Sunteți pe pagina 1din 8

Acest articol are ca subiect modelarea 1D (Petromod) de încărcare a hidrocarburilor și caracterizarea

sursei rocă a Jurasicului Cretacic Inferior și Jurasic Superior care stau la baza rezervoarelor prolifice
cretacice și terțiare din câmpurile petroliere din Bashra sudul Irakului. Studiul se bazează pe datele
obținute de la Majnoon, vestul Qurna, Nahr Umr, Zubair și campurile petroliere de la Rumaila.

Istoricul îngropării indică maturizarea completă de roci de surse Jurasice Superioare în timpul
Cretacicului târziu la Paleogene urmate de foarte recent (Neogene) maturizarea succesiunii din
Cretacine Low / Mid din de la începutul la mijlocul perioadei „fereastră de petrol”, în conformitate cu
studiul regional din Irak al lui Pitman și colab. (Geo Arab 9 (4): 41-72, 2004). Aceste două faze
principale de generare de hidrocarburi sunt sincrone cu principalele evenimente tectonice și
formarea capcanelor asociate cu închiderea târzie cretacică a neo-Tethys; debutul continentului-
continent coliziune asociată cu orogenia și deschiderea Neogene din Golful Suez / Marea Roșie.
Palynofacies de Sulaiy Cretacei inferior și inferior Formațiile Yamama și cele ale jurasicului superior
Najmah / Naokelekan confirmă potențialul lor de rock, susținută de datele de piroliză. În ce măsură
superiorul Stâncile sursă din jurasic au contribuit la încărcarea rezervoarelor cretacice care depășesc,
rămâne incertă datorită juntul Gotnia superioară evacuează sigiliul între ele.

Pietrele cretătoare mai tinere nu conțin sursă nici nu au fost îngropate suficient de adânc pentru a fi
semnificative generarea de hidrocarburi.

Introducere

După cum am precizat în paragrafele de mai sus, studiul analitic are loc in regiunea Basrah
din sud-estul Irakului. Această regiune este bine cunoscută pentru câmpurile sale uriașe de petrol.
Regiunea este situată în zona cunoscută sub numele de Bazinul Mesopotamian, lângă marginea de
est a plăcii arabe. Bazinul Mesopotamiei este orientat spre N-V avanfosei la îndoitura Zagros și
centura de împingee care e formată ca răspuns la coliziunea continentală a Plăcii arabe și eurasiatice.
Coliziunea a început în timpul Cretacicului târziu și a crescut în intensitate în timpul
Paleogenului/Neogenului(Beydoun și colaboratorii, 1992). Bazinul Mesopotamian ete relativ
neafectat. Deformarea crește în intensitate de la V la E spre direcția Munților Zagros. Câmpurile din
regiunea Basrah se desfășoară de-a lungul faldurilor N-S în partea de sud a bazinului. Anticlinalele de
subsol din partea de N-S a bazinuilui au început să se formeze în Paleozoic, cu o creștere continuă,
dar mai limitată în Mezozoicul și Cenozoicul timpuriu.

Jurasicul și Cretacicul plăcii Arabice reprezintă locul cel mai prolific cu sisteme de hidrocarburi
dinn lume. Platformele larg dezvoltate și carbonații bazinali separați printr-o unitate densă de
evaporat (cel superio Jurasic Gotnia Formation) oferă surse multiple de stâncă, rezervor și combinații
de etanșare. In combinatie cu dezvoltarea ulterioară a unei prelungiri mari cu îngropare profundă și
tectonică Zagros, aceasta creează ingredientele potrivite și spatiul temporal tarziu pentru maturarea
rocii sursă și formarea capcanei de hidrocarbură.

Litostratigrafia Jurasicului către Cretacicul inferior din Irak a fost descrisă inițial de van Bellen
et al. (1959, 2005). Aqrawi și colab. (2010) oferă o descriere detaliată despre compilarea stratigrafiei,
geologia structurală și sistemele petroliere. Studiul regional de modelare a bazinelor de Pitman și
colab. (2004) oferă un cadru bun pentru acest studiu în timp ce principala sursă de petrol pentru
acestă regiune au fost evaluată de Al-Ameri et al. (1999, 2009) și Abeed și colab. (2011) în principal
fiind Jurasicul Superior și Cretacicul Inferior din Formațiunea Sulaiy și alte surse precum Jurasicul
Mijlociu din Formațiunea Sargelu și Cretacicul Inferior din Formațiunea Zubair.

