pa'n'la Tine, Doamne,
Porumbielul meu
Cu gandul meu,
Asculta-mi rugaciunea
Facuta inaintea
Lui :
Coboara bunatatea Ta
Cu falfairea Lui de nea
Si risipeste 'n vant
Durerea mea.

5/5
 D-nul jales este foarte tftnar. Talentul sau, in formatie, mai
are pang sa se personalizeze. De aci amestecul de sinceritate cu
poza, cand sentimental $i duios, cand cinic $i brutal, aci de in-
spiratie proprie, aci influentat de cutare, cu procedee poetice
Radu Gyr bunioara. Dar, vorba fabulistului nostru:
.Astfel se incep toate : vremea desavar$aste
Orce inventa omul, orce spiritul naste.
Priveliqti qi Reverii
de Lucian Costin. Tip. (Cartea Romaneasca, Timisoara, 1929.
Autorul fecund, prea fecund, al Banatului, din a carui bo-
gata activitate se desprinde opera pozitiva a colectiei sale de fol-
klor banateanpentru care merits $i multamita si indemn la per-
severare in aceasta directiune ne trimite cu un nou anotimp
o noua carte de versuri. Prima parte: .Ecourile veacurilor. in-
chipueste un poem, legenda a secolelor pamantului romanesc.
In versuri libere de orce alta discipline decat acea a unei rime,
lungi de cate 30 de silabe unele, poetul o is dela omul preistoric,
facand sa defileze inainte-ne pe ecranul geografic carpatin ca
ni$te care alegorice la serbarile populare Dacii, Getii, Roma-
nii, Barbarii, Voevozii $i Cronicariiacestia intr'o limbs ad-hoc,
pe care autorul o imprumuta scriitorilor de letopiseti, apoi Fa-
nariotii, Cuza-Voda, Carol I. Ferdinand I $i la urma Noi si Voi,
Epigonii. Urmeaza apoi un numar de poezii in care simtul poetic
se invedereaza, fragmentar mai mult, dar cu un succes mai pro-
nuntat in pasteluri, in care isbuteste a realiza tablouri evocative,
cu imagini fericite, ginga$e sau puternice, ca in: La bisericd,
Tdrziu de noapte, Dimineata, Prin sat, Seceta, Dupd ploaie §i
Toamnd, sau in inceputul din .Crepusculare. :
Margean crepuscular topit
Din munli
Se scurge lene$ pe razoare.
De pe bronzate ramuri de-alunis
Il strange noaptea 'n poala pe furls.
Pe-o cararuie trece somnul aromit,
0-apuca agale printre ierburi,
Cu mama lui de Inger falfaind,
Pe toate sa le tie adormind
Orcine vrea, dupe cuviinta, sa dea Cezarului ce este al Ce-
zarului, va recunoaste ca d-1 Lucian Costin recte profesor I.
Costinescu este un muncitor harnic, dotat cu cele mai nobile
intentiuni, un promovator al culturei nationale in Caransebesul
sau bogat in frumoase initiative, chiar dad]. n'are totdeauna
norocul sa infaptuiasca toate cate le-ar vrea desavarsite.
Fulgi
Versuri de Al. Negurd, Arad, Tip. G. lend, 1927.
Dupe primul sau volum .Sarmanul pescar (versuri, 1926,
Arad),din care am pastrat impresiunea de a fi intalnit un bine
inzestrat talent poetic cu o latura sociala pronuntata (n'am uitat

516
Zidarii, Tipograful, intre allele) .Fulgi. confirma parerea ce
ne-am fa.cut-o dintru inceput. Avem de a face cu un poet liric,
a carui sensibilitate se traduce in imagini vii, dinamice. Proce-
deul nu e nou in literatura noastra de azi; el e insa folosit in
chip fericit, cu masura inteligenta dozat $i totdeauna sugestiv,
ca in exemplele urmatoare, luate din cele d'intai pagini ale cartii:
Un alb, bolnav de prea mult soare,
Se 'ntinde in pustietatea din coridoare,
Prin linistea carora trec tacerile invesmantate
In albele, nespus de albele halate. (Spital, p. 11).
Caldura, gonna de undeva de departe,
A venit la not pe aripele lui Marte.
Iata-o.... culcata, pe crengi mugurii desghioaca
Si-i vrajeste : sa 'nfloreasca, sa rodeasca si sa se coaca.
(Primavara, p. 17).
Vantul, de tipatul zorilor desteptat,
Linistea padurilor a tulburat;
Umbrele copacilor se chem cu semne tacute ;
Beteala, cazuta din soare,
Se desira din jurubite nevazute (Peisaj de primavara,
p. 19).
Pastelul este genul in care exceleaza d-1 Negura, cu cali-
tatile de viziune picturala a lucrurilor. Peisagiile sale insa nu
sunt imagini moarte, proectiuni fixe imobilizate pe ecranul cu-
vintelor ; ele sunt un mijloc, nu un scop, intru cat urmeaza pe
aceasta cale deturnata sa ne puny sufletele in stare de recepti-
vitate, modelandu-le apoi huma docila $i turnand in ele rand pe
rand picaturi din filtrul melancoliei, al induiosarei, al milei, al
inaltarei gandului spre Cer, cand
1\ilana'mi se ridica, la o porunca neauzita spre frunte.
Si cateva clipite intre mine si cer dainueste o punte.
Fara indoiala ca, dach autorul acestei culegeri de poezii,
de un desen atat de precis si insufletite de un puternic sentiment
poetic ar fi trait in Capitala si ar fi frecuentat cafenelele literare
ale Bucurestilor, numele sau n'ar fi azi cu totul necunoscut pentru
unii din cititorii nostri.
Ne facem placerea a reproduce, pentru sfarsit, al sau .Pus-
tiu de Toamna.:
Copacii sunt toti de carbune ;
Soarele nici nu rasare, nici nu apune.
Ziva-i ca o seara ceva mai lunga.
Pe campuri vantul cu ploaia se-alunga.
Pe drumuri de tara azi nimeni nu vine.
Din funduri de padure se-aud piculine.
Si glasul for cade si 'n mine $i 'n tine !

517
 Nu'i nimeni pe-afara. Cad picurii grei
Si smulg de prin tei
Suvite, suvite de galbene foi,
De-i lasa, saracii sa tremure goi !
lubito, pustiul se lasa pe noi...
Turnuri
Poezii, de George Voevidca. Suceava, Ed. Orendovici, 1928.
Dela celalalt capat al tarn, Inca un suflet care 'si trimite in
dar o cupa aromata, in care =dorm milenarele binecuvantari..
Pentru a culege acest rod al sufletului, poetul s'a coborit in sine:
Si ademenit de tainicile departari,
Eu in adancul meu fecund
Tot mai afund
M'avant si ma 'nmormant...
Sub bolta de ecouri plina
Infasurat in neguri grele
Isbesc in stratele rebele,
Urnesc, halucinat,
Captivele splendori ce plang rugina...
Eu sunt minerul propriei mele forte.
La lumina poeziei, minerul descopere o viata necunoscuta
In atate lucruri pe care ochii profanilor nu le vad, fie in larmui-
rea zilei, fie in ceasurile ccand tacerea umbla pe fine talpi de
umbre, : Turnuri, Dornul (cu imagini plastice $i foarte bogate
resurse de vocabular $i efecte armonice), Vasul-Fantomzi, Clo-
pote in toanznd, creatiuni poetice din cele mai reunite.
Tot propriu-i suflet insa e mina cea mai bogata pentru poet ;
in el se oglindeste firea, cum se oglindeste cerul in apa, limpede
sau innorat. Noapte de yard, Clar-obscur, Burd de toamnd, Pri-
yelisti intomnate, Ainurg, sunt remarcabile peisagii sentimentale,
proiectate in planul plastic al unor stari sufletesti ale bine inzes-
tratului poet bucovinean. Flageolet, ca intr'un teatru de umbre,
aluneca pe dinainte-ne vesnica poveste de dragoste, cu iluzii, spe-
rante, visuri, imnuri de slava. $i apoi lacrimi si regrete si tristeti.
In partea din urma a volumului: .Insula taciturnas poetul
aduce si cate o nota filosofica $i sociala, dar nu aceasta e cea mai
de seamy fata a talentului sau, care e uric in primul rand.
Incheem aceste pagini cu regretul de a nu putea reproduce
in intregime, din pricina economies de spatiu, macar una din poe-
ziile d-lui Voevidca.
C. D. Fortunescu.

518
 ObTENIA 0111)TVRAbA
Mi*carea culturala in Craiova
Societatea Prietenii Stiintei, a continuat seria conferin-
telor sale din 1929 dupl. cum urmeaza:
28 Martie 1929, d-1 Prof. A. Vasculescu: Dasccilii ardeleni
in Craiova.
8 April . d-1 N. N. Saveanu : Chestiuni de pschologie.
14 . . d-1 M. Berceanu: M4carea culturalci in ca-
p itald .
21 . d-1 Prof. univ. C. Stoianovici : Invataminte
din chestiunea optanlilor.
28 . Parintele Gh. I. Ghia : Religie .Ft. $tiinfa.
29 . d-1 Dr. N. Lupu: Datoria generaliei noui.
.
Dupa vacanta inregistram pe urmatorii :
3 Noemvrie 1929, d-1 G. Giugiuc, magistrat : Pictura lui
Grigorescu (cu proiectiuni).
17 d-1 1. G. Oanta : Stabilizarea monetara
romcineascci.
24 . . d-1 Prof. Vas. Mihailescu: Cele trei Dacii:
traca, romand i romdnd.
1 Decem. . d-1 G. Mil.-Demetrescu: Craiova de altcl
data, 1830-1850.
8 . . d-1 Prof. univ. Anibal Teodorescu: Demo-
cratismul actual.
15 . . d-1 Al. Otetelisanu : Bazele consolidcirii
Romdniei Intregite.
22 . . Sf. Sa Pr. Toma Chiricuta: In fala vigil.
* * *
Universitatea libera Prietenii Stiintein si-a reinceput la
4 Noemvrie cursurile, in localul Bibliotecei (Amu., tinsand trei
prelegeri saptamanal, in cuprinsul urmatoarelor trei cicluri :
Lunea : Chestiuni de filosofie.
Miercurea : Carti 5i oameni.
Vinerea: Chestiuni giinlifice.
S'au facut lectiile urmatoare :
D-1 V. G. Sandulian : 1) Introducere In filosofie. 2) Din fi-
losofia veche.
D-1 Prof. Mihail Uta : 1) Introducere in estetica. 2) Princtpii
generale.
D-1 Prof. C. D. Fortunescu : 1) Raporturile dintre carte .p*
om; 2) Simfonia fantastica, roman de Cezar Petrescu ; 3) Pe
drumul Damascului, poezii religioase de Al. T. Stamatiad ; 4)
Vlaicu Vodcl, drama de Al. Davila; 5) 0 viafa de om: Al. Vlahuta ;
6) Pe Arge in sus, versuri de Ion Pillat ; 7) Propaganda ronzd-
neasca prin carte: Claudiu Isopescu; 8) Ambasadorul cultural al
Romdniei : Profesorul N. lorga,
* * *

519
 Cercul Cultural al Corpului Contabililor a continuat con-
ferintele sale saptamanale in fiecare Dumineca, la orele 9.30
dim. in localul .Ramuri., precum urmeaza :
Despre Educalle, d-1 C. M. Ciocazan.
&tack morale ale Societcyei, d-1 Eug. Constant.
Despre Trusturi, d-1 Prof. Mih. Cruceanu.
Industria, Comertul $i Cciile de cornunicage. d-1 N. Oancea.
impresti din Excursia Severin-Viena, d-1 Iulian Proorocu,
Expert-Cont. (Pres.edintele Sect. Dolj).
Culturei si Coiner", d-1 Prof. C. D. Fortunescu.
* * *
Liceul «Carol l, complet curatit azi de ultimele urme ale
atmosferei de viciare morala in care fusese condamnat a tanji
vreme de cinci ani, si-a reluat locul de cinste intre institutiile
de cultura ale Olteniei. Un suflu inviorator a intinerit scoala cen-
tenary. Biblioteci de class $i societati scolaresti de citire renasc.
La sezatorile publice, organizate de Directia Liceului pentru
elevi $i familiile tor, pe langa productiunile elevilor: muzica vo-
cals, instrumentals, recitari $i danturi nationale, au conferentiat
Inca urmatorii domni profesori :
La 13 Aprilie, d-1 prof. G. Posulescu: Gazele asfixiante.
La 27 Aprilie, d-1 prof. I. Dimitriu : Relativitatea timpului
$i spagulut:
La 4 Mai, d-1 prof. C. D. Fortunescu : Centenarul preset ro-
mane.
La 23 Noemvrie, d-1 prof. Mih. Paulian : Opera lui Alecu
Russo.
La 30 Noemvrie, d-1 prof. C. D. Fortunescu : Opera lui Al.
Vleihutd.
La 8 Decemvrie d-1 prof. I. Dongorozi : Simion Meliedinti-
Saveja ea literat.
La 14 Decemvrie d-1 prof. N. Gh. Dinculescu : Rolul Olte-
niei la intemeierea Tdrii-Ronzanesti.
*
* *
Biblioteca ei Muzeul AmanD daca se mentine la un nivel
neasteptat de imbucurator prin numarul cititorilor sai uneori
nu sunt scaune destule pentru cap insi yin sa consulte carti
nu a putut inregistra $i o sporire a avutului sau in carp si opere
de arta in cursul anului 1929. Se vede ca nu s'a putut altfel, de
sigur. Si e pacat ca e asa. *
* *
Teatrul National s'a redeschis cu Vlaicu Voda, intr'o mon-
tare in deosebi ingrijita $i corect jucat. Daca dela cativa dintre
actorii nostri nu se poate cere mai mult decal sunt capabili sa
dea, pentru cei mai multi drama lui Al. Davila le-a dat ocaziunea
de a se reliefa, ridicandu-se pans la adevarate creatiuni. Se in-
telege ca vorbesc pentru limitele posibilita'tilor noastre locale in
material uman $i tehnic. Astfel a fost d-1 Al. Dem.-Dan in rolul
lui Vlaicu Voda, pe care l'a studiat bine, nuantandu-1 in multi-
lateralele fatete ale acestui sutlet complicat si sinuos in aparentil,
dar unitar $i rectilin in fondul sau.
Bujorestii lui Caton Theodorian e a doua realizare fericita
a stagiunei de toamna. Cu rezervele facute mai sus, $i care
520
sunt generale pentru personalul nostru dramatic, asa cum e, cu
elementele ce are la 'ndemana., ansamblul acestei comedii amu-
zante e mai presus de asteptari. Rolurile de capetenie Fotin
Bujorescu $i Amos s'au bucurat de fericita distributie, fiind
interpretate de un actor mai batran care si-a facut de mult
dovezile variatului sau talentd-1 R. Comaneanu, $i de un tanar:
d-1 N. Dimitriu, pe care nu-1 putem destul lauda pentru catia
inteligenta osteneala pune in jocul sau. Deosebindu-se de unii
din marii interpreti ai acestui rol, can au subliniat exagerat
nota comics a personagiului, d-1 Iliescu a umanizat pe Amos, a
facut din el nu un personagiu ridicol, tip de suprafatrt $i comic
de situatie, ci un biet om simpatic prin simplicitatea $i curatenia
sufletului sa.u, un biet om ale carui ticuri chiar $i curiozitati ne
fac sa radem, e drept, dar cu un ras in care nu intra urma de
batae de joc, ci numai binevoitoare ingaduinta si prietenie.
Diavolul comedie dramatics de Fr. Molnar, intr'o buna
traducere, a fost succesul cel mai de seamy al stagiunei in curs.
Aceasta insa nu in ce priveste ansamblul, intru cat rolurile se-
cundare lasau de dorit : cele 3-4 invitate $i 2-3 domni, cam
stangaci cu totii, nu isbutiau sa dea iluzia unei serate .cu 130
de invitati. Rolul Diavolului insa d-1 G. Iliescu a fost o ma-
gistrala creatiune, cea mai desavarsita a acestui artist de mare
viitor. Rand pe rand fin, insinuant, subtil, spiritual, sugestificator,
imperios, brutal, hota'rit $i nemilos, cu o masca voit pun mo-
bile, ale carei efecte multiple $i variate ieseau insa din jocul
inimitabil al ochilor $i inllexiunile pline de resurse ale vocii, Dia-
volul a fost interpretat asa cum numai un artist de rasa o poate
face. Rolul era studiat, patruns $i stiut la perfectiune.
Ala.turi de d-1 Iliescu a facut excelenta figura d-nul N. Di
mitriu $i, partial, doamnele Chiriacescu (al carui organ pacat ca
e lipsit de resonanta), Eleonora Nicolau $i Marcella Gheorghiu,
in ultimul act mai ales.
Fortunato.

Congresul Federatiilor Studentilor

din Oltenia
In zilele de 4, 5, 6 $i 7 August trecut s'a tinut la Slatina
congresul federatiilor cercurilor studentesti din Oltenia $i Timoc.
Alegerea locului era un semn mai mult de revendicare a capi-
talei judetului Olt la tinuturile oltenesti, gand in care Federa-
tiunea tinereasca s'a intalnit cu .Arhivele Olteniei., care nu mai
sunt tinere, pentru o publicatie care a luptat cu atatea greutati
ca sa poata trai pana. azi.
Au participat peste 200 de studenti, cum $i cativa profesori
universitari, membri ai corpului didactic secundar, autoritatile
orasului destul public. D-1 Prof. Iorga, impiedecat de a veni sa
patroneze acest Congres, si-a exprimat in scris satisfactiunea sa
de a vedea studentimea reluand buna traditie a muncii serioase
si statornice, $i ca tocmai Oltenii deschid drumul in acest sens.

521
 D-1 Prof. Popescu-Spineni, jugravind trista soarta a partilor
din miaza-noapte ale tarii, invadate si coplesite de straini, ape-
leaza la rezervele de puteri ale Neamului, care sunt in Oltenia
in primul rand, pentru a stavili prin munca disciplinata si sus-
tinuth' , in scoli casi in societate, periculoasa navala, cu arma
culturei mai ales. In acest scop cere intemeierea unei Universi-
tati la Craiova, al carui rost pedagogic, economic si etnic it scoate
in evidenta. Da ca. natia trebue mobilizata pentru afirmarea defi-
nitive a romanismului, atunci cel mai temeinic punct de rezis-
tenta si vitalitate nationalftOltenia trebue astfel armat, incat
sa radieze in tot cuprinsul tarii minunatele sale calitati si tra-
ditia cea mai curata mostenita dela stramosi..
In acelas sens vorbesc mai multi studenti, si raportorul
chestiunei, d-1 Iulian Stanescu.
Alte chestiuni ce se discuta sunt : Necesitatea cultivdrii mas-
selor, de d-1 Barau; Rolul social al studentului, de d-1 Voinea-
Romanati ; Oltenia si Oltenii, de d-1 Bodiu. Un student timocean,
Florescu, expune trista situatie a romanilor de sub stapanirea
bulgareasca, aproape tot asa de persecutati ca acei din fruntariile
sarbesti ale romanescului Banat.
Congresul s'a petrecut intr'o atmosfera de seriozitate si in
acelas Limp de pronuntate sentimente nationale, care cinstesc
tinerimea, si pe noi, cei batrani, ne bucura foarte.

