Cap7 PDF

CAPITOLUL VII CONTABILITATEA FINANCIAR| A
CHELTUIELILOR {I VENITURILOR 11
MOD DE LUCRU
CURPINS
1. Structuri în contabilitatea financiar\ privind cheltuielile [i veniturile

2. Modelul de principiu privind contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor
3. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare -PCG
4 Contabilitatea cheltuielilor financiare -PCG
5. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare - PCG
6. Contabilitatea cheltuielilor cu amortiz\rile [i provizioanele - PCG
7. Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli complexe
8.Contabilitatea veniturilor
9. Contabilitatea veniturilor financiare - PCG
10. Contabilitatea veniturilor extraordinare - PCG
11. Contabilitatea veniturilor din amortiz\ri [i provizioane -PCG
12. Contabilitatea opera]iilor privind determinarea rezultatului lunar
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
~NTREB|RI RECAPITULATIVE
CONCEPTE
Cheltuieli privind consumurile stocate [i nestocate

Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de ter]i
Cheltuieli cu impozitele, taxele [i v\rs\mintele asimilate
Cheltuieli cu personalul
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli cu dobânzile
Cheltuieli privind sconturile acordate
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate
Cheltuieli privind diferen]ele de curs valutar
Cheltuieli cu repara]iile
Cheltuieli cu transportul bunurilor cump\rate efectuate cu mijloace proprii
Cheltuieli de împrumut
Cheltuieli de cercetare [i dezvoltare
Credit\ri privind conturile de cheltuieli
Vânzarea produselor prin magazinele proprii
Vânzarea m\rfurilor prin crean]e purt\toare de dobânzi
Contabilitatea veniturilor privind contractele de lung\ durat\
11
Exemplele referitoare la Standardele Interna]ionale de Contabilitate reprezint\ prelucrare dup\ „Ghid practic de
aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate” Partea I, autor Ministerul Finan]elor Publice, Editura
Economic\, Bucure[ti [i „Ghid pentru `n]elegerea [i aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate”, autor
Du]escu Adriana, Editat de Corpul Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i din România, Bucure[ti 2001.
MOD DE LUCRU
Manual, noti]e 1.Parcurge]i cu aten]ie, con]inutul capitolului, al

anexelor [i al informa]iilor suplimentare primite la
curs sau prin notele de curs
(1)~nv\]are 2.Localiza]i `n text, conceptele din rezumat [i

cuvintele - cheie
Rezumat [i cuvinte cheie 3.Parcurge]i bibliografia suplimenta\
(3)Conultare bibliografie suplimentar\ 4.R\spunde]i la `ntreb\rile recapitulative, sub

forma unor expuneri verbale, dar [i `n scris
(4)~ntreb\ri 5.Realiza]i testele de autoevaluare, f\r\ a apela la

r\spunsuri. Evalua]i r\spunsurile [i relua]i
documentarea pe baza manualului [i a bibliografiei
suplimentare
(5)Teste de autoevaluare 6.Rezolva]i studiile de caz [i exerci]iile,

consemnându-le `n caietul de lucr\ri pentru
seminar
(6)Studii de caz, exerci]ii 7.Completa]i caietul de seminar cu exerci]iile

rezolvate `n cadrul seminarului, cu referatul
`ntocmit de dumneavoastr\ [i cu concluziile din
dezbateri sau din referate `ntocmite de ceilal]i
colegi de grup\.
(7)Seminar
Caiet de seminar
Documenta]ie pentru examen

1. STRUCTURI ÎN CONTABILITATEA FINANCIAR|
PRIVIND CHELTUIELILE {I VENITURILE
Contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor este organizat\ având la baz\ concep]ia

dualist\. În consecin]\, ea are ca obiect evaluarea [i înregistrarea cheltuielilor [i veniturilor în func]ie de
natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destina]ia (func]ia) cheltuielilor.
Particularizând, în raport de cele dou\ structuri, contabilitatea financiar\ reflect\ cheltuielile
într-o clasificare corespunz\toare naturii activit\]ilor pe care le desf\[oar\ întreprinderea (exploatare,
financiar\ [i extraordinar\) [i naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortiz\ri etc.).
Pentru reprezentarea cheltuielilor [i veniturilor se porne[te de la caracterul de proces al
activit\]ilor consumatoare de resurse [i produc\toare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor [i crearea
veniturilor se deruleaz\ în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesului
cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul, pl\]ile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contracteaz\ obliga]ia b\neasc\ generatoare de pl\]i
sau consumatoare de resurse. Exemplu. În cazul unei aprovizion\ri cu materiale de la furnizori angajarea
cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obliga]ia b\neasc\ fa]\ de furnizori de a pl\ti stocurile
primite de la ace[tia.
Consumul este specific utiliz\rii efective sau “sacrific\rii” resurselor în scopul satisfacerii unor
nevoi productive sau neproductive, dup\ caz. Exemplu, utilizarea materialelor în procesul de produc]ie în
scopul ob]inerii de produse, lucr\ri [i servicii.
Pl\]ile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul rela]iilor financiare.
Exemplu: achitarea obliga]iei fa]\ de furnizori pentru materialele aprovizionate de la ace[tia reprezint\ o
plat\ ca echivalent; în schimb, plata impozitului pe profit reprezint\ un transfer f\r\ echivalent.
Imputarea reprezint\ momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor ob]inute.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz\ patru momente: produc]ia; facturarea
sau vânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.
Produc]ia este momentul cre\rii rezultatului ca produs al activit\]ii consumatoare de resurse.
Exemplu: la o întreprindere produc\toare, aceast\ faz\ se identific\ cu produc]ia în curs de fabrica]ie [i
produc]ia finit\.
Facturarea sau vânzarea pe credit const\ în transferarea dreptului de proprietate de la vânz\tor la
client.
Încasarea reprezint\ etapa în care rezultatul vândut se transform\ în bani.
Încorporarea este o etap\ strict contabil\ prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a
absorbi cheltuielile corespondente.
Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazion\rii cheltuielilor [i cre\rii veniturilor, se
reg\se[te [i în contabilitatea financiar\. Respectând principiul independen]ei exerci]iilor, toate opera]iile
care determin\ cheltuieli [i venituri sunt înregistrate în momentul gener\rii sau angaj\rii lor. În mod
corespunz\tor se organizeaz\ o << contabilitate de angajamente >> sau << accrual accounting >>. Ea
presupune individualizarea [i reflectarea cheltuielilor în faza de angajare [i consum, iar a veniturilor în
momentul ob]inerii [i a realiz\rii lor.
În concordan]\ cu principiul rezultatului este necesar s\ se delimiteze momentul în care
cheltuielile se consider\ consumate [i veniturile realizate, iar pe aceast\ baz\ imputarea costului ata[at în
vederea determin\rii rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoa[terii cheltuielilor
consumate în momentul utiliz\rii resurselor, iar a veniturilor realizate în momentul transfer\rii dreptului
de proprietate, deci al livr\rii sau factur\rii c\tre client. Dac\ veniturile nu sunt legate de vânz\ri (chirii,
dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în momentul constat\rii lor. Pornind de la venitul realizat al
exerci]iului, în mod corespunz\tor se delimiteaz\ cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat
veniturile.
A[a cum se arat\ în contabilitatea anglo - saxon\, cheltuielile se afl\ într-o conexiune cu
veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de “matching”. Toate cheltuielile angajate în
cursul exerci]iului care nu se pot ata[a veniturilor realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active, fiind
imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerci]ii. De asemenea, sunt “pasivizate” sau
recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerci]iilor viitoare.
Generalizând, se poate aprecia c\ în contabilitatea financiar\ cheltuielile se grupeaz\ în:
cheltuieli curente; cheltuieli înregistrate în avans; cheltuieli de repartizat pe mai multe exerci]ii; cheltuieli
de plat\.
Prima categorie, cheltuielile curente, cuprinde cheltuielile angajate [i recunoscute de rezultatul
exerci]iului curent sau în curs.
Cheltuielile înregistrate în avans [i cele de repartizat pe mai multe exerci]ii sunt, dup\ caz,
cheltuieli constatate sau angajate în exerci]iul “N”, dar recunoscute de rezultatul exerci]iului “N + 1” sau
exerci]iul “N + α”, (α = 1, …n).
În ceea ce prive[te cheltuielile de plat\ sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au
primit pân\ la închiderea exerci]iului documentele de constatare (exemplu, drepturile cuvenite angaja]ilor
la închiderea exerci]iului cu titlu de concedii de pl\tit, impozite [i taxe datorate, dobânzi datorate).
De asemenea, veniturile se împart în: venituri curente; venituri înregistrate în avans; venituri de
realizat.
Veniturile curente sunt constatate, înregistrate [i încorporate în rezultatul exerci]iului curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerci]iul “N” dar încorporate în rezultatul
exerci]iului “N +1”.
Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerci]iul “N” [i încorporate în rezultatul
aceluia[i exerci]iu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. Exemplu, vânz\ri de produse
pentru care nu s-au întocmit facturi pân\ la închiderea exerci]iului.
Pentru delimitarea [i eviden]ierea cheltuielilor [i veniturilor se poate folosi [i criteriul <<
contabilitate de trezorerie>> sau << cash - accounting >>. În acest caz, tranzac]iile sunt separate [i
înregistrate în categoria cheltuielilor [i veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie. Respectiv,
cheltuielile sunt reprezentate în momentul efectu\rii pl\]ilor, iar veniturile realizate în momentul încas\rii
rezultatului.
Structurile de cheltuieli [i de venituri delimitate în contabilitatea financiar\ potrivit naturii lor
definesc con]intul claselor 6 “Conturi de cheltuieli” [i 7 “Conturi de venituri”.
CLASA 6
CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materii prime
601 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semin]ele [i materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia [i apa
606 Cheltuieli privind animalele [i p\s\rile
607 Cheltuieli privind m\rfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 CHELTUIELI CU LUCR|RILE {I SERVICIILE EXECUTATE DE TER}I
611 Cheltuieli de între]inere [i repara]ii
612 Cheltuieli cu redeven]ele, loca]iile de gestiune [i chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile [i cercet\rile
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TER}I
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele [i onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclam\ [i publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri [i de personal
625 Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri
626 Cheltuieli po[tale [i taxe de telecomunica]ii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare [i asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter]I
63 CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE {I V|RS|MINTELE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
645 Cheltuieli privind asigur\rile [i protec]ia social\
6451 Cheltuieli privind contribu]ia unit\]ii la asigur\ri sociale
6452 Cheltuieli privind contribu]ia unit\]ii pentru ajutorul de [omaj
6453 Contribu]ia angajatorului pentru asigur\rile sociale de s\n\tate
6458 Alte cheltuieli privind asigur\rile [i protec]ia social\
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654 Pierderi din crean]e [i debitori diver[i
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Desp\gubiri, amenzi [i penalit\]i
6582 Dona]ii [i subven]ii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate [i alte opera]ii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din crean]e legate de participa]ii
664 Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate
6642 Pierderi privind investi]iile financiare pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferen]e de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamit\]ile [i alte evenimente extraordinare
68 CHELTUIELI CU AMORTIZ|RILE, PROVIZIOANELE {I AJUSTAREA LA INFLA}IE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortiz\rile [i provizioanele
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz\rilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
imobiliz\rilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
activelor circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortiz\rile [i provizioanele
6863 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor
financiare
6864 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obliga]iunilor
688 Cheltuieli din ajustarea la infla]ie
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT {I ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911 Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912 Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar `n elementele de mai sus
CLASA 7
CONTURI DE VENITURI
70 CIFRA DE AFACERI
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucr\ri executate [i servicii prestate
705 Venituri din studii [i cercet\ri
706 Venituri din redeven]e, loca]ii de gestiune [i chirii
707 Venituri din vânzarea m\rfurilor
708 Venituri din activit\]i diverse
71 VARIA}IA STOCURILOR
711 Varia]ia stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUC}IA DE IMOBILIZ|RI
721 Venituri din produc]ia de imobiliz\ri necorporale
722 Venituri din produc]ia de imobiliz\ri corporale
74 VENITURI DIN SUBVEN}II DE EXPLOATARE
741 Venituri din subven]ii de exploatare
7411
Venituri din subven]ii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412
Venituri din subven]ii de exploatare pentru materii prime [i materiale
consumabile
7413 Venituri din subven]ii de exploatare pentru alte cheltuieli din afar\
7414 Venituri din subven]ii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subven]ii de exploatare pentru asigur\ri [i protec]ia social\
7416 Venituri din subven]ii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7418 Venituri din subven]ii de exploatare pentru dobânda datorat\
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din crean]e reactivate [i debitori diver[i
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din desp\gubiri, amenzi [i penalit\]i
7582 Venituri din dona]ii [i subven]ii primite
7583 Venituri din vânzarea activelor [i alte opera]ii de capital
7584 Venituri din subven]ii pentru investi]ii
76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobiliz\ri financiare
7611 Venituri din titluri de participare de]inute la filiale din cadrul grupului
7612 Venituri din titluri de participare de]inute la societ\]i din afara grupului
7613 Venituri din titluri de participare de]inute `n `ntreprinderi asociate din cadrul
grupului
7614 Venituri din titluri de participare de]inute `n `ntreprinderi asociate din afara
grupului
7615 Venituri din titluri de participare strategice `n cadrul grulului
7616 Venituri din titluri de participare stratagice `n afara grulului
7617 Venituri din alte imobiliz\ri financiare
762 Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt
763 Venituri din crean]e imobilizate
764 Venituri din investi]ii financiare cedate
7641 Venituri din imobiliz\ri financiare cedate
7642 Câ[tiguri din investi]ii financiare pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferen]e de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi ob]inute
768 Alte venituri financiare
77 VENITURI EXTRAORDINARE
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE {I AJUSTAREA LA INFLA}IE
781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815 Venituri din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din provizioane
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor financiare
7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
788 Venituri din ajustarea la infla]ie
79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT
791 Venituri din impozitul pe profit amânat
2. MODELUL DE PRINCIPIU PRIVIND CONTABILITATEA