Figura Harta Geologică a Irak-ului (Sursa Analysis of Shallow Foundations in Three


Different Regions in Iraq)

Figura 1. Harta Irak-ului, prezentând Nord-Estul Arabiei, Peninsula din regiunea Irak cu
bazinele și câmpurile de ulei
Metodă și date

1D Petromod (centrul de tehnologie Schlumberger / Aachen) a fost folosit pentru a


modelarea istoricului îngropării structurilor petrolifere Majnoon, Qurna de Vest, Nahr Umr, Zubair și
Rumaila. Datele de intrare (cele 4 tabele) cuprind adâncimile de formare, vârstele asociate, litologiile
și temperaturile formațiunilor Mj-8 și Mj-19 (Majnoon), WQ-15 și WQ-23 (West Qurna), NR-7 și NR-9
(Nahr Umr), Zb-40 și Zb-47 (Zubair) și R-172 (Rumaila). Dintre acestea însă a fost utilizat în soft-ul
PetroMod 1D doar tabelul numărul 2. Pentru identificarea evenimentelor depoziționale și de
eroziune s-a folosit scara geologică Sharland et al. (2001). Litologiile sunt modelate ca tipuri de rocă
sau ca diferite tipuri de compozitii de roci atribuite fiecărei unități utilizând parametrii impliciți ai
software-ului lui Pitman et al. (2004).

Au fost luate probe din forajele R-172 și WQ-1, Jurasicul Superior – Najmah/Naokelekan,
Sargelu, Jurasicul Superior-Cretacic inferior – Sulaiy și Cretacicul Inferior – Ratawi, Zubair pentru
caracterizarea rocilor sursă și evaluarea paleofaciesului. Analiza palinologică a fost efectuată la
Colegiul de Științe, din cadrul Universității din Bagdad, unde eșantioanele sunt stocate. Sursa pirolizei
rocilor a fost realizată de Geomark Research Ltd în Houston, Texas.

1D Petromod solicită calibrarea regimului termic, la fiecare locație în funcție de parametrii


fluxului de căldură al crustei, precum conductivitatea termală, gradientului de temperatură și
istoricul îngropării formațiunilor. S-au folosit kinetici kerogeni de tip IIS pentru maturarea rocilor
sursă, deoarece extractele de kerogen pentru Jurasic și Cretacicul Inferior dețin cantiăți considerabile
de sulf (NSO01-34%).

Rezultatele modelului

Aceasta diagramă ne prezintă curba de îngropare din sonda WQ-15 și putem observa că
eroziunea și dezgroparea din Cenozoicul inferior a fost minimă (aproximativ 500 m) în această
regiune. Teste suplimentare de sensibiilitate indică, de asemenea, că înăsprirea mezozoică și
eroziunea, deși la nivel local intens, a avut un impact redus asupra Jurasicului. De asemenea,
reflectanța vitrinitului (Sweeney and Burnham 1990) indică faptul că sedimentele mai tinere decât
formațiunea Shuaiba au rămas imature, în timp ce formațiunile Zubair și cele mai adânci decât
aceasta au ajuns la maturitatea termică.
Mai departe putem observa rata de transformare a materiei organice, ce începe în
Cretacicul inferior și ajunge la potențialul maxim în Neogen. Spre mijlocul formațiunii Yamama din
câmpul petrolifer West Qurna, transformarea organică este completă, TR > 0.95, T = 120 – 140℃..
Transformarea organică parțială, 0.5 < TR < 0.95, T = 100 – 120℃, apare în partea superioară a
formațiunii Yamama – partea inferioară a formațiunii Zubair. Între partea superioară a formațiunii
Zubair și formațiunea Mauddud are loc începutul transformării materiei organice, 0.01 < TR < 0.5, T =
90 -100℃.

Figura următoare ne arată modelul transformării materiei organice, maturitatea și temperatura în


timp pentru Formațiunea Sargelului Jurasic de Mijloc, Formațiunea Sulaiy, Formațiunea Ratawi,
Formațiunea Zubair, Formațiunea Nahr Umr și Formațiunea lui Ahmadi, cel mai important nivel
stratigrafic din forajele din câmpul petrolifer West Qurna.

Pentru a putea vedea mai bine istoricul transformărilor petrecute o secțiune seismică
2D a fost, de asemenea, modelată, în câmpul petrolifer West Qurna, unde s-au întocmit mai multe
profile seismice ce traversează sondele WQ-15, WQ-17 și WQ-32 cu nivelele stratigrafice interpretate
și maturitatea rocilor calculată (fig. 6, 7, 8, 9).
Figura 6 – Profilul seismic
Figura 7 – Profil seismic WQ-15 Figura 8 – Profil seismic WQ-15 – WQ-17 – WQ-32

Figura 9 – Profil seismic WQ-32

În urma analizei pirolizei efectuate în Houston, Texas, de către GeoMark Laboratories, s-a
întocmit următorul tabel care cuprinde date precum TOC, HI, OI, R0, etc. Aici se poate observa ca
formațiunile Najmah/Sargelu/Naokelekan au potențial bun pentru a fi rocă sursă, acest lucru fiind
demonstrat și prin diagrama Van Krevelen (fig. 10).

S-ar putea să vă placă și