Prima *ezatoare literary a scriitorilor

banateni
Cu prilejul adunarii generale a .Asociatiei Culturale Byny
tene. s'au intalnit scriitorii banateni, invitati de asociatie, in 26
Octomvrie 1929 la Caransebe.. Scopul i-a atins deplin tinta unei
organizatii a scriitorilor. Resfirati prin diferite centre ale Bana-
tului au aparut dansii in massele largi ale poporului pentru a
pune o piatra fundamentals in aceasta epoca grea de refacere
si dibuire dupa cele mai eficace mijloace de a educe massele.
Piatra fundamentals e : literatura in serviciul culturii poporului,
care are nevoie nu numai de buchea cartii, d 0* de cuvantul calf',
sinter si frdiesc al sc-riitorului bdnatean, acesta e cel mai aproape
de sufletul banateanului.
Entusiasmul celora, can au avut fericita ocazie de a-i cu-
noaste si a-i auzi dela ramps in frumoasa salt a liceului 'Traian
Dods ., e o chezasie si mai mare pentru modestul inceput de
organizatie si promovare a intereselor culturale banatene.
Pe langa diferite puncte din programul festivalului, seza-
toarea literary a avut rolul principal. Lipsind cativa prozatori
(Mihail Gaspar, Doina Peteanu si Damian Izverniceanu), poezia
a fost mai bine reprezintata.
Ca la toate seza torile literare similare cuvantul introductiv,
asupra scrisului banatean din cele mai vechi timpuri piny in
prezent, 1-a rostit tanarul si talentatul istoric literar Traian To-
pleceanu.

522
 Din poetii prezenti au recitat : D-na Mia Cerna din fru-
moasele-i pasteluri $i vol. .Caier de iubire', d-1 Victor Ungur din
ultimele sale lucrari, Gheorghe Bdlteanu din scrierile sale editate
$i mai ales din bro$ura Painea cereasca. David Blidariu a citit
parte din manuscrisele sale inedite, parte din vestitu-i poem
.Fiul lui Lucifer.. Prozd' a citit numai veteranul folclorist $i po-
vestitor Gheorghe Catand. Din manuscrisele sale au gustat top
Finutul mortii'.
Seria scriitorilor a incheiat-o Lucian Costin cu trei poezii
inedite : .0 dimineata pe Dunare., 'Ferarul' $i .Nici eu, nici tu'.
Proximele $ezatori literare vor fi in Lugo, (Februarie) $i
Timisoara (Mai).
Lucian Costin.

Congresul studentesc dela Craiova

.Uniunea nationals a studentilor cre$tini romani. $i-a tinut
congresul sail general in capitala Olteniei in zilele de 1, 2 $i 3
Decemvrie.
Scopul acestei organizatii studentesti este sa lupte .pentru
un ideal de inalt $i curat nationalism. In afard de orce amestec
strain, animata numai de devotamentul $i iubirea ditre neamul
si sangele cdruia ii apartine, ea doreste sa impund o afirmare
puternicd a elementului romanesc in ritmul nou de viata al Ro-
maniei Mari..
In cadrul acestor idei conducatoare, ordinea de zi a con-
gresului, cuprindea urmatoarele chestiuni de expus $i de discu-
tat : 1) Istoricul miscdrei studentesti (expunere de dl. Andrei lo-
nescu ; 2) Problema nationald cu diferitele ei aspecte : chestiunea
minoritarilor (evreiasca, maghiard $i ruteand), romanizarea ora-
selor, numerus clausus, proletariatul intelectual, presa din Ro-
mania, Romanii de peste hotare ; 3) Ortentarea politics a studen-
timei noastre; 4) Relatitle externe ale Uniunii Nationale studen-
testi,' 5) Activitatea culturald extra universitard ; 6) Organizarea
materials a yield studente.ti; 7) Invaldnuintul superior, cu ches-
tiunile : organizarea invatamantului superior, invdtdmantul technic
superior din Romania, necesitatea de a se creia focare universi-
tare la Oradea $i la Craiova.
Congresul s'a deschis, s'a desfa$urat $i s'a sfarsit intr'o
caldd. atmosferd de entusiasm luminat $i demn, care face mare
cinste studentimei noastre. Niciun incident neplacut n'a turburat
un singur moment senindtatea acestei adundri. Purtarea studen-
timei a fost exemplars. E drept Insa cd la Craiova nu au fost
nici agenti provocatori cre$tini si necre$tini.
Autoritatile judetului si ora$ului, cu d-nii Dr. Baculescu si
C. Potarca in primul rand, au ingrijit ca studentimea sa se simta
la ea acasd in ora$ul nostru, cu toatd enorma dificultate a gaz-
duirei celor mai mult de 3000 de studenti ce participau la con-
gres. Profesori universitari $i secundari, public numeros au ur-
marit cu interes desbaterile, bucurosi a descoperi in cutare Omar,

523
care-si facea noviciatul cuvantului la aceste discutiuni, stofa unui
orator de maine.
Nu au lipsit nici delegatiile straine studentesti. Parti le de
tarn romaneasca de sub jug strain au fost de asemenea repre-
zentate $i si-au spus cuvantul for de protestare in potriva pro-
cedeelor de siluire si teroare utilizate de cutare vecin, aliat sau
dusman (daca in ceea ce vrem sa spunem, aceste doua cuvinte
mai pot avea doua intelesuri deosebite!)
Se cere de vorbitori, in vederea descongestionarei centre-
lor mari universitare, creiarea macar a unei facultati de litere,
or alt inceput de inva' tamant superior la Craiova.
Presedinte al Uniunei si al acestui Congres a fost d-1 Inginer
Gh. Popescu-Botosani, care $i -a indeplinit rolul in chipul cel mai
destivarsit.

j- Mihail Seulescu
(S'a dus dintre not zice d-1 profesor Iorga un om ales,
spirit studios, un iubitor de carti rare $i de vechi hrisoave, un
cinstitor al trecutului terii in care si ai lui avusesera un rost,
un profesor iubit $i o inima buna..
In ziva de Sf. Nicolae trupul lui colivie ca toate coliviile,
dar in care traise o pasare maiastra. parasea casa lui, cu bi-
blioteca bogata, lucrurile de arta, adunate $i pastrate cu evlavie
o viata intreaga, si icoane vechi si documente si estampe $i arme
$i chilimuri $i atate obiecte relieve $i suveniruri din vremuri
batranesti, spre a lua drumul Olteniei lui iubite ; iar in dupa
amiaza cenusie a zilei de 10 Decemvrie, rama'sitele lui pa' man-
testi, petrecute de nemangaiata-i familie $i cativa prieteni, cu
satenii de pe mosia lui parinteasca, au fost coborate in cripta
bisericei de tara a Bradestilor. Frumosul batran, de o fireasca
distinctiune in maniere $i vorba, elegant in infatisare, stralucitor
in conversatie, cel care a fost $i profesor universitar si ministru
$i boer mare in acel chip simplu si natural care nu se poate
imprumuta, ci se mosteneste, selectionandu-se, in familiile nobile;
descendentul Seulestilor si Cotofenilor doarme acum somnul
Mra vise sub lespezile gropnitii dela Bradesti. Acel care a urcat,
in viata traita in belsug, toate treptele onorurilor, fa'ra ca prin
aceasta sa devina nici trufas, dar nici blazat,ai zice ca a vrut
sa ne dea un suprem indemn la modestie, lectie de inalta filo-
sofie, cand a cerut sa fie inmormantat nu in Bucurestii desertelor
framantari, ci in bisericuta de sat a Bradestilor lui mosteniti
dela parinti.
Revista 'Arhivele Olteniei', al carui prieten, indrumator si
sprijinitor a fost cel raposat, depune pe mormantul lui o pioasa
lacrima, omagiu al recunostiintei noastre.

524
 HOU SI COMUNICARI

Chipuri romane inedite din colectia

Lipperheide
de Constantin J. Karadja.

In Arhivele Olteniei. an. III, pag. 3 din 1924 am publicat

un calaret din Muntenia dupd Abraham le Bruyn, din a doua
jumatate a veacului al XVI-lea. .

Fig. 1. CAlAret din Muntenia. Sec. XVI-a.

Trecand recent prin Berlin, am descoperit un al doilea ca

laret muntean din aceia§ epocd, in Colectia Lipperheide (Staat-
liche Kunstbibliothek), pe care-1 reproduc aci la fig. 1-a.
Este lucrat in tu§ pe acvareld. Antereul calaretului e de
culoare violeta deschisd, iar turbanul alb, cu dungi vinete. Este

9 525
Fig. 2. Basarabeanca de langa Hotin. Figura 3. Moldoveanca torcAnd.
Fig. 4. Taran moldovean. Fig. 5. Evreici din la0.
infati$at la f. 328 avers in marele album de costume al tuturor
popoarelor, at lui Sigmund Heidi: Abconterfaittung allerlei Ar-
denspersonen (Inventar No. 4), o minunata colectie in acvarela,
marime 31X20,5 cm., executata la Nurnberg pela 1560-80. Albu-
mul, considerat ca cel mar de pret odor al intregei colectii Lip-
perheide, mai confine la ff. 316-352 multe alte costume orientate,
din Turcia, Provinciile balcanice, Polonia, Rusia, etc., calaretul
reprodus fiind insa singurul infati$at ca roman.
Adaug ca aceia$ colectie mai poseda $i un album, in format
mic, continand tot costume din Turcia, din veacul al XVII-lea,
insa semanand mult cu cel dela Stockholm, din care am reprodus
boierul muntean in Arhivele Olteniei an. IV, p. 14. Aceste doua
albume sunt, fara indoiala, executate de aceia$ mana, $i un boier
aproape identic cu cel reprodus de mine figureaza $i in albumul
Lipperheide.
Celelalte costume infilti$ate ad, sunt mult mai recente. Se
afla in mapa denumita 4Trachten der WOlker No. 785.. Sunt
executate de artistul Ernst Dietschel, care a calatorit in tara
noastra in 1852. Fig. 2 (acvarela) poarta insemnarea ..Bessara-
bisches Madchen aus der Gegend von Chotini. Fig. 3 (creion)
Spinnerin aus der Moldau.. Furca mi se pare de un tip neobser-
vat Inca pana acum. Fig. 4 (acvarela) nu poarta nici-o insem-
nare. Este probabil un Viran, tot din Moldova. Fig. 5 (acvarela)
JUdinnen aus Jassy., cu data 1852. Toate aceste foi sunt in for-
mat mare (folio) $i lucrate cu mutat preciziune.

Craiova *i Muntenia in 1835

dupa ziarul de drum al Contelui Moltke
de Constantin J. Karadja.

Bine cunoscute sunt scrisorile lui Moltke asupra Orientului,

din care primele trei, continand o descriere foarte interesanta
$i complecta a Munteniei, au fost adesea citate $i, cel putin in
parte, reproduse la noi. Malt mai putin cunoscut este insa ziarul
de drum al aceluia$, publicat, clack' nu ma in$el, numai dupa
moartea autorului, in gGesammelte Schriften and Denlewardig-
heiten des General-Feldmarschalls Gra fen Helmuth v. Moltke.
Berlin, 1891 -1893, 8 vol.
Posedand in biblioteca mea un exemplar al traducerei sue-
deze tiparita la Stockholm in 1892, extrag din ea urmatoarele
informatiuni, crezand ca ele ar putea interesa pe cititorii acestei
reviste.
Moltke sose$te la Craiova, cu caruta po$tei, venind dela
Cernet, pe la inceputul lunei Noemvrie 1835. Era. pe juma' tate
mort de oboseala $i frig. In tot drumul it plouase stra$nic. Moltke
$i tovara$ii sai erau deci uzi pana la piele $i plini de noroi.
Craiova era, cum spune el, speranta for ; fiind ora$ de 10.000 lo-
cuitori, nadajduiau sa gaseasca un otel, sau macar un han con-
venabil. Deceptie : .0ra$ul nu este decat un sat mare, pavajul
lipse$te sau e alcatuit din barne, ca la Bucure$ti de altfel. Prin
528
ploaie, ulitele sunt preschimbate in rauri. Inspre strada casele
sunt amenajate cu pravalii, vanzatorul sezand, pe un fel de masa,
cu picioarele incrucisate, in mijlocul marfurilor sale. Peste un
pod grozav, calatorii se indreapta spre casa unui italian, proprie-
tarul unui otel.. Acesta, pe cale sa se mute, nu este Inca in-
stalat. Nemtii fura deci indreptati la hanul negustorilor. Acolo
primira, drept odaie, o incapere intunecoasa cu o fereastra mica
sus in tavan, fara soba, iar mobila consistand numai dintr'o la-
vita si o rogojina. Moltke auzise insa de un farmacist Schwab,
staroste prusiac. Se hothri sa-i ceara gazduire, temandu-se de-a se
imbolnavi intr'o camera umeda si intunecoasa, fara foc, fiind ud
pana la piele, din cauza ploaiei. Schwab ii primi bine. Le puse
chiar camera sa la indemana, cu paturi bune, foc in soba, ceai
$i masa copioasil. Toate hainele drumetilor erau insa atilt de
ude, incat fura snip sa stea mai multe zile la Craiova, pana sa
se usuce.
Petrecura timpul cutreerand orasul, si facand o vizita la
eel mai bogat boier din localitate : Otto Ianko Belisian. Casa fru-
moasa, boierul somnoros, culcat pe pat la 4 dupes amiaza. Strainii
fura totusi bine primiti, cu dulceturi, ca de obiceiu. Casa facea
o impresie cpoloneza..Boierul se plangea ca Cara nu este libera.
Dupa parerea lui, ea nu putea ajunge la o stare infloritoare,
cat timp nu se vor pune taxe vamale asupra marfurilor im-
portate.
La 5 Noemvrie, Moltke paraseste Craiova, in drum spre
Bucuresti. Observes ca pamantul este, in mare parte, nelucrat in
Oltenia. Sate le mici, saracacioase, de obiceiu lipsite de biserica.
Drumurile si podurile foarte rele. Spre seara trece Oltul cu pluta,
innoptand in satul Ipotesti, la un crasmar mult mai bine instalat
de cat toti cei ce-i vazuse inainte : camera cu soba, ferestre cu
geamuri de hartie si o lavita acoperita cu rogojine.
La Bucuresti nemtii trasera la otelul lui Breit, in strada
Franceza, unde gasira camere bune, cu paturi.
In drumul for dintre Craiova si Bucuresti, strainii intrebu-
intara nu mai putin de 144 cai, 4 boi, 36 surugii si 18 argati.
Calatorira timp de 54 ceasuri, din care 30 ceasuri pe drum. Cu
sosele bune, n'ar fi trebuit mai mult de 12 cai, spune Moltke.
La poste trebuia asteptat adesea, caii fiind pe camp la pasune.
Caruta trebuia reparata intr'una, iar surugiul se oprea adesea
spre a-si aprinde luieaua. La o statie de posta se gasiau de obi-
ceiu 40-50 de cai, crescuti in salbatil.cie.
Moltke descrie si caretele intrebuintate, foarte primitive, lu-
crate din lemn, fara legaturi de fier, nici ma car la roti.
Pentru serviciul postei dintre Craiova si Bucuresti se intre-
buintau aproape o mie de cai, iar pentru o singura calatorie a
Domnitorului la mosia lui Milos al Serbiei, la Poiana, s'ar fi in-
trebuintat 2000 de cai.
Casele taranesti sunt descrise ca nespus de saracacioase :
bordeie lipite cu lut.
In ziva de 7 Noemvrie, Moltke cauta pe Consulul austriac
.

Timoni. In locul lui, gaseste pe Baronul Sakelarie, care-1 duce la

un bal acasa la boierul Filipescu. Casa proasta, toalete straluci-
toare insa. Orhestra de tigani, murdari, in zdrente, opinci sau
cisme murdare, insa toti in cuniforma !.

529
 Sofia boierului Mihalache Ghica era cea mai frumoasa cu-
coana prezenta. Domnitorul era $i el de fats, cu fratii sai. Eti-
cheta Impiedica insa ca strainii sa-i fie prezentati in casa unui
supus al sau. De fats si Baronul Riickmann, atotputernicul con-
sul rusesc.
In ziva de 8 Noemvrie Moltke fu primit in audienta la Domn,
in sala tronului. Ghica vorbia bini$or frantuze$te. Filipescu insa,
om chipe$, cu barbs alba, patriarhala, nu $tia decat puffin fran-
tuze$te.
Vorbind despre veniturile Principatului, Moltke socote$te
ca acestea se ridica la 16 milioane piastri, adica 21/2 milioane ta-
leri. Birurile erau : capitatia, 30 pia$tri sau 4 taleri de cap de fa-
milie. Vamile aduceau 2 1/2 milioane pia$tri si sarea 3 % milioane.
Tributul platit Sultanului era de 2 1/2 milioane $i lista civila a Dom-
nitorului de 1' /2 milion, suma enorma in comparatie cu cele 41/2
milioane atribuite administratiei. Militia mai absorbea $i ea o
suma anuala de 2 % milioane.

Procesul unor revolutionari din 1848

Revolutia din 1848 a avut doua trepte de culminatie a ma-
nifestarii sale: inceputtd, actiunea de la Islaz, din 9 Iunie, $i
situ/, arderea Regulamentului Organic, din 6 Septemvrie. Judetul
Teleorman a avut in amandoua o foarte insemnata parte de con-
tributie. Este judetul care da cel mai mare numar de arestati si
condamnati dupa caderea Revolutiei, ceia ce dovede$te existenta
unui puternic curent revolutionar, cu doua centre mai insemnate:
Turnu Magurele si Ru$ii de Vede ').
Vom desprinde din $irul destul de lung al prigonitilor doua
figuri: Alecu Ciuculescu, pomojnic la grefa judecatoriei judetului
Teleorman, $i Fag) Ionescu, vataf de aprozi al acestei judeca-
torii. Ace$tia n'au aureola de revolutionari, a$a cum au fost destui
in Teleorman, ci sunt doi bieti necajiti, tarati in vartejul insu-
fietirii de-atunci $i, poate, doritori sfio$i de vremuri mai noi si
mai bune. Totu$i desfia$urarea (pricinii for criminalicesti., a$a cum
se pastreaza in dosarele vremii, ne pune la indemana informa-
tiuni $i date care nu sunt lipsite de interes.
Mai intai o scurta expunere a faptelor generale.
A ceasta pricina criminaliceasca. face parte din evenimen-
tele grupate in jurul zilei de 6 Septemvrie. Guvernul provizoriu,
instituit dupa abdicarea lui Bibescu-Voda. (13 Iunie), considers
sosirea noului comisar imparatesc, Fuad Efendi, ca ultima lovi-
tura._ ruseasca data Revolutiei. Misiunea de a restabili Regula-
mentul Organic, cat mai ales atitudinea darza a acestui comisar
produsese in tara multa enervare $i agitatie. Astfel, poposit la
Giurgiu Inca dela 1 Septemvrie, el nu intra in Bucure$ti decat
la 13 Sept., cand se petrece acel macel fara rost $i de prisos al
1) Cu toate c e vorba de oameni gi lucruri din regiunea vecina Olteniei,
le publiam, fiindcii evenimentele povestite aci sunt prelungirea celor intamplate
la noi, dincoace de Olt.