FINANCIAR| A CHELTUIELILOR {I VENITURILOR
Conturile de cheltuieli au func]ie contabil\ de activ. Se debiteaz\ cu cheltuielile efectuate în

cursul anului ca exerci]iu financiar [i se crediteaz\ la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra
rezultatelor. Prin func]ia contabil\, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaz\
cu veniturile realizate în cursul anului ca exerci]iu financiar, se debiteaz\ cu încorporarea veniturilor în
rezultate.
Conturile de cheltuieli [i de venituri se închid, dup\ caz, lunar sau la sfâr[itul anului ca exerci]iu
financiar prin contul 12 “Rezultatul exerci]iului”. Cheltuielile se repartizeaz\ asupra rezultatului, iar
veniturile se încorporeaz\ în rezultate. La rândul s\u contul 12 “Rezultatul exerci]iului” este un cont de
bilan], fiind inclus în categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului eviden]iaz\
rezultatul sub form\ de profit, iar soldul debitor - rezultatul sub form\ de pierdere. În felul acesta contul
12 “Rezultatul exerci]iului “ realizeaz\ leg\tura dintre conturile de cheltuieli [i de venituri, pe de o parte,
[i conturile de bilan], pe de alt\ parte. Astfel, soldul s\u creditor reprezint\ profitul creat ca surs\ de
finan]are în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold debitor exprim\
bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.
3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE - PCG
Activitatea de exploatare cuprinde toate opera]iile economice [i comerciale privind

aprovizionarea, produc]ia [i desfacerea bunurilor, lucr\rilor [i serviciilor. De asemenea sunt incluse [i
opera]iile privind investi]iile, prin care se realizeaz\ produc]ia [i construc]ia proprie de mijloace fixe.
Structural contabilitatea opera]iilor privind constatarea cheltuielilor se diferen]iaz\ în func]ie de natura
resurselor utilizate.
3.1. Cheltuieli privind consumurile stocate [i nestocate
Prin aceast\ categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele
consumabile, energia [i apa, precum [i m\rfurile.
În toate cazurile când se folose[te metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în
cursul exerci]iului se înregistreaz\ prin articolul contabil:
60 = 3xx
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie
Dac\ se utilizeaz\ metoda inventarului intermitent , la conturile de cheltuieli se înregistreaz\
cump\r\rile de stocuri, iar consumurile stocate se determin\ pe baza rela]iei:
Cumparari Intrari prin cumparari Stocui Stocuri finale
consumate = de la furnizori + initiale - constatate la inventariere
Pentru m\rfuri se calculeaz\ cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind rela]ia:
Costul marfurilor Intrari prin cumparari Stocuri Stocuri finale constatate

cumparate = + initiale - la inventar
de la furnizori
Tipurile de înregistr\ri care intervin în aceste condi]ii sunt:
a) preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerci]iului, a stocurilor ini]iale de materii prime,
materiale [i m\rfuri:
60 = 3xx
execu]ie
b) înregistrarea cump\r\rilor de stocuri efectuate în cursul exerci]iului:
60 = 40
Cheltuieli privind stocurile Furnizori [i conturi asimilate
4426
TVA - deductibil\
c) preluarea ca stocuri, la închiderea exerci]iului, a stocurilor determinate [i evaluate pe baz\ de
inventar:
3xx = 60
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de Cheltuieli privind stocurile
execu]ie
Remarc\. La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” se înregistreaz\ toate
materialele consumabile, nestocate de întreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).
3.2. Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de ter]i
Cheltuielile ocazionate de lucr\rile [i serviciile executate de ter]i sunt grupate în dou\ categorii:
a) cheltuieli privind lucr\rile [i serviciile ocazionate direct de desf\[urarea activit\]ii, în
ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucr\rile de între]inere [i repara]iile; redeven]ele; loca]iile de gestiune
[i chiriile; primele de asigurare; studiile [i cercet\rile.
Toate aceste cheltuieli se înregistreaz\ în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu lucr\rile [i
serviciile executate de ter]i”.
b) cheltuieli privind lucr\rile [i serviciile legate direct de activit\]ile de ansamblu, desf\[urate de
întreprindere cum sunt: colabor\rile cu ter]ii; comisioanele [i onorariile; protocol, reclam\ [i publicitate;
transportul de bunuri [i personal; deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri; po[t\ [i telecomunica]ii; alte servicii
executate de ter]i. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte
servicii executate de ter]i”.
Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei genereaz\ înregistrarea:
61 = 40
Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de Furnizori [i conturi asimilate
ter]i
sau 62 51
Cheltuieli cu alte servicii executate de ter]i Conturi la b\nci
53
Casa
În contabilitatea cheltuielilor privind lucr\rile [i serviciile furnizate de ter]i se poate ivi situa]ia
în care se primesc facturi f\r\ a se executa în realitate lucr\rile [i presta serviciile. Este practica factur\rii
în avans privind livr\ri de bunuri e[alonate în timp. Exemplu, o factur\ în valoare de 1.000.000 lei
privind o repara]ie capital\.
Cump\r\torul va contabiliza factura la primirea ei:
1 000 000 lei 611 = 401 1 190 000 lei
Cheltuieli cu Furnizori
între]inerile [i
repara]iile
190 000 lei 4426
TVA - deductibil\
Ulterior, la închiderea exerci]iului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat prin
înregistrarea:
1 000 000 lei 471 = 611 1 000 000 lei
Cheltuieli Cheltuieli cu
înregistrate în între]inerile [i
avans repara]iile
Înregistrarea este stornat\ la deschiderea exerci]iului urm\tor,:
1 000 000 lei 611 = 471 1 000 000 lei
Cheltuieli cu Cheltuieli
între]inerile [i înregistrate în
repara]iile avans
3.3. Cheltuieli cu impozitele, taxele [i v\rs\mintele asimilate
a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru dep\[irea fondului de
salarii admisibil:
635 = 444
Cheltuieli alte impozite, taxe [i v\rs\minte Impozitul pe salarii
asimilate
b) impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice
sub form\ de : prorata din TVA deductibil\ devenit\ nedeductibil\; TVA colectat\ aferent\ bunurilor [i
serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferent\ lipsurilor peste normele
legale, precum [i cea aferent\ bunurilor [i serviciilor acordate salaria]ilor sub forma avantajelor în natur\;
diferen]ele de pre] la gaze [i ]i]ei ob]inute din produc]ia intern\; impozitul pe cl\diri, impozitul pe
terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite [i taxe:
635 = 4426
Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte TVA - deductibil\
asimilate 4427
TVA - colectat\
446
Alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate
c) datorii [i v\rs\minte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub
form\ de contribu]ii la: fondul special pentru s\n\tate (excep]ie 4311 = 447); fondul special pentru
dezvoltarea [i modernizarea drumurilor publice:
635 = 447
Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte Fonduri speciale taxe [i v\rs\minte asimilate
asimilate
3.4. Cheltuieli cu personalul
La aceast\ grup\ de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,

cheltuielile privind contribu]ia întreprinderii la asigur\rile sociale [i contribu]ia întreprinderii la fondul de
[omaj
Înregistrarea contabil\ este de forma:
64 = 42
Cheltuieli cu personalul Personal [i conturi asimilate
43
Asigur\ri sociale, protec]ie social\ [i conturi
asimilate
3.5. Alte cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistreaz\ cheltuielile ocazionate de

pierderile din crean]e suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor [i crean]elor,
valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, sco[i din eviden]\, valoarea desp\gubirilor,
amenzilor [i penalit\]ilor datorate sau pl\tite, valoarea dona]iilor [i subven]iilor [i sponsoriz\rile acordate.
Colectarea cheltuielilor genereaz\ `nregistrarea:
65 = 267
Alte cheltuieli de exploatare Crean]e imobilizate
4118
Clien]i incer]i sau `n litigiu
167
Alte `mprumuturi [i datorii asimilate
3xx
Conturi de stocuri [i produc]ie `n curs de
execu]ie
448
Alte datorii [i crean]e cu bugetul statuluii
451
Decont\ri `n cadrul grupului
461
Debitori diver[i
512
Conturi curente la b\nci
531
Casa
Se mai includ `n categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din opera]ii de
capital, precum valoarea neamortizat\ a activelor amortizabile [i valoarea contabil\ de intrare a activelor
imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din eviden]\, pierderile determinate de r\scump\rarea
propriilor ac]iuni ect.
~nregistrarea cheltuielilor se face prin formula:
65 = 20
Alte cheltuieli de exploatare Imobiliz\ri necorporale
21
Imobiliz\ri corporale
26
Imobiliz\ri financiare
502
Ac]iuni proprii
505
Obliga]iuni emise [i r\scump\rate
4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE - PCG
Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din crean]e legate de participa]ii, pierderile din
vânzarea titlurilor de plasament, diferen]ele de curs valutar din opera]iile curente [i disponibilit\]ile în
devize la închiderea exerci]iului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite [i altor
datorii privind exerci]iul în curs; sconturile acordate clien]ilor; alte cheltuieli financiare.
Toate opera]iile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66
“Cheltuieli financiare”.
Semnificative sunt urm\toarele înregistr\ri:
4.1. Cheltuieli cu dobânzile
666 = 168
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor [i datoriilor
asimilate
451
Decont\ri în cadrul grupului
4551
Asocia]i conturi curente
511
Valori de încasat
518
Dobânzi
5198
Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
scurt
M\rimea cheltuielilor este determinat\ de felul dobânzii (simpl\ sau compus\), m\rimea
creditului [i durata de rambursare.
Dac\ se aplic\ dobânda simpl\, rela]ia de calcul a dobânzii (D) este:
C ×t ×r
D=
100
în care:
C - reprezint\ capitalul împrumutat
t - timpul de rambursare
r - rata dobânzii
În situa]ia în care intr\ în rol durata exprimat\ în luni, rela]ia devine:
t
C× ×r
D= 12
100
În cazul în care durata este exprimat\ în zile, rela]ia este:
t
C× ×r
D= 360
100
În situa]ia în care se aplic\ dobânda compus\, rela]ia de calcul a dobânzii (D) este:
D = Ct  C0
în care:
Ct - reprezint\ capitalul fructificat la termenul t
C0 - capitalul ini]ial
Ct = C0 (1 + r)t
Fa]\ de rezolvarea de mai sus, considerat\ de noi teoretic\, problematica cheltuielilor cu

dobânzile se nuan]eaz\ în condi]iile în care nu toate împrumuturile contractate sunt ob]inute începând cu
data de 1.I. exerci]iul “N”. În cele mai multe cazuri, dac\ nu în totalitate, împrumuturile se primesc [i
înregistreaz\ în cursul exerci]iului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa în mod e[alonat sau
global la expirarea termenului de scaden]\. Ca urmare, contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se
realizeaz\ prin folosirea simultan\ a dou\ tehnici, cea a cheltuielilor de plat\ [i respectiv a cheltuielilor
pl\tite în cursul exerci]iului.
Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune c\ o întreprindere contracteaz\ la
01.06.”N” un credit bancar pe termen lung în sum\ de 12.000.000 lei, rata dobânzii 20 %, durata de
rambursare 2 ani, în dou\ rate anuale de 6.000.000 lei.
Înregistr\rile privind cheltuielile cu dobânzile în situa]ia de mai sus se prezint\ astfel:
a) cheltuielile de plat\ privind dobânzile pe exerci]iul “N”, 12.000.000 × 20 % × 7/12 =
1.400.000 lei:
1 400 000 lei 666 = 1682 1 400 000 lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente
dobânzile creditelor bancare
pe termen lung [i
mediu
b) stornarea opera]iei de mai sus la deschiderea exerci]iului “N+1”:
1 400 000 lei 1682 = 666 1 400 000 lei
Dobânzi aferente Cheltuieli privind
creditelor bancare dobânzile
pe termen lung [i
mediu
c) cheltuielile privind dobânzile anuale pl\tite în exerci]iul “N+1”, la 31 mai, 12.000.000 lei ×
20 % = 2.400.000 lei [i rambursarea ratei de 6.000.000 lei:
6 000 000 lei 162 = 512 8 400 000 lei
Credite bancare pe Conturi curente la
termen lung [i mediu b\nci
2 400 000 lei 666
Cheltuieli privind
dobânzile
d) cheltuielile de plat\ privind dobânzile pe exerci]iul “N+1”, 6.000.000 lei × 20 % ×7/12 =
700.000 lei:
700 000 lei 666 = 1682 700 000 lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente
dobânzile creditelor bancare
pe termen lung [i
mediu
e) situa]ia în contul 121 “Profit [I pierdere” la închiderea exerci]iului “N+1” se prezint\ astfel:
D 121 C
( c ) 2 400 000 ( b ) 1 400 000
( d )700 000
S.D. 1 700 000
unde:
12.000.000 × 20 % × 5/12 = 1.000.000 lei
6.000.000 × 20 % × 7/12 = 700.000 lei
TOTAL 1 700 000 lei
f) stornarea opera]iei ( d ) la deschiderea exerci]iului “N+2”:
700 000 lei 1682 = 666 700 000 lei
Dobânzi aferente Cheltuieli privind
creditelor bancare dobânzile
pe termen lung [i
mediu
g) cheltuieli privind dobânzile anuale pl\tite în exerci]iul “N+1” [i rambursarea ratei de
6.000.000 lei: 6.000.000 lei × 20 % = 1.200.000 lei
6 000 000 lei 162 = 512 7 200 000 lei
Credite bancare pe Conturi curente la
termen lung [i b\nci
mediu
1 200 000 lei 666
Cheltuieli privind
dobânzile
La închiderea exerci]iului “N+2”, contul 121 “Profit [i pierdere” se prezint\ astfel:
D 121 C
(g) 1 200 000 (f) 700 000
S.D. 500 000
unde:
6.000.000 × 20 % × 5/12 = 500.000 lei
4.2. Cheltuieli privind sconturile acordate
Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul rela]iilor de decontare cu clien]ii, inclusiv a

celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea lor se face înainte de termen, se
contabilizeaz\ prin rela]ia:
667 = 4111
Cheltuieli privind sconturile acordate Clien]i
413
Efecte de primit
461
Debitori diver[i
511
Valori de încasat
M\rimea scontului (S) este egal\ cu:
t
Vn × ×r
S= 360
100
în care:
Vn - reprezint\ valoarea nominal\ a crean]ei
t - timpul în zile
r - rata scontului
4.3. Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate
Cheltuielile privind titlurile de plasament cedate reprezint\ diferen]a nefavorabil\ între pre]ul de
cesiune (vânzarea) [i valoarea contabil\ de intrare (pre]ul de cump\rare) al valorilor mobiliare de
plasament. Se contabilizeaz\ prin formula:
664 = 50
Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate Investi]ii financiare pe termen scurt
4.4. Cheltuieli privind diferen]ele de curs valutar
Cheltuielile privind diferen]ele de curs valutar cuprind diferen]ele nefavorabile de curs valutar
rezultate în urma lichid\rii crean]elor [i datoriilor în devize ale întreprinderii. Cump\rarea sau vânzarea
unui bun în moned\ str\in\ este înregistrat\ la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua
negocierii, cursul din ziua accept\rii comenzii, cursul de la data transferului dreptului de proprietate,
cursul de la data factur\rii sau cursul din ziua contabiliz\rii facturii. Diferen]a dintre cursul re]inut pentru
contabilizare [i cursul din ziua pl\]ii/încas\rii reprezint\ un câ[tig sau pierdere înscris\ în veniturile sau
cheltuielile financiare.
În cazul crean]elor cheltuielile privind diferen]ele nefavorabile de curs valutar apar în situa]ia
în care valoarea de contabilizare din momentul derul\rii opera]iei este mai mare decât valoarea la cursul
zilei din momentul încas\rii crean]ei. Pentru datorii, diferen]ele nefavorabile apar în situa]ia invers\.
În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferen]ele de curs valutar se includ [i pierderile -
câ[tigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilit\]ilor bancare în devize, a
disponibilit\]ilor în devize existente în casierie [i a creditelor deschise în devize. Cheltuieli în situa]ia în
care cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare, venituri în situa]ia invers\.
Exemplu. Dac\ o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 30.000 lei, iar la închiderea
exerci]iului cursul de schimb este de 29.000 lei, diferen]a de 1.000 lei reprezint\ o cheltuial\. Pentru
datorii, situa]ia se interpreteaz\ în sens invers.
Cheltuielile se înregistreaz\ prin rela]ia:
665 = 16
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Împrumuturi [i datorii asimilate
267
Crean]e imobilizate
40
Furnizori [i conturi asimilate
41
Clien]i [i conturi asimilate
665 = 45
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Grup [i asocia]i
461
Debitori diver[i
462
Creditori diver[i
511
Valori de încasat
512
531
Casa
541
Acreditive
542
Avansuri de trezorerie
4.5. Alte cheltuieli financiare
Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturi
din aceast\ grup\. Exemplu, minusvalorile create ca diferen]\ între valoarea contabil\ [i valoarea de pia]\
a titlurilor de plasament imediat negociabile (de exemplu bonuri de tezaur), evaluate la valoarea de pia]\.
Înregistrarea care se face în aceste condi]ii este de forma:
668 = 50
Alte cheltuieli financiare Investi]ii financiare pe termen scurt
5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE - PCG
Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinar, cum
sunt:calamit\]ile naturale [i exproprierile unor active. Se poate pune `n discu]ie dac\ o`ntreprindere care
se afl\ `ntr-o zon\ supus\ frecvent calamit\]ilor naturale (de exemplu, lâng\ albia unui râu cu risc de
inunda]ii `n fiecare prim\var\) poate considera valoarea pierderilor de stocuri [i la produc]ia `n curs de
execu]ie `n categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim c\ `n activitatea extraordinar\ sunt cuprinse
acele evenimente sau tranzac]ii distincte de activit\]ile curente ale `ntreprinderii care apar neregulat [i cu
frecven]\ redus\.
Exemplu. ~n urma unor alunec\ri de teren, societatea comercial\ ALFA S.A. a constatat
distrugerea unei planta]ii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluat\ la suma de 18.000.000 lei.
~nregistrarea contabil\ este:
18 000 000 lei 671 = 2134 18 000 000 lei
Cheltuieli privind Animale [i planta]ii
calamit\]ile [i alte
evenimente extraordinare
6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU
AMORTIZ|RILE {I PROVIZIOANELE - PCG
Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau excep]ionale, ocazionate de deprecierea activelor

amortizabile [i neamortizabile, precum [i cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri [i
cheltuieli [i a provizioanelor reglementate.
Delimitarea [i înregistrarea distinct\ a acestei categorii de cheltuieli de exploatare, financiare [i
excep]ionale se întemeiaz\ pe calitatea lor de component\ a capacit\]ii de autofinan]are. Sunt cheltuieli
care nu genereaz\ pl\]i pentru activitatea de trezorerie. Ca o component\ a “cash - flow”- ului ele
reprezint\ o surs\ de autofinan]are de investi]ii. De aceea se mai numesc [i cheltuieli calculate.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin rela]ia:
68 = 15
Cheltuieli cu amortiz\rile, provizioanele [i Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
ajustarea la infla]ie
28
Amortiz\ri privind imobiliz\rile
29
Provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i a
produc]iei în curs de execu]ie
49
Provizioane pentru deprecierea crean]elor
59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie
7. CAZURI PARTICULARE PRIVIND CONTABILIZAREA

UNOR CHELTUIELI COMPLEXE
7.1.Cheltuieli cu transportul bunurilor cump\rate

efectuate cu mijloace proprii
Potrivit solu]iei formulate prin P.C.G. aceste cheltuieli se înregistreaz\ direct în clasa 6
“Conturi de cheltuieli” intrând în caruselul general al repartiz\rii cheltuielilor asupra contului de rezultat.
Deci ele sunt încadrate în zona costurilor perioadei f\r\ a fi recunoscute ca active imobilizate
achizi]ionate sau stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajeaz\ societ\]ile comerciale.
O solu]ie care dep\[e[te limitele de mai sus este urm\toarea:
a) `nregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor de transport
(combustibili, salarii, amortiz\ri etc.),:
6xx = 3xx
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
Conturi de trezorerie
b) decontarea costului serviciului prestat:
• în cazul imobiliz\rilor achizi]ionate:
21 = 722
Imobiliz\ri corporale Venituri din produc]ia de imobiliz\ri corporale
• în cazul stocurilor cump\rate:
3xx = 711
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de Varia]ia stocurilor
execu]ie (718 “Venituri din alte elemente de produc]ie”
dac\ exist\ un asemenea cont)
7.2. Costurile `ndator\rii
A[a cum prevede Standardul de Contabilitate Interna]ional nr. 23 prin cheltuielile de împrumut
sunt delimitate: cheltuielile cu dobânzile suportate de o întreprindere în raport cu împrumutul de fonduri,
amortismentul primelor de emisiune sau de rambursare al titlurilor de credit, amortismentul costurilor
accesorii generate de realizarea împrumuturilor [i diferen]ele de schimb valutar relative la fondurile
împrumutate. Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se pot folosi dou\ tratamente:
a) Tratamentul contabil de baz\. Costurile îndator\rii trebuie înregistrate ca o cheltuial\ în
perioada în care au ap\rut.
b) Tratamentul contabil alternativ. Costurile îndator\rii trebuie înregistrate ca o cheltuial\ în
perioada în care ele sunt suportate, cu excep]ia celor care sunt capitalizate.
Costurile îndator\rii care sunt direct atribuibile achizi]iei, construc]iei sau producerii unui activ
pe termen lung trebuie capitalizate ca parte a costului acelui activ.
IAS 29 „Raportarea financiar\ în economii hiperinfla]ioniste”, stabile[te c\ ,,impactul infla]iei
este, de obicei, recunoscut în costurile îndator\rii. Este inadecvat\ retratarea în cursul aceleia[i perioade a
cheltuielilor de capital finan]ate prin împrumuturi [i capitalizarea p\r]ii din costurile îndator\rii care
compenseaz\ infla]ia în timpul aceleia[i perioade. Aceast\ parte a costurilor îndator\rii este recunoscut\
ca o cheltuial\ în perioada în care costurile au fost suportate.
IAS 29 „Raportarea financiar\ în economii hiperinfla]ioniste”, sugereaz\ c\, în cazul costurilor
de îndatorare, acestea s\ fie separate în dou\ componente, una fiind infla]ia (care trebuie recunoscut\ ca o
cheltuial\), iar cealalt\ reprezentând costurile reale de îndatorare (care trebuie capitalizate).
Capitalizarea costurilor îndator\rii. În cazul în care fondurile sunt împrumutate special în scopul
ob]inerii unui activ pe termen lung, suma costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate pentru acel activ
trebuie determinat\ ca diferen]\ între costurile actuale ale îndator\rii generate de acele împrumuturi în
timpul perioadei [i orice venit rezultat din investirea temporar\ a acelor fonduri împrumutate.
La determinarea valorii costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate de-a lungul unei perioade,
orice venit realizat din investirea acestor fonduri este dedus din cheltuielile suportate cu împrumuturile.
Exemple privind tratamentul alternativ: O societate comercial\ a efectuat urm\toarele
împrumuturi pentru finan]area construc]iei unui complex hotelier :
a) 250.000.000 lei în perioadele precedente cu o dobând\ diferen]iat\ astfel: 200.000.000 lei cu
dobânda de 10 %; 50.000.000 lei cu dobânda de 12 %.
b) la data de 1 martie 2000 constructorii au început s\ lucreze la construc]ie [i din aceste
împrumuturi r\m\seser\ neutiliza]i 80.000.000 lei.
c) la 1 octombrie 2000 se achit\ prima factur\ emis\ pentru construc]ie în valoare de
80.000.000 lei.
d) la 1 ianuarie 2001 se primesc 180.000.000 lei cu o dobând\ de 9 % pe an.
Sumele neutilizate au fost consemnate într-un depozit cu o dobând\ de 5 % pe an.
e) la 1 aprilie 2001 se achit\ alt\ factur\ în valoare de 100.000.000 lei.
f) la 1 septembrie 2001 se achit\ cea de a treia factur\ pentru construc]ie în valoare de
50.000.000 lei. Tot acum activitatea de construc]ie se suspend\ pân\ la data de 1 iulie 2002.
g) la data de 1 noiembrie 2002 construc]ia este finalizat\ [i se face plata final\ a celor
30.000.000 lei.
h) construc]ia este pus\ în func]iune la data de 1 decembrie 2002.
NOT|: Se consider\ c\ pe perioada pentru care s-au contractat împrumuturile rata dobânzii a
încorporat o component\ de 3 % reprezentând infla]ia.
Rezolvarea are loc `n urm\toarele etape:
ETAPA 1. DETERMINAREA COSTULUI MEDIU PONDERAT AL ÎMPRUMUTULUI CA
O MEDIE PONDERAT| A COSTURILOR ÎNDATOR|RII:
(200.000.000 lei × 10 % + 50.000.000 lei × 12 %)/(200.000.000 lei + 50.000.000 lei) = 10,4 %
ETAPA 2. SEPARAREA COSTURILOR DE ÎNDATORARE ÎN CELE DOU|

COMPONENTE:
IAS 29 precizeaz\ c\ în cazul costurilor de îndatorare, acestea s\ fie separate în dou\

componente, una fiind infla]ie (care trebuie recunoscut\ ca o cheltuial\), iar cealalt\ reprezentând
costurile reale de îndatorare ce trebuie capitalizate.
• 80.000.000 lei r\ma[i din cei 250.000.000 lei la o rat\ de 7,4 % = 10,4 % - 3%.
• 180.000.000 lei împrumuta]i la 1 ianuarie 2001 la o rat\ de 6 % = 9 % - 3 %.
ETAPA 3. ÎNCEPEREA CAPITALIZ|RII.
Conform IAS 23 Capitalizarea costurilor îndator\rii ca parte a costului unui activ pe termen
lung trebuie s\ înceap\ când se realizeaz\ cheltuielile pentru acel activ……….. deci în acest caz la data
primei pl\]i.
Pentru anul 2000:
• 80.000.000 lei × 7,4 % × 3/12 (oct, nov, dec) = 1 480 000 lei
1 480 000 lei 2311 = 1682 1 480 000 lei
Amenaj\ri de terenuri [i Dobânzi aferente
construc]ii creditelor bancare pe
termen lung
ETAPA 4. CONTABILIZAREA ÎMPRUMUTULUI DE LA 1 IANUARIE 2001 {I
CONSTITUIREA DEPOZITULUI:
180 000 000 lei 512 = 162 180 000 000 lei
Conturi curente la b\nci Credite bancare pe
termen lung
180 000 000 lei 2678 = 512 180 000 000 lei
Alte crean]e imobilizate Conturi curente la
b\nci
Se poate folosi [i varianta potrivit c\reia depozitul se creeaz\ `n 512 „Conturi curente la b\nci”
deoarece `mprumutul restric]ionat repreezint\ o investi]ie temporar\.
ETAPA 5. CAPITALIZAREA DOBÂNZII PENTRU ÎMPRUMUTUL R|MAS {I CEL NOU