530
pompierilor din Dealul Spirii. In acest rastimp curentul de osti-
litate se formeazd, dar, ceia ce este mai interesant $i mai semni-
ficativ pentru aceasta vreme, nu se indreapta in contra Turcilor,
ci a Ru$ilor, $i se manifests prin arderea in piata publica, cu
ceremonial de ocazie, a Regulamentului Organic, Astfel de mani-
festatiuni se savar$esc in mai toate capitalele de judet, ba chiar
in ora$ele mai mici ale Principatului, $i se sfar$iau in strigatul
general : .Traiascd. Sultanul! Traiasca Constitutial. Prin urmare
nu atingeau nici suzeranitatea Porlii, nici interesele turce$ti ; lo-
viau, fire$te, a$a zisul protectorat turcesc. Dar Fuad Efendi era
omul care asculta mai mutt de Petersburg decat de Constanti-
nopol, $i aceste manifestatiuni nu puteau trece nepedepsite.
Astfel, nu la multa vreme dela instalarea caimacamului Const
Cantacuzino, Fuad Efendi, inspirat de generalul rus Duhamel,
cern sa se institute o comisie pentru .cercetarea celor implicati
in fapte revolutionare'. Negre$it ca in aceasta comisie n'au pa-
trans decat agreiatii politicii ruse$ti, sugerati de cei cari puteau
s'o fact, $i cari erau in serviciul acestei politici. diladularele.
comisiei erau: Mihail Cornescu, un om ruinat, 'care apartinea
partidului ce-1 platea mai mult. ; Scarlat Ghica, un risipitor, om
de nimic $i pentru putina simbrie sluga plecatd Ru$ilor; $i colo-
nelul Garbaslei, un polonez care era considerat sluga, cu trup $i
suflet, intereselor Curtii protectoare. Cu astfel de oameni viata
$i libertatea detinutilor politici erau in mana generalului Duha-
mel $i-a acolitilor sai.
Comisia 15i incepi lucrarile la 23 Noemvrie 1848 $i le, ter-
mina la 15 April 1849. In acest timp au trecut la cercetare 'mai
mult de-o sutd de fete. Au ramas arestati ins' numai 92 de acu-
zati, intre cari 52 'de clasul intaiD, prin urmare boeri cu ranguri
$i diplome boere$ti ; 17 'de clasul al doitea', boerna$i $i negustori ;
$i 23 .de clasul al treilea., preoti de sate $i tarani.
La sfar$itul cercetarilor, Fuad Efendi, de astadata alaturi
de generalul Duhamel, cern 'a se alcatul o Inaltd Curte Crimi-
naliceasca' , care intemeindu-se pe pregatitoarele lucrari a comisiei
cercetatoare, sa judece pe vinovatii politici., urmand ca osandele
unor anumiti vinovati sa se supund aprobarii Sultanului. Caima-
camul dadd ordin cinstitului Departament al Dreptatii sa alca-
tuiascd acea curte, avand ca procuror general pe serdarul loan
Sulu. Criteriul de intocmire al acestei Inalte Curti Criminalice$ti
era cel cunoscut, de$1 nu cu .fete. atat de jos cazute din demni-
tatea nationala $i omeneasca.
In Bucure$ti, intre 1 $i 6 Septemvrie, spiritele erau foarte
agitate. Multime de oameni se strangeau zilnic pe strazi $i dis-
cutau atitudinea lui Fuad Efendi, care nu primise sa stet de
vorba cu reprezentantii legali ai Guvernului Provizoriu. Dar toata
lumea $tia ca aceasta atitudine este indicata de Rusia.
La 6 Septemvrie se arunca ideea de a se trage clopotele
bisericilor, ca sa se chieme poporul in dealul Mitropoliei $i sa
se arda Regulamentul Organic. Rdsculatii voiau sä dovedeasch
prin aceasta ca nemultumirile nu se indreptau spre Turci. Un
mare entusiasm stapanl sufletele in aceasta zi. In zilele urmatoare
acela$i lucru se petrecd in mai toate ora$ele tarii.
Turnu-Magurele, care era socotit intre ora$ele cele mai cre-
dincioase Revolutiei, urma acela$i exemplu. Un Omar plin de su-

531
 flet, fiul serdarului Petrache Constantin, caruia ii placea sa se
numeasca dupa moda timpului Alexandru Petrescu, dada sem-
nalul. Alca.tui in grabs un protest, pe care semnara toti partasii
Revolutiei, si-apoi navall cu multimea in curtea Carmuirii, unde
arse Regulamentul Organic. Se stie ca la aceasta ceremonie ser-
viciul religios I-a facut popa Paraschiv din Turnu Mdgurele si
popa Florea din Raioasa. Carmuitorul judetului, serdarul Ghita
Cantacuzino, se afla la Bucuresti sau aiurea, astfel ca treburile
judetului incapura, pentru cateva zile, in mama tanarului revo-
lutionar Alecu Petrescu.
Aceasta este in expunere sumara desfasurarea arderii Re-
gulamentului Organic la Turnu Magurele. Cared comisia de cer-
cetari criminalicesti incepa sa lucreze, toti faptasii au fost ares-
tati. Numele for a fost usor de aflat, intrucat se pastrase protes-
tul, redactat in ziva de 7 sau 8 Septemvrie, pe care semnasera
top revolutionarii. Intre cei semnati erau Alecu Ciuculescu $i Filip
Ionescu, cari au fost arestati $i depusi la mana'stitea Vacaresti.
Vina for era perfect dovedita. Dar comisiunea nu cauta niste bieti
slujbasi, si asa destul de necajiti ; ei ii trebuiau boeri si negus-
tori, pentru cari inchisoarea ar fi fost mare rusine si cumplita
durere. Astfel, dupa un rastimp de inchisoare, au fost sloboziti,
pentru ca nu se gasise in contra for nici o vino criminals.
Reintorsi liberi la Turnu, ei cerura sa fie repusi in slujbele
lor. In acest scop adresasera cate o jalba Departamentului Drep-
tatii, dar Logofatul nu le satisfaca cererea, ca unora cari erau
banuiti ca ar fi luat parte la lucruri revolutionare.. Pe cererile
for stau urmatoarele rezolutii : .a se face cele de cuviinta. ; .sa
se faca cuvenita punere la cale potrivit cu cele ce urmeaza in
asemenea imprejurari. Aceasta insemna sa intrebe pe Caimacam
ce e de facut. Raportul din 23 Martie 1849 catre Caimacamia
Tarii Romanesti sfarsia astfel: si dupa cum este cunoscut cin-
stitei Caimacamii, acest Departament, pe toti amploiatii partii
judecatoresti ce s'au departat odata ca banuiti de asemenea fapte,
nu-i intrebuinteaza in slujbele Statului, pans ce nu ar fi dobandit
decret de a for desvinovatire; este rugata cinstita Caimacamie
sa binevoiasca Ca, de cunoaste ca numitii sunt in drept de a se
orandui iarasi in posturi potrivit cu cele ce implineau, sa se dea
deslegare de urmare.. Caimacamul hotari pur si simplu : sa mearga
la judecata!
Dar cine era sa-i trimita, cand Comisiunea de ancheta ii
gasise nevinovati? Altcineva nu mai avea puterea s'o faca. Si a-
tunci bietii slujbasi cazura la rugaminti fata de madularele Co-
misiei, ca sa le faca cinstea $i binele $i sa-i trimita in judecata
Inaltei Curti Criminalicesti.
Comisiunea se indupleca. Procesele for se judecara in ziva
de 26 Mai 1849, in asistenta marelui logofat al Dreptatii, dupa
cum poruncise Fuad-Efendi. Au avut avocat pe dumnealui pi-
tarul Costache Donescu., ap'arator statornic pe Tanga aceasta
Curte. Judecata a fost scurta si Curtea ii apara de vina ce li se
arunca in spinare. Au fost sloboziti tot pe chezasia data pang
la intrtrirea pricinii., ceia ce insemna prima ce sentinta era apro-
bata de Caimacam, care-i putea trimite din nou in judecata.
Transcriu jurnalul No. 23 prin care Filip Jonescu a fost
achitat. Acest jurnal este aproape la fel cu No. 24 al lui Alecu
532
Ciuculescu $i amandourt au calapodul tutulor sentintelor pronun-
tate de Inalta Curte Criminaliceasca.
.Astazi, Mai 26, anul 1849, in fiinta de fart a dumnealui
Marelui Logofrit al Dreptatii, s'a infatisat Filip Ionescu. avand
ca avocat pe dumnealui Costache Donescu, $i s'au cetit toate
hartiile din dela Comisiei cu No. 75, cat $i tacrisul dat de avo-
catul la aceasta Curte. Desi paratul Filip Ionescu s'a gasit in
protestul savarsitorilor arderii Regulamentului de la orasul Turnu,
dar luand Curtea in bagare de seamy vietuirea lui de mai na-
inte, dovedita $i de Comisie, ca n'a luat parte la nici o fapta
revolutionara, precum $i imprejurarea pastrarii banilor in cassa
tribunalului, dupa care era sa se induplece silii ce i s'a intrebu-
intat de aceia ce au savarsit aceste fapte ca sa iscaleasca acel
act, cu atat mai cu seamy ca el fiind ingrijitor asupra pazei
acelor bani, nu putea sa se traga, ci urma a sta spre a for paza ;
din toate acestea se dovedeste ca iscalitura sa pusa intr'acel act
este de sila $i prin urmare dovedit fiind ca nici a ars, nici a fa-
cut sa arza Regulamentul intr'acel oral, Curtea hotaraste a ra-
mrtnea paratul aparat de vina ce i se imputeaza, ramanand tot
pe chezasia data pang la intarirea pricinii.
(iscaliti) C. Ghica, M. Racovita, D. Ralet, I. Vacarescu, N.
Ghica, G. Vacarescu, LVladoianu, I. Costescu, Gr. Scarlat Roset,
M. Lahovari.
Am auzit jurnalul: Filip Ionescu
C. Donescu, avocatul Curtii Criminalicesti
Pentru copie: I. Sulu
Pentru intocmai dupa copie : N. Radileanu..
Cu aceste copli dupa jurnalele de achitare, .revolutionarii.
dobandira iarasi slujbele din care ii scosese .reactiunea anti-
patriota $i antidemocrata. I).
Antonian Nour.

Cateva randuri despre Tudor Vladimirescu

In .Historisch-Genealogisch Geographischer Atlas, von Le
Sage giasim la plansa XXXIV, care este intitulatil .11istorisch-
Politische Tafel des neuern Europa., urmatoarele randuri :
Tiirkei
Keine Macht Europas blieb vom allgemeinen Kriege so sehr
verschont als die Turkei, deren Ministerium sehr gewandt durch
die Wogen steuerte. Aber gar keine Folgen davon zu verspuren
war auch ihr nicht vergOnnt. Die Verluste Westindiens zu er-
setzen und dem Colonialhandel eine ganz andere Wendung zu
geben, wurde von der franzosischen Republik ein grosser Plan
gefasst: die Eroberung und Colonisirung Aegytens. Wunderbar
ward der erste Theil dieses Plans ausgefuhrt, aber nicht lange
gegen die vereinigte Macht der Briten und Tarken behauptet.
Aegypten fiel bald wieder seinem fruhren Oberherrn anheim.
1) Toate actele de care se aminteste aici se gasesc la Arhivele Statului,
Dos. No. 1357, at Ministerului de Justitie.

533
 Der Congress von Erfurt, worin nach franzosischen Berichten
dem russischen Reiche die Moldau und Walachei preisgegeben
worden, fachte den Kriegszunder zwischen der Ttirkei und Rus-
sland im Iahre 1809 an. Lange blieb der Kampf unenschieden ;
im October 1811 jedoch errang Kutusow durch List und Tapfer-
keit einen glanzenden Sieg fiber die Tfirken, welcher den fur
die Russen so nothwendigen Frieden von Bucharest herbeiftihrte,
ohne dass ihn die Franzosen verhindern konnten. Der Pruth bis
zu seinem Einfluss in die Donau, und von hier an diese bis zu
ihrer Mundung ins Meer sollten die Granzen beider Reiche bil-
den. Russland, das sich in diesem kritischen Augenblicke hate
Opfer gefallen lassen, gewann also Bessarabien und die ostliche
Moldau. So blieb es bis in die neuesten Tage. Allein vier Millio-
nen Griechen, die unter Englands Begunstigung Schiffahrt und
Handel getrieben, die sich zum Theil grosse Reichthiimer er-
worben und in den verschiedensten Undern Europas kenntnisse
und politische Grundsatze gesammelt hatten, ergriffen zu einer
Zeit, die ihnen nur zu friih gfinstig schien, die Gelegenheit, das
harte Joch der Tfirken vom kacken zu schtiteln. In der Walachei
ward zuerst das Signal zu dieser Befreiung gegeben. Ein gewisser
Theodor, auch Wladimiresko genannt, hat nach dem Tod des
Hospodars Suzzo im Iahr 1821 einem Haufen Anhunger gewor-
ben, das Land durchstreift, in Furcht gesetzt und bald seine
Absicht der Landes befreiung offen erklart. Seinem Beispiel
folgte Alexander Ypsilanti, Sohn des vormaligen Hospodars der
Moldau. Beide vereinigten sich zu dem kfihnen Plan, auf Con-
stantinopel selbst, wo sie viele Mitverschworne flatten, einem
Angriff zu machen. Allein das Complot ward entdeckt, und schre-
cklich brach des Sultans Zarn wieder diese Verbrecher aus :
Kopfe wurden abgeschlagen, und eilig starke Heereshaufen zur
Bezwingung der Aufrilhrer abgesandt. Die Ttirken gewannen
durch ihre Anzahl und bessere Bewaffnung die Oberhand uber
die verzweifelste Tapferkeit. Indessen waren Marcos Bewohner
auf Ypsilantis Freiheitsruf hin schon zu den Waffen geeilt, der
Archipel folgte nach; aber schrecklich und lang sollte der Kampf
des vereinzelten Volkes gegen seinen machtigen Bedrficker wer-
den. Die Grenel der Tage von Skios und Missolungi erschienen ;
Helden und Opfer, wiirdig der schrmsten Zeit des Alterthumsl
erneuerten sich. Mit freudiger Bewunderung sah das christliche
Europa den Unth der neuen Hellenen, und mit Thranen vernahm
es oft deren Viederlage. Kein Monarch bot Halle oder Trost bis
es fast zu spat war ; aber die allgemeine Stimme und Mildtha-
tigkeit war fur die Griechen, und die Pforte hat aller Anstren-
gung ungea chtet seit 1821 keinen Vortheil uber das schlaue
freiheitliegende Griechenland errungen. Eine fremde Macht varf
als Vermittleim auf. Der Kampf zwischen Russland und der Turkei
hat begonnen und das scharfste Auge sieht nicht, wo und wie
er enden wird. Endresultat. Verlust von Bassarabien und der
ostlichen Moldau. Einfiihrung europaischer Kriegst taktik. Schwa-
chung der Oberherrschaft uber die Paschas, und wahrscheinlicher
Verlust Griechenlands und des Archipels.
Plopsor.

534
 Craiova, leaganul Artileriei romane
Cu drept cuvant se poate spune ca ora$ul Craiova a fost
leagdnul Artileriei romane, caci acestui ora$ i-a fost dat sa
vada zamislirea primei sectii de artilerie a Munteniei, aceasta
sectie marindu-se din ce in ce pana in anul 1860, cand, alatu-
randu-i-se $i cele doua baterii ce erau in Moldova, dadu na$tere
1-iului Regiment de Artilerie al Principatelor-Unite.
Iata, intr'adevar ce gasim in: Historicul Regimentului 3
de Artilerie., intocmit de regretatul meu parinte, Genera lul Altx.
Fdlcoianu, in anul 1887, pe cand ca Lt.-Colonel era Comandantul
acelui regiment, $i cu care, ca Maior, a luat parte in campania
din 1877-78 pentru Independenta tarii.
Al. Al. Falcoiann.
.Putin s'a zis $i s'a scris asupra artileriei la noi; cu toate
.acestea insa ea se vede figurand Inca din secolul XIV, cand
.11fircea I, Domnitorul Romani lor, organizand pentru prima oara
.tara militareste, Isi imparte armata in Infanterie, Cavalerie $i
.Artilerie. Si mai in urma, pe la finele secolului al XVI-lea, ea
'se vede adesea decizand victoria in luptele de Independenta $i
'Nationalitate ce aveau a tine Romanii contra Turcilor, Polonilor,
.Maghiarilor $i celor alte popoare care amenintau nationalitatea
$i teritoriul lor.
'Catre inceputul secolului XVIII-lea, in timpii de decadenta
.si de demoralisare cetateneasca a Orli, in acei timpi de trista
.memorie, cand tara cazu sub dominatiunea strainului fanariota,
.artileria romana ca $i cealalta intreaga armata, fu imprastiata,
.desfiintata $i inlocuita cu mercenari Turci Fanarioti, eari in
.timp de un secol $i mai bine pustiind $i apasand tara, se sdro-
.bira in fine sub biciul lui Tudor Vladimirescu, ce pe la ince-
putul acestui secol ridica drapelul Independentei $i Nationali-
.tatii romane.
.Lasand dar la o parte aceasta perioada in care nu se cu-
.noaste mai nimic despre artileria romana, ne vom incerca a
.da numai o scurtrt repede relatiune despre organisarea acestei
.arme la noi in cei din urma timpi.
.Ast-fel dar la 18-15, sub Principe le G. Bibescu, gasindu-se
.1a Craiova dour], Levi de tuciu, una calibru de 6 $i alta de 8, s'a
.trimis acolo Locotenentul, din 1-iul de Infanterie, Alexandru Ma-
.cedonschi (ajuns in urma. General, Ministru de Rrisboi $i set' al
.1-ei Divizii militare teritoriale), care montandu-le numai pe afete
.$i fara rotite, a exersat la ele cati-va oameni ale$i din acela$
=regiment, formand cadrele unei sec /ii de Artilerie.
.La anul 1846 s'a incredintat aceasta comanda Ccipztanu/ui
Lentz, fost ofiter de artilerie in armata rusa. Catre finele
.aceluia$i an, Imperiul otoman a daruit tarii patru tunuri calibru
.de 4, fara chesoane $i accesorii, formand astfel o mica baterie.
'Tot in acest an s'a infiintat $i o icoana de argint poleita,
.representand adormirea Maicei Domnului, ca patroana acestei
.baterii, $i cu inscriptia urmatoare: .Aceasta sfanta icoanrt s'a
.infiintat $i s'a sdntit in a opta zi a lunei Septembrie, anul de