CONTRACTAT ÎN VALOARE DE 180 000 000 LEI PÂN| LA SUSPENDAREA ACTIVIT|}II (1
IAN 2001-1 SEPT 2001).
• împrumut r\mas: 80.000.000 lei × 7,4 % × 8/12 (ian, feb, mart, apr, mai, iun, iul, aug) =
3.946.667 lei
3 946 667 lei 2311 = 1682 3 946 667 lei
termen lung
• împrumut nou: 180.000.000 lei × 6 % × 8/12 (ian, feb, mart, apr, mai, iun, iul, aug) =
7.200.000 lei
7 200 000 lei 2311 = 1682 7 200 000 lei
termen lung
ETAPA 6. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZIT:
Dobânda la depozitul de 180.000.000 lei constituit la 1 ianuarie 2001-1 aprilie 2001:
180.000.000 lei × 5 % × 3/12 (ian, feb, mart) = 2.250.000 lei:
2 250 000 lei 2679 = 766 2 250 000 lei
Dobânzi aferente altor Venituri din dobânzi
crean]e imobilizate
Sau 512
Conturi curente la bnci
ETAPA 7. DIMINUAREA COSTURILOR ÎNDATOR|RII CU VALOAREA
VENITURILOR DIN DOBÂNZI conform IAS 23: În cazul în care fondurile sunt împrumutate special în
scopul ob]inerii unui activ pe termen lung, suma costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate pentru acel
activ trebuie determinat\ ca diferen]\ între costurile actuale ale îndator\rii generate de acele împrumuturi
în timpul perioadei [i orice venit rezultat din investirea temporar\ a acelor fonduri împrumutate.
2 250 000 lei 766 = 2311 2 250 000 lei
Venituri din dobânzi Amenaj\ri de terenuri
[i construc]ii
ETAPA 8. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZITUL R|MAS {I DIMINUAREA
COSTURILOR ÎNDATOR|RII CU VALOAREA VENITURILOR DIN DOBÂNZI.
Depozitul r\mas se ridic\ la 80.000.000 lei = 180.000.000 lei — 100.000.000 lei pentru perioada
1 aprilie — 1 septembrie: 80 000 000 lei × 5 % × 5/12 (apr, mai, iun, iul, aug) = 1.166.667 lei
1 166 667 lei 2679 = 766 1 166 667 lei
crean]e imobilizate
Sau 512
[i:
1 166 667 lei 766 = 2311 1 166 667 lei
[i construc]ii
ETAPA 9. ÎNTRERUPAREA CAPITALIZ|RII PE PERIOADA 1 SEPTEMBRIE 2001-1
IULIE 2002.
Conform IAS 23 capitalizarea costurilor îndator\rii trebuie întrerupt\ în cursul perioadelor
prelungite în care nu se lucreaz\ pentru ob]inerea activului respectiv.
ETAPA 10. CAPITALIZAREA DOBÂNZII PENTRU ÎMPRUMUTUL R|MAS pe perioada
1 iulie 2002 — 1 noiembrie 2002. când are loc finalizarea [i pentru cel de 180 000 000 lei.
•împrumut r\mas: 80.000.000 lei × 7,4 % × 4/12 (iul, aug, sept, oct)=1.973.333 lei
1 973 333 lei 2311 = 1682 1 973 333 lei

termen lung
•împrumut de 180.000.000 lei: 180.000.000 lei × 6 % × 4/12 (iul, aug, sept, oct)= 3.600.000 lei
3 600 000 lei 2311 = 1682 3 600 000 lei
termen lung
ETAPA 11. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZITUL R|MAS {I DIMINUAREA
COSTURILOR ÎNDATOR|RII.
Depozitul r\mas este de 30.000.000 lei = 80.000.000 lei — 50.000.000 lei.
30 000 000 lei × 5 % × 4/12 (iul, aug, sept, oct)= 500.000 lei
500 000 lei 2679 = 766 500 000 lei
crean]e imobilizate
Sau 512
[i
500 000 lei 766 = 2311 500 000 lei
[i construc]ii
Exemplul 2. O societate comercial\ a efectuat urm\toarele împrumuturi pentru finan]area

construc]iei unei cl\diri pe care o execut\ în regie proprie: împrumut pe termen scurt 500.000 lei cu o
rat\ a dobânzii de 10 %, împrumut pe termen lung de 600.000 lei cu o rat\ a dobânzii de 8 %. Dobânda
s-a pl\tit la 6 luni r\mânând neachitat\ la sfâr[itul anului dobânda corespunz\toare semestrului II.
Cheltuielile cu activitatea în curs de realizare se ridic\ la 3.400.000 lei. La sfâr[itul anului r\mâne
neachitat\ suma de 500.000 lei.
a) determinarea ratei de capitalizare pe baza mediei ponderate:
(500.000 lei × 10 % + 600.000 lei × 8 %) / (500.000 lei + 600.000 lei) = 8,9 %
b) calculul dobânzii efectiv pl\tite pân\ la sfâr[itul anului:
500.000 lei × 10 % × 6/12 = 25.000 lei
600.000 lei × 8 % × 6/12 = 24.000 lei
Total: 25.000 lei + 24.000 lei = 49.000 lei
c) calculul valorii medii contabile a activului pe termen lung la nivelul cheltuielilor pl\tite:
(3.400.000 lei — 500.000 lei)/2 = 1.450.000 lei
d) determinarea sumei maxime a dobânzii ce poate fi capitalizate:
1.450.000 lei × 8,9 % = 129.050 lei
Conform IAS 23 Valoarea costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate într-o perioad\ nu trebuie
s\ dep\[easc\ valoarea costurilor îndator\rii suportate în cursul acelei perioade.
Prin urmare suma ce se va capitaliza în cazul de mai sus este 49.000 lei, adic\ valoarea
costurilor îndator\rii suportate în cursul perioadei:
49 000 lei 2311 = 1682 24 000 lei
termen lung
5186 25 000 lei
Dobânzi de pl\tit
8 CONTABILITATEA VENITURILOR
8.1.Veniturile prin prisma IAS 18 „Venituri”
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activit\]ilor
obi[nuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializeaz\ în cre[teri ale capitalului propriu, altele
decât cre[terile datorate contribu]iilor din partea participan]ilor la acest capital propriu.
Valoarea just\ este suma ta care poate fi tranzac]ionat un activ sau la care poate fi decontat\ o
datorie de bun\voie între p\r]i aflate în cuno[tin]\ de cauz\, în cadrul unei tranzac]ii în care pre]ul este
determinat obiectiv.
Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de c\tre societate
în nume propriu.
Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor ter]e p\r]i, cum ar fi taxele pentru
bunuri [i servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de c\tre întreprindere [i nu au ca
rezu1tat cre[teri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea just\ a mijlocului de .plat\ primit sau de primit
Suma veniturilor dintr-o tranzac]ie este determinat\ de obicei printr-un acord între societate [i
cump\r\torul sau utilizatorul activului. Ea se evalueaz\ Ia valoarea just\ a mijlocului de plat\ primit sau
de primit, ]inând cont de suma oric\ror reduceri comerciale [i a oric\ror rabaturi cantitative acordate de
societate.
Mijlocul de plat\ este de regul\ numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor este
dat\ de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În cazul în care intrarea de
numerar sau echivalent de numerar este amânat\, valoarea just\ a mijlocului de plat\ poate fi mai mic\
decât suma nominal\ a numerarului primit sau de primit. În vederea elimin\rii acestui fapt, pe baz\ de
acorduri între vânz\tor [i cump\r\tor (cu caracter de tranzac]ie financiar\), valoarea just\ a mijlocului de
plat\ va fi determinat\ prin actualizarea. tuturor sumelor de primit în viitor, utilizând în acest scop rata
dobânzii aferente perioadei respective.
Diferen]a dintre valoarea just\ la data recunoa[terii venitului [i suma nominal\ a mijlocului de
plat\ este recunoscut\ ca venit din dobânzi (venit financiar).
Recunoa[tere. Criteriile de recunoa[tere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentru
fiecare tranzac]ie, pentru a putea reflecta realitatea economic\. De exemplu când pre]ul de vânzare al unui
produs include o sum\ identificabil\ pentru servicii succesive, aceast\ sum\ este înregistrat\ în avans [i
recunoscut\ ca venit pe parcursul perioadei în care s-a efectuat service-ul.
Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie s\ fie recunoscute în momentul în care sunt satisf\cute
urm\toarele condi]ii:
a) întreprinderea a transferat cump\r\torului riscurile [i avantajele semnificative ce decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) întreprinderea nu mai gestioneaz\ bunurile vândute la nivelul la care ar fi f\cut-o în mod
normal în cazul de]inerii în proprietate a acestora [i nici nu mai de]ine controlul efectiv asupra lor;
c) m\rimea veniturilor poate fi evaluat\ în mod rezonabil;
d) este probabil s\ fie generate c\tre întreprindere beneficii economice asociate tranzac]iei; [i
e) costurile tranzac]iei pot fi evaluate în mod rezonabil.
Veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzac]ii ce implic\ prestarea de
servicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzac]iei trebuie s\ fie recunoscut în func]ie de
stadiul de execu]ie a contractului la data închiderii bilan]ului. Rezultatul unei tranzac]ii poate f~ estimat în
mod rezonabil atunci când sunt satisf\cute urm\toarele condi]ii:
a) suma veniturilor poate fi estimat\ în mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac]iei s\ fie generate c\tre societate;
c) stadiul de execu]ie a contractului la data de închidere a bilan]ului poate fi evaluat în mod
rezonabil; [i
d) costurile ap\rute pe parcursul contractului [i costurile de finalizare a contractului pot fi
evaluate în mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzac]iilor respective nu pot
fi evaluate în mod rezonabil; în asemenea cazuri, orice mijloc de plat\ deja primit este recunoscut ca
datorie.
Recunoa[terea veniturilor pe m\sura execu]iei contractului, este denumit\ în mod curent
,,metoda procentului de execu]ie. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele
contabile în care sunt prestate serviciile.
Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, în mod propor]ional pe baza randamentului
efectiv val activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesar\ pentru actualizarea
fluxurilor viitoarelor intr\ri de numerar, a[teptate pe durata de via]\ a activului pentru a egala valoarea
contabil\ ini]ial\ a acestuia.
Redeven]ele trebuie recunoscute pe baza contabilit\]ii de angajamente, conform realit\]ii
economice a contractului.
Exemple privind IAS 18 „Venituri”.O societate ALFA efectueaz\ urm\toarele opera]ii.
A) Vinde `n anul 2002 a unui produs finit, valoarea 36.000.000 lei, pe baza unui contract care
nu stipuleaz\ nici o rat\ de dobând\. Ratele anuale de `ncasat sunt de 9.000.000 lei, timp de 4 ani. Rata
dobânzii pentru un instrument similar (credit) este de 20 %.
B) Schimb\ materia prim\ X al c\rui cost este de 8.000.000 lei cu marfa Y cu o valoare just\ de
15.000.000 lei pentru care pl\te[te 3.000.000 lei.
C) Are rela]ii comerciale cu o societate BETA care este client pentru produsele sale [i în acela[i
timp prestator de servicii pentru ALFA. ALFA vinde produse finite lui BETA în valoare de 25.000.000 lei
[i prime[te factura de la BETA privind repara]iile în valoare de 20.000.000 lei.
D) Încheie un contract pentru executarea unor presta]ii în valoare total\ de 1.000.000 , iar durata
de realizare este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an sunt: 2002- 200.000 lei;
2003-300.000 lei; 2004-350.000 lei
E) Vinde în anul 2002 un program informatic pentru suma de 50.000.000 lei [i include în
factur\ [i pre]ul activit\]ii de service dup\ instalare egal cu 4.000.000 lei. Activitatea de service se
realizeaz\ în 2001.
F) Este mandatat\ s\ desf\[oare o tranzac]ie comercial\ ca intermediar între BETA având
calitatea de cump\r\tor [i GAMA având calitatea de vânz\tor. ALFA factureaz\ cump\r\torului toat\
valoarea tranzac]iei în valoare de 12.000.000 lei [i transfer\ vânz\torului pre]ul propriet\]ii de 11.400.000
lei, mai pu]in valoarea comisionului de 5 %. (5 % din 12 000 000 lei = 600 000 lei)
A) CAZUL 1. DETERMINAREA VALORII JUSTE ÎN VARIANTA UTILIZ|RII UNEI

RATE A DOBÂNZII PENTRU UN INSTRUMENT SIMILAR (se presupune c\ finan]area printr-un
credit de 36 000 000 lei cu rambursare anual\ de 9 000 000 lei timp de 4 ani ar fi implicat o rat\ de
dobând\ de 20 % pe an).
9 000 000 9 000 000 9 000 000 9 000 000

Suma de numerar actualiza\ = + + + = 23 298 611 lei
(1 + 20 % )1 (1 + 20 % )2 (1 + 20 % )3 (1 + 20 % )4
Tabloul de calcul a ratelor actualizate se prezint\ dup\ cum urmeaz\:
Anul Rata anual\ Valoarea actualizat\ a încas\rilor anuale Dobânda anual\

0 1 2 3=1-2
2002 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 4 = 4 340 278 4 659 722
2003 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 3 = 5 208 333 3 791 667
2004 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 2 = 6 250 000 2 750 000
2005 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 1 = 7 500 000 1 500 000
Total 36 000 000 23 298 611 12 701 389
z Valoarea actaulizat\ 23 298 611 lei

z Dobânda total\ 12 701 389 lei
36 000 000 lei
(a) livrarea produselor finite:
36 000 000 lei 4111 = 701 23 298 611 lei
Clien]i Venituri din
vânzarea
produselor finite
472 12 701 389 lei
Venituri
`nregistrate `n
avans
(b) `ncasarea anual\ a ratelor:
z anul 1:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
Conturi curente la Clien]i
b\nci
[i:
4 659 722 lei 472 = 766 4 659 722 lei
Venituri Venituri din
`nregistrate `n dobânzi
avans
z anul 2:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
3 791 667 lei 472 = 766 3 791 667 lei
avans
z anul 3:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
2 750 000 lei 472 = 766 2 750 000 lei
avans
z anul 4:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
1 500 000 lei 472 = 766 1 500 000 lei
avans
CAZUL 2. Reluând exemplul de mai sus, se presupune situa]ia potrivit c\reia cump\r\torul ar fi
cump\rat produsul cu plata imediat\ la costul de 30 484 902 lei.
9 000 000 9 000 000 9 000 000 9 000 000

30 484 902 lei = + + +
(1 + x )1 (1 + x )2 (1 + x )3 (1 + x )4
de unde x = 7 %.
Tabloul de calcul a dobânzii anuale se prezint\ astfel:
Anul Rata anual\ Valoarea actualizat\ a încas\rilor anuale Dobânda anual\
0 1 2 3=1-2
2002 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 4 = 6 866 057 2 133 943
2003 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 3 = 7 346 681 1 653 319
2004 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 2 = 7 860 949 1 139 051
2005 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 1 = 8 411 215 588 785
Total 36 000 000 30 484 902 5 515 098
z Valoarea actaulizat\ 30 484 902 lei
z Dobânda total\ 5 515 098 lei
36 000 000 lei
(a) livrarea produselor finite:
36 000 000 lei 4111 = 701 30 484 902 lei
Clien]i Venituri din
vânzarea
produselor finite
472 5 515 098 lei
Venituri
`nregistrate `n
avans
(b) `ncasarea anual\ a ratelor:
z anul 1:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
2 133 943 lei 472 = 766 2 133 943 lei
avans
z anul 2:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
1 653 319 lei 472 = 766 1 653 319 lei
avans
z anul 3:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
1 139 051 lei 472 = 766 1 139 051 lei
avans
z anul 4:
9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei
b\nci
[i:
588 785 lei 472 = 766 588 785 lei
avans
B)IAS 18 În momentul în care bunurile sunt vândute sau se presteaz\ servicii în schimbul unor
bunuri sau servicii ce nu sunt similare schimbul este privit ca o tranzac]ie ce genereaz\ venit.
15 000 000 lei 371/Y = 301/X 8 000 000 lei
M\rfuri Materii prime
5121 3 000 000 lei
Conturi curente la
b\nci
7583 4 000 000 lei
Venituri din
vânzarea activelor [i
alte opera]ii de
capital
NOT|. Legisla]ia na]ional\ nu permite efectuarea schimbului de bunuri [i servicii f\r\
întocmirea documentelor corespunz\toare. Schimbul de bunuri este reflectat ca o vânzare [i o cump\rare
simultan\. Exemplu C.
C.a) livrarea produselor finite:
25 000 000 lei 4111 = 701 25 000 000 lei
Clien]i Venituri din vânzarea
produselor finite
b) înregistrarea lucr\rilor de repara]ii efectuate:
20 000 000 lei 611 = 401 20 000 000 lei
Cheltuieli cu între]inerea [i Furnizori
repara]iile
D. Conform IAS 18 Atunci când rezultatul unei tranzac]ii ce implic\ prestarea de servicii poate
fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzac]iei trebuie s\ fie recunoscut în func]ie de stadiul de
execu]ie a contractului la data încheierii bilan]ului.
Anul Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execu]ie
1 (200 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 235 294 lei
2 (300 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 352 941 lei
3 (350 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = =411 765 lei
~nregistr\rile contabile sunt:
Anul 1:
235 294 lei 4111 = 704 235 294 lei
Clien]i Venituri din lucr\ri
executate [i servicii
prestate
Anul 2:
352 941 lei 4111 = 704 352 941 lei
prestate
Anul 3:
411 765 lei 4111 = 704 411 765 lei
prestate
E) Conform IAS 18 Criteriile de recunoa[tere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru
fiecare tranzac]ie, pentru a reflecta realitatea economic\. De exemplu, când pre]ul de vânzare al unui
produs include o sum\ identificabil\ pentru servicii succesive, aceast\ sum\ este înregistrat\ în avans [i
recunoscut\ ca venit pe parcursul perioadei în care este efectuat service-ul.
a) anul 2002:
54 000 000 lei 461 = 7583 50 000 000 lei
Debitori diver[i Venituri din vânzarea activelor
[i alte opera]ii de capital
472 4 000 000 lei
Venituri înregistrate în avans
b) anul 2003:
4 000 000 lei 472 = 704 4 000 000 lei
Venituri înregistrate în avans Venituri din lucr\ri executate
[i servicii prestate
F) Conform IAS 18 venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de
primit de c\tre societatea în nume propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor ter]e
p\r]i care nu sunt beneficii economice de primit de c\tre întreprindere [i nu au ca rezultat cre[teri de
capital propriu.
a) înregistrarea venitului din comision:
12 000 000 lei 4111 = 704 600 000 lei
Clien]i Venituri din lucr\ri executate
401 11 400 000 lei
Furnizori
b) încasarea clientului:
12 000 000 lei 5121 = 4111 12 000 000 lei
Conturi curente la b\nci Clien]i
c) plata furnizorului:
11 400 000 lei 401 = 5121 11 400 000 lei
Furnizori Conturi curente la b\nci
8.2.. Contabilitatea veniturilor din exploatare - PCG
În modelul continental de contabilitate, implicit în cel din ]ara noastr\, criteriul de delimitare [i
înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel începând cu ob]inerea produc]iei [i se
continu\ cu vânzarea aceleia[i produc]ii sau a m\rfurilor cump\rate. Totodat\, se consider\ venituri
realizate, în func]ie de care se determin\ rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adic\ din faza unde
are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânz\ri, cum sunt cele financiare [i, în
unele cazuri, cele excep]ionale, sunt considerate realizate în momentul constat\rii sau încas\rii, dup\ caz.
Tipurile de înregistr\ri care intervin sunt:
a) veniturile din produc]ia stocat\, metoda inventarului permanent:
33 = 711
Produc]ia în curs de execu]ie Varia]ia stocurilor
34
Produse
36
Animale
Înregistrarea se face la costurile de produc]ie, sau la pre]ul prestabilit, dup\ caz. Dac\ se face la
pre]ul prestabilit conturilor de stocuri li se asociaz\ la intrarea pe debit conturile de diferen]e, în ro[u sau
negru, dup\ caz. Dac\ s-a adoptat modalitatea înregistr\rii diferen]elor în negru, tipurile de înregistr\ri
sunt:
• diferen]e nefavorabile, costul de produc]ie este mai mare decât pre]ul prestabilit:
34 = 711
Produse Varia]ia stocurilor
348
Diferen]e de pre] la produse
36
Animale
368
Diferen]e de pre] la animale [I p\s\ri
• diferen]e de pre] favorabile, costul de produc]ie este mai mic decât pre]ul prestabilit:
34 = 711
Produse Varia]ia stocurilor
36 348
Animale Diferen]e de pre] la produse
368
Diferen]e de pre] la animale [I p\s\ri
Înregistr\rile de mai sus se men]in [i în condi]iile metodei inventarului intermitent, cu
deosebirea c\ este eviden]iat numai stocul final constatat [i evaluat în cadrul inventarului la cost de
produc]ie. Deci, nu intr\ în rol conturile de diferen]e de pre]. Totodat\, la deschiderea exerci]iului
financiar, pentru stocurile ini]iale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea:
711 = 33
Varia]ia stocurilor Produc]ia în curs de execu]ie
34
Produse
36
Animale
b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistreaz\ prin rela]iile:
• ob]inerea semifabricatelor din produc]ie proprie:
341 = 711
Semifabricate Varia]ia stocurilor
• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile:
302 = 341
Materiale consumabile Semifabricate
• consumul acestora:
602 = 302
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
Remarc\. Ultimele dou\ înregistr\ri de mai sus pot fi înlocuite cu una de tipul:
711 = 341
Varia]ia stocurilor Semifabricate
c) veniturile realizate cu ocazia vânz\rii produselor, lucr\rilor, prest\rilor de servicii [i
m\rfurilor:
4111 = 70
Clien]i Cifra de afaceri
(la pre]ul de vânzare)
4427
TVA - colectat\
[i concomitent, în cazul metodei inventarului permanent:
• pentru costul de produc]ie sau pre]ul prestabilit privind produc]ia stocat\ vândut\:
711 = 34
Varia]ia stocurilor Produse
36
Animale
În cazul în care eviden]a se ]ine la pre] prestabilit, conturilor de stocuri li se asociaz\ cele care
eviden]iaz\ diferen]ele între costul de produc]ie [i pre]ul prestabilit:
• pentru costul de cump\rare al m\rfurilor vândute:
607 = 371
Cheltuieli privind m\rfurile M\rfuri
Dac\ eviden]a stocurilor se ]ine la pre] de vânzare, înregistrarea devine:
607 = 371
(costul de cump\rare) (pre]ul de vânzare)
378
Diferen]e de pre] la m\rfuri
(rabatul aferent pre]ului de vânzare)
d) veniturile din produc]ia de imobiliz\ri, înregistrarea la costul de produc]ie:
20 = 72
Imobiliz\ri necorporale Venituri din produc]ia de imobiliz\ri
21 4427
Imobiliz\ri corporale TVA - colectat\
23
Imobiliz\ri în curs
e) venituri din subven]ii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor
privind diferen]ele de pre] la produsele subven]ionate:
445 = 741
Subven]ii Venituri din subven]ii de exploatare
512
f) veniturile din crean]ele reactivate privind clien]ii [i debitorii diver[i:
4111 = 754
Clien]i Venituri din crean]e reactivate [i debitori
diver[i
461
Debitori diver[i
g) alte venituri din exploatare, neincluse în produc]ia exerci]iului [i deci în valoarea ad\ugat\,
• sumele datorate de salaria]i privind debitele, remunera]ii, sporuri sau adaosuri necuvenite [i
avansuri nejustificate:
428 = 758
Alte datorii [i crean]e în leg\tur\ cu Alte venituri din exploatare
personalul
• sumele datorate de diver[i debitori, ca urmare a pagubelor produse de ace[tia:
461 = 758
Debitori diver[i Alte venituri din exploatare
•sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curent\, cum este contribu]ia p\rin]ilor
pentru cre[e [i gr\dini]e:
512 = 758
Conturi curente la b\nci Alte venituri din exploatare
531
Casa
• valoarea pierderilor din calamit\]i, înregistrate ini]ial dup\ natura lor, iar apoi decontate asupra
cheltuielilor excep]ionale, exemplu stocuri calamitate:
60 = 3xx
execu]ie
[i:
658 = 758
Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare
8.3. Cazuri particulare
Fa]\ de metodologia general\ prezentat\ mai sus, în contabilitatea veniturilor pot interveni unele
cazuri particulare. Se vor prezenta vânzarea de produse prin magazinele proprii de desfacere [i cazul
contabiliz\rii crean]elor comerciale purt\toare de dobând\.
8.3.1. Vânzarea produselor prin magazinele proprii
Veniturile generate de vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de prezentare [i

desfacere se eviden]iaz\ astfel:
A. În condi]iile eviden]ierii m\rfurilor la pre] de vânzare cu am\nuntul:
a) ob]inerea produselor finite, la costul de produc]ie:
345 = 711
Produse finite Varia]ia stocurilor
b) livrarea la magazinele proprii:
371 = 345
M\rfuri Produse finite
c) `nc\rcarea contului de m\rfuri cu adaosul comercial [i TVA neexigibil\:
371 = 378
M\rfuri Diferen]e de pre] la m\rfuri
(analitic adaos comercial)
4428
TVA - neexigibil\
d) vânzarea m\rfurilor:
531 = 707
Casa Venituri din vânzarea m\rfurilor
4427
TVA - colectat\
e) desc\rcarea gestiunii de m\rfuri:
607 = 371
378
Diferen]e de pre] la m\rfuri
(analitic adaos comercial)
4428
TVA - neexigibil\
B. În condi]iile eviden]ierii m\rfurilor la cost de produc]ie, înregistr\rile sunt similare, f\r\ a fi
necesar\ înregistrarea în contabilitate a adaosului comercial [i a TVA neexigibil\.
8.3.2. Contabilitatea veniturilor privind contractele de lung\