535
.1a .Christos 1846 $i in al 4-lea an de la inscaunarea Prea Tnal-
.tatului $i de Dumnezeu iubitorul George Dimitrie Bibescu
'Voevod, Domn a toata Zara Romaneasca.. Aceasta icoana se
.atia $i asta-zi la Regimentul 3 Artilerie, $i tot Sf. Maria este
patroana lui.
'La anul 1850 s'a mai daruit Orli tot de Imperatorul oto-
'man, sub Principe le Barbu Dimitrie .tirbey, opt tunuri, din care
,b de calibru 9 $i 2 obusiere de calibru 15, cu toate accesoriile
.lor. Toate aceste tunuri montandu-se cu desavarsire, s'au dat
'sub comanda Colonelului Lentz, avand ca instructori ofiteri $i
.sergenti din armata de ocupa;iune rush pang la anul 1861.
'La 1853 declarandu-se rasboi intre imperiile rus $i oto-
man, seful armatei ruse, Generalul Gorceaco ff, pretinse guver-
'nului roman de atuncea pornirea acestei baterii la Braila, spre
ca face parte din Corpul al 15-lea $i a urma ra'sboiul. Astfel
.bateria romana lua parte alaturi cu armata rush in contra
'Turcilor la batalia de la Braila, la luptele de la Gura Ialomitei,
.Vadul Silistrei, Ostrovu Go lu $i la inconjurarea Silistrei, unde
.in tot locul se distinse cu superioritate de artileria rush.
'La 185-1 retragandu-se armata rush din fata Silistrei,
.aceasta baterie a facut parte cand din avant-garda, cand din
.arier-garda 13rigazii 15-a, de la Silistra la Obile$ti $i de aici la
Braila.
'La anul 185-1 armata ruseasca retragandu-se de pe teri-
.torul roman, usand de dreptul celui mai tare, sili bateria
.sa-o urmeze. Romanul Inset fu Roman; el ramase credincios
.pamantului sau $i nimeni nu voi sa urmeze peste fruntarie des -
'tinele armatei rusesti. Aceasta armata lua cu sine toate tu-
.nurile, caii $i materialul roman, cu care a plecat $i Coman-
'dantul lor, Colonelul Lentz, urmat de adjutantul sau Locotenentul
(Lipoianu, ce-$i expia in deajuns fapta sa prin ani Intregi de o
.amara cainta.
'Pang la 1859 ostirea Romaniei Muntene ramase fara ar-
'tilerie, cand sub Principele Cuza s'a trimis Maiorul Ciocarlan,
.cu Sub-Locotenentul Athanasie Dimitrescu, ca sa primeasca
'inapoi tot materialul ce se luase de Rusi, care material s'a $i
'adus, cu deosebire de cele 4 tunuri mici, in locul carora s'a dat
.2 tunuri calibru 12 $i 2 obuziere de jumatate pud rus. Din
'aceste tunuri, in acela$ an se formara 2 baterii, una calareata
.$i alta pedestra ; acea pedestra sub comanda Cdpitanului Ha-
'ralambie si cea calareata sub comanda Capitanului Gh. Mann,
.amandoua aceste baterii formand un Divizion, sub comanda
' Colonelului Ciocarlan, care ca',zut in urma victima unor neno-
rocite intamplari, se inlocui de dare Capita/1W N. Haralanibte,
.numit mai tarziu la gradul de Maior.
.Iata origina artileriei romane propiu zisa, din timpii din
'urma, $i starea sa la 1860, cand, unindu-se cu artileria Moldovei,
.forma I-iul Regiment de Artilerie . . . . . . ..

536
 Un pomelnic al schitului Cioclovina
de jos (Gorj)
La apus de manastirea Tismana, de unde to aduce mai
intai soseaua cea mare din fundul defileului, iar mai tarziu o
poteca abia banuita, se gase$te, botezat cu acela$ nume strain
ca $i multele, schitul Cioclovina de jos. Aci, in marea lini$te a
padurii de fag, aparat de drumul greu $i nedeslusit adesea in
desimea codrului, schitul a fost dela inceput loc de siha'strie li-
nistita $i, in cumpana vremii, cetate de aparare.
Ridicata la Inceputul veacului al XVIII-lea de calugarii fa-
gari ai Tismanei, inteo vreme cand insa$ manastirea for era
primejduita vesnic de Turci, pisania schitului pomeneste anul
1715 $i numele egumenului Tismanei Nicodim, biserica a capatat
temeinice ziduri de piatra, spintecate arar de firide de aparare.
Deasupra acoperisului de $ita se Inalta turla octogonala peste
un tambur patrat, pastrand aceias silueta simply $i armonioasa
in linii ca intreaga cladite. Abia sub acoperi$, turnul e incer-
cuit de un brau de caramizi aparente, dispuse in dinti de feres-
trau, pe cand zidurile bisericii sunt tencuite toate fara vr'o po-
doaba.
Azi cla' direa a capatat aproape forma patrata, caci la cor-
pul propriu zis al bisericii, s'a mai adaugat, in partea dinspre
miazanoapte, un foisor de lemn deschis si o turla din acelas
material, servind de clopotnita. Adaosul e din anul 1849, cu stra-
dania Arhimandritului Spiridon, dupa cum pomeneste inscriptia
in lemn din aceias vreme.
Aci, la dreapta, e $i usa principals: un bloc de lemn, cio-
plit aspru, fara vr'o infloritura. In locul cleantii, printr'o scobi-
tura rotunda, impingi de afara zavorul ascuns, cu ajutorul unui
carlig mobil, $i usa se deschide. Odinioara, la vreme de primej-
die, obisnuitul drug de lemn era tras $i el deacurmezisul u$ii.
Pe aci patrunzi mai intai in advonul stramt, unde sunt ju-
graviti ctitorii : eromonahul Atanasie $i egumenul Nicodim. Apoi,
printr'o alta usa, mai mica $i intr'un brau de piatra adus frumos
deasupra in forma de arc frant, patrunzi in templu.

loc nu-1 intelegi aci ,

Pretutindeni aceia$ simplitate severs, doar strana de nuc
lucrat migalos, cu adevarata arta, e un object de pret al carui
aceia$ lumina putina patrunzand greoi
prin ferestrele inguste. Dar in aerul tare $i uscat al muntelui,
paretele pastreaza pretutindeni jugraveala minunat de proaspata.
In curtea neimprejmuita, la miazanoapte de biserica, se
gasesc casele schitului, cladite nu de mult in locul vechilor chilii,
care au ramas darapanate alaturi. Aci locueste tot anul mai de
multe on un singur calugar, decat doi sau trei, cum cere datina
$i trebuintele altarului. Un colt de livada de pruni, pe juma' tate
cotropita de padure, $i mai departe, in munte, cftteva valcele de
castani, dau singurele mijloace de traiu celor de aci, pe langa
pomana manastirii $i tainul de 300 lei lunar al Statului.
Altadata schitul pare ca'$i avea conducerea lui proprie, $i
pe langa slujitorul altarului se gasea intotdeauna aci un staret,
537
de a carui autoritate monastica depindea $i celalalt schit al Cio-
clovinei, ridicat in pustietatea fara apa din varful muntelui.
Din veacul trecut insa, pusnicii de aici au fost socotiti din ce in
ce mai mult drept simpli calugari ai manastirii Tismana, 'Meat cu
vremea $i -au pierdut pe deantregul unitatea for proprie : azi, sta-
retul manastirii din vale porunceste $i la schiturile de sus.

Printre alte carti bisericesti MIA mare insemniltate, ni s'a

pastrat $i pomelnicul schitului. Prefacut, dupa cum spune pre-
fata, de Dionisie diadoheromonahul Hartolaru, in anul 1841, dupa
un altul mai vechiu gasit aci, a fost scris In migaloasa chirilita
intlorita cu chinovar. Pe prima pagina cetesti:
.pomelnicul sfantului schit Cioclovina de jos dupe eel vechi
acum scriinduse in zilele preaosfintitului mitropolit a toata Tara
Romaneasca kiriokir Neofit $i in egumenia sfintii sale parintelui
Arhimandrit kir Spiridon: in leat 1841.
Iar jos: .Si s-au scris acest pomelnic de mine pacatosul si
netrebnicul Dionisie diadoheromonahul Hartolaru si altul sfintei
manastiri Tismana. Iulie zece'.
In pomelnic au fost trecuti, dupe cum se obisnueste pretu-
tindeni, mai intaiu numele Domnilor cumplit amestecate. 'Pomel-
nicul blagoslovitilor Domni ai Tarii Romanesti: Vladislav Voi-
vod, Radul Voivod Negru, Dan Voivod, Alecsandru Voivod,
Basarab Voivod, Radul Voivod, Moise Voivod, Vintila Voivod,
Vlad Voivod, Radul Voivod, Mircea Voivod, Patru Voivod, Mi-
hail Voivod Viteazul, Matei Voivod, Elena Doamna, Constandin
Voivod, Mihail Voivod, Ghica Voivod, Radul Voivod, Grigorie
Voivod Ghica, Antonie Voivod, Duca Voivod, Serban Voivod,
Constandin Voivod, Alecsandru Voivod Ghica 1840.. Apoi epis-
copii Tarii Romanesti, egumenii $i parintii manastirii Tismana.
La urma se da si pomelnicul parintilor in viata $i a celor rapo-
sati ai Tismanei $i schitului Cioclovina, pomelnic care ocupa $i
el cateva pagini: .Numele Preasfintilor Episcopi : Iosiv Episcop,
Eftimie Episcop, Atanasie Episcop, Stefan Episcop, Teodosie Epis-
cop, Stefan Episcop, Ghesarie Episcop, Grigorie Episcop, acesta
au daruit sfantului schit un ohtoih mare, Partenie Episcop, Fi-
laret Episcop, Nictarie Episcop, Klement Episcop, acesta au da-
ruit la sfantul schit un penticoster, Galaction Episcop, Dionisie
Arhimandrit, Neofit Arhimandrit,. (Apoi cu alta scriere :) (Calinic
Arhimandrit, Nifon Arhimandrit, Atanasie Episcop, Timotei Ar-
hiepiscop. Egumenii manastirii Tismanei : Sava Ieromonah, Pro-
hor Ieromonah, Arsenie Ieromonah, Iosif Ieromonah, Stefan Iero-
monah, Toma Ieromonah, Teofan leromonah, Pavel Ieromonah,
Arsenie Ieromonah, Mihail Ieromonah, Gherasim Ieromonah, Ste-
fan Arhimandrit, Meletie Arhimandrit, Neofit Protosinghel, Par-
tenie Arhimandrit, Spiridon Arhimandrit, Benedict Ieromonah,
Ilarion Ieromonah. Mai interesant e pomelnicul ctitorilor schitu-
lui: Ktitori sfintei biserici Cioclovina: Nicodim egumen, Atana-
sie proegumen, Inocentie eromonah, Voicila, Gherghina, Areta,
Stanca, Radul, Patru Consilier, Patru Obedeanu, Barbu Spatarul'.
iStanca de aci, e Stanca Glogoveanca, cea care repara $i
jugraveste din nou manastirea Tismana, dupa pustiirile turcesti
dela inceputul veacului al XVIII-lea. Pe o alto pagina, sub po-
538
melnicul familiei sale, se vede insemnat: Ace$tea au jugravit
biserica Cioclovina $i au mai ajutat $i cu altele..
Dar $i un alt ctitor de biserica isi gase$te aci pomelnicul
familiei: e acel hagi Ioanu$i ot Craiova, care merita sa fie po-
menit <ca ctitor noun la Cioclovina, pentruca eau dat la sfantul
schit 12 minee prin sfintia sa parintele Kiriac eromonah..
De un mai mare interes e poate un alt pomelnic, aflat aci
la pagina 32. Dupe toate aparentele, e al familiei lui Tudor Vla-
dimirescu:
<Pomelnicul Dumnealui Slugerului Teodor ot Cerneti.
Costandin, Manolache, Ana, Costandin, Marta, Vlad, Co-
standin, Nicolae, Juan, Teodor, Radul, loan, Grigorie si Papa..
Se $tie ca multa vreme, in prima sa tinerete, Tudor a lo-
cuit la Ion Glogoveanu, in casele acestuia din Craiova, iar mai
tarziu, cand multumita cuno$tiintelor dipatate aci, putea fi de
folos acestuia, Tudor ajunge omul de incredere al Glogoveanului.
Nu pare nefiresc a$a dar ca acesta sa'si aiba pomenit neamul
intr'o biserica unde erau ctitori din familia binefacatorului salt.
Dar o mai puternica dovada in sprijinul parerii ca ad e
vorba de familia lui Tudor, e insu$ pomelnicul: ultimul nume e
acel foarte caracteristic de Papa, sub care a fost cunoscut intot-
deauna Grigorie, fratele mai mare al lui Tudor. Cat priveste ti-
tlul de sluger, care intovara$e$te numele acestuia, recompense
primita dela Constantin Ipsilanti in timpul ultimei sale domnii,
e eel mai mare grad de boerie la care ajunge vreodata eroul
oltean. Tot cu acest titlu de sluger, it gasim jugravit pe zidul bi-
sericii dela Preajna, din Mehedinti, unde Tudor e ctitor, $i cu
acela$ titlu semneaza cele mai multe din scrisorile ce ni s'au
pastrat. In rangul acesta, desigur, isi va fi ales re$edinta la Cer-
neti, unde de altfel avea case $i pravalii.
Tot aci aflam $i <Pomelnicul Dumnealui Constandin Fur-
tuna ot Cerneti: Constandin, Grigorie, Constantin, Manolache,
Apostol, Grigorie, Zamfira. Sub pomelnic se Inseamna <Acest
Constandin Furtuna ot Cerneti, au ajutat la numitul schit cu
talere 100 $i altele
Dar schitul Cioclovina nu e singurul loc din tinutul acesta
care sa pastreze amintirea lui Tudor Vladimirescu $i a pan-
durilor sai. Jos, la manastirea Tismana, calugarii $tiu o in-
scriptie in fundul pe$terii de unde izvora$te paraul cascadei,
pana la care azi nu mai poti patrunde, inscriptie sapata de mana
lui Tudor insu$i zic batranii cu numele $i data la care
reu$ise sa patrunda pana acolo. Iar manastirea insa$ pastreaza,
printre altele, amintirea zilei cand Tudor $i pandurii sai erau
atacati aci, fare vr'o isprava insa, de ispravnicul Ditul Balteanu
si slugerul Solomon, porniti sa inabuse rascoala ').
Si, de se va cerceta vreodata, migalos $i mai indelung, se
va descoperi poate, aci, In imprejurimile Tismanei, unde tot lo-
cul aminte$te de trecut, mult mai mutt decat ar fi putut face
intamplarea.
Ion Donat.
1) Stefulescu: Tismana Ti

539
 Addenda la Exportul de lipitori"
In legatura cu documentul publicat de d-1 Marius Vorvo-
reanu in numarul 41-42 (pag. 78) al revistei: 'Act administrativ
din 1859 referitor la prohibirea exportului de lipitori., repro-
ducem mai jos un pasagiu din articolul D-lui C. J. Karadja: 'Ca-
l° toria unui Francez prin Dobrogea 1) pe la 1843, publicat, in
'Cuget Clar nr. 33-40, pp. 557-559.
Inca partea ce intereseaza chestiunea noastra :
'La Cernavoda saracie mare; locuitorii duceau adesea chiar
lipsa de Vane. In port un vapor astepta pe pasageri. Printre ei
se observa un Venetian in haine turcesti, arendasul 'tuturor
baltilor bulgraresti cu lipitori.. Incarcatura vaporului cuprindea
tocmai un bogat transport de lipitori. In fiecare sears acestea
erau extrase din cutiile in care se odihneau pe un strat de lut,
si supuse unei bai igienice pe puntea vaporului. De acolo erau
scoase cu mainile $1 asezate iarasi la locul lore.
1111111111111 OOOOO

Pentru inarmarea Otirei romane din 1866

In arhivele mele dau de urmatoarea adresii a Comitetului
Permanent al judetului Doljiu, din 2 Octomvrie 1868:
Domnilor, Comitetul instituit in Bucuresti pentru cumparare
de arme prin contributiuni voluntare s'au adresat la not in acest
scop. Spre a realiza dar si aici un comitet care sa dirige si sa
primeasca contributiuni, va rugam, Domnilor, a va intruni asta-
seara la opt in sala Consiliului Judetean, ca sa convenim la mij-
locul eel mai eficace.
Primiti Domnilor espresiunea distinsei noastre consideratiuni.
Presedintele Comitetului Permanent (ss) I. Theodorian
Membrii: (ss) C. N. Celareanu, E. K. Cornetti.
Este o circulars, ce pe contra paging se vede adresata
Domnilor Gheorghe Plesea, Demetriu Leoveanu, Gheorghe Chitu,
Boicea Radianu, Constantin N. Mihail, Demetrie Capreanu, Cos-
tache Pisacov, Anastasie Stolojean, care toti an iscalit de vedere.
Ce a urmat nu stim, dar intrucat curand dupa acea cabi-
netul Golescu-Bratianu a fost inlocuit prin cabinetul Dumitru
Ghika-Cogalniceanu, este probabil ca au incetat si lucrarile co-
mitetului de care e vorba. Se sue ca unul din motivele ce au in-
demnat Tuileriile sa tears printului Carol I inlocuirea Ministerului
Golescu-Bratianu, a fost ca Napoleon III socotea inoportuna po-
litica rasboinica a lui I. C. Bratianu. Acest apel la contributiuni
pentru cumparare de arme, dovedeste ca intr' adevar I. C. Bratianu
era preocupat de ideia isbucnirei unui rgsboi si ca'uta ss nu ga-
seasca Romania nepregatita. Documentul ce posed, ne permite ss
cunoastem tine erau fruntasii Craiovei in acel timp.
M. The o dorian-Carada.
1) Notele vicontelui Alexis de Valon, dupa ed. germana: 'Fin Iahr in Orient
oder Griechenland unter Otto I, die Turkei unter Abdul-Medschid and Sicilien
unter Ferainand II, Stuttgart, 1854, vol. II, pp. 148 §i urm.