durat\ prin prisma IAS 11” Contractele de construc]ii”
IAS 11 „Contracte de construc]ii” define[te contractul de construc]ii dup\ cum urmeaz\: „un
contract de construc]ie este un contract negociat `n mod particular pentru construirea unui activ sau a unui
complex de active (exemplu construirea unei autostr\zi, a unui stadion sau uzine de ap\) care se afl\ `ntr-
o strâns\ intercorela]ie sau interdependen]\ `n ceea ce prive[te proiectarea, tehnologia [i func]ionarea sau
utilitatea lor final\”.
Principala problem\ `n cazul contractelor de construc]ii o constituie alocarea veniturilor [i
costurilor contractuale perioadelor contabile `n care se execut\ activitatea de construc]ie, dat fiind c\ acest
gen de contracte, de regul\, se `ntind pe mai mul]i ani.
Veniturile contractuale cuprind urm\toarele elemente, `n m\sura `n care este probabil a fi
ob]inute [i pot fi evaluate rezonabil:
a) valoarea ini]ial\ a veniturilor convenite `n contract
b) contravaloarea modific\rilor lucr\rilor contractuale, revendic\rile [i pl\]ile stimulatorii
convenite.
Costurile contractuale trebuie s\ cuprind\:
a) costuri direct aferente contractului:
z costul for]ei de munc\ de pe [antier inclusiv supravegherea de [antier;
z costurile materialelor folosite;
z amortizarea echipamentelor folosite;
z transportul echipamentelor [i materialelor;
z costul `nchirierii echipamentelor;
z costul proiect\rii [i al asisten]ei tehnice direct atribuibile contractului
b) costurile atribuite activit\]ii de construc]ie `n general [i care pot fi alocate contractului
respectiv:
z asigur\rile;
z costurile proiect\rii [i al asisten]ei tehnice care nu sunt direct legate de contract;
z costurile indirecte (controlul calit\]ii, costul `ndator\rii etc)
c) Alte costuri contractuale aflate `n sarcina beneficiarului conform prevederilor contractului
cuprind unele costuri generale de administra]ie [i de dezvoltare, cum sunt costurile cu studiul stabilit\]ii
terenului pe care va avea loc construc]ia. Costurile generate de ob]inerea contractului pot fi incluse `n
costurile contractuale `n m\sura `n care nu au fost trecute pe cheltuieli `ntr-o perioad\ anterioar\.
Dou\ tipuri de contracte de construc]ie clasific\ IAS 11 „Contractele de construc]ie” contract cu
pre] fix [i contract cost plus. De asemenea, se `ntâlnesc [i combin\ri ale celor dou\ tipuri de contracte.
Contractul cu pre] fix este un contract `n care antreprenorul (executantul) este de acord cu un
pre] contractual fix (pre] convenit la `nceputul contractului) sau cu o rat\ fix\ pe unitatea de produs finit,
contract care, `n unele cazuri cuprinde clauza de escaladare a pre]ului.
Rezultatul propriu contractului poate fi estimat credibil atunci când toate condi]iile urm\toare
sunt `ndeplinite;
(a) veniturile contractuale totale pot fi evaluate credibil;
(b) este probabil ca `ntreprinderea va `nregistra beneficii economice aferente contractului;
(c ) atât costurilor contractuale necesare pentru definitivarea contractului, cât [i stadiul de
execu]ie la data bilan]ului pot fi evaluate credibil;
(d) costurile contractuale atribuibile contractului pot fi clar identificate [i evaluate credibil,
astfel `ncât costurile contractuale `nregistrate efectiv de `ntreprindere pot fi comparate cu estim\ri
anterioare ale acestora.
Exemplu. Societatea Martina S.A. construie[te un stadion. Contractul are convenit un pre] fix
de 50.000.000 lei. Durata de execu]ie a contractului este de 3 ani.
La sfâr[itul primului an, costurile `nregistrate `nsumeaz\ 7.000.000 lei. Costurile suplimentare
anticipate a fi `nregistrate pân\ la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va
fi de 7.000.000 lei + 10.000.000 lei = 17.000.000 lei).
La sfâr[itul celui de al doilea an, costurile efectiv `nregistrate de `ntreprindere se ridic\ la
13.000.000 lei. Costurile anticipate a fi `nregistrate pân\ la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei.
(costul total anticipat va fi de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).
~n cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale `nregistrate sunt de 26.888.889
lei.
La zi Recunoscute `n anii Recunoscute `n anul `n
anteriori curs
Anul 1
Venituri 20 588 235 0 20 588 235
(50 000 000 lei × 7/17)
Cheltuieli 7 000 000 0 7 000 000
(17 000 000 × 7/17)
Profit 13 588 535 0 13 588 535
Anul 2
Venituri 36 111 111 20 588 235 15 522 876
(50 000 000 lei ×
13/18)
Cheltuieli 13 000 000 7 000 000 6 000 000
(18 000 000 × 13/18)
Profit 23 111 111 13 588 235 9 522 876
Anul 3
Venituri 50 000 000 36 111 111 13 888 889
Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889
Profit 23 111 111 23 111 111 0
~n situa]ia `n care un drum va fi construit pentru o valoare zero primit\ la data finaliz\rii
contractului, atunci subven]iile primite pentru acoperirea costurilor `nregistrate trebuie s\ fie acordate
simultan cu `nregistrarea cheltuielilor `n contul de profit [i pierdere.
Contractul cost plus (cost plus un procent din profit) este un contract de construc]ie `n care
antreprenorul recupereaz\ costurile permise sau altfel definite, la care se adaug\ un procent de profit din
aceste costuri sau un onorariu fix.
Rezultatul aferent contractului poate fi evaluat credibil atunci când:
(a) este probabil c\ `ntreprinderea va `nregistra beneficii economice aferente contractului; [i
(b) costurile contractuale atribuibile contractului, fie c\ sunt sau nu rambursabile `n mod
explicit, pot fi clar identificate [i evaluate credibil.
Exemplu. Societatea Martina S.A. construie[te un stadion. Pre]ul convenit contractul este
costul plus 30 %. Durata de execu]ie a contractului este de 3 ani.
La sfâr[itul primului an, costurile `nregistrate `nsumeaz\ 7.000.000 lei. Costurile suplimentare
anticipate a fi `nregistrate pân\ la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va
fi de 7.000.000 lei + 10.000.000 lei = 17.000.000 lei).
La sfâr[itul celui de al doilea an, costurile efectiv `nregistrate de `ntreprindere se ridic\ la
13.000.000 lei. Costurile anticipate a fi `nregistrate pân\ la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei.
(costul total anticipat va fi de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).
~n cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale `nregistrate sunt de 26.888.889
lei.
anteriori curs
Anul 1
Venituri 9 100 000 0 9 100 000
(130/100 × 17× 7/17)
Cheltuieli 7 000 000 0 7 000 000
(17 000 000 × 7/17)
Profit 2 100 000 0 2 100 000
anteriori curs
Anul 2
Venituri 16 900 000 9 100 000 7 800 000
(130/100 × 18 ×
13/18)
Cheltuieli 13 000 000 7 000 000 6 000 000
Profit 3 900 000 2 100 000 1 800 000
Anul 3
Venituri 26 888 889 + 16 900 000 = 9 100 000 18 055 556
26 888 889 × 30 % = + 7 800 000
34 955 556
Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889
Profit 8 066 667 3 900 000 4 166 667
Standardul se aplic\ `n mod normal, separat fiec\rui contract de construc]ii. Dac\ un contract se
refer\ la mai multe active, fiecare dintre ele trebuie tratat ca un contract de construc]ii separat atunci când:
(a) au fost depuse orefte separate pentru fiecare activ;
(b) fiecare activ a fost subiectul unor negocieri distincte;
(c )se pot identifica, pentru fiecare activ, costurile [i veniturile aferente.
Exemplu. Societatea Martina S.A. câ[tig\ un contract de construc]ie a unei uzine de epurare a
aerului `n ore[ul ALFA cu scopul de a cre[te num\rul turi[tilor din ora[. Construirea acestei uzine implic\
dou\ proiecte distincte, pentru fiecare dintre ele ]inându-se o licita]ie separat\. Martina S.A., a trebuit s\
depun\ la autoritatea municipal\ dou\ oferte distincte, iar aceasta a decis cine va primi contractul.
~n aceast\ situa]ie, contractele se vor contabiliza separat, dat fiind c\ fiecare dintre ele a fost
câ[tigat independent de cel\lalt.
În anumite condi]ii, un grup de contracte trebuie tratate drept un singur contract de construc]ie:
(a) grupul de contracte este negociat într-un pachet unic; (b) contractele sunt atât de strâns
legate între ele, încât sunt, de fapt, parte a unui singur proiect cu o marj\ unic\ de profit; [i (c) contractele
se execut\ simultan sau secven]ial.
Exemplu. Societatea ALFA S.A. câ[tig\ un grup de contracte pentru construirea unei serii de
drumuri legate între ele. Drumurile vor fi construite unul dup\ cel\lalt. O condi]ie pus\ anterior
organiz\rii licita]iei a fost ca grupul de contracte s\ fie acordat unei singure firme.În acest caz, contractele
trebuie tratate ca fiind un singur contract de construc]ie.
Pruden]\.Dac\ rezultatul aferent contractului nu poate fi evaluat credibil, veniturile se vor
recunoa[te numai în limita costurilor recuperabile înregistrate. In cazul în care cheltuielile contractuale
totale vor dep\[i probabil veniturile contractuale totale, pierderea anticipat\ se va recunoa[te imediat
drept cheltuial\. Pierderea anticipat\ se va trece imediat, în totalitate, pe cheltuieli chiar dac\ se utilizeaz\
metoda procentului de definitivare a contractului.
De remarcat c\ în cele dou\ exemple de mai sus, Standardul nu permite alegerea tratamentului
contabil. Dac\ sunt îndeplinite criteriile, respectivul contract va fi tratat fie separat, fie ca un grup de
contracte.
Modificarea estim\rilor. Conform IAS 8, poate fi necesar ca o estimare s\ fie revizuit\, dac\ au
avut loc moditic\ri ale condi]iilor pe care s-a bazat estimarea, dac\ au ap\rut informa]ii noi sau
evenimente ulterioare sau dac\ s-a acumulat mai mult\ experien]\. Prin natura sa, revizuirea estim\rii nu
face ca ajustarea s\ se încadreze în defini]ia unui element extraordinar sau a unei erori fundamentale.
A[a cum se degaj\ din IAS 11 „Contractele de construc]ii”, dou\ metode se pot folosi, dup\ caz,
pentru recunoa[terea veniturilor [i cheltuielilor corespunz\toare `n situa]iile financiare ale antreprenorului,
metoda avansului procentual (procentul de definitivare a contractului) [i metoda execut\rii lucr\rilor.
Metoda avansului procentual const\ `n determinarea stadiului lucr\rilor la `nchiderea fiec\rui
exerci]iu. Stadiul de finalizare a unui contract se poate determina `n mai multe feluri, dar `ntreprinderea
trebuie s\ utilizeze metoda care evalueaz\ cel mai bine activitatea prestat\.
Printre metodele utilizate se num\r\:
z raporturile dintre costurile contractuale la zi [i costurile contractuale totale anticipate;
z sondaje privind activitatea prestat\;
z definitivarea unei p\r]i fizice a obiectivului de construit.
~n cazul `n care stadiul de finalizare a contractului se determin\ pe baza costurilor contractuale
`nregistrate pân\ `n acel moment, `n costurile la zi se includ numai acele costuri contractuale care reflect\
activitatea prestat\. Nu se vor include costuri cum ar fi cele cu materialele livrate la locul construc]iei, dar
`nc\ nefolosite.
Metoda execut\rii lucr\rilor se aplic\ `n cazul `n care rezultatul unui contract de construc]ii nu
poate fi evaluat `n mod credibil, recunoa[terea veniturilor [i a cheltuielilor aferente va avea loc la sfâr[itul
contractului. Ea limiteaz\ evaluarea lucr\rilor realizate la nivelul valorii cheltuielilor suportate [i
susceptibile a fi recuperate de la beneficiar. Atâta timp cât contractul nu este finalizat, nu va fi `nregistrat
nici un profit. Acesta va ap\rea `n situa]iile financiare ale exerci]iului `n care se finalizeaz\ lucr\rile.
Exemplu. S.C.Martina S.A. s-a angajat prin contract s\ construiasc\ o fabric\ de oxigen `n
condi]iile:
z Pre] de vânzare revizuibil 8.000 lei

z Costuri de produc]ie ini]iale estimate 5.900 lei
z La sfâr[itul primului an estimarea costului contractual a crescut la 6.000 lei
z ~n anul 2 beneficiarul este de acord cu o cre[tere a pre]ului contractual cu 4 00 lei [i o estimare
adi]ional\ a costurilor contractuale de 200 lei
z Avans `ncasat 3.570 lei, din care TVA 570 lei
Situa]ia privind recunoa[terea [i evaluarea veniturilor [i cheltuielilor se prezint\ astfel:
Anul 1 Anul 2 Anul 3
1 Valoarea ini]ial\ a venitului convenit `n contract 8 000 8 000 8 000
2 Varia]ia estimat\ a venitului convenit `n contract - 400 400
3 Venitul contractual total 8 000 8 400 8 400
4 Costuri efective contractuale cumulate la zi 2 400 4 030 6 200
5 Costrui estimate pentru definitivare (costuri 3 600 2 170 x
contractuale necesare `ncheierii prioectului)
contractului
6 Total costuri contractuale evaluate 6 000 6 200 6 200
7 Profitul estimat 2 000 2 200 2 200
(rd. 3 — rd. 6)
8 Stadiul de estimare (procentul de definitivare) 40 % 65 % 100 %
(rd. 4 : rd 6)
I. Metoda avansului procentual
(a) `ncasarea avansului la 1 iulie anul 1:

3 570 lei 512 = 419 3 000 lei
Conturi curente la b\nci Clien]i creditori
4427 570 lei
TVA colectat\
(b) cheltuieli `n anul 1, 2 [i 3:

Anul 1:
2 400 lei 6xx = 3xx 2 400 lei
Conturi de cheltuieli pe Conturi de stocuri [i
naturi produc]ie `n curs de
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
Anul 2:
1 630 lei 6xx = 3xx 1 630 lei
Conturi de cheltuieli pe Conturi de stocuri [i (4 030 - 2 400)
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
Anul 3:
2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei
Conturi de cheltuieli pe Conturi de stocuri [i (6 200 — 4 030)
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
(c ) calculul veniturilor [i profitului ce pot fi recunoscute:

anteriori curs
Anul 1
Venituri 3 200 - 3 200
(8 000 × 40 %)
Cheltuieli 2 400 - 2 400
(6 000 × 40 %7)
Profit 800 - 800
Anul 2
Venituri 5 460 3 200 2 260
(8 400 × 65%)
Cheltuieli 4 030 2 400 1 630
(6 200 × 65 %)
Profit 1 430 800 630
Anul 3
Venituri 8 400 5 460 2 940
(8 400 × 100 %)
Cheltuieli 6 200 4 030 2 170

(6 200 × 100 %)
Profit 2 200 1 430 770
(c1) Anul 1:
3 808 lei 418 = 704 3 200 lei
Clien]i factrui de `ntocmit Venituri din lucr\ri
prestate
4428 608 lei
TVA neexigibil\
(c2) Anul 2:
2 690 lei 418 = 704 2 260 lei
Clien]i factrui de `ntocmit Venituri din lucr\ri
prestate
4428 430 lei
TVA neexigibil\
(c3) Anul 3:
9 997 lei 4111 = 418 6 498 lei
Clien]i Clien]i factrui de
`ntocmit
704 2 940 lei
Venituri din lucr\ri
prestate
4427 559 lei
TVA colectat\
[i:
1 038 lei 4428 = 4427 1 038 lei
TVA neexigibil\ TVA colectat\
Remarc\. Dac\ pe parcurs se prevede realizarea unei pierderi — costurile devin mai mari decât
veniturile contractuale — dintr-un contract pe termen lung, ea trebuie recunoscut\ imediat. Cre[terea
costurilor nu poate fi transferat\ beneficiarului prin majorarea pre]ului de vânzare [i `n consecin]\
contractul se va `ncheia cu deficit.
~n momentul estim\rii pierderii se constituie un provizion pentru riscuri [i cheltuieli:
6812 = 1518
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Alte provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
pentru riscuri [i cheltuieli
II. Metoda execut\rii lucr\rilor
Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL

z Cheltuieli 2 400 1 630 2 170 6 200
z Varia]ia stocurilor 2 400 1 630 2 170 6 200
(C)
z Varia]ia stocurilor 0 0 6 200 6 200
(D)
z Venituri 0 0 8 400 8 400
z Profit 2 200 2 200
(a) `ncasarea avansului:

3 570 lei 512 = 419 3 000 lei
Conturi curente la b\nci Clien]i creditori
4427 570 lei
TVA colectat\
(b) cheltuieli `n anul 1 [i produc]ia ob]inut\:
2 400 lei 6xx = 3xx 2 400 lei
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
2 400 lei 332 = 711 2 400 lei

Lucr\ri [i servicii `n curs de Varia]ia stocurilor
execu]ie
(c ) cheltuieli `n anul 2 [i produc]ia ob]inut\:
1 630 lei 6xx = 3xx 1 630 lei
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
1 630 lei 332 = 711 1 630 lei

Lucr\ri [i servicii `n curs de Varia]ia stocurilor
execu]ie
(d ) cheltuieli `n anul 3 [i produc]ia ob]inut\:
2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei
execu]ie
4xx
Conturi de ter]i
5xx
6 200 lei 345 = 332 4 030 lei

Produse finite Lucr\ri [i servicii `n
curs de execu]ie
711 2 170 lei
Varia]ia stocurilor
(e ) facturarea produselor:
9 996 lei 4111 = 704 8 400 lei
prestate
4427 1 596 lei
TVA colectat\
(f)decontarea costului:
6 200 lei 711 = 345 6 200 lei
Varia]ia stocurilor Produse finite
(g) stabilirea rezultatului:
2 170 lei 121 = 6xx 2 170 lei
Profit [i pierdere Conturi de cheltuieli pe naturi
4 030 lei 121 = 711 4 030 lei
Profit [i pierdere Varia]ia stocurilor
8 400 lei 704 = 121 8 400 lei

Venituri din lucr\ri executate Profit [i pierdere
9. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE - PCG
În categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participa]ii, titluri de plasament,
imobiliz\rile financiare cedate, crean]ele imobilizate, titlurile de plasament cedate, diferen]ele favorabile
de curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile ob]inute [i alte venituri financiare.
Tipurile de înregistr\ri care intervin sunt:
a) dividendele de încasat sau încasate, dup\ caz, de întreprindere pentru participa]iile la capitalul
altor societ\]i:
451 = 761
Decont\ri în cadrul grupului Venituri din imobiliz\ri financiare
461
Debitori diver[i
512
b) dividende [i dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activit\]ii de portofoliu
[i alte titluri imobilizate:
461 = 768
Debitori diver[i Alte venituri financiare
512
c) dobânzile de încasat sau încasate, dup\ caz, precum crean]ele imobilizate:
2676 = 763
Dobânda aferent\ crean]elor legate de interesele Venituri din crean]e imobilizate
de participare
512
531
Casa
d) dividende aferente titlurilor de plasament:

451 = 762
Decont\ri în cadrul grupului Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt
461
Debitori diver[i
512
531
Casa
e) venituri din titluri de plasament cedate, pentru diferen]e între pre]ul de cesiune [i cel de
cump\rare:
461 = 50
Debitori diver[i Investi]ii financiare pe termen scurt
(pre]ul de cump\rare)
512 764
Conturi curente la b\nci Venituri din investi]ii financiare cedate
531 (diferen]a între pre]ul de cesiune [i pre]ul de
Casa cump\rare)
509
V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii
financiare pe termen scurt
(dac\ nu au fost pl\tite)
f) veniturile din diferen]ele favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichid\rii crean]elor [i
datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerci]iului financiar:
16 = 765
Împrumuturi [i datorii asimilate Venituri din diferen]e de curs valutar
267
Crean]e imobilizate
40
Furnizori [i conturi asimilate
41
Clien]i [i conturi asimilate
45
Grup [i asocia]i
46
Debitori [i creditori diver[i
51
Conturi la b\nci
53
Casa
54
Acreditive
g) dobânzi cuvenite pentru obliga]iuni [i alte titluri de plasament:
5088 = 762
Dobânzi la obliga]iuni [i titluri de plasament Venituri din investi]ii financiare pe termen
scurt
h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilit\]ile din conturile bancare [i
din creditele comerciale:
451 = 766
Decont\ri în cadrul grupului Venituri din dobânzi
461
Debitori diver[i
472
Venituri înregistrate în avans
518
Dobânzi
Remarc\. Problema semnalat\ în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind varianta continental\

de contabilizare se men]ine [i în cazul veniturilor din dobânzi. Înregistr\rile de mai sus pentru dobânzile
evaluate spre a fi încasate la sfâr[itul anului se storneaz\, iar la încasare, în exerci]iul urm\tor, se
debiteaz\ conturile de trezorerie [i se crediteaz\ conturile de venituri din dobânzi. Totodat\, apreciem c\
problema vizeaz\ [i veniturile din dividende.
Un exemplu ilustreaz\ problema de principiu ridicat\ mai sus. O întreprindere a achizi]ionat
obliga]iuni în luna iulie exerci]iul “N” în valoare de 1.000.000 lei, cuponul dobânzii de încasat figureaz\
cu data de 1 aprilie, acela[i exerci]iu, rata dobânzii 16%.În exerci]iul “N+1” la 1 aprilie se încaseaz\
cuponul pentru perioada 01 aprilie N la 01 aprilie N+1.
z dobânzile în curs cuvenite pentru exerci]iul încheiat “N”:
120 000 lei 5088 = 762 120 000 lei
Dobânzi la obliga]iuni [i titluri Venituri din investi]ii financiare
de plasament pe termen scurt
Dobânda = 1.000.000 × 16% × 9/12 = 120.000 lei
z reluarea dobânzilor cuvenite la deschiderea exerci]iului “N+1”:

120 000 lei 762 = 5088 120 000 lei
Venituri din investi]ii financiare Dobânzi la obliga]iuni [i titluri
pe termen scurt de plasament
z încasarea în exerci]iul “N+1” printr-un cec a cuponului dobânzii:
160 000 lei 512 = 762 160 000 lei
Conturi curente la b\nci Venituri din investi]ii
financiare pe termen scurt
i) veniturile ob]inute din sconturile de decontare la furnizori [i al]i creditori:
401 = 767
Furnizori Venituri din sconturi ob]inute
404
Furnizori de imobiliz\ri
462
Creditori diver[i
512
531
Casa
10. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare pot ap\rea ca urmare a subven]iilor primite pentru eliminarea efectelor
calcmit\]ilor, pentru reamplasarea activit\]ilor productive `n zone defavorizate sau pentru
descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar [i din desp\gubirile care `nso]esc exproprierea unor
active pentru cauz\ de utilitate public\.
Exemplu. Ca urmarea construc]iei unei c\i ferate de utilitate public\ o fâ[ie din terenul societ\]ii
Martina S.A. a fost expropriat, pentru care urmeaz\ s\ primeasc\ o desp\gubire de la stat `n sum\ de
800.000.000 lei. ~nregistrarea contabil\ este:
800 000 000 512 = 771 800 000 000

lei lei
Conturi curente la b\nci Venituri din subven]ii pentru
evenimente extraordinare [i altele
similare
11. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN
AMORTIZ|RI {I PROVIZIOANE -PCG
Veniturile din amortiz\ri [i provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea prin
diminuare a provizioanelor pentru deprecieri [i a celor reglementate.
Un venit din amortiz\ri poate interveni numai în mod excep]ional, printr-o schimbare de plan de
amortizare, care ar necesita diminuarea amortiz\rii.
Toate veniturile din amortiz\ri [i provizioane se contabilizeaz\, de regul\, la închiderea
exerci]iului financiar, în cazul ie[irii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri [i
în situa]ia anul\rii par]iale sau totale a unor provizioane r\mase f\r\ obiect.
Tipul de înregistrare privind veniturile din amortiz\ri [i provizioane este:

15 = 78
Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli Venituri din provizioane [i ajustarea la infla]ie
28
Amortiz\ri privind imobiliz\rile
29
Provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i
produc]iei în curs de execu]ie
49
Provizioane pentru deprecierea crean]elor
59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie
12. CONTABILITATEA OPERA}IILOR PRIVIND

DETERMINAREA REZULTATULUI LUNAR
Potrivit articolului 14 din Legea contabilit\]ii nr. 81/1994, în contabilitate profitul sau pierderea
se stabilesc [i eviden]iaz\ lunar. În acest scop se procedeaz\ lunar la închiderea conturilor de cheltuieli [i
venituri.
Determinarea lunar\ a rezultatului contabil [i impozitarea profitului ridic\ problema delimit\rii
lucr\rilor contabile specifice unei asemenea calcula]ii. Dup\ p\rerea noastr\, rezolvarea problemei se
personalizeaz\ prin urm\toarele lucr\ri:
1. contabilizarea cheltuielilor angajate în cursul lunii [i a veniturilor generate;
2. calculul [i contabilizarea lunar\ a amortiz\rii imobiliz\rilor necorporale [i corporale;
3. calculul [i contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitare, cum sunt cele privind
garan]iile de bun\ execu]ie. A[a cum prev\d normele fiscale, se constituie lunar provizioane numai pentru
bunurile livrate, lucr\rile executate [i serviciile prestate în cursul lunii respective ce au ca perioad\ de
garan]ie perioada urm\toare;
4. contabilizarea cheltuielilor de plat\ respectiv a cheltuielilor pentru care nu
s-au întocmit documentele de angajare [i plat\ sau a c\ror perioad\ de decontare este mai mare de o lun\.
În aceast\ categorie se includ: cheltuielile privind indemniza]iile de concediu, cheltuielile privind
dobânzile [i alte cheltuieli.
În m\sura în care se adopt\ solu]ia contabiliz\rii elementelor de mai sus, se pot folosi dou\
variante: tratarea lor în categoria cheltuielilor de plat\, [i respectiv, folosirea mecanismului
provizioanelor. Deoarece nu toate provizioanele sunt deductibile fiscal în momentul constituirii este
recomandabil\ varianta trat\rii acestor cheltuieli previzionate sub forma cheltuielilor de plat\.
Op]iunea pentru varianta cheltuielilor de plat\ impune la deschiderea fiec\rei luni urm\toare
opera]ia de stornare privind înregistrarea cheltuielilor de plat\ de închiderea lunii precedente.
Tipurile de înregistr\ri de principiu specifice unei asemenea lucr\ri:
z înregistrarea cheltuielilor de plat\ în cursul lunii “N”:
Cheltuieli = Datorii
z anularea înregistr\rii la deschiderea lunii “N+1”
Datorii = Cheltuieli
5. similar se rezolv\ problema contabiliz\rii veniturilor de realizat. În acest scop înregistr\rile
sunt:
z înregistrarea veniturilor de realizat în luna “N”:
Crean]e = Venituri
z stornarea înregistr\rii la deschiderea lunii “N+1”:
Venituri = Crean]e
6. delimitarea lunar\ a cheltuielilor [i veniturilor înregistrate în avans. Problema care se ridic\
este în ce m\sur\ în cursul exerci]iului de referin]\ se poate realiza etalarea lunar\ a cheltuielilor
înregistrate în avans. Exemplu în luna iulie exerci]iul “N” se pl\tesc chirii în valoare de 180 000 lei pentru
exerci]iul “N” [i 120 000 lei pentru exerci]iul “N+1”.
Pentru rezolvarea problemei se pot folosi dou\ solu]ii, dup\ cum urmeaz\:
I. Solu]ia delimit\rii cheltuielilor numai între exerci]iile financiare.
a) plata cheltuielilor în luna iulie:
180 000 lei 612 = 512 180 000 lei
Cheltuieli cu Conturi curente la
redeven]ele,loca]ii b\nci
le de gestiune [i
chiriile
b) delimitarea cheltuielilor între exerci]iile financiare, opera]ie contabil\ efectuat\ la închiderea
lunii iulie:
120 000 lei 471 = 612 120 000 lei
înregistrate în redeven]ele,
avans loca]iile de
gestiune [i chiriile
II.Solu]ia delimit\rii cheltuielilor în avans [I între lunile exerci]iului financiar
Se men]in cele dou\ înregistr\ri de mai sus. Totodat\, în luna iulie se etaleaz\ cotele curente
fiec\rei luni a exerci]iului “N”, respectiv (600 000 lei : 6 luni) × 5 luni:
50 000 lei 471 = 612 50 000 lei
înregistrate în redeven]ele,loca]ii
avans le de gestiune [i
chiriile
Pentru a divulga integral informa]ia este indicat\ dezvoltarea contului 471 “Cheltuieli
înregistrate în avans” pe dou\ analitice 471.1 “Cheltuieli înregistrate în avans - etalate lunar” [i 471.2
“Cheltuieli înregistrate în avans - etalate anual”.
Dintre cele dou\ solu]ii prezentate mai sus cea care se înscrie în cerin]a imaginii fidele este cea
de a doua cu etalarea lunar\ a cheltuielilor.
Similar trebuie tratat\ [i rezolvat\ problema veniturilor înregistrate în avans.
Delimitarea în timp a cheltuielilor [i veniturilor vizeaz\ [i activele - pasivele de regularizare
preluate din exerci]iul precedent. Tipurile de înregistr\ri efectuate cu aceast\ ocazie sunt:
a) delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans:
6xx = 471
Conturi de cheltuieli Cheltuieli înregistrate în avans
b) delimitarea veniturilor înregistrate în avans:
472 = 7xx
Venituri înregistrate în avans Conturi de venituri
{i în acest caz , se impune, dup\ p\rerea noastr\, solu]ia etal\rii lunare a cheltuielilor [i
veniturilor transferate din exerci]iul anterior pentru exerci]iul curent de referin]\.
Un caz particular privind delimitarea în timp îl reprezint\ cheltuielile cu repara]iile efectuate în
regie. Tipurile de înregistr\ri ocazionate în acest sens sunt:
a) delimitarea în timp a cheltuielilor cu repara]iile neprevizibile în luna “N”, când s-au efectuat:
471 = 758
Cheltuieli înregistrate în avans Alte venituri din exploatare
b)în luna “N+1” când se efectueaz\ închiderea în vederea determin\rii rezultatului lunar:
658 = 471
Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli înregistrate în avans
Nu se ridic\ problema delimit\rii în timp a cheltuielilor cu repara]iile planificate pe mai multe
exerci]ii, deoarece în acest caz se apeleaz\ la solu]ia provizioanelor pentru riscuri [i cheltuieli.
Odat\ rezolvate problemele de închidere a lunii se procedeaz\ la nivelarea lunar\ a conturilor
de cheltuieli [i de venituri. Tipurile de înregistr\ri care intervin cu aceast\ ocazie sunt:
a) decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor al
conturilor:
121 = 6xx
Profit [i pierdere Conturile de cheltuieli
b) încorporarea veniturilor în rezultatul exerci]iului, pentru soldul creditor al conturilor:
7xx = 121
Conturile de venituri Profit [i pierdere
În urma celor dou\ categorii de opera]ii prezentate mai sus, soldul debitor sau creditor al
contului 121 “Profit [i pierdere” reprezint\ rezultatul înainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe
profit. O asemenea situa]ie impune determinarea rezultatului contabil cumulat înainte de impozitare în
condi]iile în care trebuie excluse cheltuielile cu impozitul pe profit calculat [i eviden]iat lunar, cumulat de
la începutul anului fiscal. Rela]ia de calcul este de forma:
Rezultatul contabil Soldul creitor sau debitor Cheltuielile cu impoziul cumulate de la

inainte de impozitare = al contului 121" Profit si pierdere" + inceputul anului fiscal
Pentru a evita solu]ia de mai sus care contravine principiilor contabile, contul 691 “Cheltuieli
cu impozitul pe profit” fiind închis consider\m c\ în cursul anului cheltuielile cu impozitul asupra
profitului s\ fie înregistrate în baza tehnicii cheltuielilor de plat\. În acest scop la nivelul unei luni se
efectueaz\ urm\toarele înregistr\ri:
a) la începutul lunii de referin]\, la deschiderea lucr\rilor contabile pentru impozitul pe profit
cumulat din lunile precedente :
4411 = 6911
Impozitul pe profit curent Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
b) la sfâr[itul lunii de referin]\ pentru impozitul pe profit cumulat calculat:
6911 = 441
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Impozitul pe profit curent
c) stabilirea soldului contului 4411 “Impozitul pe profit curent” [i decontarea sa dup\ cum
urmeaz\:
z pentru soldul creditor, impozit de plat\:
4411 = 512
Impozitul pe profit curent Conturi curente la b\nci
z pentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se men]ine spre a fi re]inut în trimestrul
urm\tor din impozitul datorat.
REZUMAT
Contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor este organizat\ având la baz\ concep]ia

dualist\. În consecin]\, ea are ca obiect evaluarea [i înregistrarea cheltuielilor [i veniturilor în func]ie de
natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destina]ia (func]ia) cheltuielilor.
Particularizând, în raport de cele dou\ structuri, contabilitatea financiar\ reflect\ cheltuielile
într-o clasificare corespunz\toare naturii activit\]ilor pe care le desf\[oar\ întreprinderea (exploatare,
financiar\ [i excep]ional\) [i naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortiz\ri etc.). Aceast\
structur\ se reg\se[te astfel la nivelul grupelor de conturi principale:
I. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
II. CHELTUIELI FINANCIARE
III. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
IV. CHELTUIELI CU AMORTIZ|RILE {I PROVIZIOANELE sau CHELTUIELI
CALCULATE
V. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
I. VENITURI DIN EXPLOATARE

II. VENITURI FINANCIARE
III. VENITURI EXTRAORDINARE
IV. VENITURI DIN AMORTIZ|RI {I PROVIZIOANE
Pentru reprezentarea cheltuielilor [i veniturilor se porne[te de la caracterul de proces al

activit\]ilor consumatoare de resurse [i produc\toare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor [i crearea
veniturilor se deruleaz\ în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesului
cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul, pl\]ile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contracteaz\ obliga]ia b\neasc\ generatoare de pl\]i
sau consumatoare de resurse. Exemplu. În cazul unei aprovizion\ri cu materiale de la furnizori angajarea
cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obliga]ia b\neasc\ fa]\ de furnizori de a pl\ti stocurile
primite de la ace[tia.
Consumul este specific utiliz\rii efective sau “sacrific\rii” resurselor în scopul satisfacerii unor
nevoi productive sau neproductive, dup\ caz. Exemplu, utilizarea materialelor în procesul de produc]ie în
scopul ob]inerii de produse, lucr\ri [i servicii.
Pl\]ile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul rela]iilor financiare.
Exemplu: achitarea obliga]iei fa]\ de furnizori pentru materialele aprovizionate de la ace[tia reprezint\ o
plat\ ca echivalent; în schimb, plata impozitului pe profit reprezint\ un transfer f\r\ echivalent.
Imputarea reprezint\ momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor ob]inute.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz\ patru momente: produc]ia; facturarea
sau vânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.
Produc]ia este momentul cre\rii rezultatului ca produs al activit\]ii consumatoare de resurse.
Exemplu: la o întreprindere produc\toare, aceast\ faz\ se identific\ cu produc]ia în curs de fabrica]ie [i
produc]ia finit\.
Facturarea sau vânzarea pe credit const\ în transferarea dreptului de proprietate de la vânz\tor la
client.
Încasarea reprezint\ etapa în care rezultatul vândut se transform\ în bani.
Încorporarea este o etap\ strict contabil\ prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a
absorbi cheltuielile corespondente.
Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazion\rii cheltuielilor [i cre\rii veniturilor, se
reg\se[te [i în contabilitatea financiar\. Respectând principiul independen]ei exerci]iilor, toate opera]iile
care determin\ cheltuieli [i venituri sunt înregistrate în momentul gener\rii sau angaj\rii lor. În mod
corespunz\tor se organizeaz\ o << contabilitate de angajamente >> sau << accrual accounting >>. Ea
presupune individualizarea [i reflectarea cheltuielilor în faza de angajare [i consum, iar a veniturilor în
momentul ob]inerii [i a realiz\rii lor.
În concordan]\ cu principiul rezultatului este necesar s\ se delimiteze momentul în care
cheltuielile se consider\ consumate [i veniturile realizate, iar pe aceast\ baz\ imputarea costului ata[at în
vederea determin\rii rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoa[terii cheltuielilor
consumate în momentul utiliz\rii resurselor, iar a veniturilor realizate în momentul transfer\rii dreptului
de proprietate, deci al livr\rii sau factur\rii c\tre client. Dac\ veniturile nu sunt legate de vânz\ri (chirii,
dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în momentul constat\rii lor. Pornind de la venitul realizat al
exerci]iului, în mod corespunz\tor se delimiteaz\ cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat
veniturile.
A[a cum se arat\ în contabilitatea anglo - saxon\, cheltuielile se afl\ într-o conexiune cu
veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de “matching”. Toate cheltuielile angajate în
cursul exerci]iului care nu se pot ata[a veniturilor realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active, fiind
imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerci]ii. De asemenea, sunt “pasivizate” sau
recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerci]iilor viitoare.
CUVINTE CHEIE
z angajarea
z consumul
z plata
z imputarea
z produc]ia
z facturarea
z `ncasarea
z `ncoroprarea
z cheltuieli curente
z cheltuieli înregistrate în avans
z cheltuieli de repartizat pe mai multe exerci]ii
z cheltuieli de plat\.
z venituri curente
z venituri înregistrate în avans
z venituri de realizat.
z valoarea just\
z cheltuieli din exploatare
z cheltuieli financiare
z cheltuieli extraordinare
z venituri din exploatare
z venituri financiare
z venituri extraordinare
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR|
1. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baz\ ale
contabilit\]ii, Edi]ia a cincea, Editura Arc, 2000.
2.Du]escu A, Ghid pentru în]elegerea şi aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Editat de Corpul Exper]ilor Contabili şi Contabililor Autoriza]i din România, Bucureşti 2001.
3.Feleag\, N., Iona[cu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economic\, Bucure[ti, 1998 [i
vol II, Editura Economic\, Bucure[ti, 1999.
4.IASC, Standardele Interna]ionale de Contabilitate, traducere din limba englez\, Editura
Economic\, Bucureşti 2001.
5.Ministerul Finan]elor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Partea I, Editura Economic\, Bucureşti 2001.
6.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna economic\, Bucureşti,
1997.
7.Ristea M, Contabilitatea între fiscal şi gestionar, Editura Tribuna Economic\, Bucureşti 1998
8.Ristea M, Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura tribuna Economic\, Bucureşti
2000.
9.Ristea M, Op]iuni şi metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna Economic\, Bucureşti
2001.
10.Ristea M, Contabilitatea `ntreprinderii, vol I reeditat, editura M\rg\ritar, Bucure[ti, 2001.
11.Ristea M, Normalizarea contabilit\]ii — baz\ [i alternativ — Editura Tribuna Economic\,
Bucure[i 2002
~NTREB|RI RECAPITULATIVE
1. Cum se evalueaz\ cheltuielile [i veniturile `n contabilitatea financiar\ ?

2. Care sunt momentele `ntâlnite `n procesul cheltuielilor ?
3. Ce reprezint\ imputarea ? Dar `ncorporarea ?
4. Ce este matchingul ?
5. Ce reprezint\ cheltuielile curente ? dar cele de plat\ ?
6. Ce reprezint\ veniturile curente ? Dar cele de realizat ?
7. ~n ce cazuri se pot credita conturile de cheltuieli ?
8. Care sunt metodele de contabilizare a cheltuielilor cu `mprumutul ?
9. Care sunt metodele de contabilizare a veniturilor privind contractele de lung\ durat\ ?
10. Care sunt lucr\rile de determinare lunar\ a rezultatului contabil ?
11. Care sunt metodele de delimitare lunar\ a cheltuielilor [i veniturilor `nregistrate `n avans.

Cap7 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap7 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL VII CONTABILITATEA FINANCIAR| A

1. Structuri în contabilitatea financiar\ privind cheltuielile [i veniturile

Cheltuieli privind consumurile stocate [i nestocate

Manual, noti]e 1.Parcurge]i cu aten]ie, con]inutul capitolului, al

(1)~nv\]are 2.Localiza]i `n text, conceptele din rezumat [i

Rezumat [i cuvinte cheie 3.Parcurge]i bibliografia suplimenta\

(3)Conultare bibliografie suplimentar\ 4.R\spunde]i la `ntreb\rile recapitulative, sub

(4)~ntreb\ri 5.Realiza]i testele de autoevaluare, f\r\ a apela la

(5)Teste de autoevaluare 6.Rezolva]i studiile de caz [i exerci]iile,

(6)Studii de caz, exerci]ii 7.Completa]i caietul de seminar cu exerci]iile

Documenta]ie pentru examen

Contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor este organizat\ având la baz\ concep]ia

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

2. MODELUL DE PRINCIPIU PRIVIND CONTABILITATEA

Conturile de cheltuieli au func]ie contabil\ de activ. Se debiteaz\ cu cheltuielile efectuate în

3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE - PCG

Activitatea de exploatare cuprinde toate opera]iile economice [i comerciale privind

Costul marfurilor Intrari prin cumparari Stocuri Stocuri finale constatate

3.2. Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de ter]i

3.3. Cheltuieli cu impozitele, taxele [i v\rs\mintele asimilate

3.4. Cheltuieli cu personalul

La aceast\ grup\ de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,

3.5. Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistreaz\ cheltuielile ocazionate de

4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE - PCG

4.1. Cheltuieli cu dobânzile

În cazul în care durata este exprimat\ în zile, rela]ia este:

Fa]\ de rezolvarea de mai sus, considerat\ de noi teoretic\, problematica cheltuielilor cu

4.2. Cheltuieli privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul rela]iilor de decontare cu clien]ii, inclusiv a

4.3. Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate

4.4. Cheltuieli privind diferen]ele de curs valutar

4.5. Alte cheltuieli financiare

5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE - PCG

Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau excep]ionale, ocazionate de deprecierea activelor

7. CAZURI PARTICULARE PRIVIND CONTABILIZAREA

7.1.Cheltuieli cu transportul bunurilor cump\rate

7.2. Costurile `ndator\rii

(200.000.000 lei × 10 % + 50.000.000 lei × 12 %)/(200.000.000 lei + 50.000.000 lei) = 10,4 %

ETAPA 2. SEPARAREA COSTURILOR DE ÎNDATORARE ÎN CELE DOU|

IAS 29 precizeaz\ c\ în cazul costurilor de îndatorare, acestea s\ fie separate în dou\

ETAPA 3. ÎNCEPEREA CAPITALIZ|RII.

ETAPA 5. CAPITALIZAREA DOBÂNZII PENTRU ÎMPRUMUTUL R|MAS {I CEL NOU

Amenaj\ri de terenuri [i Dobânzi aferente

Exemplul 2. O societate comercial\ a efectuat urm\toarele împrumuturi pentru finan]area

8.1.Veniturile prin prisma IAS 18 „Venituri”

A) CAZUL 1. DETERMINAREA VALORII JUSTE ÎN VARIANTA UTILIZ|RII UNEI

9 000 000 9 000 000 9 000 000 9 000 000

Tabloul de calcul a ratelor actualizate se prezint\ dup\ cum urmeaz\:

Anul Rata anual\ Valoarea actualizat\ a încas\rilor anuale Dobânda anual\

z Valoarea actaulizat\ 23 298 611 lei

9 000 000 9 000 000 9 000 000 9 000 000

8.2.. Contabilitatea veniturilor din exploatare - PCG

8.3. Cazuri particulare

8.3.1. Vânzarea produselor prin magazinele proprii

Veniturile generate de vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de prezentare [i

8.3.2. Contabilitatea veniturilor privind contractele de lung\

Profit 3 900 000 2 100 000 1 800 000

z Pre] de vânzare revizuibil 8.000 lei

I. Metoda avansului procentual

(a) `ncasarea avansului la 1 iulie anul 1:

(b) cheltuieli `n anul 1, 2 [i 3:

La zi Recunoscute `n anii Recunoscute `n anul `n