540
 RECENZII
CART!
Crirti le populare in lit. roma-
neascri, de N. Cartojan, Vol. I. E-
poca influentei sud-slave. 1829, Buc.
Ed. Cases 5coalelor. Dupa studille
lui Hajdeu, cartea lui Gaster si cur-
sul poligratiat al d -luf Ovid Densu-
sianu In partea respective ocupandu-
se despre cartile populare vechi dela
not, lucrarea d-lui Cartojan vine sA
strange, sa trieze ss sA complecteze
ceea ce se poate cunoaste astazi cu
privire la aceasta chestiune. D-sa 15r-
geste insa cadrul el, intru cat Ii cer-
ceteaza, pe langa latura istorici si
literara, si pe acea care atinge fol-
kiorul, totdeauna preocupat a desco-
peri in aceste texte documentul ce
ele pot prezenta pentru a pune In
lumina sufletul romanesc din trecu-
tele vremi. E vorba de rovestirile,
de nature religioasa or profane, care
au circulat In manuscrise ce se tre-
ceau din mans 'n mans la not in
veacurile XVII, XVIII si pane acum
100 de ani, tiparite apoi si formand
chiar si azi lectura aproape exclusive
a foarte multor tarani roman'. Aceasta
literalura popular& venita dela Slavii
din sud, poate st dela Greet, este cer-
cetata amanuntit si sistematic de catre
autor, cu toat5 rigoarea stlintifica po-
sibila azi, si formeala obiectul volu-
mului de fat& care urmeaza a fi corn-
plectat printr'un at doilea.
Izolat prin situatia sa geografica si
prin ortodoxismul sau de restul lati-
nitatei, poporul romanesc a intrat In
chip firesc In zona influentelor cul-
turale ale Orientului blzantin-slay. La
Bulgarl si Sarbi trebue cautate ori-
ginile literaturei apocrife si a celei
poporane existenfe la nos. In cea d'in-
tai intra ciclul 'egendelor religioase
ale Vechiului si Nautili Testament si
ceva viziuni apocaliptice ; in cea de-a
doua sunt romanele populare, de pro-
venienta orientala in majoritate. Dad
10
acestea, mai vechi, sunt de prove-
nienta bulgarA, de cu sfarsitul sec.
XII-lea, tend punctul de gravitatie
cultural se mute la Sarbi, dela acestea
Imprumutam alte elemente de acelas
fel, unele din ele venind, prin mij-
locirea acestor Sarbi, dela Croat', sau
chiar dela Venetieni.
Cele mai vechi manuscripte de le-
gende apocrife si de cArti poporane
scrise in romaneste se gasesc tot In
regiunea de unde au pornit descale-
catorii Moldovei : in Maramures. Se
lamureste ca nu toate textele apocrife
sunt bogomilice. Dintre legendele bo-
gomilice, una singur5 a trecut dela
Bulgarl la nos Legenda lui Adam
si Eva. Din cele apocaliptice au Post
adoptate mat multe. Autorul le cer-
ceteaza pe fiecare : Apocalipsul A-
postolului Pavel, Calatoria Maicei
Domnului la iad, Moartea lid A-
vraam, Apocalipsul sfantulin loan
Bogoslovul, Epistolia Domnului no-
stru Isus Hristos (Legenda Dumi-
necii). Urmeaza spot Legendele bi-
blice (Paliile), Prorocirea Savilei, de
cuprins profetic si enigmatic, Legen-
dele despre lemnul crucii, Legen-
dele hagiografice, descrlind vieti de
sfinti, martiri si pusnici ; Legenda
sfdntului Sisinie cuprinde reminis-
cence ale religiunei pagane, strecu-
rate in crestinism, Legenda sfintei
Vineri, care e pur crestineasca, apoi
minunata Legenda a vietei slantului
Alexe, omul lui Dumnezeu. Astrolo-
gia Isi are partea ei de contributie
cu Rojdanicul, Gromovnicul st Tre-
petnicul, texte foarte populare pans
aproape In zilele noastre. Se st5rueste
pentru intaia data asupra curioasei
opere Fiziologul, cu multe legende
despre pasarile noastre, lucrare ce se
incruciseaza cu legendele similare, de
nature moral& din textul Fiore di
virtu (Albinusa, sau Floarea Daruri-
lor). Despre acest text autorul a facut
o comunicare la Academie, ce s'a pu-
541
blicat separat. Ultimele capitole sunt
rezervate romanului popular, §i anume
textelor : Alexandria, Varlaam si
loasaf, Archirie ,ci Anadan, dintre
care primul e de provenienta occi-
dentala, prin mijlocirea sarbeasca.
Aceasta literatura populara scrisa a
circulat foarte de demult la noi, In-
data dupe epoca primelor noastre tra-
duceri de cart! sfinte In romaneste.
Ea nu este decat in mica parte bo-
gomilica, iar tendinta el este mora-
lizatoare religloasa inainte de toate.
Cate ni s'a pastrat, e probabil doar o
particica diu bogata literatura pe care
epoca influentelor slave ne va fi pus-o
la indemana, si din care multe s'au
pierdut. Aceasta influenta slava s'a
exercitat in cursul sec. XVI- ea si a
primel jumatati a celul urmator, dupe
care a inceput inraurirea culture! gre-
cesti. De cu a doua jumatate a sec.
XVII -lea trebue mentionat si un in-
ceput de curent rusesc, paralel cu cel
grecesc. In aceasta epoca literatura
poporana is un mare avant.
In evolutia ei si vede ca literatura
popularA scrisa desvoltandu-se po-
trivit cu nazuintele sufletulul roma-
nesc de pe vremuri, ea a avut Ia in-
ceput un caracter religios, a capitat
apol In sec. XVI -lea un caracter eroic,
si a dobandit la sfarsit, in sec. XVII-lea,.
o pronuntata note didactics ".
La finele volumului bine si fru-
mos imprimat se adaoga cateva
planfe, reproducand scrisul unor texte
din cele pomenite, ilustratii de prin
cart! poporane Ii dotal* fragm nte de
pictura bisericeasca interesand subi-
ectul.
Oltenia sub Austriaci (1716-
1739). Vol. I Istoria politica a 01-
teniei sub Austriaci. Teza de docto-
rat, de prof. Alex. A. Vasilescu.
1929, Tip. Romane Unite. Bucuresti.
Prefata earth arata ca act se cu-
prinde numai o parte din subiectul
studiat, urmand ca un at doilea II
un al treilea volum sa cerceteze is-
toria socials §i economics a epocei.
Lucrarea incepe prin a expune eve-
nimentele care au precedat ocupatiu-
nea austriaca a Olteniei : ostilitatea
dintre Nic. Mavrocordat si o mare
parte din boerime, cel d'Intai tinand
cu Turcii, iar cei din urma cu Au-
striacli ; victoria dela Peterwaradin,
care Incurajiaza pe Nemti in planul
de a ocupa Prile Romanesti ; for-
542
marea partidului boeresc austrofil din
Oltenia, cu serdarul Barbu Brailoiu
In frunte al cu Staico Bengescu ; re-
fugierea unora In Ardeal, fuga ca-
torva la Tismana, unde se fortIfica
in manastire, trimitand cerere de a-
jutor la Nemti ; atacurile nemtesti la
granita Munteniei, Intre 9 si 25 Au-
gust 1716 si intrarea primelor for
trupe min Orsova, pasul Vulcan si
Turnu-Rosu ; fuga Domnitorulul din
Bucuresti spre Dunare la 24 August ;
inapoierea lui, cruzimile represiunei
fata de boeri ; ocuparea Olteniei de
trupele generalului Steinville ; lup-
tele cu militia Domnitorului ; Infran-
gerea acesteia Ia Bengefti Ii manA-
stirea Vierosul ; prinderea lui Nic.
Mavrocordat, in palatul sau din Ca-
pitals, la 14 Noemvrie, de dire trupa
comandata de Barbu Brailoiu II tran-
sportarea lui, arestat, Ia Sibiu ; In-
cercarea neisbutita a Nemtilor de a
ocupa si Moldova. Cap. II. Boerli
munteni se sfatuesc la Targoviste,
hotarand sa Inchine Austriacilor tam,
sub forma de protectorat, asa In cat
Tara-Romaneasca sa alba o uniune
stabile armonica cu Transilvania,
fail care nici una nici alta n'ar putea
sa existe°. In fata unei situatiuni des-
perate, amenintati de Turci fi de Ta-
tari, mai tots boerii subscriu un pact
de unire", la 3/14 Decemvrie, model
de act patriotic, prin care se leaga
sa fie de aceiasi parere in toate
chestiunile care privesc Patria, nefiind
nici -unula permis a lucra pentru fo-
losul sau particular, ci pentru cel co-
mun". In vreme ce Gen. Steinville
cauta sa intareasca Ramnicu-Valcea,
Campu-lungul, Targovistea $i man.
Margineni, se trimete o delegatie de
boeri Ia Imparatul Carol VI, la 3 Ian.
1717. La 29 Mai sunt primiti In au-
dienta la Viena, promitandu-li-se lu-
crud ce-i satisfac. In acest timp vine
Domnitor, trimes de Turci, loan Ma-
vrocordat, iar Nemtii se retrag din
Muntenia mare, mentinand ocupata
Oltenia. Ciocniri si lupte mai marl
intre trupele turcesti Ii cele ale boe-
rilor olteni $i catanele nemtesti In di-
ferite puncte din Oltenia. Domnitorul
cearca a negocia retragerea Nemtilor.
Gen. Steinville starue ca Oltenia sa
se anexeze ; se apron' lurk' militare,
construirea unei sosele bune de la
granite la Ramnic, facerea lucrarilor
de navigabilitate a Oltului, intarirea
manastirilor Ramnic Ii Cozia de pe
Olt, cum si ridicarea unei hart! a Ol-
tenia Victoriile printului Eugen de
Savoia asupra Turcilor apropie pacea.
In rastimp Turcii mal pradA Oltenia,
cum fac to Septemvrie, arzand Cra-
lova, Brancoveni, maastirile Tismana,
Hurez, Jitianu, Segarcea, Strehala,
Brancoveni si Cozia. Printul de Sa-
voia null tine promisiunile facute
boerilor olteni, intentia sa de a anexa
cu orce pret Oltenia devenind mai
evident5. Se incheie pacea dela Pas-
sarovitz, Oltenia ramanand in st5pa-
nirea Austria Fara sprijinul boerilor
olteni, ea nu ar fi isbutit sä o do-
bandeasca, dui:4 cum n'a reusit In
Moldova si Muntenia mare. Intentia
Austriacilor de a o anexa se vede
clar Inca din 1711. Conventia de la
29 Fevruarie 1717, Incheiata intre
Nemti si delegatii boeri din partea
lui loan Mavrocordat,intareste cedarea
Olteniei Forma de administratie este :
Serdarul Barbu Brailoiu conduce afa-
cerile civile si politice, loc. colonel
Dettine pe cele militare fi Ignatiu
Haan pe cele economice ale provin-
ciei anexate, tots sub ordinele gene-
ralului Steinville, comandant militar
al Transilvaniei. Pe lAnga Brailoiu se
ataseaz5 in 27 Febr. 1718 eke dol ma-
gistrati civil! de fiecare judet, anume :
Vasile Poenarul si Gheorghita Pitarul
Socoteanul In jud. de -Jos; Matei
Poenarul si Gheorghe Milco in Me-
hedinti ; Hie Otetelisanu $i Preda Bu-
joreanul In Valcea ; lordache Fara-
sanul si Dumitrascu Moringlav In Ro-
manati ; Stoica Bengescu si Fota B6-
lAcescu in jud. Jiul-de-Sus.--Cap. III
se ocupa de Oltenia ca provincie au-
striacA. Prima masura luati de Stein-
vile este desfiintarea militiilor ro-
manesti. La 22 Febr. 1719 ImpAratul
da un decret de organizare a provin-
ciei, reinoind figadueli In sensul ce-
rerilor for din Mai 1717. Se numeste
Gh. Cantacuzino presedinte al Ad-
ministratieV, cu caracter de Ban, a-
vand de consilieri pe Grigorie BA-
leanul, Radu Golescul, Ilie Stirbei si
Barbu Cornea Brailoiul, reledinta Ad-
ministratiei Bind la Craiova, tots a-
cestia de fapt sub dependenta auto-
ritAtii lui Steinville. Acesta din urmA
intarzie punerea in functiune a boe-
rilor numiti de Carol VI. De aci ne-
multumiri ; desbinarea boerilor Incepe,
pentru placerea neamtului. Cantacu-
zino e confirmat ca Ban, dar cei patru
consilieri urmeaza a fi altil, anume
cei alesi de boerime : serdarul Gri-
gorie Vlasto, Staico Bengescu, Dumi-
trache Brailoiul monahul si Constantin
Strambeanul, Nicolae da Porta fiind
secretarul administratiei imperiale. De
fapt, cei patru nefiind confirmati, lu-
creazA numal Banul cu secretarul sau,
ca o delegatie provizorie. In Oct. 1719
se InfiinteazA slujba de Comisar Pro-
vincial, care sa tins socotelile Inca-
sari' amenzilor fI contributillor mill-
tare, cu Gheorghita Socoteanul. In
cele cinci judete se numeste cAte un
intendant, tots nemti, un fel de in-
formatori politic! sau de spionagiu
al lui Steinville. Vornici peste ju-
dete, la 15 Oct. 1719, sunt : !lie Ote-
telisanu la Valcea, Stefan Parscoveanu
la Romanati, Matei Brailoiul la Jiul-
de-Sus, Const. Argetoianul la Mehe-
dint! fi Const. Poenarul la Jiul-de-Jos.
Fie care judet are 4 plAsi: plasa de
sus, cea de jos, cea de mijloc ci cea
de margine, cu cate un ispravnic. In
fie care sat e un parcalab, cu un nu-
mar de jurati. Starea socials ramane
neschimbata in ierarhia sa. In 1720
la 21 Oct moare Steinville, far Gen.
Tige este numit provizoriu In lo-
cu-i. Imparatul planueste o nouA or-
ganizare a Olteniei. In 14 lunie 1721
Gen. Conte de Virmondt ocupa postul
de comandant suprem at Transilva-
niei si director superior in afacerile
politice, economice fi provinciale din
Oltenia. La 7 Dec. 1721 se aplIcA
in sfarsit ordinul imperial din 22
Febr. 1719, instaland chezariceasca
administratie", cu Staico Bengescu
in locul raposatului Barbu Cornea
BrAlloiu, fi cu Grigorie Baleanu, Radu
Golescu $i Ilie Stirbei ca consilieri.
Dorintele boerimei oltene, a parti-
dului for national, triumfase, Invin-
gand pentru moment incercarea Au-
striacilor de a preface Oltenia In pro-
vincie nemteasca anexata lor. Se sta-
bilelte un sigiliu propriu acestei pro-
vincii imperiale de cu anul 1724, cu
pajura austriaca cea cu douA capete,
al/And In mijlocul pajurei corbul mun-
tenesc cu crucea In cioc $i cu in-
scriptia : Sigiliul Cezaro-regeascAi
Administratiei a Valachiei AustriacA°.
Ciocniri intre interesele austriace sl
ale boerilor roman! dAinuesc. Admi-
nistratia Olteniei, deli lucra in nu-
mete ImpAratului, iii pAstra caracterul
ei autonom Inca in 1722. In April
moare Virmondt, far in locu-i vine
Contele de Konigsegg la 26 Sept.
543
1722, cu re5edinta tot la Sibiu. A-
cesta incepe prin a hot5r1 restrictli
la autoritatea Banului si Consilierilor
imperial! ai Olteniei, $1 face unele
schimbari in functiuni de ale boerilor
dregatorl, Inflintand §i functia de vel
portar, cu loan Baleanul, care trebuia
sa aranjeze Imp Addle Intre vecinii
ce aveau neintelegeri pentru hotar ;
pe langa acestea mai instaleaz5 cate
un portar al judetulul, Ind cinci deci.
De la Sept. 1725 se inlocue5te functia
de Ban cu denumirea de Pre5edinte
al Administratiei. In 29 Oct. 1726
Baronul Svain d'Ottenfels e numit
Pre5edinte al Administratiei Olteniel,
iar Comisar suprem al provinciei ra-
mane Manta Campineanul. In 1727
sunt numiti alti vornici, alt vel-portar.
La 17 Nov. 1728 e Pre5edinte Ba-
ronul von Czeyka, cu aceia5i consi-
Heri. In 27 April 1729 in locul lui
Brailoiu, Stirbei si Strambeanu sunt
numiti consilieri un neamt Wogt, loan
Baleanul 5i Stefan Par5coveanu, cu
Vlasto si cu da Porta ca a cincilea
consilfer, o inovatie ; secretar fiind
numit Rolandt, catolicii ereau In nu-
mar egal cu Romanii no5tri. Gen.
Wallis mai aduce ceva schimbari Ad-
ministratiei, de caracter germanizant.
Se ocupA pe larg de lucrarile efec-
tuate sub ocupatte, ca losele 51 for-
tificatii. In 1731 e Pre5edinte al che-
zarice5tei administratii colonelul Ba-
ron Dietrich cu consilierii Vlasto,
Wogt, Baleanu §i Par5coveanu, vel-
comisar fiind Const. Obedeanu. La
o vacanta had Matei Glogoveanu In
consillu. La 30 Oct. 1732 se rispunde
superiorului manastirei Franciscani-
lor din Craiova", cu privire la zidirea
bisericei catolice locale. In Mai 1733
e pre5edinte Colonelul Salhausen, in
locul lui Dietrich. Un alt neamt,
Viechter, intra in Consiliu, majorand
pe Romani, mai ales cA Vlasto era
grec. In 1735 afram ci un vornic ger-
man in jud. Valcea, unul Marltaller.
Cu inceperea fazboiului austro-ruso-
turc din 1737 InceteazA activitatea
chezarice5tel administratli ; ultimul
sauact e din 13 August. Mai toad
lumea fuge In munti.Cap. IV tra-
teazA despre r5zboiul inceput in 1737.
In 1737 e ciumA in Oltenia, iar la
31 Mai fusese un mare cutremur.
Cand se fncep tratative de pace, Au-
striacii targuesc, sperAnd a p5stra
mAcar o parte din Oltenia. Adminis-
tratia o fac partial 51 Turcii 51 Nemtii.
544
Boerii cer in toamna lui 1738 sera-
schierului din Vidin ca Banatul sa se
reanexeze Munteniel. Const. Argeto-
ianu este numit Ban de catre Mur-
taza Pala, deli boerii voiau pe altul.
ReluAnd administratia Olteniei, Dom7
nitorul Const. Mavrocordat hot5d5te
ca Banul sa rern* la acest titlu,
luand inskcinarea de ispravnic al
Cralovei 51 a celor cinci judete. ,Ar-
getolanu nu accept5 aceasta retrogra-
dare in titlul sau, 51 e Inlocuit cu
Banul Grigora5cu Greceanu in 10
Fevr. 1738. In 5 Apr. Matei Canta-
cuzino MAgureanul este numit mare
Ban al Olteniei, provincie care in
acest an e groaznic prAdata de trupele
turcelti. In 1739 reincep luptele intre
Turd 51 Nemti, dar In Muntenia. Dupa
incheierea prelimin5rilor de pace din
30 Aug. 1739 se numesc ispravnici:
Gh. Canilos in Valcea, Const. Chiotis
In Romanatf, Radul in Mehedinti,
Leonard In Jiul-de-Sus si capitan E-
liescu in Jiul-de-Jos. Austriacii se
retrag la Oct. 1739, dar Turcii mai
raman comitand excese de tot felul.
Cap. V, trateazA conditiunile in care
s'a 1ncheiat pacea dela Belgrad, iar
cel din urm5 l'amure5te chipul cum
s'au stabilit granitele turco-austriace
In conformitate cu zisa pace, dup5
care Oltenia a sc5pat de stapanirea
austriacA. In anexe cinci hart'.
Considerations sur l'Histoire
des Roumains au Moyen-Age, de
Aurelian Sacerdofeanu. Extras din
Melanges de l'Ecole Roumaine en
France", VII, 1928 Librairie Gamber,
Paris, 1929.Autorul si -a propus prin
aceasta lucrare sA infati5eze cititorilor
de limbs francez5 din Apus, in trA-
surile sale esentiale, istoricul pro-
blemei continuitatei Romanilor din
Dacia, In lumina 5tiintei de azi. Deli
aceasta chestiune a fost solutionata,
dupa lungi discutii incepute in a doua
jum5tate a veacului trecut, In favoarea
tezei sustinute de nos, acceptata in
concluziiie ei de ltiinta european5,
ea e readus5 pe tapet in ultimii ani
de c5tre Unguri, can o prezintA acum
intr'un chip tendentios. Cartea de fat5
151 propune a dovedi netemeinicia
acestor noui false argumente ungu-
reiti, cum 1i reaua credind ce be in-
s pid.
Clar, succint 11 onest se Incati5eazA
vederile, afirmatiunile if argumentele
cu care 151 sustin parerile for rand
pe rand Thunmann, Sulzer, Engel,
Kopitar $i Schafarik mai iota' ; apoi
noesier, Miklosich, Pic, Hunfalvy, Re-
thy (acesti dot suet feroci pans la
absurd denigrator' ai romanismului),
Ovary, Bertha, Xenopol, Ov. Densu-
sianu, N. lorga, S. Puscariu, Th. Ca-
pidan $i Philippide, discutiuni in care
filologia aduce un considerabil aport
de argumente. Singuri o seams de
Unguri au sustinut ca Romanii au
venit In Nordul Dunarei emigrand
din Tesalia, si ca s'au stabilit in Tran-
silvania de cu sec. XII, afland acolo
pe Maghiari. De cu 1916 ofensiva
Istoricilor unguri (Kadlek, Peisker) ne-
au recomandat ca popor de nomazi
turanieni venind dinspre Turkestan ;
Karacsonyi si altii mai not afirma si
ei cu seriozitatea prostului ca not sun-
tern venetici, iar neamul for e cel
bastinas pe meleagurile romanesti.
Reaua credinta a acestor ranchiunosi,
pagubiti de razbolul cel mare In po-
triva celor ce si-au reluat din pa-
mantul for stramosesc, sare In ochi.
In a doua parte a Imam' se face o
expunere a faptelor de dupa sec. I
d. Cr. din Dada romanizata in cursul
a 170 de ani, romanizare complecta ;
se arata Imprejurarile parasite' Daciei
Tralane de catre oficialitate, dar nu
de toata populatia romans si roma-
nizata ; crestinismul de origine ro-
mans din Dada ; formarea limbei ro-
manesti, de structure latina ; elemente
toponimice dovedind persistenta ne-
/ntrerupta a Romanilor in Dacia,
capitol deosebit de interesant. Se cer-
ceteaza apoi isvoarele contimporane
cu aparitia Romanilor In Istorie sub
numele de Valahi (sec. Xi, XII si XIII),
din care rezulta Intinderea for In a-
fara de Tesalia, Macedonia, Moesia,
Dalmatia, Dobrogea, Muntenia, Mol-
dova de jos, Transilvania si valea
Tisei cu cele doua clinuri ale mun-
tilor apuseni. Ultimul capitol arata
viata dusa de locuitorli Daciei ala-
turi de barbari, vreme de o mie de
ant dupa abandonarea provinciei de
catre Imparatul Aurelian. Aceste na-
Valhi Impartira romanitatea orientall
In doua grupe : unul In sud, care se
desvolta sub influenta de stat a im-
periului bizantin si a Italie' occiden-
tale din vremea Cruclatilor, incercand
intemeierea unui stat dupa modelul
taratului bulgaresc ; altul In nordul
Dunarei, creand un stat cu amintiri
ale vechei organizatii romane, dar
sub Influenta §l, poate, protectia re-
gatului ungar, alaturi de Cumani, In
asteptarea unei complecte autonomil,
pe care aveau s'o cucereasci In scurta
vreme. C. D. Fort.
Cestt valecnici v Krajitidch
Cernomorr,kych Koncem 15. sto-
lett. (Luptatori cehi prin tinuturile
Mare! Negre, la sfarsitul sec. 15).
Cu ocazia implinirei a 60 de ani a
Domnului Vaclav Novotny, profesor
de istorie ceha la Universitatea Carol
IV din Praga, a aparut un volum o-
magial, avand colaborarea multor sa-
vant! cehoslovaci si strain', cars si-au
dat concursul prin diferite articole re-
feritoare la istoria poporului ceho-
slovac amic al nostru.
Un articol atingator la istoria roma-
neasca este at d-lui Macurek, referi-
tor la luptatorli cehi de prin tinutu-
rile Mare! Negre, pela sfarsitul sec.
XV. Este vorba de expeditia fatale a
regele' Jan Albrecht In Moldova, ex-
peditia din anul 1497, dela Codrul
Cosminulul, In care expeditie soldatii
cehi din Boemla si Moravia au luptat
alaturi de Poloni, gasindu-si moartea
la Dumbrava Rosie, Suceava, Nistru
si In jurul Mare' Negre, cehi organi-
zati In cete, cart Psi aveau slstemul
for de lupta si organizatia lor spe-
cials in tabere, pe care organizatie au
invatat-o toti luptatoril din rasaritul
Europe! pans la Cazacil din Caucaz.
Cel mai interesant dintre Cehii, cari
se Intalnesc mai des In documente
sau cronici luptand alaturi de regele
Poloniel, este Jan Trnka, ce ajunsese
prin meritele lui conducator al arma-
tei polone: ecampiductor generalis,.
Pentru expeditia din 1497 Trnka tai
avea planui sau de a ocupa Hotinul
si apoi a ataca Moldova, care plan a
cazut, deoarece regele s'a indreptat
spre Suceava Alaturi de Trnka erau
si alt' luptatori cehi, ca Hubaty, care
s'a distins In expeditia din 1498, $i
contele Jan Cernin, care s'a luptat vi-
tejeste In expeditia din 1509.
Cehii impreuna cu Polonfi, dupa ar-
derea cetatilor moldovenesti, se Intor-
ceau cu prazi bogate in tatile for, iar
comandantii lot primira dela regele
polon proprietati marl si castele In
nordul Bucovinei, sa alba cu ce trail
in urma luptelor avute,. Cetele cehe
se compuneau din pedestrime $i ca-
valerie grea $l usoara : equi sagittari"
g equi chastarii% Domnul Macurek
595
a cercetat regestele cu numele tutu-
ror soldatilor cehoslovaci, morti In tre-
cut pe parnantul Moldovei, in contra
Moldovenilor.
Doavuky polskerho bezkrdlovt
ss. r. 1587. (Rasunete din interegnul
polon din 1587), de Dr. Josef Ma-
carek, Praga 1929.In Polonia, dupa
moartea regelul Stefan Bathory, a lz-
bucnit o grava neintelegere pentru
succesiune la tron. Nobilimea, care
avea legAturi cu Cassa de Austria, si
clerul, care 1st avea interesele lui re-
ligioase, sustinea pe archiducele
Maximilian; iar poporul, In frunte cu
cancelarul Jan Zamojski, un dusman
aprig al Habsburgilor, sustinea pe
printul suedez Sigismund III Vasa, a
cArui mama era o fiica a Jagelonilor.
Acesta avea in el sange polonez si
ar fi putut mai usor decat pretenden-
tul austriac sä se ocupe de aproape
si in mod desinteresat de interesele
Poloniel. Partizanii Habsburgilor visau
o unite a Austriei si Poloniel in
contra Turcilor, iar dusmanii vedeau
In Habsburgi o putere mare germanA
si se temeau ca prin unirea Austriei
cu Polonia ar supara pe Turd, cars
revoltati, s'ar ridica In contra Austriei.
Austria, vAzandu-se in pericol, ar hada
pe Poloni cart, ramasi singuri, ar de-
vent victima Turcilor. Prin interventia
cardinalului Aldobrandini si Wilhelm
de Rozenberg s'a stabilit un acord
format intre Austria si Polonia, si prin
tratatul dela Bedzin-Bytoni din 9 Mar-
tie 1589 Sigismund III este ales rege
al Poloniei. Totusi nemultumirea nu
Inceteaza si intrigele se deslantuesc
din nou. Nu se respects conditiile
pace', la care se adaog5 nemultumirea
clerulul, care se temea de progresul
ereziei In Polonia si mai ales de de-
cadenta credIntei catolice In tarn.
In chestiunile religioase a 'jucat un
rol de frunte nuntiul papal Hanibal de
Capua. Tot acum Polonia este amenin-
tata si de un razboi cu Turd', si toatA
greutatea cade In mana cancelarului
Zamojski, care trebue s5 agite spid-
tele in contra Turcilor prin primatul
sau Karnkowski, considerand chestia
austriaca terminate. Insa chesttunea
succeslunei se complied mereu. Si-
gismund III reaunta la tronul Polo-
niei, pe care o paraseste, si in locul
salt este ales rege fratele lui Maxi-
milian, archiducele Ernest.
Noua alegere desuni pe partizanit
546
austriaci. Minoritatea formats din cler
sustinea pe Ernest, un mare protector
at credintei catolice, iar majoritatea,
formatA din protestant', sustinea pe
Maximilian, care avea o mentalitate
antireformistA. Se crearif cateva con-
grese care au stabilit in 1592 un tri-
bunal public, constituit din adunarea
statelor st numit dinchizitie2, tribunal
contra regelui si partizanilor acestuia.
Duna multe intrigi Sigismund III este
rechemat in Polonia sl numit rege
legitim.
In tot timpul acestor intrigi si lupte,
Wile romane au fost de partea can-
celarului Zamojski, care cauta mereu
s5 inabuse influenta crescandA a Hab-
sburgilor in Ardeal, Muntenia si Mol-
dova. Zamojski cunostea bine ames-
tecul Habsburgilor in afacerile Mol-
dovei, relatiile curtei din Praga si In-
sbruck cu Voevodul Moldovei, ajuto-
rul pe care cAutau s5-1 dea acestia di-
feritilor candidati la tronul moldove-
nesc. El nu permitea altora sa se a-
mestece In chestiunile m old o v en e
care 11 preocupau din punct de vedere
personal, cad Polonia de acum, re-
prezentata prin el, cast Polonia de
papa acum, nu vedea In Moldova de -
cat o proprietate a ei, imbuibatA de
cultur5 polona si care in trecutul ei a
fost adesea sub suzeranitatea polon A.
Elena Entrain, Praga.
Antologia poe,tilor olteni, de b
C. Popescu- Polyclet, Edit. Ramuri-
Cralova, 1929.Cuprinde 33 de serif
tort, cu cateva notice biografice st
bibliografice si 2-4 pagini alese din
lucrarile mai caracteristice ale fled-
ruia. Dintre acestia sunt cativa atat
de putin cuprinzatori, ca puteau lipsi
din antologie, dupa cum se mai pu-
tea face loc cutaruia capitanului
Paraianu si Elisabetei M. Z. lonescu
bunloara , cari nu sunt mai prejos
de altii din cei lnregistrati in aceastA
colect e. Sunt si de acei pe cad nu'
prea avem dreptul a-i revendica pen-
tru Oltenia, intru cat nu datoresc ni-
mic acestei regiuni, pe cart numal
hazardul nasterei sau al unei scurte
sederi in copilarie i-a pus In atin-
gere cu noi. Astfel Arghezi, Mace-
donsky si Har. Lecca. Orcum, e bi-
nevenita antologia aceasta : ea dove-
deste ca Oltenia si-a dat contributla
ei onorabila literaturil noastre.
C. D. Fort.
 REVISTE
Casopis Arckivnt skoly, rocnik
VI, Praga 1928.Este ultimul numar
al revistel scoalei de arhivistica din
Praga, pe anul trecut, care confine Ii
acum, cal Intotdeauna, pe langa cele
cateva articole cu caracter istoric-ar-
chivistic, un bogat material referitor
la felul de organizare Ii la materialul
documentar pe care-1 contin diferitele
arhive locale din Cehoslovacia.
In articolul Zumunskych archiv"
domnul Dr. Iosef Mucurek vorbeste
in termeni foarte elogiosi despre ar-
hivele din Romania, pe care le-a cer-
cetat adeseori, despre organizatia for
sistematica Ii moderns Ii despre bo-
gAtia Ii varietatea de material a lor.
Domnul Macurek clA o bibliografie
a ludarilor privitoare la arhivele din
tarn, descrie cum au luat nastere .$1
sistemul dupa care este organizata ar-
hiva Academiei RomAne Ii a arhive-
lor statului din Bucuresti si Iasi.
0 deosebita atentie di arhivelor din
Ardeal, Bucovina Ii Basarabia If a
soartei acestora in timpul razboiului
Ii dupA razboi. In timpul razboiului
majoritatea din ele au fost distruse,
arse sau vandute, ca cea din Ajud Ii
Deva, iar bogata arhiva cu material
interesant pentru istoria polona Ii ro-
mans a contelui ungur Teleki, din
Tg. Mures, a fost dusa in B.-Pesta.
In Bucovina, arhivele generalilor
austriaci Spleny It Enzenberg din Cer-
nauti contin material inedit pentru
Istoria moldo-polonA, dintre anti 1786
1848. Au fost arse multe documente
referitoare la istoria Romanilor, in ur-
ma ordinului dat de generalul Etz-
dorf, Ii n'au ramas deck acte de pro-
prietate Ii acte judecatoresti. In ar-
hiva din Suceava sunt acte de prove-
nienta mai noun.
Actele mai importante referitoare la
Istoria Basarablei se gasesc in Arhi-
vele din Petersburg, Moscova II 0-
desa, iar prin arhivele locale se gA-
sesc In special acte. din sec. 19, act
cele mai vechi sunt in proprietatea
familiilor nobile.
Domnul Macurek laudA scoala dela
Arhive Ii pe initiatorul ei, domnul
Constantin Moisil, Directorul general
al Arhivelor Statului; are cuvinte fru.
moase referitoare la cursurile care se
predau ad II toatii organizatia scoalei,
singura in rAsAritul Europei organi-
zatA dupa modelul Ecole des Char-
tes" din Paris. Startle in deosebi asu-
pra Revistei Arhivelor", condusa de
d-1 C. Moisil Ii a Arhivelor Olte-
niei", conduse de d-I C. D. Fortu-
nescu Ii amintelte II de celelalte re-
viste de specialitate din Tara.
Deasemeni d-1 Macurek descrie bo-
gatta si frumusetea colectiilor de Itt-
crud vechi Ii stampe, peceti Ii do-
cumente aflate in muzeul de pe langA
Arhivele Statului, infiintat de d-I C.
Moisil Il d-1 Olczewski.
Elena Maths, Praga.
El Institute, 1, 3-4, Madrid, face
o ampla Dare de seamd a Congre-
sului International al Invdtdmdn-
tului secundar, tinut in 1928 In Bu-
curelti, Autorul, profesorul Miguel
Aguayo, delegatul Ii Presedinte al
Asociatiunei Profesorilor spanioli, Di-
rector at Liceului San Isidro, descrie
calatoria sa Oita in Capitala, lucrArile
congresului, excursiunea facuta dupa
aceasta prin partile muntoase ale tarsi
It anunta ordinea de zi a congre-
sului ce s'a tinut la Haga. Paginele
amicului nostru consemneazA It sen-
timentele de satisfactiune recunosca-
toare pentru afectuoasa primire de
care s'a bucurat intre roman' atat
d-sa, cat Il ceilalti delegati spanioli,
profesorii Natalio de Anta, Aguayo,
Allue Ii Manzano. Articolul (IA Ii por-
tretele d-lor profesori J. Claviere
organizator, alaturi de A. Beltette, al
Asociatiei Internationale Ii C. D.
Fortunescu, delegat at Romaniei la
congresele tinute in acesti din urma
6 ani. Un alt articol se ocupi de
invatamAntul secundar din Romania.
L'Europa Orientale, VIII, 9-10,
Roma, cuprinde urmatoarele articole:
Constitutta delaVtdov-Dan, de Primo
Fumagalli, al cArui nume a fost ast-
fel ales de rAposatul Pasici, pentru
ca adoptarea ultimei constitutii a rega-
tului serbo-croato-sloveno reparare
istoricasa coincideze cu aniversarea
caderei primului imperiu sarbesc dupa
Walla dela Cosovo (1939). Pentru a
ajunge la evenimentele de azi, au-
torul face o larga Ii completA expu-
nere a tutulor evenImentelor prin care
a trecut regatul vecin pana sa se con-
stituiascA, dupa marele rAzboi, In for-
mete sale actuale. Se dau amanunte
asupra luptelor politice dintre partide
547
si nationalitati. Articolul se va con-
)inua.Scrisorile din inchisoare ale
lui Raja! Kra fewski, unul dintre f;-
gurile marl ale insurectiunei poloneze
din 1863 contra regimului tarist, do-
cumente istorice, dar si exemple de
curagiu cetatenesc, publics W. Giu-
sti.Chestiunea ucraineand in epoca
..risorgimentului" italian, de Mich.
Jeremjeev, isi propune a explica cum
unii istorici marl rust, oameni de
stlinta totusi, pot tagildui Inca azi
existent a problemei ucrainiene, atri-
buindu-i originea doar In Intrigi ale
cutaror puteri europene. Problema e
veche. D-1 Jeremjeev o dovedeste ca
pus4 si pe Intemelate baze, Inca din
1868. Senatorul francez Delamarre fu
acela care se facu aparatorul Ucrainei
pentru intaia data, si al poporului u-
crainian. Cele dong memorii pe Care
el le-a publicat pe atunci cu pri-
vire Ia aceasta chestiunesi care se
reproduc acolo pot servi si azi cu
folos orsicui vrea sa se informeze in
aceasta directiune.
loan Neculce, fasc. 6, pe 1926
1927. Gontributrunt la topografia
balcanied in evul mediu, de rap°.
satul Const. C. Litzica, elenist de
seama, pierdut prea de timpuriu pen-
tru stiinta noastra. Lucrare de eru-
ditie, urmareste scopul de a da o
contributiune Ia nomenclatura topo-
grafted a peninsulei balcanice In vea-
cul de mijloc, pe temeiul operei
Hip x-rtailecritov (in latineste: de ae-
dificiis) a lui Procopiu din Cesarea".
Primul capitol da oarecare indru-
marl la critica textelor grecestf, apoi
lilted in fondul chestiunei. In opera
cercetata a lui Procopiu se descriu
cladirile si reparatiunile facute in vre-
mea lui Justinian pe toata intinderea
impgratiei romane de rasarit. Din cele
6 capitole ale cartii, numai ultima ne
intereseazg, ad vorbindu-se de pe-
ninsula balcanica, in care se pome-
nesc peste 850 de localitati sI alte
arnimunte istorice sf topografice.
Satele Ruscanti $i Gdne$tii, cu tru-
purile for Cliedee$tii $i Moice$tii,
din iud. la$i, de d-I M. Costachescu.
Documente, Inscripfii, Notife ci
Recenzii bogate, ale d-lor Costa-
chescu sl. Ghlbanescu.
Fantana Darurilor, revista de cul-
tura cresting, apace lunar In Bucuresti,
de cu Noemvrie 1928, sub directia
548
S. S Preolului Toma Chiricutg. Lk-
gind orizontul actiunei sale de predi-
cator religlos al parohief pe care cu
atata ravna silnalta spiritualitate o pas-
toreste, Parintele Chiricuta a Inteme-
iat la raspantea tutulor drumurilor a-
ceasta Fantana a Darurilor", pentru
cati drumeti insetati or trece pe di-
nainte-i. E darul crestinesc care zice
fa binele si '1 arunca In drum" pu-
blicatia aceasta. Reviste bisericesti mai
avem la noi ; asa cum sunt Insa, etc
sunt pentru preotime, cu articole de
dogma, organizatie or interese prof e-
sioniste, neapte a patrunde in publi-
cul mare. Fantana Darurilor" se deo-
sebeste de asemenea publicatiuni prin
tendinta ei educativ crestineasca si
aspectul literar al cuprinsului sau. Di-
rectorul si colaboratorii sai au inteles
ca drumurile care duc la suflet prin-
tr'un suflet cald si podobnic trebue sa
tread, si ca preceptul utile dulci este
al celei mai Intelepte pedagogil. Cu
colaboratori ca D-nii Lascarov-Mol-
dovanu, G. D. Mugur, I. Gr. Oprisan,.
Sanda Movilg si atate alte bunavointi
alipite acestei publicatii si prestigiului
directorului et, Fantana Darurilor, care
raspunde unei simtite nevoi sufletesti,
isi are asigurata simpatia tutulor oa-
menilor de omenie si a bunilor cres-
tini. Sa speram ca nici sprijinul efec-
tiv al acestora nu-i va lipsi.
Datina, a apgrut in al VI-lea an
at sau, sub directia d-lui M. Gusita,
cu aceiasi colaboratori devotati st u-
neori cu articole din afara de redac-
tiecum au fost: Perspectivele nouei
genera (ii, apoi Culturd $i voca(te,
de d-1 Prof. Radulescu-Motru. Publi-
blicatie literara, apara o doctrina si o-
exemplifica prin paginele ce publics,
In sensul traditionalist. Frumos tipa-
rit5, numeroase schite si desenuri de
d-1 G. Simionescu o Impodobesc. Ast-
fel in nr. 5-6 se cla pe copertg un
portret In penita al Capitanului de pan-
duri Urdareanu, din preajma lui Tu-
dor Vladimirescu, precum si doua gra-
vuri ce Infatiseaza Cula acestuia depe
dealul Gardanul (Cerneti-Mehedinti)
In nr. 9-10 anal un scurt rezumat
al conferintelor tinute la Casa Lu-
minii" din T.-Severin de d-nii Marius
Vorvoreauu (Mehedin(ii de altd data)
§i Al Barcacila (Monumente romdne
din T.-Severin), pe care le-am fi dorit
publicate In extenso. Rubrica Insem-
ndri este deosebit de ingrijita, va-
riata $i con$tiintioasa. Ea urmareste
miscarea de idei dela noi, si de aiu-
rea cateodata, cu o obiectivitate si un
bun simt demn de relevat. Retinern
de ad numele: Al. Dlma, Tudor Da-
mian, Mih. Gusita, Chiriac Vatanu,
S. Pavel, D. Sandu, D. Gerariu, C. D.
lonescu al Celina.
Revista Criticd, III, 1: Arheolo-
gia prestoricd, de d -1 P. Constantine-
scu-14, e un rezumat ;I o punere la
punct a cuprinsului acestei stiinte,
dupe ultimele cercetari. Degajarea ei
de celelalte discipline istorice e noug,
abia de un veac, si se datoreVe tut
Boucher de Perthes. Stiinta franceza,
acolo se desvolta mai mult G. de Mor-
tillet, Jos. Deche tette, Marcelin Boule,
apoi abatele Breuil, Piette, A. de Mor-
tillet, Sol. Reinach, Lortet, Capitan,
dintre cel mai de seams repre-
zentanti ai el. Alte popoare, urmand
exempiul Frantei, urmeaza asemenea
cercetari : englezi, germani, etc. La
noi Boliac si Odobescu, cu Beldicea-
nu si Butureanu, Incep a se ocupa de
preistorie, apoi Tocilescu, Teohari An-
tonescu, Saba Stefanescu, V. Parvan,
I. Andriesescu, M. Roska (cu Tafrali
dela Iasi si Plop$or dela Craiova
adaogam noi). Propriu zis preistoria
cuprinde cele doua epoci ale pietrei:
paleoliticul sl neoliticul ; protoistorla
se ocupa cu epoca bronzului $i prima
epoca a fieruluf Paleontologia stu-
cHaza rimasitele omului pastrate In
'Muffle geologice; preistoria se ocupa
de uneltele sale. Existenta sigura a
omului nu e cleat din quaternar, in-
cepand cu epoca paleolitica. Paleole-
ticul are urmatoarele subimpartiri: faza
cheleianli, acheuileiana, musteriana (a-
cestea trei formand paleoliticul infe-
rior), aurignaciana, solutreana 41 mag-
daleniana (ultimele trei tormand pa-
leoliticul superior). Cu paleoliticul su-
perior (sau epoca renului) agar pri-
mete opere de arta, gravuri pe pAreti
de stand si sculpturi, cum si unel-
tele de os. Articolul are si cateva gra-
vuri.Nume de plante, elemente ro-
manice (mediolatine, franceze, provan-
sale si italiene) din terminologia bo-
tanica populara ne cla D-I G. Pascu.
Cronica, Intre altele, vesteste pe
abonatiai zice a am spune-o noi,
despre propria-ne revisal di R. C.
use tipareste numai cu bani munciti,
adica numai cu abonamente si cu
munca directorului revistei, care cu-
muleaza slujbele de scriitor, corector,
expeditor, administrator $1 incasator
gratuit, si pe deasupra acopere cu bani
din modestul lui salar si deficitele
anuale).
Revista istoricd, XV, 4-6 cu-
prinde: Cdrti reprezentative: Cris-
tina de Pisan si Pierre de Fenin, de
N. lorga. Note prtvitoare la ma-
nuscrtsele si miniaturile armenesti
$i 0 versiune despre uciderea pa-
trtarhului grec in 1821, de H. Dj.
Sirouni. Documente despre mand-
stir-ea Ciolanu-Buzdu. Un steag,
poate romdnesc, in Suedia, mentio-
neaza d-1 C. D. Karadja ; d-sa pre-
zinta cateva ipoteze care ar putea
explica ajungerea unui asemenea steag,
dad se va (loved' ca e romanesc,
tocmai In muzeul 'stork din Stoc-
kholm.Un document latin din 1341,
publicat de V. Motogna, pomeneVe
de un .Egidius, filius Bazarab de
Zanchal" (fiul lui Basarab din Sancel).
D-1 Karadja ne comunicA note
scoase din Ztarul lui Weismantell
(publicat In 1928 de Dr. Samuel E.
Bring), interesand cunoasterea eveni-
mentelor din Moldova dintre 1709-
1714 $1 a tart' din vremea lui Dim.
Cantemir.UnPenticostariu din 1786
necunoscut pans azi, tiparit la Blaj,
ne semnaleaza Barbu Teodorescu.
O notita BIWA rectitica o interpre-
tare mai veche a d-lui lorga, privitor
la Farcas" cel citat In diploma re-
gelui Bela data Cavalerilor loaniti
Nu In regiunea de jos a Doljului tre-
bue localizat acest stravechi stapani-
tor patriarhal din Oltenia, ci altfel :
Judetul Valcii este al Jul Valcea",
precum Romanqt e judetul lui Ro-
man (cu sufixul slay a(, ca In Cos-
tolat, Craguievat, Crusevat, Stolat).
Dar Valcea vine din vale, si %Talc In-
seamnA lupu. Si, in ungureste, lupu
inseamna si farkas. Deci judetul lui
Farkas" e jud. Valcii, Valcea. Ast-
fel Valcea devine o personalitate is-
torica, adeveritA documentar $i da-
tabila", zice d-1 lorga.
Nr 7-9 continua cu urmatoarele
carp representative: Toison d'or, Crc-
nici engleze despre lupta cu Prank:.
0 cronicd stenezd, Viata lui Carlo
Zeno, Viata lui Braccio di Montone,
de N lorga.-0 scrisoare a lui loan
Vasilieutci, (arul Rusiei, Mire loan
Vodd cel Cumplit (1574). lnfluen(a
literaturii ruse asupra lui C. Sta-
549
matt, de Eufr. DvoicencO, cu o con-
tributie originals, care aduce luminA
asupra isvoarelor literare rusestl ale
acestui poetLa chestia rurald sub
Cuza-Vodd, de N. Iorga. Docu-
mente, Inscripiii, Ddri de Seamd §1
Cronied.
Buletinul Comis Monum. is-
torice, XXII, fasc. 59 publics note
despre cateva Fundafiuni religioase
romdne,ti in Galitia, anume despre
Bis. Adormirea din Lemberg, recta-
ditA In 1559 de Alex. LApusneanul,
unde e Ingropat In 1577 loan Pot-
coavA, Domnul Moldovei, apoi refa-
cutA Jar de Aron-VodA si desavarsita,
InzestratA si infrumusetata de Movi-
testi $i la sfarsit de Barnovschi-Vocia,
(1626-1629); Bis. Sf, Onufrie unde
e inmormantat Stefan Tomla al Mol-
dovei In 1564; Bis. Sf. Paraschiva,
tot din Lemberg, restaurata in 1644
de Vasile Lupu ; biserici si mina's-
Uri in Galitia si in Rusia polona, cu
amintiri de ale domnitorilor Moldo-
ye! ; Schitul Mare, din Pocutia, sus-
tinut si el numai de munificenta evla-
viei moldovenesti Toate aceste ase-
zAmlnte Inzestrate de romani sunt o-
Sprijinitorii ARHIVELOR OLTENIEI pe anul 1929
1.11.11111101101101111011.11.1101111.11.110110110 101. 10110 1.11. 1011 l Il 1.1111.ii11.111111111101101111111111
BANCA NATIONALA, Bucure*ti .
CASSA $COALELOR, Bucureqti
BANCA COMERTULUI, Craiova
DECANATUL BAROULUI DE DOLJ
D-nul Dr. PETRE MIHAIL, Craiova
D-null CONSTANTIN POENARU, Craiova
D-nul ING. I. GIGURTU, Bucure0i
D-nul MI$U SEULESCU, Prof. univ. Bucure*ti
MINISTERUL CULTELOR $l ARTELOR
AD-TIA BISERICEI SF. TREIME, Craiova
BANCA VIITORUL", Craiova
D-nul EMIL MARIAN, Craiova
550
perA de sprij ini r e a ortodoxismu-
lul, rutean In specie, II a r a t A cul-
tura Moldovel si ce rol influent jucau
pe atunci, conducAtoril spirituali ai
popoarelor ortodoxe",Doua man&
stiri ddmbovifene: Cobta si Butoiul,
descrie d-1 Iorga. Prima e un tip de
transitie in desvoltarea arhitecturei
muntene, din 1572 ; a doua de acelas
tip, dupa inscriptia actual& ar fi fost
cladita Intai de Vladislav-Vlaicu VodA
din lemn la 1392, din zid apoi la
1644, apoi s'a refAcut la 1853 cu to-
tul,Biserici focsdnene, de N. Iorga.
Un epitaf al Mitrop. Stefan din
an. 1652, de pe vremea lui Matei
Basarab, de Virg DrAghiceanu.Bis.
Adormirea Maicii Domnuluisau Pre-
cista din Slatina-Olt, de I. C. Hitt'.
E din 1736, ridicatA de jupanul Ni-
cula brat, jupanul lane blv vel ca-
micas za ocne". In chiliile ei a func-
tionat in sec. XVIII-lea prima scoall
din acest oras. Inscripfii din /ad.
Doll ne dA tot d-1 Filitti urmAtoa-
rele : Argetoaia din 1813, BrAdestil
din MO din 1825, Bralostita din 1760,
Cotofenii din 1830 si Almaju.
C. D. Fort.
.. 30.000 lei
25.000 lei
20.000 lei
. . 10.000 lei
1.000 lei
1.000 lei
2.000 lei
. 1.400 lei
20.000 lei
. 2.000 lei
1.500 lei
2.000 lei
 Tab la de Materii
1929. Anal VIII.

Artie° le:
Prof. I. Bianu: Pentru o Universitate la Craiova pag. 201
I. V. Cancea: 0 arhondologie a Olteniei , 266
AL Al. Falcoianu: Ceva despre familia Fdlcoianu din
Moldova 33
I. C. Filitti: Condica Poenarilor Almcljani 1 §i 284
Artur Gorovei: Teodor Teodorini ,5i familia sa 45 51 255
Em. Hagi-Mosco: Boerii lui Mihai Viteazul pag. 215
Lupta dela Robdne.ti 397
Aurel Mircea: Manake Kinezu 17
lulin Moisil: Ccipitanul Emanoil Pdrdianu 407
C. V. Obedeanu: Tudor Vladimirescu 235 i 421
Gigi Orman: Fralii Pavlovici, negustori Craioveni pag. 275
N. Plopsor : 0 rcisvrdtire a tdranilor in timpul dom-
niei lui Mihai Viteazul 442
Mihail Popescu: Spicuri not privitoare la stcipcinirea
austriacd in Oltenia 43
Note de cdldtorie privitoare la valea
Halegurilor ci a Jiurilor 213
Emil Virtosu: Dionisie Eclesiarhul 208

Figuri isforice °Ilene:

C. V. Obedeanu: lblilzai Colo/eanu pag. 62
Oltenia istorica:
Documente
1685. Cartea lui Serban Vd. intcitind stcipcinirea mosiei
Cacalef-Dolj pag. 310
1692. Cartea lui Const. Basarab Vd. intdrind idem 311
1718. Acte din Arhivele Vieneze privind ocupaliunea
Olteniei pag. 79-88
1723. Informatiuni despre ocupaliunea Olteniei pag. 65
1733. Idem 320
1763. Carte de hotdrnicie pentru mosia Cacalel-Dolj 314
1783. Carte de boerie dela Nic. Const. Caragea Vd. 343
1783. Cartea lui Mih. Const Sulu Vd. recunoscdnd Gra-
iovei calitatea de oras domnesc 447
1784. Carte de boerie dela Mih. Const. Sulu Vd. 461
1786. Jalba locuitorilor din Cacalei-Dolj 315
1786. Idem pentru pdmdnt 316
1786. Jalba mosnenilor din Cacalel pentru movie 317
1786. Jalba pentru aceiasi pricind 318
1786. Carte de boerie dela N. Mavrogheni Vd. 462
1786. 0 plcingere a ovreilor din Craiova 331

551
1786. Pre 'urge ahmentelor in Craiova pag. 334
1766. Porunca p. vinderea pralului de puscd in Craiova . 335
1787. falba isnafurilor pentru locul targulut Craiovei . 336
1795. falba unor cacale/eni pentru mosie . 319
1798. Carte de boerie dela Const. Gh. Hanger li 343
1800. Zapisul Wm:4rd unei 1/2 de zi de moarci la Cacalej . 320
1802. Oranduiala lefilor Divanului craiovean . 448
1802. Poruncd pescarilor din Craiova p. Bis. Sf. Nicolae-
Dorobcinlia ' 337
1813-15. Catagrafia bisericaor Craiovei . 449
1814. Zapisul lunuindrarilor din Craiova . 450
1814. Porunca pentru vanzarea lumandrilor 451
1814. Porunca lui I. Gh. Caragea pentru starpirea abu-
zurilor unor sit(/' basi . 451
1814. Pentru inzestrarea bisericei Harsu-Craiova . 452
1814. 0 pricing intre crottorli sarbi si romani din
Craiova . 452
1815. Porunca Divanului p. a podi0 stradd in Craiova ' 453
1815. Iertarea acordata paharnicului Stan Jianu . 454
1819. Catagrafie de persoane si institu/ii craiovene cu
poslu.nicii for . 338
1826. Jalba U/ei Amdrdscu pentru mosia Giorocel-Dolj . 463
1826. Carte de judecata dela Gr. D. Ghica Vd. . 465
1826. Divanul numeste un medic-chtrurg la Craiova . 341
1827. Zapcelacurile Divanului Craiovei ' 342
1828. Cursul oficial al monetelor in Craiova . 342
1832-33. Cu privire la, Cenzurd In Muntenia pag. 67-78
1836-37. Privitor la moastele Sf. Ion Milostivul ale Th-
sericii Clorozu-Dolj pag. 459-461
1839. Cu privire la Bis. Harsu-Craiova pag. 465
1847. Privitor la Seminarui din R.-Valcii . 327
1849. ldem . 328
1849. Locuitorii com. Bobicesti-Romanali aleg cantaret 469
1850. Materiile de predare la Seminar R.-Valcea pag. 455-458
1850. Recomandain pentru predarea invapturii in Se-
mmarul Mztropoliei . 329
1850. Adresd pro fesoruluz At. Stoenescu dela Sc. de can-
dzdati de preofi a Episcopiei Craiova . 330
1859. Cu privire la exportul de lipitori . 78
htscriptii
Din Biserica de zid din satul Copdceni-Vcilcea pag. 89
Din Biserica de lemn dela Cimitirul satului Copdceni . 92
Din Biserica de lemn din satul allteni-Valcea . 344
Din Biserica de lemn din satul Ulmeni-Valcea . 346

Oltenia arheologia:
Un desen paleolitic in Oltenia? de N. Plopwr pag. 93
Desenurile rupestre dela Polovraci, de N. Plop§or 96
Cultura solutreand in Romania, de N. Plopwr 98
Mesoliticul In Romania, de N. Plopwr 103

552
Industrie de os in perioada mousterianci din Ardeal,
de Marton Roska pag. 349
Aurignacianul inferior in Oltenia, de N. Plopsor . 331
Cu /tura magdaleniand in Romdnza, de N. Plopsor . 334
Harpoane mesolitice in vecincitatea Dunarei in ferioare?
de N. Plopsor . 355
Asupra crezaurului dela Coveiu', de Sica Georgescu . 337
Cultura )celeana In Romania? de N. Plopsor . 469
Oltenia naturalista:
Astacus torrentium Schranle in mini& Olteniei, de R. I.
Calinescu pag. 106
Consideralluni asupra vegetaliei munlilor Piatra si Oslea
(Oltenia), de E. I. Nyarady 110
Contributiunz la cunoasterea faunei Oltemez; de Dr. 0.
Marcu 474
Coleoptere cavernicole nom; descoperite in Oltenia in Julie
1928, de R. I. Calinescu. = 479
Condiliunile de vegetafie ale Castanului bun la Tismana-
Gorj, de Ing. V. A. Ionescu D 4b0
Contribution a l'etude des zoocecidies d Oltenie, par Th.
Geburtig 486
Un nou bazin de lignit in jud. Doll: de N Plopsor 485

Oltenia folkloristiea:
Focal la Romani .si la noi, de C. Gerotil pag. 131
Strigaturi din Meliedinp, culese de I. N. Dum.-Bistrita . 131
jocuri copilaresti din Banat, de R. S. Molin pag. 132 si 494-
Cantece din popor, col. I. N. Dum.-Bistrita pag. 133 si 496
Descantec de Iapd, din col. aceluiasi pag. 133
Crelu, balada culeasa de Eug. Theodorescu . 13b
Franturi de limba, din col. G. Catana . 136
Copilul stiutor de carte, basm din col. G. Catania . 489
Descantece din Banat, din col. L. Costin . 493
Medicind populara, din col. I. Dum.-Bistrita . 496
Oltenia literara-artistica :
Frunzdrind poeziile Adei Umbra, de C. D. Fortunescu pag. 137
Am venit sci-fi cant, poezie de Coca Farago 142
Diminealci, poezie de Paul Constant 144
Muntele, poezie de Val. Al. Georgescu 144
Amintiri din alte vremuri, povestire de N. Al. Lupului 145
Stapane, poezie de L. Costin p 147
Nocturne, poezie de Aurel Chirescu 147
Note critice: Sub vraja umbrelor, a D-nei Sabina Pau-
lian ; Pata de cerneald, a lui Savin Con-
stant ; Cerbul de lumina; a lui Radu Gyr ;
Examen de bacalaureat, a lui I. Dongorozi ;
Via/a tragicci si romcineascci a lui Emi-
nescu, a lui T. P. Ulmu ; Conu Enache,
a lui N. M. Condiescu; Poeziile Elenei Fa-
rago, de C. D. Fortunescu pag. 148-154

553
Sculptorul D. Pavelescu-Dtmo, de A. Oprescu pag. 497
Despdrfire, poezie de Aurel Chirescu . 505
Descantec, poezie de Sabina Paulian ' 506
Rumdnii, fragment dintr'o povestire, de N. Plopwr . 507
La vision; L'immortalite ; Indra, poezii de Nic. Segarceanu 508-509
In noapte, poezie de M. D. loanid 510
Psalm, poezie de Aurel Chirescu . 510
Prin ploaie, poezie de Sabina Paulian 511
Note critice : Volumele de versuri : Caier de iubire, al Miei
Cerna ; Punte peste veacurt: al lui Eug.
Constant ; .Ancore, al lui Bran-Lemeny ; Ara-
bescuri, al lui C. Jale ; Privelisti ci re-
verii, al lui L. Costin ; Fulgi, al lui Al. Ne-
gura ; Turnuri, al lui G. Voevidca, de C. D.
Fortunescu pag. 511-518
Oltenia culturala:
Mi.carea culturalcl In Craiova, de Fortunato pag. 155 §i 519
O Universitate la Craiova pag. 160
Congresul Federafillor Studenfilor din Oltenia 521
Prima .ezdtoare literard a Scriitorilor belndleni 522
Congresul studenfesc dela Craiova 523
1. Mihail Seulescu 524

Note *I comunicAri:
Testamentul Alex. si Aristia Aman pag. 161
Femintsmul In Oltenia, de Victoria PAsculescu 166
O proiesiune de credinfd la alegerile din 1876 . 170
Divanul Craiovei din 1844 . 172
Un monument Domnului Tudor . 175
Muzeul band lean din Timi§oara . 176
Pentru o Universitate la Craiova . 369
t G. G. Mateescu, de A. Sacerdoteanu . 370
t El. Michailescu . 372
Contribufti la istoricul preset' oltene, de B. Theodorescu . 375
Discursul lui Hajdeu la Intrunire electorald dela Cra-
lova, din 1883 . 374
Un bilet de vaccind din 1855, de Dr. Laugier . 376
Monumentul Ecaterinei Tudoroiu 377
Cu t'rivire la Tudor Vladimirescu ' 378
Addenda la pag. 88 380
Addenda la cSclitada Filipestilor 380
Chipuri romdne inedite din Coleclia Lippeyheide, de C. J.
Karadja . 525
Craiova si Muntenia In 1835, dup5. Contele Moltke . 528
Procesul unor revolujionari din 1848, de A. Nour . 530
Cdteva rdnduri despre Tudor Vladimirescu 533
Craiova leagan al Artileriei romdne . 535
Un pomelnic al schitului Cioclovina de jos-Gorj, de I. Donat 537
Addenda la Ex-portul de lipitori. . 540
Pentru Inarmarea Osttrei romdne din 1866, de M. Theo
ATdorian- Carada ' 540

554
 Recenzii:
Corti
0 antologie a poeziei romdne In ruse. te pag. 177
Turnuri, poezie de G. Voevidca (recensat L. Costin) 177
2.

Contribution d l'etude des peintures murales valaques,

par I. D. Stefanescu . 177
Studi rumeni, vol. III 179
22

Prehistotre de la Norvege, de H. Shetelig 179

22

Esthetique des proportions dans la nature et dans les

arts, de M. C. Ghyka 180
2>

Ldgendes et conies de la Podlachie, de M. Kasterska 181

2.

Due lire di .Novelle, ed. Maia, Milano 2, 182

Portugalia, de N. Iorga 182
2.

Rumanische Volksmarchen, de A. Pavelescu-Dimo 182

,2

Arheologia ci Istoria veche a Dobrogei, de I. Andriesescu 22 183

Gdndirea matematicd, de P. Sergescu 185
2,

Studn de drept civil, de N. G. Vrabiescu . 186

Din rela /iile arnstice rom.-bulgare, de P. Const.-Iasi 187
2)

Istoria muzicei la Romani, de M. Poslusnicu 188

2,

Crestd turi, de D. G. Chitoiu 189

22

Florile, de Gh. D. Mugur 190

2,

Monografia judeMlui Romanafi . 190

In Capernaumul vzefei noastre politice si sociale . 191
Insemndri critice, de C. V. Gerota. . 192
Documente din Basarabia . 192
Lirica lui Horatiu, de N. I. Herescu 192
2,

Nunidrul festiv din (Ramuri. . 193

Izvoade de crestdturi ale fdranului roman . 194
Cine e autorul (Ccintdrei Roniciniei?), de L. Predescu 195
22

Lelia, de I. Puturi 195

2.

Campinianul: altd culturd niesoliticci descoperita In Ro-

mania, de M. Roska (recens. de N. Plopsor) 381
2.

0 statiune paleoliticd in Dobrogea, de N. Morosan (re-

cens. de N. Plopsor) 381
)2

Codrul Cosminului, an IV si V 382

2,

Due lire di novelle, nr. 2 384

Circulatia vechilor cdr/i bisericesti rom. In Basarabia
sub Rini, de P. Constantinescu-Iasi 385
2.

Unirea Bucovinei, de I. Nistor 385

22

Unirea Basarabiei, de St. Ciobanu 386

Buletinul Comisiunei Istorice vol. VIII, 1929 . 22 387
L'evolution de la peinture religieuse en Bucovine et en
Moldavie, de I. D. Steffinescu . 387
Decoralia bisericilor moldovenesh, de P. Const.-Iasi . 388
Vechea organizare administrativci a Principatelor romdne,
de I. C. Filitti 2. 388
Svensk Tidskri ft, Stockholm ' 389
Travaux sur les peintures rupestres d'Oltenie, de N.
Plopsor (recens. de P. Constantinescu-Iasi) ' 390
Carp' le populare in literatura roninci, de N. Cartojan . 541
Oltenia sub Austriact; vol. I, de Al. Al. Vasilescu 22 542

555
Considerations sur l'histoire des Roumains an moyen dge,
de A. Sacerdoteanu pag. 344
Cesti vdlecnici v Krcijindch Cernomorskych Koncem 15
recens. El. Eftimiu) 543
Dozvuky polskeho bezkrdlovi z r. 1587, de Mactirek (re-
cens. El. Eftimiu) 547
Antologia poeplor olteni, de T. Popescu-Polyclet *) 346

Reviste
Buletinul Comisiunei Monzimentelor istorice pag. 196
Minerva pag. 196, 392
Grai .i Suflet 197, 393
Analele Dobrogei pag. 197
Revista .Filologicd 198
Revue historique pag. 198, 392
Ramuri pag. 198
Revista istoricd pag. 199, 392, 549
Arhiva pag. 199
Buletinul Societcilei Nunzisnzatice ronzdne 199
Cron:ea numismaticd si arheologica 200
Convorbiri Literate 200
Junimea Literal ci 200
Revista Stiinplicd Adamachi 391
Aldzuinta 391
Arid si Arheologie 392
L Europa Orientale pag. 392 *i 547
Buletznul Societatei de Geografie 394
Buletinul Soczetdlei de .Stiznie Cluj 394
Tara Bdrsii 345
Gallia 395
Cercetdri istorice 395
Casopis Archzvni skoly pag. 547
El Instztuto 547
loan Neculce 548
Fdntdna Darurilor 548
Datina 548
Revista criticd 549

*) AtarA de indicatia speciala din parantezA, recenziile sunt fa-

cute de C. D. Fort

556
 Carti primite la Redactie

Editura S. Ciornel :
Mihail Eminescu: Poezii: Ed. ilustratA, tipar de lux. Lei 500.
Mihail Gaspar: Fata vorniculut Oand. Roman. Lei 80.
Aureliu Weiss: Autori si pareri. Studii critice. Lei 80.
Cezar Petrescu: Sim fonia fantasticd. Roman. Lei 80.
Cartea RomSneasca :
Otilia Cazimir: Din intuneric. Schite. Lei 75.
Matei I. Caragiale: Craii de Curtea-Veche. Roman. Lel 60.
V. Teodoru (Dora): Vlahula. Roman. Lei 60.
lone! Teodoreanu: Ultfa Copildriei. Lei 60.
P. P. Panaitescu: Nicolae Balcescu. Patru studii istorice. Lei 40.
I. AL Brdtescu-Voinesti: Firimituri. Lei 80.
N. Davidescu: Leagdn de cdntece. Poezii. Lei 60.
C. Ardelearsu: Am ucis pe Dumnezeu, roman. Lei 90.
loan Bart (Eug. P. Botez): Peste ocean, ed. II. Lei 84.
Otilia Cazimir: 0,-dt/um cu amintiri. Schite Lei 84.
1. Simionescu: Calendarul gospodarilor pe 1930. Lei 30.
Diferite edituri:
Cezar Petrescu Intunecare. Roman, 2 vol. Ed. Serfs. Rom. Lei 160.
Volburd Poland Ncistura$: Toamnti. Poezii. Arad Lei 40.
Caton Theodorian: Greseala lui Dumnezeu. Piesa. Soc. Aut. Dram. Lei 30.
Ion Foti: Daphnis si Cloe ai vremii noastre. Roman. Ed. Prop. Lit. Lei 80.
Alex. Marcu: Un student roman la Pisa ft Paris, catre 1820: S. Marco-
vice. VA' enii-de-Munte.
loan M. Georgescu: Cdntece si Coruri in 2 voci. Craiova. Lei 10.
Sanda I. Mateiu: Bucuria meta. Impresiuni. Lei 50.
/. C. Filitti: 0 pagind din Istoria Medicinei in Muntenia. (1784-1828).
If Reforma fiscald a lui C. Mavrocordat. Lei 20
P Constantinescu-Iasi: Istoria Artei crectine din Apus (sec.1V-X11) Lei 120.
. : Arheologia preistoricd. Lei 50.
: Circulafta vechilor cdrfi bisericesti rom. sub Rusi.
Ion Muslea: Icoanele pe sticla la Romdnii din Ardeal.
Tudor Vianu: Conceptia nafionalista si istoria culturti.
Al. Popescu-Telega: Gramatica francezd. Craiova. Lei 80.
Leca Morariu: Noterelle istro-rumene. Roma.
N. Georgescu-Tistu: Scrierile lui Sextil Puscariu. Cern5uti.
99 ft &Udall organizarea cdrjii. Buc. 1929.
A. Sacerdofeanu: Vasile Plirvan, In memoriam.
G. G. Antonescu: Universitatea, Invdflitorul ci Culturalizarea satelor.
D. Ionescu- Sachelarie: Spre o noun $coald Normald ci un nou lava fator. Sibiu
luliu Pascu: Bibliografia Dreptulni Adatinistrativ roman. Chisinau. Lei 30.
: Organizarea puteret executive. Chisinau. Lei 40.
Gk. .Adamescu: Henrik Ibsen, Conferinta. Lei 30.
1. Gane si D. Mazilu: Bibliografia operelor d-lui M. Dragomirescu.
G. Marinescu: Nuvela in lileratura romand. Lei 60.
Buletinul Institutului de literaturd.
Henrietta Sachelarie: Pesimismul lui Eminescu.
Sc. Strufeanu: Teoria imitafiunii ci a clarului-confuz in estetic.
N. N. Crefu: Femeia marii, de Ibsen.
G. Marinescu: Rosmersholm, de Ibsen.
N. I. Russu: Mihail Eminescu (blografie). Lei 20.
Radu Gyr: Invierea, de Tolstoi.
G. Marinescu: Rdsboi ci Pace, de Tolstoi.
Raul Teodorescu: Elementul universal M Gr. Alexandrescu.
Claudiu Isopescu: Contribufii la istoria Calendarului.
 Jean-Pierre Frank: Le conservatisme historique. Diekirch 1928
M. Della Corte: Alife. Esplorazioni archeologiche.
Artur Gorovei: Poveste cu Fat-Frumos. Casa Scoalelor. Lei 25.
Nuqi Tuliu: Tragedia unei idile. Roman. Lei 85.
Al. Badauta: Note Literare. Ed. Cartea Vremii. Lei 30.
Constantin Popovici: Povestiri din provincie. Lei 30.
: Fragmente critice. Roman. Lei 35. , _
Al. Lazeanu: Studii teatrale, (Ibsen, Curel, Flers, Andreev) Scrisul Rom.
Elena Farago: Visa/ lui Vlore!. Ed Ramuri. Lei 90
Eugene Pohontu: L'activite patriote d'Helene Vacaresco. Paris, 1929.
V. Merutiu: Judi* le din Ardeal ; evolutia teritorialA. Cluj, 1929.
Mih. Popescu: Documente inedite privitoare la Istoria Transilvaniei.
Mihail Uta: Auguste Comte $i estetica. Bucurestl, 1929. Lei 40.
loan C. Baena: Stamm privitoare la Istoria Romdnilor. Cluj, 1929.
Nicolae al Lupului: Posada Gurenilor. Povestiri. Craiova, 1929. .
Tiparlturile .Academies Roman:
Stefan Paqca: Glosar dialectal. Lei 32. 1 ,,
Alex. Vasiliu: Povegi $1 leeende. Lei 140.
G. Nandriq: Patru documente dela ,Stefan -cel-Mare. Lei 15.
P. P. Panaitescu: Contributii la opera geograficd a lui D. Cantemir. Lei 25,
G. Cantacuzino : Colonizarea orientald in Illyricum. Lt 35
N. Iorga: in fermata spaniole despre Rdzboiul nostru pentru independentd.
27 : 0 actiune de opozitte pe vremea fanario(ilor. Lei 8.
71 : Francmasoni ft conspiratori in Moldova. Lei 15.
: Rdzboiul pentru Independenta Romdniei Lei 200.
N. Cartojan: Portrete $i lucruri domne$ti nou descoperite Lei 20.
77 : Comemorarea lui Fr. Petrarca. Lei 10
: Un boer de provincie in timpul Eteriei. Lei 0.
: Portretele domnilor no$tri la Athos. Lei 10.
Ion Colan: Viata $i opera lui loan Barac Lei 45.
B. V. Bossy: Politica externs a Romdniei intre 1873-1880. Lei 120.
I. A. Bassarabescu: Doud epoci in !iteratura romans. Lei 6.
Pericle Papahagi: Studii istorice asupra Rom. din Penins. Bale. Lei 150.
Andrei Veress: Banjo apostolici in Ardeal (1592-1600). Lei 30.
D. Onciul: Romani( $i Ungurii in trecut. Lei 15
Gen. R. Rosetti: Rapoarte daneze asupra Rdzboiului din 1877-78. Lei 10.
ff : Notele unui ofifer norvegian in epoca 1877-78. Lei 15.
S. Greavu-Bunare: Bibliografia Dobrogei. Lei 10.
Pr. Hugas Ingigian: Madura armenepi despre Valahia $i Moldova. Lei 35.
N. I. Dumitrascu: Strigoii Lei 20.
G. Fira: Nunta in fad. Vdlcea. Lei 50. ..
Ciausanu, Fira si C. M. Popescu: Folklor din Vdlcea. Lei 100. ,
Analele Acad. Rom. pe anti 1927-1928. Lei 155
C. J. Karadja: 0 insects din Moldova descrisd de Linne. Lei 5. .
Z. C. Pantu: Viata $i operile d-rului D. Braila. Lei 25.
St. lonescu: La formation des pigments antocvaniques. Lei 25.
: Studiul Anthocyanidinelor $i pseudobazelor in organele plan.
telor. Lei 25.
Paul Popovat : Recherches sur la resistance ilia marche des navires Lei 100.
P. Pont: Fapte pentru a servi la descrierea mineralogicd a Romdniei. Lei 30.
Editors La Nuova Italia' Perugia-Venezia : .
Dem. Patra4caaa: La Signora Cuparencu, in trad. D-nei Venera Isopescu.
Ion Agarbic.leanu: Due amori, in trad. D-rei Nella Collins.
1. L. Caragiale: II divorzio, in trad. D -Iui I. Cialdea.
Cesare Petrescu: La sinfonia fantastica, roman trad. de k Silvestri-Giorgi.
Camillo Petrescu: La pazzia di Andrea Pletraru, dramA trad. de , .
. Editla Mafia" din Milano : A

Livio Rebreanu: Servilia, ,

roman tradus de D-I Enzo Loreti,
Bratescu-Voine0i: Nicolino Bugia (cu cloud alte nuvele), trad, de ,
--